{"id":21069,"date":"2015-02-10T19:28:52","date_gmt":"2015-02-10T19:28:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21069"},"modified":"2015-02-10T19:31:17","modified_gmt":"2015-02-10T19:31:17","slug":"o-viata-de-om-si-un-nume-boris-david-ii-interviu-de-emilia-tutuianu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/02\/10\/o-viata-de-om-si-un-nume-boris-david-ii-interviu-de-emilia-tutuianu\/","title":{"rendered":"O via\u0163\u0103 de Om \u015fi un nume: Boris David (II). Interviu de Emilia \u0162u\u0163uianu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Baritonul rom\u00e2n Nicolae Herlea\u2026?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Da, Nicolae Herlea, dup\u0103 mine, era cea mai frumoas\u0103 voce de bariton din lumea acelor vremuri. Am prins un film cu Paia\u0163e de Leoncavallo cu formidabilul Tito Gobi, sau Rigoletto a lui Verdi cu Gigli. Au mai intervenit unele delega\u0163ii la Bucure\u015fti, de obicei singur, c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam plin de cadouri de la Romarta, de pe Calea Victoriei. La un moment dat f\u0103c\u00e2nd mofturi, \u015feful m-a ademenit cu Marga, am stat c\u00e2teva zile bune \u00eentr-o garsonier\u0103 a companiei de pe strada Tokio, eu cu munca de inginer dar \u015fi de translator, ea cu cump\u0103r\u0103turile de ,lux. Pasiunea noastr\u0103 pentru meseria aleas\u0103 ne-a salvat de multe necazuri ,neprev\u0103zute \u00een acele vremuri. Am fost aprecia\u0163i \u015fi respecta\u0163i \u015fi la nevoie ap\u0103ra\u0163i de supliciul dosarelor negre. \u015ei la Timi\u015foara am r\u0103mas \u00een memoria celor care ne-au apreciat. Cocheci mi-a trimis un exemplar dintr-o lucrare \u015ftiin\u0163ific\u0103 publicat\u0103, pe post de coautor. Era finalizarea lucr\u0103rii de cercetare la care am lucrat ca student \u015fi pe care am sus\u0163inut-o la licen\u0163\u0103. Recunosc c\u0103 am fost foarte m\u0103gulit. De asemenea rela\u0163ia cu Facsko a continuat pe linie de electrochimie, mai ales dup\u0103 ce a fost adus la \u015etei pe post de consilier de Puiu M\u0103nescu. Acum era \u00eenso\u0163it de so\u0163ia sa Lelia, fosta campioan\u0103 na\u0163ional\u0103 la scrim\u0103, coleg\u0103 de facultate \u015fi bun\u0103 prieten\u0103, cu care f\u0103ceam parte din grupul vesel de la cucurigu, din amfiteatrul facult\u0103\u0163ii. \u00cempreun\u0103 cu profesorul universitar Mihailovici, adus consilier tot de Puiu M\u0103nescu, familia Facsko a \u00eencercat s\u0103 ne corup\u0103 s\u0103 juc\u0103m bridge. \u00cencercarea a e\u015fuat, eu fiind adeptul \u015fahului \u015fi al pokerului. Mi-aduc aminte de \u00eenc\u00e2ntarea cu care, intr\u00e2nd \u00een laborator, Facsko a privit o miniatur\u0103 a instala\u0163iei electrochimice cu electrod vibrator, o inven\u0163ie pe care o experimenta undeva pe la Baia Mare. O f\u0103cusem din curiozitate, folosind piese disparate aflate \u00een laborator: buzer de sonerie, agitator magnetic, electrod din platin\u0103. Instala\u0163ia func\u0163iona iar el se uita ca un copil la o juc\u0103rie.
\nDa, pl\u0103ti\u0163i mai bine dec\u00e2t colegii din alte domenii, am putut s\u0103 uit\u0103m perioada de foame cumplit\u0103 a anilor 50, s\u0103 muncim m\u00e2nc\u00e2nd \u015fi s\u0103 m\u00e2nc\u0103m muncind, s\u0103 ne asigur\u0103m un standard de via\u0163\u0103 decent, s\u0103 vis\u0103m. Eu mai g\u0103seam ceva timp liber ca s\u0103 mai notez \u015fi niscai versuri, \u00een secret, ferindu-mi opera literar\u0103 de interpret\u0103ri fanteziste\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Toate c\u0103r\u0163ile tale sunt semnate cu pseudonimul Daris Basarab\u2026 Panteonul literar d\u0103ruit de tine apar\u0163ine acestui popor sau apar\u0163ine mai mult trecutului, este o dedica\u0163ie \u00een care ai adunat toate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile tale, ca \u00eentr-un leg\u0103m\u00e2nt de \u00eencredere cu prezentul \u015fi viitorul \u00een care ai crezut? C\u00e2nd ai \u00eenceput s\u0103 scrii \u015fi ce te-a determinat s\u0103 alegi acest mod de a te cunoa\u015fte \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi oamenilor din tr\u0103irile tale?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>M\u0103 \u00eentorc la prietenia mea cu Titus Popovici, cel din adolescen\u0163\u0103. \u00cen serile petrecute \u00een mansarda lui de pe Strada Castanilor, peste drum de unde locuiam eu, \u00eentr-o zi, c\u00e2nd i-am r\u0103spuns printr-o mi\u015fcare a capului c\u0103 nu scriu, b\u0103nuind, poate, c\u0103 nu acesta era r\u0103spunsul real, mi-a sugerat s\u0103 folosesc un pseudonim, de exemplu o combina\u0163ie \u00eentre David \u015fi Boris, folosind \u00eenceputul \u015fi sf\u00e2r\u015fitul celor dou\u0103 nume. Am z\u00e2mbit \u00eencurcat \u015fi l-am \u00eentrebat de ce nu apeleaz\u0103 el la un pseudonim. ,,M\u0103i, m-am g\u00e2ndit, dar n-am g\u0103sit nimic potrivit\u2026poate \u00eemi sugerezi ceva\u2026\u201d Ajuns acas\u0103 am scris pe o foaie, cu litere de o \u015fchioap\u0103 combina\u0163ia sugerat\u0103 \u2013 Daris. \u015ei restul ?, m-am \u00eentrebat. Apoi am ad\u0103ugat \u2013 Basarab. \u015ei a\u015fa a r\u0103mas \u00een g\u00e2nd, ca o speran\u0163\u0103 la ce avea s\u0103 vin\u0103, s\u0103 ajung s\u0103 scriu, pe bune. De scris am tot scris versuri de un lirism adolescentin, cu ve\u015fnica re\u0163inere doar pentru mine, f\u0103r\u0103 nici o \u00eencercare de a ataca proza.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Ce fapte deosebite \u015fi experien\u0163e inedite te-au marcat \u00een continuare?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Anii au trecut, am ajuns \u00een Africa dragostea mea, am devenit \u015fi mai sentimental sub influen\u0163a mediului, a cerului diferit de al nostru, al apei oceanului, diferit\u0103 de apa m\u0103rii noastre, de flora \u015fi fauna, diferite \u015fi ele de ce aveam acas\u0103. Au fost momente sublime, m\u0103 desf\u0103tam cu singur\u0103tatea at\u00e2t de dorit\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Eram, totu\u015fi, sociabil cu lumea nou\u0103, diferit\u0103 \u015fi ea, dar au ap\u0103rut \u015fi momente de ap\u0103sare, de dor de cas\u0103, de ai mei. Aceast\u0103 stare neobi\u015fnuit\u0103 m-a \u00eempins la renun\u0163area vie\u0163ii mele \u015fi m-am apucat s\u0103 p\u0103strez manuscrisele, ba, mai mult, am \u00eenceput s\u0103 le adaug la scrisorile trimise acas\u0103. Surpriza a fost mare, am primit \u00eencuraj\u0103ri, m-am sim\u0163it desc\u0103tu\u015fat \u015fi am continuat. Am avut \u015fi remu\u015fc\u0103ri legate de ideea n\u0103stru\u015fnic\u0103, acum a\u015fa mi s-a p\u0103rut, de a rupe g\u00e2ndurile a\u015fternute alt\u0103dat\u0103 pentru nimeni. Proza z\u0103cea \u00eenc\u0103 \u00een fa\u015f\u0103, dar f\u0103r\u0103 o determinare care s\u0103 m\u0103 conving\u0103. \u015etiam c\u0103 scriam u\u015for, dar erau rapoarte de cercetare seci, chiar dac\u0103 con\u0163ineau fr\u00e2nturi importante din sufletul meu.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Cum ai ajuns s\u0103 scrii despre locurile copil\u0103riei, despre Basarabia?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>\u015ei pentru c\u0103 ai mai pomenit de Dor de Duc\u0103, un dor ce str\u0103b\u0103tea deseori din versurile mele, am \u00eenceput s\u0103 suf\u0103r din ce \u00een ce mai mult de un mistuitor dor de cas\u0103, de adev\u0103rata mea cas\u0103, de Ismail, de Dun\u0103re, de Basarabia mea sf\u00e2rtecat\u0103. A\u015fa mi-am adus aminte de acel ,,Pohod na Sibir\u201d al copil\u0103riei mele, de ce a urmat, de suferin\u0163ele \u00eendurate de ai mei, de marele rapt. Cu g\u00e2ndul la vorbele lui tata, spuse la sup\u0103rare c\u00e2nd \u00eent\u00e2mpina \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea calului care nu se l\u0103sa condus de h\u0103\u0163uri, dar nici m\u0103car de c\u0103p\u0103stru. Atunci am auzit cuv\u00e2ntul ,,Povod\u201d, acel a duce calul de c\u0103p\u0103stru \u015fi dintr-un imbold nedefinit \u00eenc\u0103, am scris mare pe o foaie imaculat\u0103: ,,Daris Basarab\u2026POVOD\u2026roman\u2026Bucure\u015fti 2000\u201d. \u015ei a \u00eenceput s\u0103 curg\u0103. Vedeam totul at\u00e2t de clar, \u00eenc\u00e2t nici nu mi-a trecut prin g\u00e2nd s\u0103 fac un plan, s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la personaje, la cadrul de desf\u0103\u015furare. \u015ei bine am f\u0103cut. Am scris f\u0103r\u0103 oprire, n-am avut paragrafe, am mers pe capitole, \u00eentr-un stil pe care l-am numit \u00een cascad\u0103, spre disperarea viitorului meu prieten Mihai R\u0103dulescu. A apreciat con\u0163inutul, dar nu \u015fi forma de prezentare. I-am f\u0103cut hat\u00e2rul \u015fi am ,,paragrafiat-o\u201d pentru site. Cartea, originalul, a r\u0103mas m\u0103rturie a n\u0103stru\u015fnicului meu stil \u00een cascad\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Fiecare om are de parcurs un ,,traseu\u201d \u00een via\u0163\u0103 \u015fi nu de pu\u0163ine ori acest traseu este plin de ,,obstacole\u201d care \u00eel marcheaz\u0103 suflete\u015fte. \u00cen tinere\u0163e vedeai via\u0163a ca pe un viitor nesf\u00e2r\u015fit. Cu timpul ai constatat c\u0103 via\u0163a de fapt nu este dec\u00e2t un moment foarte scurt, o ,,pic\u0103tur\u0103 \u00eentre momentul acesta care bate \u015fi cel\u0103lalt\u201d. S\u0103 fie dorul de duc\u0103 m\u0103sura compensatorie a acestei constat\u0103ri? De unde dorul de duc\u0103 spre alte z\u0103ri \u015fi cum ai reu\u015fit s\u0103 men\u0163ii o pasiune, aceea de a c\u0103l\u0103tori?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Apropo de traseul \u00een via\u0163\u0103, m\u00e2nat de ce spunea mama referitor la soarta crud\u0103 care ne-a \u00eempins din spate, accept\u00e2nd adolescen\u0163a a\u015fa cum s-a desf\u0103\u015furat \u015fi prin implicarea mea, din dorin\u0163a de a sc\u0103pa de complexele basarabeanului ajuns la facultate, surprins oarecum de perspectiva unui viitor senin, am luat \u00een bra\u0163e cuv\u00e2ntul destin. \u00cen felul meu rezolvasem temerea care m\u0103 \u00eenso\u0163ea g\u00e2ndind la viitor. Destinul o luase pe o cale liber\u0103, pentru un vinovat f\u0103r\u0103 vin\u0103, liber\u0103 pentru visare, pentru zbor. \u015ei cum \u00een noua mea accep\u0163iune despre caracterul implacabil al destinului, destinul a mai f\u0103cut un pas, care avea s\u0103-mi schimbe \u015fi via\u0163a \u015fi felul meu de a fi.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Cum se \u00eemp\u0103cau romantismul \u015fi libertatea pe care destinul \u0163i le h\u0103r\u0103ziser\u0103, cu sentimentalismul poetului din tine?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Nu, nu s-a amestecat \u00een sentimentalismul meu boln\u0103vicios, \u00een dragostea mea pentru frumos, pentru visarea, chiar utopic\u0103, dar f\u0103r\u0103 margini \u015fi printre altele, mi-a adus \u00een fa\u0163\u0103 frumosul. Legat de scurtimea vie\u0163ii \u015fi mai ales de acea sc\u00e2nteiere de timp care desparte aceast\u0103 via\u0163\u0103 scurt\u0103 de imensitatea celeilalte vie\u0163i, \u00eentre un strop de bine \u015fi un ocean de speran\u0163\u0103 nedefinit\u0103, ce pot spune?! Mereu, mai ales \u00een clipele mele labile, puneam \u00eentrebarea ,,Dac\u0103 a\u015f \u015fti ce e dincolo\u2026\u201d, de unde nimeni nu s-a \u00eentors s\u0103 ne avertizeze, la care mai toate credin\u0163ele fac apel pe post de \u00eencurajare, dar pe un ton de ,,crede \u015fi nu cerceta!\u201d, tr\u0103geam o concluzie f\u0103r\u0103 echivoc pentru mine: Dac\u0103 a\u015f putea, a\u015f reface via\u0163a mea tr\u0103it\u0103, \u00een bis \u015fi ,,De-aceea n-o spun ca Esenin\/\/C\u0103 moartea nu e ceva nou\/\/A\u015f da-o pe-o \u0163\u00e2r\u0103 de via\u0163\u0103\/\/\u015fi-n oameni s\u0103 aflu ecou\u201d. Tema am prezentat-o \u00een mai multe r\u00e2nduri, \u00een versuri, st\u00e2rnind uneori nedumerire. \u015ei ast\u0103zi Marga respinge orice \u00eencercare de dialog pe acest subiect.
\nTema, totu\u015fi, exist\u0103. Noi am creat credin\u0163ele, noi am creat Divinit\u0103\u0163ile, dup\u0103 chipul nostru \u015fi asem\u0103narea cu noi; noi am creat Lumile de Apoi, \u00eentr-o form\u0103, pu\u0163in spus, supra idealizat\u0103 \u015fi noi suntem cei care suport\u0103 consecin\u0163ele. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt un necredincios, un Toma, cum mi-a spus intrigat\u0103 o prieten\u0103. I-am r\u0103spuns \u00een vers, ,,Eu cred din nevoia de-a crede\/\/E-un fel de porunc\u0103 din mine\/\/Din sufletu-mi plin de-ndoial\u0103\/\/\u0163\u00e2\u015fne\u015fte nevoia de Tine\u2026\u201d, f\u0103r\u0103 s-o pot convinge, sau s-o pun, m\u0103car, pe g\u00e2nduri. Repet, eu am iubit \u015fi iubesc via\u0163a ca \u00een invita\u0163ia mea ,,M\u0103 cheam\u0103 marea\/\/Nu vrei s\u0103 mergem am\u00e2ndoi?!\/\/Chiar de-o fi toamn\u0103, iarn\u0103-n toi\/\/S\u0103-i simt suflarea.\u201d Am iubit \u015fi iubesc oamenii, f\u0103r\u0103 niciun fel de discriminare. Chiar \u015fi din versul citat, reiese c\u0103 vreau pe cineva \u00een preajm\u0103. Par un incorijibil, dar asta \u00eentr\u0103 \u00een stilul shakespearian speculat de Mihai R\u0103dulescu \u00een a sa lucrare Shakespeare, un psiholog modern, acceptat\u0103 pentru doctorat de Marea noastr\u0103 Bu\u015fulenga \u015fi respins\u0103 de comisia politic\u0103. Ce c\u0103uta la doctorat un de\u0163inut politic?! Am \u015fi eu o poveste cu doctoratul, dar nu e momentul. A\u015fa e, \u00eencerc din r\u0103sputeri \u201es\u0103 nu par ceea ce sunt\u2026\u201d<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Ce ne po\u0163i spune despre c\u0103l\u0103toriile tale \u00een Africa, oamenii pe care i-ai cunoscut \u015fi tot ce \u00ee\u0163i aminte\u015fti despre anii aceia, experien\u0163e deosebite pentru cineva tr\u0103itor \u00een lag\u0103rul comunist..<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Of\u2026! E o \u00eentrebare la care \u00ee\u0163i pot r\u0103spunde cu pl\u0103cere dar \u015fi greu. La mijloc e dragoste!\u2026 La mijloc e altceva. La mijloc e visul unchiului Alex \u00eemplinit, e realizarea visului meu de duc\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd Africa mea e pu\u0163in eterogen\u0103. Ce are Algeria cu Tanzania, sau cu Mozambic, sau, \u00een general, ce au \u00eentre ele?! O diversitate \u00een unitate, privind a\u015fezarea geografic-geologic\u0103, \u015fi o diversitate geopolitic\u0103 de amalgam. Mi-a pl\u0103cut \u00een totalitate, dup\u0103 ce am gustat pl\u0103cerea individual\u0103 \u00een parte. Cum s\u0103 compari Sahara \u015fi Hoggarul algerian, cu malul indian al Tanzaniei \u015fi al Mozambicului?! Prima reprezint\u0103 aventura c\u0103l\u0103torului, celelalte dou\u0103, r\u0103sf\u0103\u0163ul oceanului, al plajelor interminabile \u015fi inegalabile. \u015ei oamenii, ca s\u0103 revin la \u00eentrebare. Cu suflete mari, \u00een culori diferite. De la albul magrebian, la tuciuriul tuareg, de la castaniul mozambican, la negrul tanzanian. Frumuse\u0163i diferite, pentru noi europenii, care mai avem \u015fi noi culori creolate, pl\u0103cute ochiului, dar ne entuziasm\u0103m \u00een fa\u0163a frumuse\u0163ii femeilor metise. Nu glumesc. \u00centr-o sear\u0103, la un elegant restaurant din Dar Es Salaam, \u00eentr-o atmosfer\u0103 specific\u0103 unui local de noapte, cu org\u0103 de lumini br\u0103zd\u00e2nd fondul ro\u015fu al salonului, m-am pomenit urm\u0103rind, f\u0103r\u0103 jen\u0103, dou\u0103 perechi dans\u00e2nd printre mese. Nu eram un copil s\u0103 nu mai fi v\u0103zut femei frumoase, dar cele dou\u0103 partenere de dans, m-au fascinat pur \u015fi simplu. Privirile mele au r\u0103mas ca magnetizate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, una din doamnele cu care eram la cin\u0103, m-a tras de m\u00e2nec\u0103, f\u0103r\u0103 menajamente. Da, via\u0163a este frumoas\u0103 \u015fi prin frumuse\u0163ile pe care le \u00eent\u00e2lne\u015fti la tot pasul. Iubesc aceast\u0103 via\u0163\u0103. \u00centors la campus, am notat un g\u00e2nd, \u00een vers liric ,,Iubirea e \u00een \u00eentreaga-mi fiin\u0163\u0103\/\/E clocot, e lun\u0103, e soare\/\/Iubirea e muza ce-n chipu-\u0163i\/\/E-o lume de basm d\u0103t\u0103toare\u201d. Curios, Tanzania \u015fi Mozambicul, \u00een drumul lor spre emancipare, erau curtate, la concuren\u0163\u0103, de \u0163\u0103ri ca Uniunea Sovietic\u0103 sau China, care investeau \u00een construc\u0163ii, \u00een special c\u0103i ferate, sau \u00een ac\u0163iuni de dirijare v\u0103dit\u0103 \u00eenspre implementarea comunismului acaparator. Nu au reu\u015fit mare lucru, \u0163\u0103rile \u00een cauz\u0103 fiind atente la orice tendin\u0163\u0103 de subjugare economic\u0103. Era \u015fi normal, dup\u0103 experien\u0163a c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00een timpul regimurilor coloniale. Doreau libertatea mult visat\u0103, trimiteau localnici la specializare \u00een Europa, \u00een \u0163\u0103ri capitaliste, pe termene scurte, \u015fi la \u00eentoarcere, cu r\u0103bdare \u00een\u0163eleapt\u0103, \u00eei plasau \u00een administra\u0163ie, \u00een posturi de conducere. Pe bursele acordate de unele \u0163\u0103ri din Estul Europei trimiteau la \u015fcolarizare, dar anii petrecu\u0163i \u00eei f\u0103ceau pe mul\u0163i s\u0103 nu se gr\u0103beasc\u0103 cu \u00eentoarcerea. Exemplul celor care au studiat \u00een Rom\u00e2nia este gr\u0103itor.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Ai avut ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fti oameni speciali, ai legat prietenii\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Da, am \u00eent\u00e2lnit oameni deosebi\u0163i, printre care \u00eenc\u0103 mul\u0163i r\u0103ma\u015fi din r\u00e2ndul coloni\u015ftilor alunga\u0163i, care s-au adaptat noilor cerin\u0163e \u015fi au slujit competent institu\u0163iile noilor state. O situa\u0163ie curioas\u0103 am \u00eent\u00e2lnit \u00een Mozambic. Spre stupoarea mea am aflat c\u0103 portughezii care au condus treburile coloniei, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 au st\u0103p\u00e2nit aceast\u0103 \u0163ara minunat\u0103 timp de cinci secole, erau considera\u0163i \u00een Portugalia ca fiind portughezi de categoria a II-a, av\u00e2nd nevoie de aprob\u0103ri speciale pentru a merge \u00een \u0163ara lor de ba\u015ftin\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 mul\u0163i dintre ei erau membrii unor familii mixte, dar de aici \u015fi p\u00e2n\u0103 a pierde drepturile cet\u0103\u0163ene\u015fti dob\u00e2ndite prin na\u015ftere sau mo\u015ftenite de la p\u0103rin\u0163i, a fost o cale lung\u0103 a ne\u00een\u0163elegerii din partea mea. Printre cei r\u0103ma\u015fi \u015fi folosi\u0163i cu \u00eencredere pe vechile func\u0163ii, am avut pl\u0103cerea s\u0103 cunosc doi oameni deosebi\u0163i. Directorul General la ,,Dire\u00e7\u00e3o de Geologia e Minas\u201d, Rui Santos Garcia, originar din Lisabona, inginer geofizician, excelent profesionist, vorbitor fluent de francez\u0103 \u015fi englez\u0103, devenit bun amic. Expert \u00een exploat\u0103ri minere, Ant\u00f3nio Francisco D\u00e2maso, metis, inginer cu studii la Lisabona, un colaborator de prim rang, devenit prieten peste noapte, partener \u00een c\u0103l\u0103toriile prin centrele de exploatare a unor z\u0103c\u0103minte unice \u00een lume pentru con\u0163inutul lor de niobiu \u015fi tantal, de pietre pre\u0163ioase \u015fi semipre\u0163ioase, de asbest \u015fi altele. Sunt dou\u0103 nume de prieteni deosebi\u0163i, \u00een compania c\u0103rora am petrecut ore \u015fi zile de neuitat. Am \u00eent\u00e2lnit \u015fi speciali\u015fti din \u0163\u0103ri prietene, geologul bulgar Anton, doctorul bulgar Tchak\u00e2rov, familia francez\u0103 de medici, Paula \u015fi Pietro, geofizicianul german Cristian \u015fi al\u0163ii, colaboratori, parteneri de tenis, de mici excursii pe plajele oceanului. \u015ei un nume de rom\u00e2n, de fapt o familie, ambasadorul Rom\u00e2niei Mircea Zara, istoric, spre deosebire de ambasadorul croitor de la Dar Es Salaam, erudit, amator de tenis, cu doamna \u015fi feti\u0163a lor de 15 ani, Oana, care s-a lipit de mine \u015fi de Marga. Da, am cunoscut oameni adev\u0103ra\u0163i, m-am bucurat de prietenia lor \u015fi de o colaborare profesional\u0103 excelent\u0103. Am \u00eent\u00e2lnit \u015fi rom\u00e2ni care nu ne-au f\u0103cut cinste, un fel de politruci, a c\u0103ror nume nu merit\u0103 a fi amintite.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Ce p\u0103rere ai despre sistemul comunist \u00een compara\u0163ie cu perioada regalit\u0103\u0163ii, cum te-ai adaptat atunci noului sistem social impus de la R\u0103s\u0103rit?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>A\u015f putea spune, \u00eenghi\u0163ind \u00een sec, c\u0103 n-am auzit de vreun basarabean, refugiat din fa\u0163a puhoiului sovietic, s\u0103 se fi adaptat la noul sistem. A, c\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i de cele p\u0103\u0163ite acas\u0103, au intrat \u00eentr-o mu\u0163enie excesiv\u0103, ocolind chiar \u015fi rela\u0163iile cu semenii lor refugia\u0163i, asta-i altceva. Teama de comisiile de repatriere, ademenirea cu recompense b\u0103ne\u015fti, amenin\u0163area direct\u0103, i-au f\u0103cut s\u0103 adopte principiile de comportament ale lui M\u00ee\u015fkin: fals, minciun\u0103, f\u0103\u0163\u0103rnicie. Era noul modus vivendi pentru supravie\u0163uire. Cine face ast\u0103zi pe eroul atribuindu-\u015fi merite de dizident, nu face dec\u00e2t s\u0103 aplice \u015fi ast\u0103zi principiile amintite. C\u0103 le-a aplicat atunci \u015fi le neag\u0103 ast\u0103zi, nu-i nimic deosebit, dar dac\u0103 le-a aplicat atunci de nevoie, iar ast\u0103zi minte construindu-\u015fi o platform\u0103 fals\u0103 de ,,erou\u201d, poate p\u0103c\u0103li inutil pe oricine, dar nu pe basarabeni. Am plecat din Basarabia traumatizat de team\u0103, de amintirea acelui ,,Pohod na Sibir\u201d, iar teama copilului de atunci a r\u0103mas \u00een mintea \u015fi sufletul meu \u015fi la maturitate c\u00e2nd am \u00een\u0163eles principalul obiectiv, supravie\u0163uirea. Da, la cap\u0103tul adolescen\u0163ei, am bravat \u015fi eu al\u0103turi de colegii mei particip\u00e2nd \u00een noaptea de revelion a anului 1947, \u00een curtea liceului Gojdu, \u00een fa\u0163a locuin\u0163ei directorului, a p\u0103rintelui Catan\u0103, la manifesta\u0163ia de sprijin a monarhiei, cer\u00e2nd, nici mai mult, nici mai pu\u0163in, dec\u00e2t \u00eentoarcerea pe tron a regelui Mihai I. Atunci, Titus Popovici a \u0163inut discursul, \u00eentr-o manier\u0103 magistral\u0103, \u00eentr-un ropot de aplauze. \u00cen\u0163elepciunea directorului \u015fi a profesorului de istorie Dinu Constantin, ne-au scutit de un mare dezastru. Ne-am retras \u00een ordine pe la casele noastre. Totu\u015fi, doi dintre noi, Miron Baciu, fiu de pop\u0103, \u015fi Gusty But, pui de neam\u0163, au disp\u0103rut pentru vreo \u015fapte ani. Titus a sc\u0103pat fiind fiu de ceferist, ceea ce l-a pus \u00een gard\u0103 \u015fi s-a molcomit, cum \u00eensu\u015fi a spus-o. Dup\u0103 angajare, av\u00e2nd la m\u00e2n\u0103 patalamaua semnat\u0103 de Tarasov la Bucure\u015fti, c\u00e2nd a smuls acordul ministrului Sorin, spaima absolven\u0163ilor, atitudinea comuni\u015ftilor rom\u00e2ni locali, m\u0103 refer la \u015etei, a fost de acceptare a noastr\u0103, cu tot cu dosarele noastre negre. Atitudinea noastr\u0103, cei cu musca pe c\u0103ciul\u0103, a fost cumin\u0163enie \u00een vorbire \u015fi mult\u0103 munc\u0103 pe linie profesional\u0103. L\u0103sa\u0163i \u00een pace, am transformat laboratorul \u00een cas\u0103, centru de instruire, de cercetare, muncind pe rupte, f\u0103r\u0103 limite de program.
\nAm reu\u015fit, am primit recunoa\u015ftere, \u00eencredere \u015fi lini\u015fte. Prin re\u0163inere autoimpus\u0103, am ocolit disputele de opinii \u015fi am \u00eenghi\u0163it speran\u0163a \u00eentr-o revenire la ce a fost. Ceea ce aflam pe surse cum se spune azi, nu rareori ne \u00eengrozea. \u00cenc\u0103 \u00een anii petrecu\u0163i la \u015etei, circulau zvonuri alarmante referitoare la implicarea Spitalului de Boli Nervoase \u00eentr-un proces de sp\u0103lare a creierelor. Mai t\u00e2rziu, ascult\u00e2nd vocile Europei la radio, am r\u0103mas cutremurat \u2013 bunul nostru prieten, medic neurolog, ajuns la Oradea \u015eeful Spitalului de Neurologie, coordona \u00eentreaga activitate a celor din spitalul de la \u015etei, cum se spune ast\u0103zi, cu punct \u015fi virgul\u0103. A fost un \u015foc, deziluzie pu\u0163in spus, greu de suportat pierderea unuia din bunii no\u015ftri prieteni. Via\u0163a mi-a mai servit \u015fi alte astfel de exemple, care au zdruncinat credin\u0163a mea oarb\u0103 \u00een prietenie \u015fi \u00een acel naiv calificativ dat prieteniei \u2013 ,,Lucru Sf\u00e2nt\u201d.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Din scrierile tale am observat c\u0103 prieteni de notorietate din \u0163ar\u0103 au fost \u00een preajma ta. Ce personalit\u0103\u0163i \u015fi oameni de valoare ai cunoscut\u2026 ce rol au jucat \u00een devenirea ta, vorbe\u015fte-ne \u015fi despre prieteniile tale\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Apropo de prietenie, ai v\u0103zut c\u0103 pe parcursul acestei discu\u0163ii am anticipat pu\u0163in \u00eentrebarea amintind nume \u015fi leg\u0103turi care au influen\u0163at cursul vie\u0163ii mele, a noastre, c\u0103ci mar\u015fam \u00een tandem, \u00een bine, \u00een r\u0103u, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 inerent. Anii de facultate m-au, ne-au adus pe orbita unor nume sonore, precum academician Coriolan Dr\u0103gulescu, profesor universitar Vasile Cocheci, profesor universitar Gheorghe Facsko. Prezen\u0163a lor apreciativ\u0103 m-a ajutat, mi-a indus \u00eencrederea. Al\u0103turi de aceste nume trebuie s\u0103 amintesc de colegi deveni\u0163i prieteni de \u00eencredere cum au fost ing. Gheorghe Dalea, apreciat om de afaceri, prieten \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile liceului, care mi-a trimis la editur\u0103 romanul Povod, f\u0103r\u0103 a-l citi, pe \u00eencredere, \u015fi l-a citit \u00eentr-o noapte dup\u0103 apari\u0163ie, gest care l-a entuziasmat pe marele meu prieten, profesorul, lupt\u0103torul anticomunist, de\u0163inut politic, scriitorul de anvergur\u0103 Mihai R\u0103dulescu. Nu pot ignora frumoasa prietenie cu profesorul universitar Ilie Julean, de la Politehnica Timi\u015foara \u015fi mai presus de to\u0163i, cu cel care a fost m\u00e2ndria Facult\u0103\u0163ii de Chimie Industrial\u0103, matematician de excep\u0163ie, unul din st\u00e2lpii cercet\u0103rii \u00een domeniul Chimiei Fizice, Dr. inginer chimist, fizician, Nicolae Bonciocat. Coleg persecutat \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile facult\u0103\u0163ii, apreciat de marele Murgulescu, trimis de acesta \u00een Statele Unite, la Profesorul Bokris, faima electrochimiei mondiale, a refuzat o catedr\u0103 oferit\u0103 dup\u0103 cele nou\u0103 luni de colaborare, neput\u00e2ndu-se acomoda cu Vestul S\u0103lbatic. S-a \u00eentors s\u0103 mai duc\u0103 \u00een spate un rucsac de umilin\u0163e, dar vorba lui, erau ale casei. Studen\u0163i fiind, \u00eenscriindu-se \u015fi la Facultatea de Fizic\u0103, a \u00eencercat s\u0103 m\u0103 ademeneasc\u0103 \u015fi pe mine. F\u0103r\u0103 convingere, am acceptat s\u0103 ne preg\u0103tim \u00eempreun\u0103, \u00eentr-o mansard\u0103 dintr-o vil\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 abatorul din Timi\u015foara. Doream s\u0103 fac matematica cu el. S-a preg\u0103tit, a \u00eentins pe masa de lucru \u2013 o mas\u0103 mare de sufragerie, de pe vremuri \u2013 o mul\u0163ime de lucr\u0103ri de matematic\u0103 \u015fi a \u00eenceput ,,medita\u0163ia\u201d. Cu un deget urm\u0103rea formulele \u015fi textele explicative, iar cu vocea lui excep\u0163ional\u0103 de bariton ataca prologul din Paia\u0163e invit\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-l urmez. Am \u00eenceput cu aria lui Filip din Don Carlos, m\u00e2ndru de gravitatea vocii mele de bas-bariton. Spre deosebire de el care-\u015fi cultivase vocea cu profesioni\u015fti, eu eram acoperit de o \u00eendelungat\u0103 experien\u0163\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 \u00een baie. Ce-a ie\u015fit? Nimic! Ne-am mai \u00eent\u00e2lnit \u00een mansard\u0103 \u015fi am continuat s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m reciproc. C\u00e2ntam \u015fi ariile de tenor. Da, am avut prieteni, oameni deosebi\u0163i, f\u0103r\u0103 interese meschine la mijloc, doar afinitate sufleteasc\u0103. Eram, cumva, sclavul unei idei fixe \u2013 acea cu prietenia lucru sf\u00e2nt. Am \u015fi pl\u0103tit pentru nes\u0103buin\u0163\u0103.
\nTerenul de tenis a adus \u00een jurul meu oameni deosebi\u0163i, cu preg\u0103tiri \u015fi preocup\u0103ri total diferite, \u015fi mai tineri \u015fi mai b\u0103tr\u00e2ni. Parteneri ca doctorul Marin Mavru, sau profesorul, doctorul Burghele, marele nostru ortoped, care ne-a scos din multe \u00eencurc\u0103turi, inginerul Toma Anghelache, Director General \u015fi Ministru al Departamentului pentru Metale rare \u015fi Radioactive, doctorul chirurg Ion Gai\u0163, care \u00eentr-o zi de 1 aprilie, r\u00e2z\u00e2nd, m-a operat de hernie inghinal\u0103 \u015fi m-a trimis dup\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe teren, neav\u00e2nd partener de joc. Dar fosta extrem\u0103 de la Poli Timi\u015foara, Glisici, dar marele \u015fi primul nostru campion na\u0163ional de tenis, Gogu Viziru, care mi-a aruncat demonstrativ racheta mea de tenis Slazenger, din lemn, oblig\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-mi cump\u0103r un Head \u00e1 la Agassi \u015fi mi-a dat cu dedica\u0163ie patru din c\u0103r\u0163ile sale, scrise, sau dictate, dintre care una cu un titlu sugestiv \u2013 Lob peste timp?
\nDar Generalul?!, fost \u015fef al Statului Major al Armatei, Ion Gheorghe, care ne-a \u00eenlesnit accesul \u00een fosta sal\u0103 a lui Ceau\u015fescu, de pe lacul Floreasca, ajuns\u0103 \u00een m\u00e2na ,,unui\u201d N\u0103stase, fratele lui Ilie, prin concesionare.. Pentru ni\u015fte amatori, condi\u0163iile erau peste a\u015ftept\u0103ri, mai ales pentru sezonul de iarn\u0103. Dar unde n-am jucat?! Nu m\u0103 pot pl\u00e2nge, nici de condi\u0163ii, nici de parteneri. Nu eram ambi\u0163ios, jucam pentru pl\u0103cere \u015fi nu pentru c\u00e2\u015ftig, \u015fi asta place adversarilor. Era s\u0103-i uit pe profesorul, doctorul ORL, Sorin Sarafoleanu, onorat de mine cu titlul de ,,Domn de Timi\u015foara\u201d, \u015fi fiul s\u0103u, Codru\u0163, demn urma\u015f al tat\u0103lui la ORL, cu care, f\u0103c\u00e2nd pereche, am pierdut un meci la Sarafoleanu senior, \u00een pereche cu nu mai \u015ftiu cine. Culmea, atunci am \u00eencercat s\u0103 joc la c\u00e2\u015ftig. \u015ei acum sunt convins c\u0103 nu au meritat victoria, dar a\u015fa-i \u00een tenis\u2026
\nDrag\u0103 Emilia, cred c\u0103 este un subiect care pentru mine n-ar avea sf\u00e2r\u015fit dac\u0103 nu m-a\u015f teme c\u0103 am s\u0103 abordez \u015fi latura micilor-mari decep\u0163ii legate de ceea ce a \u00eensemnat pentru mine prietenia. Au fost \u015fi au venit de unde m\u0103 a\u015fteptam mai pu\u0163in, de la prieteni vechi sau noi. Este prea pl\u0103cut s\u0103 pot vorbi cu tine, ca s\u0103 risc s\u0103 \u00eentunec cerul nostru senin.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Drag\u0103 Boris mai crezi \u00een onoare? Marele filosof Socrate \u015fi-a sacrificat via\u0163a pentru demnitate \u2013 este cutremur\u0103toare atitudinea marelui filosof care a ales demnitatea \u00een schimbul vie\u0163ii. Acesta a fost conceptul s\u0103u despre via\u0163\u0103 \u015fi a\u015fa a \u00een\u0163eles s\u0103 \u015fi-o apere. La noi \u00een \u0163ar\u0103, acum, ca \u015fi din totdeauna, se dau toate pe una. Virtutea este doar teorie. \u00cen politic\u0103 ce s\u0103 mai spunem\u2026 de acolo s-a scurs orice pic\u0103tur\u0103 de demnitate. \u00cen locul virtu\u0163ii troneaz\u0103 principiul ,,scopul scuz\u0103 mijlocele\u201d. Adesea am impresia c\u0103 at\u00e2t \u00een cultura laic\u0103 c\u00e2t \u015fi cre\u015ftin\u0103 a ap\u0103rut ceva complet rupt de societatea \u00een care tr\u0103im. C\u00e2nd cite\u015fti Cartea Sf\u00e2nt\u0103 \u015fi prive\u015fti apoi \u00een jurul t\u0103u, parc\u0103 tr\u0103ie\u015fti situa\u0163ia celor trei coconi din Sinaxar, trezi\u0163i din somnul din pe\u015fter\u0103 dup\u0103 sute de ani de adormire\u2026 S-a scris mult, se scrie mult, dar nimic nu se schimb\u0103 \u00een mentalitatea oamenilor. Nu de pu\u0163ine ori am v\u0103zut cum cel de l\u00e2ng\u0103 noi, azi zice ,,da\u201d \u015fi m\u00e2ine zice ,,ba\u201d \u00een aceea\u015fi problem\u0103. Sau azi sus\u0163ine c\u0103 este ,,alb\u201d la ceea ce ieri argumenta c\u0103 este ,,negru\u201d\u2026 F\u0103r\u0103 pic de ru\u015fine. Adic\u0103 evit\u0103 ru\u015finea doar pentru a dob\u00e2ndi ,,onoarea\u201d \u015fi pentru a-\u015fi ap\u0103ra pielea. Am cunoscut oameni care au riscat mult pentru a-\u015fi men\u0163ine postul pe care nu-l meritau, fiind planta\u0163i politic \u00eentr-o func\u0163ie. Demn-nedemn, virtute-\u00eenjosire, toate caracterizeaz\u0103 societatea de azi. C\u00e2nd cineva compromite o institu\u0163ie care are un scop sf\u00e2nt, cum mai poate fi definit? \u015fi asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la o distan\u0163\u0103 de timp de sute de ani de la stra\u015fnica pild\u0103 dat\u0103 de mare Socrate\u2026 ,,O tempora, o mores\u201d.<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Onoare ? Oare acest cuv\u00e2nt mai ocup\u0103 un loc prin DEX ? \u00cen primul r\u00e2nd s\u0103 m\u0103 uit \u00een DOOM. Da, exist\u0103, cu o parantez\u0103 pentru probitate. M-am dus s\u0103 v\u0103d \u015fi cum era definit \u00een vechiul meu DEX. Aproape un sfert de pagin\u0103 mare, scris m\u0103runt ca s\u0103 \u00eencap\u0103 defini\u0163ia \u015fi link-urile adiacente, despre integritate moral\u0103, probitate, corectitudine, demnitate, cinste, toate pentru un cuv\u00e2nt.
\n\u015ei asta \u00een 1975, c\u00e2nd deja, toate astea erau o ,,rara avis\u201d la care nu mai visa nimeni, c\u00e2nd principiile de via\u0163\u0103 ale lui M\u00e2\u015fkin erau asimilate cu s\u00e2rguin\u0163\u0103. Pentru acea perioad\u0103, putem spune azi \u00een cor, ,,\u0103sta a fost comunismul \u015fi pace\u201d\u2026Dar ce am f\u0103cut dup\u0103, dup\u0103 revolu\u0163ie, nu, hai s\u0103 fim cinsti\u0163i, dup\u0103 deturnarea revolu\u0163iei, c\u00e2nd tovar\u0103\u015ful Iliescu, cel autointitulat ,,s\u0103rac, dar cinstit\u201d, deci pe linia defini\u0163iei, a \u00eenchis ochii, nu, a \u00eencurajat, na\u015fterea baronilor, a ho\u0163ilor, pentru a asigura for\u0163a economic\u0103 a partidului, pe atunci cam unic, a baroniadei, cum i s-a mai spus, bazat\u0103 pe \u00eembog\u0103\u0163irea ilicit\u0103. Cred c\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea primitiv\u0103 a sintagmei lui Machiavelli, dac\u0103 la asta se g\u00e2ndesc cei ce se acoper\u0103 cu ea, atunci ar trebui s\u0103 se team\u0103 de sensul traducerii, deseori comentat, \u015fi anume: comiterea unor fapte reprobabile, \u00een unele situa\u0163ii poate fi justificat\u0103, dar moral, niciodat\u0103 scuzat\u0103. Spui c\u0103 ,,virtutea este doar teorie, mai ales \u00een politic\u0103\u2026\u201d Mie nu mi-a pl\u0103cut niciodat\u0103 acest cuv\u00e2nt. Eu am apreciat o deriva\u0163ie, virtuozitate, pe care, cum este \u015fi cazul, am aplicat-o virtuo\u015filor din lumea artelor, a interpre\u0163ilor instrumenti\u015fti, unde m\u0103sura aplic\u0103rii este dat\u0103 de m\u0103iestria lor evident\u0103, palpabil\u0103. C\u0103 se folose\u015fte, de multe ori necontrolat, este o alt\u0103 treab\u0103, ceva ca \u015fi cu ,,maestre\u201d, acordat prea u\u015for, uneori chiar la sugestia voalat\u0103 a ,,mae\u015ftrilor\u201d \u00een cauz\u0103. C\u00e2nd virtutea vizeaz\u0103 latura moral\u0103 a individului \u015fi este \u00eensu\u015fit\u0103 de un imoral sau chiar atribuit\u0103, nu rareori, unor indivizi lipsi\u0163i de onestitate, termenii Onoare, Virtute, \u00ee\u015fi pierd sensul consfin\u0163it \u00een dic\u0163ionare \u015fi libertatea de a circula \u00een societate, necontrolat, din gur\u0103 \u00een gur\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Cum vezi conflictul dintre genera\u0163ii? Cum te sim\u0163i ca pui de basarabean dezr\u0103d\u0103cinat de locurile de ba\u015ftin\u0103?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>A\u015fa cum l-am sim\u0163it pe pielea mea de adolescent, pe pielea mea de tat\u0103 cu copil adolescent. Acum, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, urm\u0103rind ce se petrece \u00een jurul meu, \u00eencep s\u0103 m\u0103 sperii de perspectivele acestor rela\u0163ii dintre copii \u015fi p\u0103rin\u0163i, dintre copii \u015fi bunici, \u00een viitorul apropiat. Primul imbold a fost de a r\u0103spunde prin no comment, acest subterfugiu care ascunde ce?! Un slalom care te poate absolvi, sau descalifica, sau, simplu, o prob\u0103 voalat\u0103 de la\u015fitate. Problema este prea important\u0103 \u015fi exist\u0103, vorba rom\u00e2nului, de c\u00e2nd lumea. Ceea ce \u00eemi confer\u0103 un mic avantaj \u00een a r\u0103spunde, este legat de amintirea anilor de adolescen\u0163\u0103 \u015fi de incipient\u0103 tinere\u0163e, c\u00e2nd v\u0103d, sup\u0103r\u0103tor de clar propria mea atitudine fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i, fa\u0163\u0103 de care port \u015fi acum pe umerii apleca\u0163i, remu\u015fcarea. E adev\u0103rat c\u0103, nu-mi amintesc s\u0103 fi ridicat nici m\u0103car o dat\u0103 vocea la p\u0103rin\u0163ii mei. Era rodul educa\u0163iei primite de la ei? Era consecin\u0163a greut\u0103\u0163ilor prin care a trecut \u00eentreaga mea familie, greut\u0103\u0163i la \u00eenvingerea c\u0103rora am participat \u2013 nolens volens \u2013 ca un copil care-\u015fi idolatriza p\u0103rin\u0163ii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i imite? Era prematura maturizare dictat\u0103 de noile circumstan\u0163e? Sau teama mo\u015ftenit\u0103 de a r\u0103ni pe cineva f\u0103r\u0103 de vin\u0103, team\u0103 care m-a c\u0103l\u0103uzit \u00een anii mei de formare ca b\u0103rbat?! Toate la un loc, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pot fi dat de exemplu. M-au r\u0103sf\u0103\u0163at, m-au ap\u0103rat, m-au sus\u0163inut. \u015ei totu\u015fi, au fost destule momente \u00een care i-am contrazis, nu cu voce tare, dar cu un ton senten\u0163ios, situa\u0163ii \u00een care am uitat c\u0103 sunt a\u015fteptat la mas\u0103, la ceva preg\u0103tit pentru mine special, c\u0103 am \u00eent\u00e2rziat f\u0103r\u0103 s\u0103-i lini\u015ftesc cu un telefon l\u0103s\u00e2ndu-i s\u0103 se fr\u0103m\u00e2nte pentru siguran\u0163a mea, etc. \u015ei astea f\u0103ceau \u015fi fac parte din ceea ce numim conflictul dintre genera\u0163ii. Ceea ce nu \u00een\u0163eleg, \u00een general, odraslele \u00een cre\u015ftere, este c\u0103 nu exist\u0103 o limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103 pentru \u00eencadrarea copiilor \u00een sf\u00e2nta categorie de ,,copii\u201d. \u00cen sufletul p\u0103rin\u0163ilor, doar la moarte se \u00eencheie, pentru ei, rela\u0163ia p\u0103rin\u0163i-copii, iar pentru copiii r\u0103ma\u015fi, apleca\u0163i \u00een fa\u0163a mormintelor p\u0103rin\u0163ilor, aceast\u0103 rela\u0163ie, copii-p\u0103rin\u0163i, ar trebui s\u0103 persiste. Conflictul \u00eentre genera\u0163ii, nu este o simpl\u0103 sintagm\u0103, este o realitate, care curge din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, sub influen\u0163a unei ,,gravita\u0163ii\u201d nedefinite \u00eenc\u0103, dar scoas\u0103 la iveal\u0103 de factorul \u015ftiin\u0163ific al progresului tehnic \u015fi tehnologic, al revolu\u0163iei continui a vie\u0163ii sociale, particip\u0103rii cresc\u00e2nde la tehnicitate a factorului uman. \u015ei aici st\u0103 \u015fi o parte din r\u0103spunsul la \u00eentrebare, a particip\u0103rii factorului uman ,,t\u00e2n\u0103r\u201d, pe care \u00eel admir\u0103m, \u00eel sus\u0163inem, dar, r\u0103ma\u015fi \u00een urm\u0103, ne sim\u0163im uneori, chiar des poate, frustra\u0163i \u015fi, din r\u0103sputeri \u00eencerc\u0103m s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een r\u00e2nd cu ei. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi situa\u0163ii, \u00een care, succesele p\u0103rin\u0163ilor, ob\u0163inute \u00een tinere\u0163e, sau chiar la o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103, ridic\u0103 un zid, \u00eentre genera\u0163ii, o atitudine de frustrare a tinerilor, manifestat\u0103 sub masca ironiei sau, chiar, a dispre\u0163ului. N-am fost scutit nici eu de situa\u0163ii \u00een care, distan\u0163a, ca s\u0103 nu-i spun oceanul, o dezr\u0103d\u0103cinare cu efecte mascate ale orgoliului, o ne\u00eemplinire a viselor tot at\u00e2t de frumoase pe c\u00e2t de utopice, iau o form\u0103 care se \u00eencadreaz\u0103 cu brio \u00een acest at\u00e2t de controversat ,,conflict \u00eentre genera\u0163ii\u201d.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Ce p\u0103rere ai despre tinerii care pleac\u0103 \u015fi nu mai revin \u00een \u0163ar\u0103?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Problema copiilor care pleac\u0103 \u015fi nu mai revin \u00een \u0163ar\u0103, plec\u00e2nd de la situa\u0163ia de la noi, care nu ne place, dar nu-i d\u0103m de cap, este legat\u0103, ne place sau nu, de educa\u0163ie, de caracterul persoanelor \u00een cauz\u0103, de \u015fansa \u00eent\u00e2lnit\u0103, de capacitatea de adaptare a fiec\u0103ruia, de succesele materiale realizate. Un succes material nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai adunat un sac, doi, de valut\u0103, c\u0103ci \u00een asta se m\u0103soar\u0103, \u015fi-l iei cu tine \u00een avion \u015fi-l valorifici acas\u0103. Orice succes realizat, indiferent de meridian, este legat de factori locali, de obliga\u0163ii, de propria ini\u0163iativ\u0103. Sacii cu valut\u0103 nu-i g\u0103se\u015fti pur \u015fi simplu, trude\u015fti pentru ei. A, c\u0103 factorul sentimental joac\u0103 un rol deosebit, c\u0103 este intrinsec legat de patriotism, de dragostea sau grija pentru cei r\u0103ma\u015fi acas\u0103, este cu totul altceva. Aici individul \u00een cauz\u0103 trebuie intervievat \u015fi cea ce face\u0163i cu prietenul nostru, deosebitul prieten, Dimitrie Grama, este un exemplu mai mult dec\u00e2t elocvent, iar Revista Melidonium, jos clopul ardeleanului de \u00eemprumut cum am fost eu, face o adev\u0103rat\u0103 munc\u0103 patriotic\u0103, \u00een cel mai pur sens al cuv\u00e2ntului.
\nPuiul de basarabean dezr\u0103d\u0103cinat cum sunt eu, sufer\u0103 \u015fi sufer\u0103 nu de ieri, de azi, ci din clipa \u00een care a pierdut copil\u0103ria, din clipa \u00een care a cunoscut adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a comunismului. Ce a putut sim\u0163i un copil de 12 ani \u00eentr-o coloan\u0103 de deportare \u00een drum spre Siberia nu poate fi descris cu ajutorul cuvintelor. Chiar de lacrimi nu mai curg, ele inund\u0103 sufletul, iar sufletul alimenteaz\u0103 memoria.
\nLa \u00eenceput, privit cu ne\u00eencredere, uneori cu mil\u0103, ,,s\u0103rmanul\u201d basarabean, cu r\u0103bdare, cu sprijinul p\u0103rin\u0163ilor, prin munc\u0103 \u015fi mult\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare, a d\u0103r\u00e2mat zidul ne\u00eencrederii, a r\u0103zbit \u015fi, zic eu, a demonstrat c\u00e2t de rom\u00e2n este.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Ce amintiri te mai leag\u0103 de Basarabia copil\u0103riei, acea \u0163ar\u0103 r\u00e2vnit\u0103, \u0163ar\u0103 sf\u00e2rtecat\u0103 cum o nume\u015fti \u00een c\u0103r\u0163ile tale?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Oricum, nu cele consemnate de Geo Bogza, \u00eentr-un stil, sau fel, poate, deloc rom\u00e2nesc. Bogza n-a v\u0103zut sau n-a urm\u0103rit dec\u00e2t r\u0103ul, grotescul, sf\u00e2nta mizerie. Am mai spus-o parc\u0103, cu respingere privesc ast\u0103zi ceva asem\u0103n\u0103tor. Avem o armat\u0103 de investigatori-creatori, care caut\u0103 cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 r\u0103ul, mizeria, nu pentru a ne atrage nou\u0103 aten\u0163ia asupra necazurilor care ne \u00eenconjoar\u0103, ci pentru a specula mila \u015fi bun\u0103voin\u0163a vestului cinematografic \u015fi a ob\u0163ine premii denigratoare sau cel pu\u0163in nominaliz\u0103ri. \u015ei nu sunt singurii\u2026 Rom\u00e2ni ,,ale\u015fi\u201d care ne denigreaz\u0103 \u0163ara, \u00een loc s-o apere, chiar \u00een Parlamentul European, din care cu onoare facem parte. Da, amintirile mele din copil\u0103rie, legate de Basarabia, chiar dac\u0103 se refer\u0103 la doar dou\u0103 jude\u0163e, Ismail \u015fi Cetatea Alb\u0103, sunt tot at\u00e2t de frumoase precum cele povestite de refugia\u0163ii basarabeni \u015fi bucovineni de prin toate jude\u0163ele Basarabiei \u015fi Bucovinei. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 ale mele vor fi \u00eentotdeauna mai frumoase \u015fi cum ar putea fi altfel c\u00e2nd eu vorbesc despre bun\u0103stare, despre Dun\u0103re, despre ie\u015firea la Mare, despre Delt\u0103, despre minunatele lacuri a\u015fezate ca \u00eentr-un \u015firag pe malul Bra\u0163ului Chilia, despre diferitele etnii tr\u0103ind \u00een armonie. Am pomenit de bun\u0103stare. Chiar era. Oameni gospodari, p\u0103m\u00e2nt al recoltelor bogate, gospod\u0103rii pline de animale \u015fi p\u0103s\u0103ri, familii mari asociate prin rudenie lucr\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul \u00eempreun\u0103, dar bucur\u00e2ndu-se de autonomie deplin\u0103 fa\u0163\u0103 de capul familiei. Dar toate acestea le judec, cu v\u00e2rsta pe care o am acum, iar despre copil\u0103ria \u015fi vacan\u0163ele pe care le a\u015fteptam cu sufletul la gur\u0103, preg\u0103tindu-mi personal ,,bagajele\u201d cu s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de zile \u00eenainte, am p\u0103strat amintiri ce nu se pot \u015fterge. P\u0103i s\u0103 ajungi \u00een bra\u0163ele bunicului, a toate \u015ftiutorul \u015fi f\u0103c\u0103torul, cu cai de ras\u0103 cump\u0103ra\u0163i de la nem\u0163ii din \u0218aba sau Leipzig, coloni\u015fti \u015fi ei, ademeni\u0163i de Alexandru I, ca \u015fi noi, moldovenii de dincoace de Prut, s\u0103 pleci cu harabaua alungit\u0103 ca s\u0103 cuprind\u0103 mai mult din recolta cosit\u0103, cu doi cai s\u0103n\u0103to\u015fi la trac\u0163iune \u015fi unul de rezerv\u0103, \u00een spatele c\u0103ru\u0163ei, cu mine la h\u0103\u0163uri, preg\u0103tit mereu s\u0103-mi fie \u00eendeplinite toate mofturile, s\u0103 mai ai \u015fi statut de \u015fcolit la ora\u015f, \u00eenconjurat de dragostea verilor m\u00e2ndri de un a\u015fa cocon, ce s\u0103 mai spun? E prea obositor pentru un om b\u0103tr\u00e2n s\u0103 p\u0103streze \u00een memorie o astfel de copil\u0103rie ireal\u0103. Dar ie\u015firile la Liman, sau la Mare, La Tuzla? S\u0103 nu te gr\u0103be\u015fti s\u0103 te \u00eentorci la Ismail cu toat\u0103 chemarea Dun\u0103rii de sub R\u00e2pa M\u0103n\u0103stirii?! Cred c\u0103 spune mai mult dec\u00e2t ceea ce aveam de povestit dup\u0103 \u00eentoarcere, st\u00e2rnind invidia copiilor de clas\u0103, de joac\u0103. Da, copil\u0103ria mea fericit\u0103 r\u0103m\u00e2ne ca cea mai sublim\u0103 parte a parcursului meu prin via\u0163\u0103. \u015ei toate acestea s-au pr\u0103bu\u015fit ca la cutremur, cutremurul unui rapt politic, al alung\u0103rii de pe p\u0103m\u00e2nturile natale, cu un bunic, nea \u015etefan \u2013 Nem\u0163eanul, f\u0103r\u0103 morm\u00e2nt, z\u0103c\u00e2nd undeva pe drumul pohodului, pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in, f\u0103r\u0103 cruce, cu un glon\u0163 \u00een ceaf\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Ai publicat \u015fi poezie. ,,Du hast mir wie mit himmlischem Gefieder \/ Am heissen Tag die Stime sanft gek\u00fchlt\u201d M\u0103 ai pe mine ca cu penaj ceresc\/ \u00cen zilele calde u\u015for fruntea e r\u0103cit\u0103\u201d spunea Goethe \u2013 cum ai ales calea poeziei sau poate cum te-a ales poezia, drag\u0103 Boris?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Cred c\u0103 atrac\u0163ia pentru frumos, \u00een general, \u015fi pentru chipurile ginga\u015fe care se \u00eenv\u00e2rteau \u00een jurul nostru, al b\u0103ie\u0163ilor, \u00een particular. \u00cen plus, cum am mai spus-o parc\u0103, muzicalitatea poeziilor recitate de mama, cu mine \u00een bra\u0163e. C\u00e2nd eram mic, nu-mi pl\u0103cea s\u0103 recit, nici s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 poezii. Dar pe la 16 ani, c\u00e2nd mi s-a n\u0103z\u0103rit s\u0103 ,,fac\u201d \u015fi eu poezii, de dragoste, bine\u00een\u0163eles, tot auzind pe la ,,litera\u0163ii\u201d din cercul meu de influen\u0163\u0103, de plagiat, mi-am propus nici s\u0103 nu mai citesc poezii ca s\u0103 nu cad \u00een p\u0103cat. De scris, \u00eens\u0103, am continuat s\u0103 scriu, pe ascuns, s\u0103 ,,inventez\u201d fraze tip, bune de plasat la ocazie, nu plagiate, ci personale. De teama c\u0103 foile m-ar putea deconspira, le rupeam. Cu toat\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea memoriei \u015fi azi recitesc \u00een g\u00e2nd din versurile care nu au fost niciodat\u0103 dedicate unei persoane anume. Mi-e dor de aceast\u0103 \u00een\u0163elepciune, vorbesc de dedica\u0163ii, dar regret distrugerea primelor mele zv\u00e2cniri literare. O singur\u0103 dedica\u0163ie, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, care, izvor\u00e2t\u0103 dintr-o frumoas\u0103 prietenie, unic\u0103 cum i-am spus, s-a terminat din p\u0103cate \u00een coad\u0103 de pe\u015fte. Au fost momente c\u00e2nd m\u0103 tenta s\u0103-i citesc \u015fi eu ceva lui Titus, dar renun\u0163am pe loc, din acel respect, cam exagerat \u00eemi pare ast\u0103zi, fa\u0163\u0103 de cel pe care \u00eel admiram f\u0103r\u0103 rezerve. \u015ei bine am f\u0103cut. Cine \u015ftie ce atitudine ar fi luat amicul meu fa\u0163\u0103 de mine, cu trecerea timpului?! F\u0103c\u00e2nd lobul peste ani, vorba lui Gogu Viziru, pot s\u0103 m\u0103 felicit. Prin \u00eentoarcerea ploie\u015ftean\u0103 f\u0103cut\u0103 de Titus, prin aservirea sa fa\u0163\u0103 de sistem, pentru o via\u0163\u0103 mai bun\u0103, l-am pierdut, sau el m-a pierdut, de fapt a pierdut doi dintr-un foc, pe mine tr\u0103d\u00e2ndu-\u015fi crezul din adolescen\u0163\u0103 \u015fi pe prietenul lui, profesorul de istorie Dinu Constantin, c\u00e2nd, pentru a colora pu\u0163in romanul Str\u0103inul, l-a folosit drept model pentru un personaj caricatural, cu un ,,ot\u201d \u00een fa\u0163\u0103. Iart\u0103-m\u0103, \u0163i-am spus c\u0103 uit c\u0103 nu suntem la taclale, la o cafea, cu toate c\u0103 m-ar \u00eenc\u00e2nta, \u015fi o iau razna. A\u015fa au \u00eenceput scrierile mele \u00een versuri, mai mult de reporter dec\u00e2t de poet \u00een devenire, poezii care semnalau, de fapt, tr\u0103iri personale reale, dar nu numai, c\u0103ci eram un neobosit observator a celor ce se \u00eent\u00e2mplau \u00een jurul meu prezent\u00e2ndu-le la persoana \u00eent\u00e2ia.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Cum au reac\u0163ionat prietenii fa\u0163\u0103 de preocup\u0103rile tale poetice?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>C\u00e2nd, mult mai t\u00e2rziu au intrat pe m\u00e2na curio\u015filor, apropia\u0163i sau critici neutri, au ap\u0103rut \u015fi inerentele \u00eentreb\u0103ri, cu despre ce?, sau despre cine?, sau cui ?erau adresate. R\u0103spunsurile mele erau cotate ca fiind enigmatice, iar z\u00e2mbetul cu care le \u00eenso\u0163eam, accentua \u015fi mai mult curiozitatea. A\u015fa am ajuns s\u0103 m\u0103 simt un fel de ,,vinovat f\u0103r\u0103 vin\u0103\u201d \u015fi s\u0103 suport stoic consecin\u0163ele stigmatului.
\nLa un moment dat, s\u0103tul de aten\u0163ia cu care eram urm\u0103rit \u015fi apoi caracterizat prietene\u015fte, am r\u0103bufnit, dar tot \u00een lumea mea ascuns\u0103 am aruncat toat\u0103 furia mea prin versuri, \u00een acea poezie imposibil de publicat, ,,M-au luat\u2026\u201d, pe care, din neaten\u0163ie am sc\u0103pat-o \u00een site, \u00eentr-unul din ciclurile Amalgamului. Nu \u015ftiu ce mi-a venit \u015fi, deun\u0103zi, i-am citit-o Margaretei, care cu exclama\u0163ii ca vai!, sau nuuu..!, m-a sf\u0103tuit s-o \u015fterg. Cum de site se ocup\u0103 t\u00e2n\u0103rul meu prieten Florin, creatorul site-ului, i-am citit-o \u015fi lui. La cei 23 de ani ai lui, a avut o reac\u0163ie total diferit\u0103 de a Omei, cum \u00eei spune Margaretei. Casa noastr\u0103 a r\u0103sunat de hohote de r\u00e2s provocate de \u00eenc\u00e2ntare. \u015ei acum m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 trebuie sau nu s-o elimin din crea\u0163ia mea literar\u0103, exist\u00e2nd, totu\u015fi, p\u0103reri total opuse. Uite-a\u015fa m-am strecurat eu cu versurile mele \u015fi m\u0103-ntreb retoric, un termen la mod\u0103 ca \u015fi cu punct \u015fi virgul\u0103, a avut sau nu vreun rost?! R\u0103spunsul a venit prompt, din cuget \u015fi sim\u0163ire: da, a avut un rost! Mi-a dat cea de a doua sau a nu \u015ftiu c\u00e2ta \u015fans\u0103, dup\u0103 ce destinul m-a h\u0103r\u0103zit cu rele, distribuite selectiv pe etapele de v\u00e2rst\u0103. Am reu\u015fit s\u0103 umplu timpul r\u0103mas liber dup\u0103 o pensionare politic\u0103 prematur\u0103\u2026 Eu eram de pensionat la 60 de ani?! Nu! Eram plin de verv\u0103, \u00een mijlocul radia\u0163iilor de care m\u0103 \u00eendr\u0103gostisem, \u00een loc s\u0103 m\u0103 tem de ele.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Printre pasiunile tale se num\u0103r\u0103 \u015fi tenisul, po\u0163i s\u0103 ne dest\u0103inui c\u00e2te ceva despre frumuse\u0163ea acestui sport \u015fi despre cum te-a cucerit?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Am \u00eencercat din toate c\u00e2te pu\u0163in, iar\u0103\u015fi vorba lui Iglesias. Am \u00eencercat atletismul cu marele campion decatlonist Kiss, un fel de tat\u0103, nu antrenor, dup\u0103 felul cum avea grija noastr\u0103,pentru proba de garduri; am mers la \u00eenot cu minunatul antrenor Micki B\u00e1csi pentru liber \u015fi spate; am mers, \u00eempreun\u0103 cu doi colegi, Orest \u015fi Liviu, la baschet sub conducerea lui Katiala Nagy, fratele pivotului Rom\u00e2niei Liviu Nagy, prieten bun, de altfel, cu mine. Da, din toate c\u00e2te pu\u0163in, f\u0103r\u0103 nici o inten\u0163ie pentru sportul de performan\u0163\u0103. Prin amici\u0163ia cu Sany Beretzki, campion na\u0163ional la \u00eenot la liber, am intrat \u00eentr-un cerc restr\u00e2ns de amatori de ping-pong. Beretzki era imbatabil. Nu m\u0103 angajam \u00een nimic, prea avid de libertatea de mi\u015fcare. La facultate am \u00eenceput cu volei \u015fi cu baschet, dar cum foamea din acei ani nu putea fi compensat\u0103 cu ceva ciocolat\u0103 primit\u0103 la antrenamente, asta pe de o parte, \u015fi apari\u0163ia intempestiv\u0103 a muzei, chiar de la examenul de admitere, pe de alt\u0103 parte, a pus cap\u0103t bunelor inten\u0163ii. De tenis, la Timi\u015foara, nu se prea f\u0103cea caz. Jucam deseori ping-pong cu muza, pe care am convins-o s\u0103 abandoneze ideea cu handbalul, la mare mod\u0103. N-o puteam l\u0103sa pe m\u00e2na unor ar\u0103to\u015fi, \u00eemb\u0103ta\u0163i de aplauze, dornici s\u0103 aib\u0103 pentru \u00eenso\u0163ire \u015fi o echip\u0103 feminin\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m, pe atunci handbalul timi\u015forean era de talie mondial\u0103, iar ,,arti\u015ftii\u201d reprezentau un pericol real pentru simplii amatori. Pentru reu\u015fit\u0103, m\u0103 felicit chiar \u015fi acum. A fost frumos, dar f\u0103r\u0103 tenis.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>S\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 tenisul a ocupat un loc special pentru tine? Poveste\u015fte-ne despre pasiunea ta pentru acest sport.<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong><\/strong>Tenisul a \u00eenceput pe \u015fantierul de la \u015etei. Sovieticii au f\u0103cut, pe l\u00e2ng\u0103 o sal\u0103 de sport \u015fi un bazin de \u00eenot, \u015fi teren de tenis. Au \u00eenceput ei s\u0103 joace, ne-am al\u0103turat lor \u015fi am prins drag. Un sport individual extraordinar, \u00eel joci cu adversarul \u00een fa\u0163\u0103, pe cont propriu. C\u0103 se poate juca \u015fi la dublu, extrem de spectaculos mai ales la dublu mixt, este altceva. Dar confruntarea la simplu aduce a \u015fah. Mi-am procurat ceva echipament, dar am \u00eenceput cu o rachet\u0103 din lemn, a\u015fa era \u00een toat\u0103 lumea, veche, dezechilibrat\u0103, cu un racordaj din fir de nylon de pescuit, dependent la \u00eentindere de temperatur\u0103 de afar\u0103, adus\u0103 de acas\u0103 de Marga. Cum nu mai jucasem, m\u0103 f\u0103leam cu ea f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama ce catastrofal jucam. Pofta era \u00eens\u0103 st\u00e2rnit\u0103, mai ales dup\u0103 ce fosta extrem\u0103 de la Poli Timi\u015foara, topograf \u015fi mare amator de tenis, Djoka Glisic, l-a adus pentru demonstra\u0163ie pe \u0162iriac! A \u00eenceput goana dup\u0103 echipament, dup\u0103 rachet\u0103 \u015fi mingi engleze\u015fti, teni\u015fi de pe la noi \u015fi tot ce ni se sugera pentru a progresa \u00een noua pasiune. Transferul la Bucure\u015fti a \u00eensemnat \u00eenscrierea la Club, jocul pe terenuri profesioniste, parteneri pe m\u0103sur\u0103 printr-o selec\u0163ie la fa\u0163a locului, echipe, ambi\u0163ii, rivalit\u0103\u0163i. Epoca rachetelor din lemn, chiar dac\u0103 erau Dunlop sau Slazenger, era pe sf\u00e2r\u015fite. Rachetele grele, de cca. 400 de grame nu-\u015fi mai g\u0103seau amatori \u015fi nici cump\u0103r\u0103tori. Cele noi, din aluminiu sau, cu timpul, din grafit combinat cu titan sau magneziu, sau Dumnezeu mai \u015ftie din ce, superbe, echilibrate, \u00eenv\u00e2rtindu-se \u00een jurul a 300 de grame, aduse de juc\u0103torii profesioni\u015fti, erau si rare \u015fi scumpe. Nu exista \u00eens\u0103 pre\u0163 pentru a\u015fa ceva, ca in dragoste, de altfel\u2026 Am progresat, mi-am f\u0103cut parteneri-prieteni, am atras-o pe Marga, am participat la toate marele confrunt\u0103ri ale na\u0163ionalei, am suferit al\u0103turi de N\u0103stase-\u0162iriac, \u015ftiam toate clasamentele, \u00eenv\u0103\u0163asem s\u0103 caracteriz\u0103m un mare juc\u0103tor. Ce era la judecata noastr\u0103 ! De fapt Rom\u00e2nia intrase \u00een topul clasamentelor, lupta de la egal la egal cu st\u0103p\u00e2nii tenisului mondial. Ilie era unanim recunoscut drept marele artist al tenisului, am participat la trei finale de Cupa Davis, ce mai ?! Marga, \u015ftiind totul despre tenis, dar neparticip\u00e2nd efectiv, m\u0103 menaja. Aveam programul meu, \u015ftia pe unde disp\u0103ream, nu dorea, \u00eenc\u0103, s\u0103 \u00eencerce marea cu degetul, se mul\u0163umea cu pl\u0103cerea afi\u015fat\u0103 de mine. M\u0103 descurcam bini\u015for pentru un amator, am plecat \u00een Africa, am jucat tenis \u015fi \u00een Tanzania \u015fi \u00een Mozambic \u015fi, visul oric\u0103rui amator, am adus o cup\u0103 acas\u0103, c\u00e2\u015ftigat\u0103 nu oricum, ci \u00een fa\u0163a Margaretei. Marele blond devenise ,,N\u0103stase de Mo\u00e7ambique\u201d. Familia ambasadorului, ignor\u00e2nd faptul c\u0103 partenerul meu era un portughez din Africa de Sud, a venit in corpore s\u0103 m\u0103 aplaude. A fost superb!
\nLa \u00eentoarcere am reluat tenisul pe terenurile de la Oper\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o duminic\u0103 de august 1989, am g\u0103sit vestiarele devastate, oficial, de o echip\u0103 a securit\u0103\u0163ii, care cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 preg\u0103tea securitatea zonei. Eram peste drum de ,,cazemata\u201d lui Ceau\u015fescu, pe \u015etirbei Vod\u0103, unde de 23 august urma s\u0103 aib\u0103 loc defilarea, \u00een fa\u0163a balconului. Scena mi-a l\u0103sat un gust amar. A urmat o mutare la Baza Tineretului, cu terenuri de tenis \u015fi bazin de \u00eenot, de pe Kiseleff \u015fi o reluare, \u00een draci, a preocup\u0103rilor sportive. Condi\u0163iile din incinta bazei fiind excep\u0163ionale \u015fi c\u00e2nd a \u00eemplinit 65 de ani am convins-o s\u0103 \u00eencerce. A fost de bun augur. A mers strun\u0103, m\u00e2ndr\u0103 de aptitudinile pe care, zicea ea, le-a irosit renun\u0163\u00e2nd la handbal. ,,Aveam o foarte puternic\u0103 lovitur\u0103 la poart\u0103\u2026\u201d ,,Vezi s\u0103 n-o experimentezi \u015fi aici, terenul fiind cam limitat \u00een lungime\u201d. Am introdus o zi e s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru jocul la dublu, \u015fi mi-am rezervat dou\u0103 pentru mine, pentru confrunt\u0103rile \u00eentre b\u0103rba\u0163i. A progresat mult. Cam pe vremea aceea, juc\u00e2nd pe terenurile concesionate de Gogu Viziru la Steaua, Gogu, mi-a sugerat s\u0103-mi arunc racheta \u015fi s\u0103 cump\u0103r una adev\u0103rat\u0103. Am aruncat Slazenger-ul de lemn, superb dar greu, am cump\u0103rat un Head la mod\u0103, unul de 300 de grame \u015fi cum orice aveam \u00eei pl\u0103cea \u015fi ei, am mai cump\u0103rat unul \u015fi ei. Efectul a fost pe m\u0103sur\u0103. Au disp\u0103rut durerile din cot, epicondilul cum \u00eei spuneam, a crescut nivelul jocului, Marga \u015fi-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it lovitura de dreapta ob\u0163in\u00e2nd puncte pre\u0163ioase \u00een fa\u0163a unor adversari ambi\u0163io\u015fi, care nu prea uzau de fair play \u00een fa\u0163a doamnelor. A fost o solu\u0163ie extraordinar\u0103 pentru petrecerea timpului liber. Dar, cum toate se termin\u0103 pe nea\u015fteptate, Marga, jos p\u0103l\u0103ria dragi femei, la du\u015f, \u00een condi\u0163ii excep\u0163ionale, n-a renun\u0163at la nimic din tabieturi: jos papucii de baie, jet de ap\u0103 la refuz, tot felul de sm\u00e2rcuri lunecoase \u015fi o tr\u00e2nt\u0103 ca la carte. O fractur\u0103 la \u00eencheietura m\u00e2inii st\u00e2ngi, repetate tentative de repara\u0163ie la urgen\u0163\u0103, complica\u0163ii, suferin\u0163\u0103 \u015fi, inerent renun\u0163area. O perioad\u0103 de recuperare lung\u0103 \u015fi, ce era s\u0103 fac, am intrat \u015fi eu \u00een jocul tandemurilor \u015fi am renun\u0163at. Ca s\u0103 nu fie at\u00e2t de simplu, probleme \u015fi la mine, v\u00e2rsta nu iart\u0103 \u015fi, iat\u0103-m\u0103, st\u00e2nd cuminte la televizor, pentru a-mi pl\u00e2nge de mil\u0103. Pl\u00e2nge \u015fi ea, dar asta nu-mi usuc\u0103 lacrimile\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 cineva ca s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 un moment critic?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Of\u2026 La 85 de ani, am adunat destule ,,momente critice\u201d \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 \u00eencerc\u00e2nd o mediere a lor, a\u015f putea ajunge la o defini\u0163ie cuprinz\u0103toare a st\u0103rii suflete\u015fti care te cuprinde. Cauze diferite, pot provoca st\u0103ri diferite. Diversitatea cauzal\u0103, s\u0103 m\u0103 \u00eentrerupi dac\u0103 psihologul din tine se izbe\u015fte de ageamiul din mine, este nedefinit de mare \u015fi atunci trebuie, cu toat\u0103 gravitatea situa\u0163iei, s\u0103 devii analitic. \u00cen primul r\u00e2nd, momentul critic este urmarea unui ,,cutremur\u201d recent sau este o reac\u0163ie \u00eent\u00e2rziat\u0103 la ceva r\u0103mas \u00een subcon\u015ftient, apar\u0163in\u00e2nd unui cutremur l\u0103sat de izbeli\u015fte, cu sau f\u0103r\u0103 bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi manifestat, f\u0103r\u0103 interven\u0163ia subiectului, pe principiul fizic al remanen\u0163ei, ca cea magnetic\u0103, s\u0103 zicem. Pare o aiureal\u0103 viziunea mea dar, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, sunt sclavul vechii mele profesii, de inginer de cercetare. Ar fi trebuit s\u0103-\u0163i pun eu aceast\u0103 \u00eentrebare. De ce?! Pentru c\u0103 \u00een vasta mea experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 nu am reu\u015fit s\u0103 ies din impas \u015fi poate chiar din cauza structurii mele sentimentale labile. Iar c\u0103po\u015fenia mea proverbial\u0103 m-a \u00eempiedicat s\u0103 cer ajutorul cuiva, neutru, \u00een\u0163elept.
\nDa, m\u0103 \u00eentorc la caracterul ultra analitic al solu\u0163iei c\u0103utate, la descifrarea nep\u0103rtinitoare a cauzei, la \u00eencercarea de \u00eenl\u0103turare a acesteia pentru a \u00eempiedica din capul locului, \u00eentr-un viitor, apropiat sau dep\u0103rtat, apari\u0163ia ,,fenomenului\u201d remanen\u0163ei, al reful\u0103rii subcon\u015ftientului. Nu \u015ftiu, cred c\u0103 am luat-o razna. C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla s\u0103-i scriu o scrisoare Margaretei, viitoarea mea soacr\u0103, mam\u0103 grijulie, cenzur\u00e2nd con\u0163inutul epistolei, o \u00eentreba: \u201eCe-s cu n\u0103zb\u00e2tiile astea din care omul nu pricepe nimic?!\u201d\u2026 Mama, nu \u00een\u0163elegea scriitura mea, unchiul de la Timi\u015foara, nu suporta pletele mele. A trebuit s\u0103 trag de unul singur \u015fi\u2026 am reu\u015fit.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Cum prive\u015fti o restaurare a monarhiei?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Timi\u015foara a deschis calea pe care Bucure\u015ftiul lui Iliescu a \u00eenchis-o, cu sprijinul lui Gorbaciov \u015fi complicitatea US, tacit\u0103, dar tot la Malta \u00eemplinit\u0103, culmea ironiei, ca \u00een 1943. Poate c\u0103 sunt subiectiv, dar memoria m\u0103 duce la anii copil\u0103riei mele fericite. Am s\u0103-l parafrazez pe Dimitrie, spun\u00e2nd: Locul meu de vecie este Ismail, pentru c\u0103 mie mi-au spus al\u0163ii dinaintea mea ca acolo \u015fi numai acolo este Paradisul, locul copil\u0103riei mele fericite. Ismailul r\u0103pit r\u0103m\u00e2ne pentru mine parte din Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>Cum vezi, cum \u00ee\u0163i dore\u015fti viitorul Rom\u00e2niei?<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>\u00cengrozit, uneori. Dac\u0103 baleiez amintirile celor petrecute pe parcursul a 85 de ani, foarte bune, catastrofale, acceptabile din punctul de vedere al supravie\u0163uirii, frumoase \u015fi pline de speran\u0163e, chiar \u015fi utopice, peste a\u015ftept\u0103ri, mereu sprijinite sau \u00eencurajate de fluctua\u0163iile istoriei, pun la b\u0103taie patriotismul alor mei, insuflat \u015fi mie, v\u0103d visul meu \u00eemplinit, o Rom\u00e2nie Mare care mi-a asigurat o copil\u0103rie fericit\u0103, ceea ce nu-i pu\u0163in. M-am n\u0103scut \u00eentr-o Rom\u00e2nie Mare, am apucat vremea Regatului Rom\u00e2niei, am fost Str\u0103jerul Regelui, am visat s\u0103 ajung Cerceta\u015f, am sc\u0103pat printr-o minune divin\u0103 din Pohodul na Sibir. N-am pierdut speran\u0163a \u00een reinstalarea Monarhiei \u00een frunte cu Mihai I, am fost prezent la protestul adolescen\u0163ilor din curtea Liceului Gojdu din Oradea, am \u00een\u0163eles cursul absurd al lucrurilor \u015fi m-am pus pe treab\u0103, am iubit via\u0163a \u015fi oamenii f\u0103r\u0103 nici o urm\u0103 de \u015fovinism, m-am \u00eendr\u0103gostit de profesia aleas\u0103, am urmat f\u0103r\u0103 ezitare chemarea v\u00e2rstei, am st\u0103ruit pe l\u00e2ng\u0103 rezerva manifestat\u0103 de Muza de la facultate, \u00eenfrunt\u00e2nd ironiile fo\u015ftilor mei colegi \u015fi prieteni, am construit o familie, am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit vis\u00e2nd la amintirile unui trecut tr\u0103it cu toat\u0103 fiin\u0163a mea\u2026 Dup\u0103 un asemenea parcurs este normal s\u0103 fiu, totu\u015fi, optimist. Rom\u00e2nia a risipit mult din bog\u0103\u0163iile \u0163\u0103rii, dar mai are multe de ar\u0103tat scepticilor \u015fi mai ales coloniali\u015ftilor moderni. Oric\u00e2t de utopic pare, eu visez o Rom\u00e2nie neutr\u0103, f\u0103r\u0103 angajamente umilitoare, f\u0103r\u0103 porniri belicoase impuse de al\u0163ii, cu Prutul secat de dragostea de frate, cu libertate pe gustul nostru, de neam vechi \u015fi m\u00e2ndru. Vorba versului, ,,Asta \u0163i-o doresc !\u2026\u201d
\nDar tu nu m-ai \u00eentrebat doar ce \u00eemi doresc eu pentru viitorul Rom\u00e2niei, ci cum v\u0103d acest viitor. Viziunea mea privind viitorul Rom\u00e2niei pleac\u0103 inerent de la prezentul umilitor pe care-l tr\u0103im. S\u0103 ai \u00een m\u00e2n\u0103 \u201dRevolu\u0163ia de la Timi\u015foara\u201d \u015fi s-o deturnezi, c\u00e2t ai bate din palme, s\u0103 \u00eenscenezi evenimentele de la Bucure\u015fti, pentru a urma nu numai ambi\u0163ia personal\u0103, dar \u015fi planurile fostei Uniuni Sovietice, cu sprijinul omului p\u0103cii Gorbaciov \u015fi acordul Vestului S\u0103lbatic, pus la punct la Malta, ca o ironie la adresa istoriei anului 1943, s\u0103 sus\u0163ii aberanta Fa\u0163\u0103 Uman\u0103 a Comunismului \u015fi a rolului unui Conduc\u0103tor \u00cen\u0163elept, \u015fi s\u0103 nu te treze\u015fti, Tu, Popor Rom\u00e2n, cum po\u0163i s\u0103 vezi altfel dec\u00e2t \u00een negru! Un alt pre\u015fedinte, dar tot de structur\u0103 comunist\u0103, st\u0103 un mandat \u015fi nu mi\u015fc\u0103 un deget pentru a l\u0103muri problema sf\u00e2rtecatei Basarabii, a vecin\u0103t\u0103\u0163ii cu Ucraina hr\u0103p\u0103rea\u0163\u0103, a problemei Insulei \u015eerpilor \u015fi a z\u0103c\u0103mintelor din Marea Neagr\u0103 \u015fi se ,,retrage\u201d cu toate onorurile unui fost pre\u015fedinte. Nimic mai convenabil. \u015ei \u00een final, pentru a rotunji acest sfert de veac, o caricatur\u0103 de pre\u015fedinte, tot unealt\u0103 comunist\u0103, sus\u0163inut \u00een fel \u015fi chip de \u00eentreg Vestul Lumii Democrate, \u00eempotriva tuturor principiilor democra\u0163iei. O \u0163ar\u0103 cu o industrie distrus\u0103 de abera\u0163iile unui Petre Roman, transformat\u0103 \u00eentr-o Gr\u0103mad\u0103 de Fier Vechi, cu o libertate iluzorie de g\u00e2ndire stra\u015fnic p\u0103zit\u0103 de fosta, dar aceea\u015fi securitate.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu: <\/strong>O viziune deloc optimist\u0103, \u00eencurajatoare\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David: <\/strong>Din p\u0103cate, m\u0103 fac s\u0103 pierd speran\u0163a \u00eentr-o Rom\u00e2nie precum cea dorit\u0103. Drumul m\u0103 oblig\u0103 s\u0103 \u00eentrev\u0103d un viitor deloc roz. O colonie subjugat\u0103 economic. Primele mi\u015fc\u0103ri au fost, se pare, f\u0103cute. Sumbr\u0103 \u00eencheiere a unui interviu acordat unei tinere minunate, patriot\u0103, literat\u0103 de anvergur\u0103, creatoarea excelentei reviste Melidonium, o m\u00e2ndrie a publicisticii, recunoscut\u0103 unanim. R\u0103m\u00e2n onorat drag\u0103 Emilia, inegalabila mea prieten\u0103\u2026<\/p>\n

Interviu de Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong><\/p>\n

Sursa: melidonium.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emilia \u0162u\u0163uianu: Baritonul rom\u00e2n Nicolae Herlea\u2026? Boris David: Da, Nicolae Herlea, dup\u0103 mine, era cea mai frumoas\u0103 voce de bariton [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-21069","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21069","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21069"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21069\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21072,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21069\/revisions\/21072"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21069"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21069"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21069"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}