{"id":20982,"date":"2015-02-08T17:39:24","date_gmt":"2015-02-08T17:39:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20982"},"modified":"2015-02-08T17:39:24","modified_gmt":"2015-02-08T17:39:24","slug":"vavila-popovici-golania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/02\/08\/vavila-popovici-golania\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Gol\u0103nia"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie\u0219te a se reorganiza, dec\u00e2t a da fr\u00e2nele guvernului \u00een m\u00e2inile parveni\u021bilor.\u201d<\/em> \u2013 Nicolae Filimon<\/p>\n

\n

\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am vorbit \u00een trecut despre obr\u0103znicie, despre tupeu, dar parc\u0103 am avut o jen\u0103 s\u0103 vorbesc despre gol\u0103nie \u0219i golani. \u0218i aceasta din cauz\u0103 c\u0103 apelativul de \u201egolan\u201d, atribuit indivizilor cu un comportament st\u00e2njenitor pentru oamenii cu bun sim\u021b, avea \u00een vremurile trecute o mare gravitate. Acum optica s-a schimbat, num\u0103rul unor astfel de indivizi, cu un astfel de comportament, a crescut sim\u021bitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Golan<\/em>, conform dic\u021bionarului este omul f\u0103r\u0103 ocupa\u021bie, care bate toat\u0103 ziua drumurile f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nimic util; se mai define\u0219te omul s\u0103rac, cer\u0219etor, zdren\u021b\u0103ros, care nu are cu ce se \u00eembr\u0103ca, nu are preocup\u0103ri serioase; om de nimic; derbedeu; sec\u0103tur\u0103. Nu este cazul golanilor vremurilor noastre. Golanii zilelor noastre au treab\u0103, sau se fac c\u0103 au treab\u0103, fac politic\u0103, se l\u0103comesc la avut, prea pu\u021bin \u00eei intereseaz\u0103 binele \u021b\u0103rii lor, prioritar le este binele personal \u0219i al clanului din care fac parte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Golan<\/em> a mai fost numit \u0219i manifestantul anticomunist care a participat la fenomenul Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii\u00a0 denumit \u0219i Golaniada<\/em>, eveniment de mas\u0103 petrecut \u00een perioada 22 aprilie-15 iunie 1990, cotat\u0103 ca cea mai mare manifestare anticomunist\u0103 din Europa de Est, determinat\u0103 de nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de evolu\u021bia vie\u021bii politice din \u021bara noastr\u0103, dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989. Din ur\u0103 \u0219i de team\u0103, Ion Iliescu a fost cel dint\u00e2i care s-a referit la cei din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii folosind termenii jignitori de \u201egolani\u201d <\/em>\u0219i \u201ehuligani\u2019, <\/em>chem\u00e2nd muncitorii din mine, cu ajutorul c\u0103rora a \u00een\u0103bu\u0219it mi\u0219carea anticomunist\u0103. A fost momentul c\u00e2nd balconul Universit\u0103\u021bii a avut rolul unei tribune a democra\u021biei \u0219i c\u00e2nd, paralel cu acest eveniment, securitatea \u0219i-a re\u00eenc\u0103rcat armele. Multe personalit\u0103\u021bi de valoare au vorbit de la acest balcon, printre care \u0219i filozoful, eseistul Petru Cre\u021bia: \u201e\u2026\u00cen al treilea r\u00e2nd v\u0103 instig la dob\u00e2ndirea unui cadru constitu\u021bional, care s\u0103 desc\u0103tu\u0219eze for\u021bele vii ale \u021b\u0103rii, pe oameni buni, pe oameni cinsti\u021bi, pe oameni drep\u021bi \u0219i cura\u021bi, talenta\u021bi \u0219i pricepu\u021bi, pe cei care pot face o \u021bar\u0103 nou\u0103, mai dreapt\u0103 \u0219i mai curat\u0103. Este vorba de oameni pe care nimeni nu-i poate min\u021bi, nici \u00eenfrica, nici cump\u0103ra. Sunt aceia pe care-i reprezenta\u021bi aici, cu at\u00e2ta st\u0103ruin\u021b\u0103, cu at\u00e2ta d\u00e2rzenie \u0219i cu at\u00e2ta lumin\u0103. Ace\u0219ti oameni dau \u00een clipa aceasta \u0219i dincolo de orizontul ei, sensul \u0219i noble\u021bea acestei adun\u0103ri. Tr\u0103iasc\u0103 libertatea!\u201d.<\/em> Personalit\u0103\u021bile, tinerii plini de speran\u021b\u0103 numi\u021bi golani<\/em> de c\u0103tre Pre\u0219edintele \u021b\u0103rii de atunci, au adoptat porecla \u0219i au transformat-o \u00een renume, chiar mul\u021bumindu-i \u00een der\u00e2dere lui Iliescu pentru cuv\u00e2ntul cu care i-a taxat, \u00eentruc\u00e2t importante universit\u0103\u021bi din lume s-au declarat, \u00een acele zile, \u201euniversit\u0103\u021bi de<\/em> golani\u201d.<\/em> Scriitorul, diplomatul Alexandru Paleologu a scris o carte dup\u0103 acest eveniment, intitulat\u0103 \u201eAmbasador al golanilor\u201d, <\/em>fiind la acea vreme ambasadorul \u021b\u0103rii noastre la Paris.<\/p>\n

\u00a0 <\/em>Privind din punct de vedere istoric, avem\u00a0 motive s\u0103 ne sim\u0163im m\u00e2ndri c\u0103 apar\u0163inem acestui popor care \u015fi-a p\u0103strat identitatea sub cele mai cumplite urgii, a dat lumii personalit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice \u015fi artistice de prim\u0103 m\u0103rime, distin\u0219i profesioni\u015fti \u00een toate domeniile \u0219i s-a remarcat printr-un bun sim\u021b de excep\u021bie. Acest dar a fost atribuit cu prisosin\u021b\u0103 \u00een aceast\u0103 lume, fiind acea putere de a judeca \u0219i a distinge ce este adev\u0103rat de ceea ce este fals. \u0218i poate nu pentru c\u0103 unii au o judecat\u0103 mult mai bun\u0103 dec\u00e2t al\u021bii, ci datorit\u0103 faptului c\u0103 exist\u00e2nd c\u0103i diferite de g\u00e2ndire, se alege calea cea bun\u0103, c\u0103ci \u201enu este de ajuns s\u0103 ai un creier bun; principalul este s\u0103 te serve\u0219ti bine de el\u201d, <\/em>dup\u0103 cum nu este de ajuns s\u0103 ai o sim\u021bire bun\u0103, dac\u0103 nu se relev\u0103 prin fapte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De sufletul poporului rom\u00e2n, acea parte nev\u0103zut\u0103 \u0219i luminat\u0103, s-au interesat mul\u021bi cronicari, psihologi, filozofi, istorici. Au scris despre specificul lui: Nicolae Iorga, George C\u0103linescu, R\u0103dulescu-Motru, Eminescu, Cioran, Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu, Blaga, Mihai Ralea, \u0162u\u0163ea \u0219i al\u021bii. R\u0103dulescu-Motru chiar opina: \u201ecuno\u015ftin\u0163a sufletului unui neam este o serioas\u0103 oper\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103\u201d.<\/em> P\u00e2n\u0103 \u0219i str\u0103inii au analizat sufletul acestui popor \u0219i citez doar spusele poetului, diplomatului spaniol Romon de Basterra (1888-1928): \u201eNici la bucurie, nici la durere, nu-\u015fi pierde firea. \u00ce\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u00een orice \u00eemprejurare o atitudine senin\u0103 \u015fi cump\u0103tat\u0103: ca \u015fi cum firea lui ginga\u015f\u0103 de om<\/strong> din popor ar fi rodul unei \u00een\u0163elepciuni blajine \u015fi z\u00e2mbitoare”<\/em>. \u00cen discursul s\u0103u rostit \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu ocazia inaugur\u0103rii Universit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de la Cluj (1920), printre altele spunea: \u201eDar ce vitalitate nemaipomenit\u0103 v\u0103 \u00eensufle\u021be\u0219te neamul! C\u00e2t adev\u0103r \u00een proverbul rom\u00e2nesc care spune c\u0103 \u201eRom\u00e2nul nu piere!\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu toate aceste frumoase considera\u021bii \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 nu \u0219i-a mai f\u0103cut datoria \u00een ultima vreme, ignor\u00e2nd educa\u021bia, iar influen\u0163a extrem de nociv\u0103 a sistemului comunist \u0219i-a pus amprenta vizibil asupra unei p\u0103r\u021bi a tineretului de atunci. Constantin Noica scria despre tineri, \u00een acel timp, \u00eentreb\u00e2ndu-se ce simt ei pentru \u021bara lor \u0219i spun\u00e2nd: \u201eNu \u0219tiu c\u00e2\u021bi sunt\u2026 au rafinamentul indivizilor crescu\u021bi \u00een culturi decadente \u2013 \u0219i dezgustul lor doare, umile\u0219te \u0219i place\u201d,<\/em> concluz\u00e2nd c\u0103 nimic nu se poate cl\u0103di cu indiferen\u021ba tinerilor. A fost o etap\u0103 cu tineri blaza\u021bi, dezorienta\u021bi. Au fost \u0219i unii care s-au orientat rapid \u0219i au profitat de \u201eoriginile lor s\u0103n\u0103toase\u201d, dob\u00e2ndind func\u021bii \u0219i diplome. Fenomenul a continuat \u0219i dup\u0103 c\u0103derea comunismului, s-au distribuit o mul\u021bime de diplome prin intermediul universit\u0103\u021bilor particulare, de stat, \u0219i mii de doctorate s-au ob\u021binut, cele mai multe f\u0103r\u0103 d\u0103ruire, osteneal\u0103 \u0219i merit din partea \u0219coli\u021bilor, calit\u0103\u021bi necesare \u0219i cunoscute \u00een vremurile de demult. S-a instituit \u0219mecheria, de asemeni furtul intelectual, dar \u0219i cel material, cu alte cuvinte gol\u0103nia <\/em>care \u00eentruchipeaz\u0103 cele mai perverse metode \u00een ac\u021biune \u0219i comportament. Gol\u0103nia <\/em>s-a n\u0103scut, s-a cultivat \u0219i s-a dezvoltat precum ciupercile, \u00een familiile comuni\u0219tilor \u0219i securi\u0219tilor, adic\u0103 a celor care de\u021bineau puterea \u0219i, din familii \u0219i \u0219coli a trecut \u00een sferele institu\u0163ionalizate ale statului, acolo unde totul se subordona politicului. Imoralitatea, josnicia, mitoc\u0103nia, m\u00e2rl\u0103nia, impostura, ho\u021bia, chiar \u015fi prostia mascat\u0103 de \u015fmecherie, au format un buchet de tr\u0103s\u0103turi ale caracterului. Avansarea \u00een ierarhia public\u0103, de cele mai multe ori, cerea \u0219i cere \u0219i \u00een prezent, lipsa de omenie, atribut indispensabil gol\u0103niei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi gol\u0103nia<\/em> o \u00eent\u00e2lnim mai peste tot, \u00een expuneri publice, dar \u0219i \u00een cele private; limbajul folosit \u00een vorbire dar \u0219i \u00een scris este de multe ori un limbaj gol\u0103nesc, de mahala, dup\u0103 mediul \u00een care se tr\u0103ie\u0219te. Manifest\u0103rile de gol\u0103nie au devenit frecvente \u00een via\u0163a cotidian\u0103 \u0219i mai dureros este c\u0103 ele trec drept normale. C\u0103 acestea lezeaz\u0103 bunul sim\u021bul al oamenilor corec\u021bi \u0219i cinsti\u021bi, nu intereseaz\u0103. Nimeni nu se ocup\u0103 de admonestarea manifest\u0103rilor de gol\u0103nie, \u00een opinia unora ele chiar dau \u201eculoare vie\u021bii\u201d. B\u0103\u0219c\u0103lia, jignirea \u0219i \u0219mecheria triumf\u0103, devine contagioas\u0103 \u0219i considerat\u0103 model de vie\u021buire \u0219i de lansare. At\u00e2t vorbele c\u00e2t \u0219i faptele \u00eei oripileaz\u0103 pe cei cu bun sim\u021b. Ei, \u0219i? \u00eei auzi pe unii r\u0103spunz\u00e2nd. De c\u00e2te ori nu r\u0103m\u00e2nem perplec\u0219i \u00een fa\u021ba unor expresii sau a unor f\u0103ptuiri? Ei, \u0219i?… Atitudini de acest fel sunt considerate cheia succesului \u015fi se cer copiate rapid, f\u0103r\u0103 nici un filtru al ra\u021biunii, de c\u0103tre to\u0163i aceia care ajung s\u0103 vad\u0103 \u00een josnicie modul de a ajunge \u00een top, la bun\u0103stare. Ei, \u0219i? Mi se f\u00e2lf\u00e2ie! – \u0218i atunci ne \u00eentreb\u0103m: de ce oamenii de valoare, educa\u021bi \u0219i cu bun sim\u021b se dau la o parte? Fiindc\u0103 la vorbele \u00een\u021belepte ale unuia, sare \u0219leahta de golani \u0219i\u2026 mu\u0219c\u0103! Se poate tr\u0103i \u00eentr-o astfel de societate? Nu suntem singurii pe glob, mentalitatea gol\u0103neasc\u0103 a p\u0103truns \u00een multe societ\u0103\u021bi. Cine este de vin\u0103? \u2013 Tot oamenii societ\u0103\u021bii care nu intervin, pentru a nu se ajunge la distrugerea sufletelor oamenilor cinsti\u021bi. Biblia ne \u00eenva\u021b\u0103: \u201eCum e c\u00e2rmuitorul, a\u0219a-i sunt \u0219i c\u00e2rmui\u021bii\u201d. <\/em>Adic\u0103, dup\u0103 c\u00e2rmuitorii pe care i-am avut\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103cusem c\u00e2ndva aluzie la romanul \u201eCiocoii vechi \u0219i noi\u201d<\/em> sau \u201eCe na\u0219te din pisic\u0103 \u0219oarece m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d<\/em> a lui Nicolae Filimon, scriitor care a realizat o fresc\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de la \u00eenceputul secolului XIX, perioad\u0103 care a marcat serios via\u021ba \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne \u2013 sf\u00e2r\u0219itul domniei fanariote \u0219i revenirea la domnii p\u0103m\u00e2nteni -, cel care a c\u0103utat, dup\u0103 propriile-i m\u0103rturisiri, precum Diogene, oameni cu sim\u021b\u0103minte nobile \u0219i cu inima de adev\u0103ra\u021bi rom\u00e2ni, sper\u00e2nd c\u0103 vor putea face mult bine patriei lor;\u00a0 \u201eAcolo unde credeam c\u0103 voi g\u0103si toiagul, am g\u0103sit ignoran\u021ba \u00eentronat\u0103, invidia, m\u00e2ndria, l\u0103comia \u0219i alte p\u0103cate mortale\u2026\u201d,<\/em> scria autorul \u0219i mai amintea: \u201eCu dou\u0103 mii de ani \u00eenainte de a lua scriitorii pana \u00een m\u00e2n\u0103, Platon spunea: ca un om s\u0103 poat\u0103 deveni cet\u0103\u021bean onest, mai \u00eent\u00e2i de toate trebuie s\u0103 fie bine crescut, cu fric\u0103 de Dumnezeu \u0219i toat\u0103 via\u021ba s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eenconjurat de oameni virtuo\u0219i \u0219i drep\u021bi\u201d.<\/em> \u00cen capitolul \u201eCe dai s\u0103 te fac ispravnic\u201d<\/em> specifica: \u201eS\u0103 spunem c\u0103 \u00een timpii aceia, ca \u00een to\u021bi timpii, jafurile \u0219i m\u00e2nc\u0103toriile nu se f\u0103ceau a\u0219a de-a dreptul. De la domn p\u00e2n\u0103 la zapciu, to\u021bi pe atunci furau cu mijloace delicate \u0219i cu o iscusin\u021b\u0103 at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t ho\u021bul \u00ee\u0219i asigura inviolabilitatea \u0219i nu se expunea la umilire\u201d<\/em>. To\u021bi slujba\u0219ii mari \u0219i mici \u00ee\u0219i aveau \u201eprepelicarii\u201d<\/em> lor (a se \u00een\u021belege rasa de c\u00e2ini de v\u00e2n\u0103toare de talie mare, folosit\u0103 pentru v\u00e2nat mic) care c\u0103utau v\u00e2natul \u0219i-l aduceau \u00eenaintea v\u00e2n\u0103torului ca s\u0103-l \u201ejumuleasc\u0103\u201d. <\/em>\u0218i de aici \u00eencepea filiera\u2026 \u00cen acest mod Postelnicu (titlu de boier \u00een \u021aara rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i \u00een Moldova) l-a ini\u021biat pe Dinu P\u0103turic\u0103 (personajul principal) \u00een ho\u021bie. Interesant este dialogul dintre cel venit dup\u0103 o slujb\u0103 \u0219i \u201eini\u021biatul\u201d Dinu P\u0103turic\u0103. \u00cen pledoaria c\u0103tre cel venit s\u0103 ob\u021bin\u0103 locul de ispravnic la un jude\u021b, P\u0103turic\u0103 strecoar\u0103 ideea, ca o condi\u021bie de a dob\u00e2ndi – \u201echiverniseala cu orice pre\u021b\u201d. – Cu alte cuvinte s\u0103 fur\u0103m, s\u0103 jefuim? <\/em>\u00eentreab\u0103 postulantul. – \u0218i de ce, nu? <\/em>r\u0103spunde ini\u021biatul. C\u00e2nd \u00eel \u00eentreab\u0103 de mustrare de cuget, i se ofer\u0103 r\u0103spunsul: \u201eAceast\u0103 sl\u0103biciune s\u0103 o l\u0103s\u0103m pe seama femeilor cu istericale, iar noi, b\u0103rba\u021bii, s\u0103 facem ce face toat\u0103 lumea [\u2026] Cuno\u0219ti prea bine cum stau lucrurile \u00een ziua de ast\u0103zi: ai bani, e\u0219ti tare \u0219i mare; e\u0219ti s\u0103rac, nu te bag\u0103 nimeni \u00een seam\u0103\u201d.<\/em> \u0218i postulantul, indignat oarecum de judecata lui P\u0103turic\u0103, \u00eei \u00eentoarce spatele \u0219i pleac\u0103, iar P\u0103turic\u0103 \u00een loc s\u0103 se simt\u0103 umilit, insultat, z\u00e2mbe\u0219te sie\u0219i \u0219i g\u00e2nde\u0219te: \u201eIat\u0103 un nebun precum nu am mai v\u0103zut!\u201d. <\/em>A fost una dintre perioadele de care amintea mai t\u00e2rziu R\u0103dulescu \u2013 Motru: \u201ec\u00e2nd neamul rom\u00e2nesc era<\/em> silit s\u0103 se \u00eembrace \u00een hainele unor culturi nepotrivnice firii sale\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-un articol recent publicat \u00een pre\u021biosul ziar Deutsche Welle, se afirm\u0103: \u201eRom\u00e2nia nu e de azi de ieri o \u0163ar\u0103 agresat\u0103 \u015fi cotropit\u0103 de m\u00e2rlani. \u015ei nu e singura. Iar Occidentul, care nu-i doar un spa\u0163iu al libert\u0103\u0163ii, ci \u015fi al legilor \u015fi regulilor consim\u0163ite \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite, \u00een fa\u0163a c\u0103rora sunt to\u0163i egali n-are cum s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 indiferent. At\u00e2ta doar c\u0103 are tot mai mult\u0103 treab\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 o\u015ftirilor de \u0163op\u00e2rlani de te miri unde, care consider\u0103 c\u0103 Uniunea European\u0103 e destul de slab\u0103 \u015fi de abulic\u0103 spre a fi \u015fmecherit\u0103 de ni\u015fte coate-goale, luat\u0103 cu asalt \u015fi pus\u0103 pe butuci de ni\u015fte ma\u0163e-fripte\u201d.\u00a0<\/em>S\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 tot omul!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu g\u00e2ndul la cele spuse de Nicolae Filimon, redau un poem intitulat \u201eCaut un om\u201d<\/em>, din noul volum de versuri pe care-l preg\u0103tesc:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Cuprins\u0103 de furie \/ mi-am izbit t\u00e2mpla-n perete. \/ Am v\u0103zut sticle\u021bii g\u00e2ndului \/ s\u0103rind \u0219i lovind \/ pere\u021bii od\u0103ii. \/ Am auzit glasul ceasornicului, \/ despre timpu-n care tr\u0103im, \/ \u00een limba lor clipele vorbind. \/ Cu o lantern\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 am ie\u0219it afar\u0103. \/ Nici \u021bipenie de om! \/ Atmosfer\u0103 bizar\u0103. \/ Doar frunzele copacilor at\u00e2rnau pe crengi, \/ de lumina rece a lunii luminate,\u00a0 \/tremur\u00e2nd ca ni\u0219te mici fiin\u021be \/ mute \u0219i nevinovate\u2026 \/ M-am oprit \u0219i am vrut s\u0103 strig: \/ \u201eCaut un om!\u201d Da!, un om a\u0219 fi c\u0103utat, \/ de\u0219i b\u0103nuiam c\u0103 \u00een acest timp, \/\u201eomul\u201d nu putea fi aflat. \/ Am luat pietre \u00een m\u00e2ini \/ \u0219i-am lovit \u00een ziduri cu m\u00e2nie. \/ Un \u0219obolan \u00een noapte fugea, \/ \u00eentre drumuri mai cump\u0103nea; \/ trupu-mi de team\u0103 \u0219i sc\u00e2rb\u0103 \/ ca un ocean se zbuciuma. \/ \u0218i-atunci am strigat:\u00a0 \u201eCaut un om!\u201d \/ Indivizi obosi\u021bi, \/ unii de munc\u0103, al\u021bii de dragoste \/ din case au ie\u0219it, \u00een jurul meu s-au adunat. \/ Crez\u00e2ndu-m\u0103 nebun\u0103, \/ bine\u00een\u021beles c\u0103 nimeni nu a c\u0103utat. \/ Unde s\u0103-l fi aflat?<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici – Carolina de Nord<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie\u0219te a se reorganiza, dec\u00e2t a da fr\u00e2nele guvernului \u00een m\u00e2inile [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20982","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20982","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20982"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20982\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20985,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20982\/revisions\/20985"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20982"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20982"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20982"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}