{"id":20986,"date":"2015-02-08T20:13:18","date_gmt":"2015-02-08T20:13:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20986"},"modified":"2015-02-08T20:13:18","modified_gmt":"2015-02-08T20:13:18","slug":"valeriu-dulgheru-cand-vom-elimina-sclavul-din-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/02\/08\/valeriu-dulgheru-cand-vom-elimina-sclavul-din-noi\/","title":{"rendered":"Valeriu Dulgheru: C\u00e2nd vom elimina s(c)lavul din noi?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eValuri tulburi de uitare peste mor\u0163ii mei se-a\u015feaz\u0103.<\/em><\/strong>
\nLimba nu ne mai e limb\u0103, \u0163ara nu mai este treaz\u0103.\u00a0<\/strong><\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

Azi ne-nva\u0163\u0103 imbecilii intereselor perfide,<\/em><\/strong>
\nCum s\u0103 ne uit\u0103m eroii \u015fi s\u0103 vener\u0103m partide<\/strong>
\nCum s\u0103 c\u00e2nt\u0103rim istoria \u015fi s-o vindem pe buc\u0103\u0163i\u201d<\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

(Nicolae Dr\u0103gu\u015fin<\/strong>)<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

<\/em><\/strong><\/em><\/p>\n

Un popor, care nu-\u015fi pre\u0163uie\u015fte \u00eenainta\u015fii, care \u00ee\u015fi subestimeaz\u0103 valoarea, \u00ee\u015fi uit\u0103 istoria nu merit\u0103 s\u0103 fie numit popor ci doar o comunitate de oameni lega\u0163i cu interese de moment, altele dec\u00e2t dragostea de neam. Este \u015fi cazul a\u015fchiei de popor rom\u00e2n din acest col\u0163 de \u0163ar\u0103, \u00een special, acum, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 deosebit de incert\u0103 c\u00e2nd \u201eSabia lui Damocle (a lui Putin \u2013n.n.)<\/em> at\u00e2rn\u0103 asupra noastr\u0103 \u015fi poate \u00een orice moment s\u0103 cad\u0103 pe capul nostru, fiind agitat\u0103 de tot soiul de cozi de topor gen Dodon, Voronin, dar \u015fi din prostia democra\u0163ilor proeuropeni. De la bravii no\u015ftri str\u0103mo\u015fi traci considera\u0163i semin\u0163ia \u201ccea mai numeroas\u0103\u201d dup\u0103 aceea \u201ca inzilor<\/em>\u201d (Herodot), de la \u201ecei mai viteji \u015fi cei mai drep\u0163i dintre traci<\/em>\u201d (Herodot) \u2013 dacii, nu ne-a r\u0103mas mai nimic din m\u00e2ndria lor, din dragostea de neam. Un mileniu de nesf\u00e2r\u015fite valuri migratoare din est, peste 300 de ani de jug turcesc \u015fi domnii fanariote nu au r\u0103mas f\u0103r\u0103 urme \u00een ce prive\u015fte remodelarea caracterului b\u0103\u015ftina\u015filor. Cu toate acestea domina\u0163ia turceasc\u0103 nu a condus la rapturi teritoriale, nu ne-a fost impus islamul, nu ni s-a distrus \u015fi \u00eenchis bisericile, nu ne-au fost pocite graiul, numele \u015fi formele de adresare (vorba maestrului Ion Ungureanu, nu am devenit, de ex. ni\u015fte Vasile Ogl\u00ee Moraru, dup\u0103 cum ne-au transformat ru\u015fii \u00een Vasili Ivanovici Melnic) cum au f\u0103cut-o ru\u015fii \u00een cei peste 100 de ani de ocupa\u0163ie \u0163arist\u0103 a Basarabiei, c\u00e2nd mul\u0163i basarabeni blestemau ziua c\u00e2nd s-au n\u0103scut, at\u00e2t de crud a fost regimul. \u201ePe moldovenii no\u015ftri \u0163arul milostiv \u015fi bun voia s\u0103-i fac\u0103 orice: ru\u015fi, bulgari, t\u0103tari, numai rom\u00e2ni s\u0103 nu fie\u201d<\/em> scria cu durere \u00een suflet marele patriot I. Costin, primar de Chi\u015fin\u0103u \u00een perioada interbelic\u0103. \u00cens\u0103 cea mai mare n\u0103past\u0103 c\u0103zut\u0103 pe capul bie\u0163ilor rom\u00e2ni basarabeni a fost cei peste 50 de ani de ocupa\u0163ie sovietic\u0103 ruseasc\u0103 cu deport\u0103rile \u00een patru valuri, cumplita foamete organizat\u0103, lichidarea aproape completamente a intelectualit\u0103\u0163ii. At\u00e2t de diabolic a fost acest regim \u00eenc\u00e2t \u015fi dup\u0103 22 de ani de independen\u0163\u0103 mai r\u0103m\u00e2nem \u00eenc\u0103 complexa\u0163i, cu sim\u0163ul inferiorit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de cei din est, ad\u00e2nc ascuns \u00een interiorul nostru, cu un grad de resemnare chiar deranjant.<\/p>\n

Am spus \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103, av\u00e2nd un trecut at\u00e2t de glorios, despre care str\u0103inii spun c\u0103 acest spa\u0163iu carpato-danubiano-pontic ar fi fost leag\u0103nul civiliza\u0163iei europene (tot a\u015fa cum bazinul r. Nil \u2013 al celei egiptene, s.Tigru \u015fi Eufrat \u2013 al celei mesopotamiene, r. Ind \u2013 al celei indiene, r. Galben \u2013 al celei chineze), iar nou\u0103 parc\u0103 ne-ar fi ru\u015fine s\u0103 recunoa\u015ftem acest lucru. Este un comportament de sclav.<\/p>\n

Zilele trecute, pe 1 februarie, s-au \u00eemplinit 75 de ani de la moartea marelui nostru p\u0103m\u00e2ntean (\u00eens\u0103 dat uit\u0103rii, trecut sub semnul t\u0103cerii absolute acest eveniment!), inginerul Gheorghe Botezatu, cunoscut \u015fi sub numele de Gheorghe de Botezat. Lucram asupra biografiei savantului pentru includerea \u00een Enciclopedia Tehnic\u0103 Moldoveneasc\u0103 aflat\u0103 \u00een stadiu de elaborare. Cuno\u015fteam \u00een mare parte biografia acestui mare inginer basarabean dar pentru a m\u0103 informa mai bine am \u00eenceput a \u201ec\u0103l\u0103tori<\/em>\u201d pe internet. Spre stupefac\u021bia mea am dat de un material, care m-a \u015focat prin neadev\u0103rul scris \u015fi forma, \u00een care a fost prezentat. Este vorba de un timbru al Po\u015ftei Moldovei emis \u00een a. 2012 \u015fi dedicat anivers\u0103rii a \u201e130 de ani de la na\u015fterea inginerului \u201erus-american\u201d, bussinesman \u015fi pionier al elicopterelor Gheorghe Botezatu (Gheorghii Alexandrovich Botezat)\u201d. <\/em>\u015ei niciun cuv\u00e2nt despre faptul c\u0103 este de origine basarabean\u0103. Am continuat s\u0103 caut informa\u0163ii la acest subiect \u00een alte surse str\u0103ine \u015fi am g\u0103sit mai multe. \u00centr-un document \u00een limba englez\u0103 g\u0103ses: \u201eGheorghe de Botezat, n\u0103scut Gheorghe Botezatu, \u00een Basarabia, Imperiul Rus (de etnie moldovean)\u201d.<\/em> Iat\u0103 ce g\u0103sim pe Wikipedia: \u201eGheorghe Botezatu s-a n\u0103scut \u00een\u00a0<\/em>Gubernia Basarabia<\/em><\/a>,\u00a0la 7 iunie 1882. A urmat cursurile liceeale din\u00a0<\/em>Chi\u0219in\u0103u<\/em><\/a>,\u00a0dup\u0103 care s-a \u00eenscris la cele universitare de la\u00a0<\/em>Ia\u0219i<\/em><\/a>\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0Har\u2019kov<\/a>.\u00a0Au urmat o serie de specializ\u0103ri la Universitatea\u00a0<\/em>G\u00f6ttingen<\/em><\/a>\u00a0<\/em>\u0219i Universitatea Humboldt din\u00a0<\/em>Berlin<\/em><\/a>.\u00a0A plecat, \u00een anul\u00a0<\/em>1911<\/em><\/a>, \u00een\u00a0<\/em>Fran\u021ba<\/em><\/a>\u00a0<\/em>unde-\u0219i ia doctoratul la\u00a0<\/em>Sorbona<\/em><\/a>\u00a0<\/em>cu teza \u201e\u00c9tude de la stabilit\u00e9 de l\u2018aeroplane\u201d, unde este recunoscut ca fiind primul om care a f\u0103cut un astfel de studiu \u00een domeniul\u00a0<\/em>avia\u021biei<\/em><\/a>. Pleac\u0103 \u00een\u00a0<\/em>Statele Unite ale Americii<\/em><\/a>\u00a0<\/em>unde devine director al Laboratorului de Aerodinamic\u0103 \u0219i profesor la\u00a0<\/em>Universitatea din Dayton<\/em><\/a>,\u00a0<\/em>Ohio<\/em><\/a>. Ulterior, a semnat un contract cu Armata SUA, prin care se angajeaz\u0103 a construi unul dintre cele mai mari\u00a0<\/em>elicoptere<\/em><\/a>\u00a0<\/em>ale timpului, care s-a ridicat \u00een aer pentru prima dat\u0103 \u00een 18 decembrie 1922 \u0219i 23 ianuarie 1923 cu doi pasageri la bord). \u201eCaracati\u021ba zbur\u0103toare\u201d avea patru elice, fiecare av\u00e2nd \u0219ase pale cu un diametru de 8,1 metri \u0219i avea 1.678 kilograme. Muzeul Na\u021bional al Aerului \u0219i al Spa\u021biului din\u00a0<\/em>Washington<\/em><\/a>\u00a0<\/em>expune \u0219i ast\u0103zi p\u0103r\u021bi din elicopterul s\u0103u\u201d. <\/em>Iat\u0103 ce scria ziarul \u201eThe New York Sun\u201d<\/em> la 3 februarie 1940. \u201eDr. George de Bothesat, expert on aerodynamics, who in 1923 built the first helicopter in the world to make stable and governable flights for the United States Army Air Corps. He was 56 years old, and died on Thursday on New England Baptist Hospital. He was born in Bessarabia, then a part of Csarist Russia, and had held high scientific and technical offices in the Czarist, Kerensky and Lenin governments (Dr. Gheorghe de Botezat, expert \u00een aerodinamic\u0103, care \u00een a. 1923 a construit primul elicopter din lume pentru a face zborurile \u00een Armata Statelor Unite stabile \u015fi guvernabile. La v\u00e2rsta de 56 <\/em>(corect \u2013 58) de ani a decedat joi la spitalul baptist din Noua Anglie. El s-a n\u0103scut \u00een Basarabia, parte a Rusiei \u0162ariste \u0219i a de\u021binut func\u0163ii \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnice avansate \u00een guvernele \u021baristi, Kerensky \u0219i Lenin)<\/em>\u201d.<\/p>\n

Deci, dr.ing. Gheorghe Botezatu este cunoscut pe plan mondial pentru contribu\u021biile sale de pionierat din domeniul elicopterelor<\/a>. A realizat \u00een studiile, pe care le-a f\u0103cut, calculele privind traseele \u201eP\u0103m\u00e2nt – Lun\u0103 \u2013 P\u0103m\u00e2nt<\/em>\u201d, o mul\u021bime de variante ale traiectoriilor posibile de urmat, luate \u00een considerare mult mai t\u00e2rziu cu ocazia\u00a0Programului Apollo<\/strong><\/a> de cercetare a\u00a0spa\u021biului cosmic<\/a>, al c\u0103ror p\u0103rinte a fost sibianul\u00a0Herman Oberth<\/a>, despre care o surs\u0103 ruseasc\u0103 ne informeaz\u0103 c\u0103 \u201eHerman Oberth este savant neam\u0163 \u00een domeniul aeronauticii\u201d<\/em>. Fals. Corect ar fi \u201eHerman Oberth, savant rom\u00e2n de origine sas (neam\u0163) \u2013 unul dintre p\u0103rin\u0163ii astronauticii al\u0103turi de Konstantin \u0162iolkovskij \u015fi americanul Robert Goddard\u201d <\/em>tot a\u015fa cum ar fi corect \u201eKonstantin \u0162iolkovskij \u2013 savant rus de origine polonez\u0103\u201d, tot a\u015fa \u015fi \u201eIgor Sikorski a fost mare inginer rus de origine ucrainean\u0103 (n\u0103scut la Kiev!)\u201d.<\/em><\/p>\n

Pe plan interna\u0163ional meritul lui Gh. De botezat este incontestabil. Pe plan na\u0163ional este aproape necunoscut. Dar Gh. Botezatu este, probabil, primul doctor \u00een tehnic\u0103 din Basarabia, primul savant cu realiz\u0103ri de pionierat \u00een domeniul elicopterelor \u015fi zborurilor spa\u0163iale. Iar\u0103\u0219i (a c\u00e2ta oar\u0103!) str\u0103inii ne spun c\u0103 marele inginer Gh. Botezatu este basarabean, un mare basarabean, iar ai no\u015ftri \u2013 c\u0103 este rus. Lu\u00e2nd doar numele de familie se vede clar c\u00e2t de rus este acest ilustru savant basarabean. \u00cemi pun \u00eentrebarea: de ce Po\u015fta Moldovei, care are indirect \u015fi menirea ne a ne reprezenta \u00een lume (prin timbrele, care circul\u0103 prin toat\u0103 lumea), a mers la un astfel de fals. M\u0103 mir uneori c\u00e2t\u0103 lips\u0103 de elementar respect fa\u0163\u0103 de na\u0163iunea c\u0103rei \u00eei apar\u0163ii, cu c\u00e2t\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 ne dep\u0103rt\u0103m de pu\u0163inii, prea pu\u0163inii no\u015ftri \u00eenainta\u015fi (s-au st\u0103ruit str\u0103inii, care au tot venit peste noi, s\u0103 fie c\u00e2t mai pu\u0163ini!).<\/p>\n

Nu este prima dat\u0103 c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim cu un astfel de comportament de sclav. Dac\u0103 ve\u021bi \u201er\u0103scoli<\/em>\u201d \u015fi a\u015fa pu\u0163inele lucr\u0103ri basarabene despre cultura Cucuteni ve\u021bi \u00eent\u00e2lni deseori termenul de \u201eCultura Tripolie<\/em>\u201d \u015fi mai pu\u0163in \u201eCultura Cucuteni<\/em>\u201d, dar mai corect ar fi \u201eCultura Cucuteni-Tripolie<\/em> (Tripolie fiind o localitate de sub Kiev \u2013 n.n.)\u201d.<\/em> Prezint o scurt\u0103 not\u0103 informativ\u0103. Cultura (Civiliza\u0163i) Cucuteni are o vechime de peste 5000 de ani \u015fi era r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de peste 350000 km2<\/sup> de la Ariu\u015fd (Carpa\u0163i de Est, Rom\u00e2nia de ast\u0103zi) p\u00e2n\u0103 la Tripolie (Ucraina). Privind aceast\u0103 hart\u0103 cucutenian\u0103 se observ\u0103 clar c\u0103 spa\u0163iul dintre Prut \u015fi Nistru se afl\u0103 chiar \u00een centrul acestui spa\u0163iu cucutenian (de men\u0163ionat faptul c\u0103 despre cultura Petreni (sat de la nordul Republicii) a scris \u015fi marele N. Iorga). Dar este arhicunoscut c\u0103 orice proces (fizic, chimic sau social) \u00eencepe de la un centru de cristalizare. Deci, se poate conchide c\u0103 centrul acestei civiliza\u0163ii ar fi putut fi \u00een actuala Republica Moldova, mai apoi r\u0103sp\u00e2ndindu-se \u00een cele patru p\u0103r\u0163i. Cu at\u00e2t mai mult c\u0103 vestigii cu v\u00e2rste de p\u00e2n\u0103 la 45000 de ani confirm\u0103 existen\u0163a \u00een acest spa\u0163iu a str\u0103mo\u015fului homo sapiens: figurina neolitic\u0103 de Cucuteni de la C\u0103rbuna (A. Vartic) (5000 ani), planul portacului gravetian \u015fi amuleta de la Cos\u0103u\u0163i (I. Borziac) cu v\u00e2rsta de 18000 de ani, amuleta de la Br\u00e2nzeni, Basarabia (N. Chetraru) cu vechimea de 36000 de ani, cel mai vechi complex cu trei puncte cu v\u00e2rsta de 45000 de ani descoperit l\u00e2ng\u0103 Hotin. M\u0103 opresc aici. \u00cemi pun \u00eentrebarea: de ce cercet\u0103torii no\u015ftri nu scot \u00een vileag acest adev\u0103r incontestabil? Ne joac\u0103 festa aceea\u015fi mentalitate de sclav, de inferioritate. \u00cen perioada sovietic\u0103 arheologilor li se permitea s\u0103 fac\u0103 s\u0103p\u0103turi arheologice doar p\u00e2n\u0103 d\u0103deau de urme slave (care au trecut pentru prima oar\u0103 \u00een calea lor spre Balcani doar prin sec. 5-6 (v. Gh. \u015eincai. Cronica Rom\u00e2nilor). Dac\u0103 ar fi s\u0103pat mai ad\u00e2nc ar fi dat de urmele dacilor, tracilor, pelasgilor (hiperboreenilor numi\u0163i de greci) sau ale cucutenienilor. Actualmente este tendin\u0163a spre explorarea acestei civiliza\u021bii cucuteniene, dar \u00een acest scop se aloc\u0103 surse extrem de modeste. Exist\u0103 suficiente probe c\u0103 avem cu ce ne m\u00e2ndri cu un trecut at\u00e2t de glorior (din p\u0103cate prezentul este mult sub acest trecut). Atunci c\u00e2nd ru\u015fii se laud\u0103 cu istoria lor de o mie de ani noi trebuie s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m cu istoria de cel pu\u0163in 5000 de ani. C\u00e2nd ru\u015fii se laud\u0103 cu 1000 de ani de cre\u015ftinare noi trebuie s\u0103 ne m\u00e2ndrim c\u0103 am fost primul popor cre\u015ftinat chiar de apostolul Andrei. Cu apr. 1700 de ani \u00een urm\u0103 la primul sobor de la Nichea, care a avut loc \u00een a. 319, a participat \u015fi p.s. sa Teofil al \u201eMitropoliei Cothiei <\/em>(Daciei vechi din st\u00e2nga Dun\u0103rii) episcop<\/em>\u201d (Gh. \u015eincai. Cronica rom\u00e2nilor).<\/p>\n

E tot mai deranjant\u0103 aceast\u0103 stare de nep\u0103sare fa\u0163\u0103 de trecutul nostru, de subestimare a valorilor na\u0163ionale, care se exprim\u0103 sub diferite forme. \u201eAi fost la ru\u015fi peste Prut? Da, avem rude la Chi\u015fin\u0103u\u201d<\/em> – un dialog a dou\u0103 doamne auzit \u00een trenul \u201eChi\u015fin\u0103u- Bucure\u015fti\u201d.<\/em> E deranjant acest lucru \u00eens\u0103, cu p\u0103rere de r\u0103u, uneori fra\u0163ii no\u015ftri de peste Prut au dreptate. C\u00e2\u0163i p\u0103m\u00e2nteni de-ai no\u015ftri, ajung\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia, prefer\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een limba rus\u0103. Studen\u0163i basarabeni, pe care \u00eei instruie\u015fte statul rom\u00e2n pe banii lui, deseori \u00eei auzi vorbind \u00eentre ei ruse\u015fte, consider\u00e2nd aceasta drept o bravad\u0103. Moldovenismul primitiv promovat de Dodon, Voronin, Lupu, dar din p\u0103cate \u015fi de unii cu aspira\u0163ii na\u0163ionale, este deranjant (po\u0163i auzi de la oameni stima\u0163i expresii de genul \u201e\u0162ara vecin\u0103\u201d<\/em> cu referire la Rom\u00e2nia, care nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 la omul simplu ideea moldovenismului). El macin\u0103 insistent fundamentul rom\u00e2nismului \u00een Basarabia \u015fi a\u015fa \u015fubred. \u201eEste dramatic s\u0103 reg\u0103sim \u00een r\u00e2ndurile noastre, ale moldovenilor, iude cump\u0103rate cu treizeci de argin\u0163i <\/em>(nu el este cump\u0103rat cu 30 de ruble ruse\u015fti \u2013 n.n.), idio\u0163i doctili utili<\/em> (cucul \u00ee\u015fi c\u00e2nt\u0103 numele \u2013 n.n.), care s-au angajat s\u0103 \u00eendoctrineze poporul nostru cu ideea de rom\u00e2nism basarabean\u201d<\/em> scrie \u201emarele moldovean<\/em>\u201d \u00eembracat \u00een ruba\u015fc\u0103 ruseasc\u0103 I. Dodon. Cum po\u0163i comenta aceste nerozii ale unui semidoct. Mai degrab\u0103 a\u0219i spune ca reputatul profesor \u015fi filozof bra\u015fovean Florea Dudi\u0163\u0103 \u201eLichelismul ca \u015fi zgomotul \u00een muzic\u0103 nu trebuie s\u0103 fie \u00een\u0163eles, trebuie s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat\u201d.<\/em> Cum \u00eens\u0103 s\u0103-l \u00eenl\u0103tur\u0103m cu o a\u015fa mentalitate? Pentru ce au murit marele Grigore Vieru, Ion \u015fi Doina aldea Teodorovici, Gheorghe Ghimpu \u015f.m.a.? \u201eAu tot murit pe la r\u0103scruce\/Grigore, Doine \u015fi Ioni. Tot pentru noi, urc\u00e2nd pe cruce\/ S\u0103 fim mai tari, s\u0103 fim mai domni\u201d<\/em> scrie poetesa V. Nagacevschi \u00een poezia \u201eTr\u0103im de parc\u0103 am muri\u201d.<\/em> Am devenit noi oare mai domni, mai tari? Din p\u0103cate, nu. C\u00e2nd ne vom debarasa de aceast\u0103 lenevie intelectual\u0103, de indiferen\u021ba specific\u0103 basarabean\u0103, de frica cronic\u0103, de acest s(c)lavism tipic basarabean. C\u00e2nd oare \u201evom fi ce-am fost \u015fi mai mult dec\u00e2t at\u00e2t<\/em>\u201d <\/em>vorba domnitorului Petru Rare\u015f.<\/p>\n

\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Valeriu Dulgheru<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eValuri tulburi de uitare peste mor\u0163ii mei se-a\u015feaz\u0103. Limba nu ne mai e limb\u0103, \u0163ara nu mai este treaz\u0103.\u00a0 Azi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20986","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20986","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20986"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20986\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20989,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20986\/revisions\/20989"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20986"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20986"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20986"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}