{"id":21148,"date":"2015-02-13T11:52:19","date_gmt":"2015-02-13T11:52:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21148"},"modified":"2015-02-13T11:58:39","modified_gmt":"2015-02-13T11:58:39","slug":"luceferi-ai-ortodoxiei-george-manu%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/02\/13\/luceferi-ai-ortodoxiei-george-manu%e2%80%9d\/","title":{"rendered":",,LUCEFERI ai ORTODOXIEI – GEORGE MANU\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"\u201eA merge pe urmele profesorului GEORGE MANU \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u0163i onorezi propria ta via\u0163\u0103 \u015fi sensul ei.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>(Preot Liviu Br\u00e2nza\u015f)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Serenisimul vl\u0103star princiar George Manu<\/strong>, <\/strong>vine ca un fulg divin de nea sub seraficele binecuv\u00e2nt\u0103ri ale Sf. Ap. Acvila \u015fi Priscila, ale Ier. Evloghie-patriarhul Alexandriei \u015fi Cuv. Martinian, la 13 Februarie 1903, la Bucure\u015fti, \u00eentr-o veche \u015fi aleas\u0103 familie boiereasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei-a preg\u0103tit \u00een particular \u015fcoala general\u0103 \u015fi liceul, mai pu\u0163in ultimele clase care le-a absolvit la Nancy, \u00een 1921. Urmeaz\u0103 Facultatea de \u015etiin\u0163e din Bucure\u015fti, ob\u0163in\u00e2nd \u00een 1925, dou\u0103 licen\u0163e \u00een: matematic\u0103 \u015fi fizico-chimie. Ob\u0163ine din partea Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e din Paris, certificatul de studii superioare \u00een chimie, fizic\u0103 \u015fi radioactivitate \u00een anul 1926, lucr\u00e2nd apoi, \u00eentre 1927-1934 la Institudul du Radium, preg\u0103tind astfel sub \u00eendrumarea cercet\u0103toarei Maria Curie, teza sa de Doctorat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Audiaz\u0103 cursurile renumi\u0163ilor cercet\u0103tori Paul Langevin, Eugene Bloch \u015fi Louis de Broglie, la College de France \u015fi Sorbona.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Devenind deja renumit, cercet\u0103torul George Manu experimenteaz\u0103 foarte precis interpretarea teoretic\u0103 privind absor\u0163ia radia\u0163iei alfa, rezultate publicate \u00een Comptes rendus de l\u2019Academie des sciences <\/em>(1932-1933) care va constitui substan\u0163a tezei sale de Doctorat, sus\u0163inut\u0103 la 5 Iulie 1933: Cercet\u0103ri asupra absor\u0163iei razelor alfa<\/em><\/strong>,<\/em> cu men\u0163iunea <<tres honorable<\/strong>>>, <\/em>ap\u0103rut\u0103 \u00een Annales de physique <\/em>(1934)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u00e2n\u0103rul savant refuz\u0103 contractul definitiv \u00een Fran\u0163a, \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00een patrie, \u00een 1935, pentru postul de asistent la Facultatea de \u015etiin\u0163e-Bucure\u015fti. Autorit\u0103\u0163ile \u015ftiin\u0163ifiste<\/em> rom\u00e2ne nu se las\u0103 surprinse de autoritatea lui George Manu, care a colaborat cu renumi\u0163ii, Horia Hulubei, \u015eerban \u0162i\u0163eica, prietenii s\u0103i, acord\u00e2ndu-i abia peste un deceniu titlul de conferen\u0163iar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen anul 1940, savantul-prin\u0163 public\u0103 primul volum al monografiei Fizica nuclear\u0103<\/em>, primul tratat al acestei \u015ftiin\u0163e \u00een \u0163ara noastr\u0103, din cele 3 proiectate. Ultimele dou\u0103 volume nu mai v\u0103d lumina tiparului gra\u0163ie <\/em>\u00eentunecimii ateo-comuniste care s-a a\u015fternut peste Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen anul 1937, se al\u0103tur\u0103 Mi\u015fc\u0103rii Na\u0163ionalist Ortodoxe, lu\u00e2nd atitudine f\u0103\u0163i\u015f\u0103 contra corup\u0163iei \u00een general dar \u015fi a abuzurilor din mediul universitar \u00een perioada dictaturii regalo-carliste.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen plin\u0103 prigoan\u0103 antonescian\u0103, \u00een 1943, face parte din Comandamentul Mi\u015fc\u0103rii, iar dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, activeaz\u0103 \u00een Mi\u015fcarea na\u0163ional\u0103 de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103, ocup\u00e2ndu-se de fuzionarea celor mai importante grupuri de lupt\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin\u0163ul George Manu reface \u00een anul 1947, analiza politic\u0103 a studiului: Rom\u00e2nia \u00eentre Rusia \u015fi Europa<\/em>, scris \u00eentre 1945-1946, publicat sub pseudonimul Testis Dacicus<\/em>, redact\u00e2ndu-l bilingv: rom\u00e2no-englez sub un nou titlu: \u00cen spatele Cortinei de Fier-Rom\u00e2nia sub ocupa\u0163ie ruseasc\u0103<\/em> \u015fi trimis Occidentului spre luare la cuno\u015ftiin\u0163\u0103 prin misiunile civilo-militare americane \u015fi engleze, care i-au \u00een\u015ftiin\u0163at imediat \u015fi pe fra\u0163ii lor sovietici…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele savant George Manu este arestat \u00een 1948, al\u0103tur\u00e2ndu-l lotului de comploti\u015fti, spioni \u015fi sabotori <\/em>\u015fi condamn\u00e2ndu-l pe via\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Replica prin\u0163ului la aflarea sentin\u0163ei \u00eencremene\u015fte completul de judecat\u0103, electriz\u00e2nd \u00eens\u0103 asisten\u0163a din sal\u0103:\u00a0 \u201eNu am de ce s\u0103 m\u0103 ap\u0103r. Tot ce am f\u0103cut a fost pentru a distruge comunismul. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 n-am reu\u015fit.\u201d<\/em><\/strong> (Fabian Seiche, Martiri \u015fi m\u0103rturisitori rom\u00e2ni din secolul XX. \u00cenchisorile comuniste din Rom\u00e2nia. Ed. Agaton, F\u0103g\u0103ra\u015f, 2010,p. 324)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Ml\u0103di\u0163a-ramur\u0103 a marelui geniu al Na\u0163iei noastre str\u0103bune, George Manu<\/strong> se adaug\u0103 Trunchiului-str\u0103mo\u015f al ilustrei familii a Cavalerului de Floren\u0163a, Conrad Manno<\/strong> (1267), marele comandant al armatei lui Carol I de Anjou (condottiere dei armi<\/em>), a lui Alexandro Manno <\/strong>(1304-1343), primo patrone di Lazarino, <\/em>apoi pe il barone militare de la<\/em> citta <\/strong><\/em>\u00een persoana lui Nicollo Manno <\/strong>la 1343 sau senatorul Puccio\u00a0 Manno <\/strong>care apare pe la 1368. La anul 1442, apar \u00eentr-un document cavalerii Cristoforo \u015fi Bartolomeo Manno. <\/strong>\u00cen <\/strong>secolul <\/strong>XVI, sunt atesta\u0163i al\u0163i descenden\u0163i: Mihail Manno<\/strong> (1515), Ieronim Manno di Venezia <\/strong>(1537), George Manno<\/strong> (n. 1570), la 1595, pe Mihail Manno<\/strong>, conetabil al Patriarhiei de Constantinopol, Manoil<\/strong> Manno<\/strong> (1610-1699), fiul lui George, mare eclesiarh,<\/em> unul din fondatorii Academiei din Constantinopol. Printre str\u0103mo\u0219ii s\u0103i se num\u0103r\u0103 alt Manoil Manno <\/strong>(1670-1745), mare logof\u0103t al Patriarhiei \u015fi reprezentant al domnitorului Constantin Mavrocordat la \u00cenalta Poart\u0103, fiul s\u0103u Mihail Manu <\/strong>(1695-1754), fiind cel care va ajunge \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, alt mare dragoman al Por\u0163ii \u015fi un mare dragoman al flotei otomane. Dinastia Mannilor<\/strong> purcede \u00een Muntenia c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea, pe al c\u0103rei blazon se contureaz\u0103 emblematica <<m\u00e2n\u0103 de argint cu palma \u00eenc\u0103rcat\u0103 de o ghirland\u0103 de trandafiri<\/em><\/strong>, la pieptul <\/em><\/strong>\u00a0vulturului bicefal<\/em><\/strong>>> al Patriarhiei Ecumenice imperiale, gra\u0163ie faptului c\u0103 membrii Familiei Manno<\/strong> au primit titluri de Mare Eclesiarh \u015fi Mare Logof\u0103t <\/strong>timp de dou\u0103 veacuri. Tradi\u0163ia confirm\u0103 c\u0103 descenden\u0163ii Arborelui genealogic Manno au venit din Vene\u0163ia \u00een Kastoria Macedoniei, centrul tradi\u0163ional al industriei bl\u0103n\u0103riei, de aici \u00een Bizan\u0163, iar din Constantinopol \u00een Muntenia. Primul str\u0103mo\u015f al ramurei macedonene fiind Mannos<\/strong>\/ Manolaki. <\/strong>Devenind furnizorii Seraiului \u015fi ai Por\u0163ii Otomane, Manolakii <\/strong>au devenit protectorii Patriarhiei Ecumenice, al\u0103turi de ramura Chrisocolea<\/strong>, ocup\u00e2nd demnit\u0103\u0163i \u00een ierarhia Bisericii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Membrii dinastiei Manno di Constantinopol<\/strong> au fondat prima \u015fcoal\u0103 de art\u0103 <\/strong>\u00een Epir la 1662, seminarul ortodox<\/strong> de la Kastoria \u00een 1715, primele \u015fcoli grece\u015fti <\/strong>din Palestina, din insula Patmos, precum \u015fi restituirea bisericii bizantine a Vlahilor-Blachesonilor la 1750.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Marii logofe\u0163i ai dinastiei Mannno di Constantinopol <\/strong>erau administratorii averilor biserice\u015fti de la Vellisos, Pyrgion \u00een insula Chios, \u00een insula Psara \u015fi Kavarna (Bulgaria). Familia Manu <\/strong>d\u0103 \u00een secolul XVIII, Patriarhiei Ecumenice 4<\/strong> genera\u0163ii de mari logofe\u0163i, ridic\u00e2nd marele edificiu de la Therapia, care \u00een 1818, a adus prin incendiu martiriul celor 17 membrii, adul\u0163i \u015fi copii ai ilustrei familii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Urma\u015fii lui Mihail Manu<\/strong> din Muntenia se \u00eemp\u0103m\u00e2ntenesc, ocup\u00e2nd diferite dreg\u0103torii \u015fi se \u00eenrudesc prin alian\u0163\u0103 cu marile familii boiere\u015fti autohtone: V\u0103c\u0103rescu<\/strong>, Greceanu<\/strong>, B\u0103l\u0103ceanu, Gr\u0103di\u015fteanu, Bal\u015f, Filipescu, Florescu, Golescu, Cretzulescu, Cantacuzino, Ghica, Caragea, Ipsilanti, Moruzzi, \u015eutzu, Rosetti, Mavrogheni, Sturdza.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce a pl\u0103tit cu jertf\u0103 grea cauza na\u0163ional\u0103, Dinastia Manu s-a \u00eemp\u0103r\u0163it la 1821 \u00een 3 ramuri: valah\u0103-George, moldav\u0103-Manolachi \u015fi greac\u0103-Nicolae.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ramura Manu valah\u0103 <\/strong>s-a \u00eenrudit cu V\u0103c\u0103re\u015ftii, Ghicule\u015ftii, Cantacuzinii, Br\u00e2ncovenii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dinastia Manu<\/strong> num\u0103ra p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX: 1<\/strong> mare ban, 4<\/strong> mari vornici, 5 <\/strong>mari logofe\u0163i, 4<\/strong> mari postelnici, 3<\/strong> mari hatmani. \u00centre ei trebuie men\u0163ionat marele vornic \u015fi caimacan Mihail Manu<\/strong> (1762-1838), care este al\u0103turi de Tudor Vladimirescu \u00een preg\u0103tirea revolu\u0163iei sale. So\u0163ia lui Mihail se numea Smaranda V\u0103c\u0103rescu<\/strong>, nepoata fiicei Domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu, principesa Safta <\/strong>c\u0103s\u0103torit\u0103 Kretzulescu. <\/strong>Nepotul marelui Vornic Mihail Manu \u015fi al Smarandei este generalul George Manu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ilustrul prin\u0163-general George Manu<\/strong> (1833-1911) ajunge ministrul de r\u0103zboi, autorul declara\u0163iei de independen\u0163\u0103 de la 1877 \u015fi prim-ministru \u00eentre 1889-1891.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiul lui Mihail Manu<\/strong> este Ioan Manu<\/strong> (*1872), tat\u0103l lui George.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin mama sa Elisabeta (Zetta) Cantacuzino<\/strong> (*1877), <\/strong>George vine prin ramura \u015eerban-Vod\u0103 a familiei Cantacuzino. <\/strong>Elisabeta este fiica inginerului Iancu Cantacuzino<\/strong> (1847-1911), unul dintre primii industria\u015fi rom\u00e2ni, fondatorul primei fabrici de ciment din Rom\u00e2nia \u015fi constructorul c\u0103ii ferate Bucure\u015fti-Predeal. Unul din fra\u0163ii Elisabetei \u2013Zettei este celebrul general-erou Prin\u0163ul Gheorghe Cantacuzino Gr\u0103nicerul<\/strong>–Zizi <\/strong>(1869-1937). (Gheorghe Jijie – George Manu, Monografie. Ed. Elisavaros, p. 324)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Prin\u0163ul George Manu<\/strong> s-a \u00eennobilat hristic prin martiriul de la Aiud.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Vasta sa erudi\u0163ie cre\u015ftin\u0103 \u00eempletit\u0103 cu eminen\u0163a culturii \u015ftiin\u0163ifice \u00een buchetul unei memorii de excep\u0163ie, a la Cirus<\/em> al per\u015filor care identifica cu u\u015furin\u0163\u0103 numele celor 500 000 de solda\u0163i ai s\u0103i, l-au conferit posterit\u0103\u0163ii ca: Rectorul unic al Academiei Martirice Aiud.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ceilal\u0163i mari confra\u0163i ai s\u0103i: Petre \u0162u\u0163ea, prin\u0163ul Alexandru Ghica, Mircea Vulc\u0103nescu, Radu Gyr, Virgil Maxim, Virgil Mateia\u015f, Nichifor Crainic, Theodor M. Popescu, Pr. Ilarion Felea, Pr. Dumitru St\u0103niloae, etc., au fost prorectori, decani, prodecani, profesori, conferen\u0163iari, dar Rector<\/strong> a fost doar renumitul savant George Manu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAcademia de la Aiud\u201d, poate fi numit\u0103 f\u0103r\u0103 nici o re\u0163inere, dar cu un temei absolut \u015fi: <>. \u201eIisus este \u00een capul legiunilor nesf\u00e2r\u015fite de p\u0103timitori \u00een lan\u0163uri \u015fi \u00een temni\u0163e, pentru Adev\u0103r \u015fi Dreptate. El a fost primul de\u0163inut politic cre\u015ftin.\u201d <\/em><\/strong>(Pr. Liviu Br\u00e2nza\u015f-Raza din catacomb\u0103. Ed. Scara,Bucure\u015fti,2001, p. 193)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAcademia lui Iisus de la Aiud\u201d a avut ca auditoriu<\/strong>: Elita Con\u015ftiin\u0163ei Na\u0163ionalist Cre\u015ftine<\/em><\/strong>, a miilor de de\u0163inu\u0163i politici, <\/strong>cifrele variind dup\u0103 diferi\u0163i autori astfel:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEram \u00een \u00eenchisoare \u00een jur de cinci mii de tineri-to\u0163i erau tineri<\/em>.\u201d -Nicolae Purc\u0103rea, Supravie\u0163uitorii-M\u0103rturii din temni\u0163ele comniste ale Rom\u00e2niei. Interviuri Anca \u015etef, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 2014, p. 17;<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCel pu\u0163in optzeci la sut\u0103 dintre de\u0163inu\u0163ii politici erau legionari, \u015fi to\u0163i erau tineri, elevi \u015fi studen\u0163i, peste care t\u0103v\u0103lugul istoriei a trecut f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 cru\u0163are.\u201d<\/em>Vasile S. C\u00e2rdei, Visuri \u015fi Temni\u0163e. Biblioteca \u201eMiori\u0163a\u201dC\u00e2mpulung Bucovina, 2006, p. 106;<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 – 10 000<\/strong>, dup\u0103 Nistor Chioreanu, Morminte vii, Institutul European-Ia\u015fi, 1992, p. 207.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Demonstene Andronescu relateaz\u0103 urm\u0103toarele: \u201e\u00cen general, de\u0163inu\u0163ii r\u0103ma\u015fi \u00een incinta \u00eenchisorii propriu-zise, care erau mult mai nuero\u015fi dec\u00e2t cei din fabric\u0103 <\/em>(circa 3000)… <\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi, 12 Februarie 2015, \u00een discu\u021bia avut\u0103 telefonic, acela\u015fi istoric-m\u0103rturisitor Demonstene Andronescu subliniaz\u0103: \u201e\u00cen afara \u201ecaz\u0103rilor\u201ddin \u201eCelular\u201d\u015fi \u201eZarc\u0103\u201d, de\u0163inu\u0163ii mai erau interna\u0163i \u00een incinta fabricii, cca. 1000 de persoane, precum \u015fi \u00een alte anexe… Trebuie consemnat faptul c\u0103 dup\u0103 \u00eencetarea lucr\u0103rilor de la Canal din 1952, unde erau \u00een toate Coloniile de munc\u0103 \u00een jur de 400 000 de de\u0163inu\u0163i, \u00eenchisorile din \u0163ar\u0103 au cunoscut \u015fi \u00eenregistrat o supra abunden\u0163\u0103 de de\u0163inu\u0163i politici, dubl\u00e2ndu-se aproape num\u0103rul de\u0163inu\u0163ilor \u00een marile \u00eenchisori \u015fi penitenciare, Aiudul nef\u0103c\u00e2nd excep\u0163ie de la aceast\u0103 regul\u0103. Au fost momente c\u00e2nd pe celul\u0103 la Aiud erau repartiza\u0163i \u00eentre 6 \u015fi 16 persoane.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihai Pu\u015fca\u015fu a schi\u0163at configura\u0163ia temni\u0163ei Aiud, astfel: \u201eZarca are aceea\u015fi lungime ca Pavilionul cel mare-\u201eCelularul\u201d, 100-120 de metri, are 30 de celule la parter \u015fi 30 la etaj… Dimensiunea unei celule este de 4\/2 metri. Celularul este \u00een form\u0103 de <\/em>T<\/strong>, are parter \u015fi trei etaje, totaliz\u00e2nd 320 de celule, celula av\u00e2nd dimensiunea celei din zarc\u0103, 4\/2 metri. <\/em>(Mihai Pu\u015fca\u015fu-M\u0103rturii din iadul \u00eenchisorilor comuniste. Ed.Agaton, F\u0103g\u0103ra\u015f, 2010, p. 106) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong><\/em>Ne \u00eentoarcem la m\u0103rturia lui Nistor Chioreanu care spune a\u015fa: \u201eZarca era acum plin\u0103 de de\u0163inu\u0163i… Acum toate camerele erau ocupate, cu c\u00e2te 4-6 persoane \u015fi \u00een c\u00e2te o camer\u0103 chiar 8 persoane… \u00cen celularul mare erau \u00een\u00a0 jur de 2000, \u00een cele trei sec\u0163ii, I-II \u015fi III, al\u0163i 2000 de de\u0163inu\u0163i, care nu lucrau, dar erau mul\u0163i, \u00een jur de 6000 care lucrau \u00een fabric\u0103 \u015fi care se bucurau de o hran\u0103 ceva mai bun\u0103…\u00a0\u00a0 \u00centr-una din zilele anului 1952 am fost ridicat dintre colegii mei de celul\u0103, dus \u00een curtea din fa\u0163\u0103, urcat \u00eentr-un jeep p\u00e2n\u0103 la Bucure\u015fti… Am fost dus la colonelul Dulgheru, cel care a dirijat \u015fi a preg\u0103tit procesul nostru- Procesul Marii Finan\u0163e.\u201d <\/em>(Nistor Chioreanu-Morminte Vii,op. cit. p. 207-210)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Statistica Institutului Na\u0163ional pentru Studierea Totaltarismului consemneaz\u0103 c\u0103: \u00een anul 1949, penitenciarul era populat de 4009 de\u0163inu\u0163i politici, <\/em>nelu\u00eendu-se \u00een calcul anul de gra\u0163ie-1952<\/em>, nici pe cei caza\u0163i <\/em>\u00een fabric\u0103 \u015fi \u00een anexele respective…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conform Statisticii Direc\u0163iei Generale a Penitenciarelor, \u00een intervalul 1950-1964, num\u0103rul de\u0163inu\u0163ilor politici de la Aiud a fost de 14 193.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fa\u0163\u0103 de toate aceste statistici men\u0163ionate trebuie s\u0103 subliniem urm\u0103toarele concluzii imperioase care se impun:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -exodurile de la o \u00eenchisoare spre altele, nu depopulau semnificativ num\u0103rul de\u0163inu\u0163ilor pe fiecare \u00eenchisoare, ci doar se transferau \u00een cerc;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -la penitenciarul Aiud, primele eliber\u0103ri, de ordinul c\u00e2torva zeci, poate chiar c\u00e2teva sute, a \u00eenceput \u00een 1963;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -amnistia general\u0103 a avut loc pe etape, pe perioada anului 1964;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -trebuie s\u0103 se ia \u00een calcul num\u0103rul mor\u0163ilor beneficiari ai gropilor comune <\/em>ne\u00eenregistra\u0163i \u015fi nenominaliza\u0163i, precum \u015fi pe cei potrivit actelor de deces aflate la Prim\u0103ria Aiud, care confirm\u0103 149 deceda\u0163i \u00eentre 1945-1947\u015fi 437 \u00eentre 1948-1964 sau chiar 700 dup\u0103 opinia altor cercet\u0103tori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin urmare, cifra avansat\u0103 de avocatul Nistor Chioreanu pentru anul 1952, nu pare deloc exagerat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La \u201eAcademia lui Iisus de la Aiud\u201d<\/em> <\/strong>\u00een propor\u0163ie de 25% <\/strong>dintre miile de de\u0163inu\u0163i politici erau ultratitra\u0163i<\/strong>: <\/strong>fiecare cadru universitar, licen\u0163iat, dublu licen\u0163iat ori Doctor \u00eentr-un anumit domeniu era r\u00e2nd pe r\u00e2nd profesor-academician <\/strong>\u015fi cursant-academician.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cursurile \u201eAcademiei Martirologice-Iisus Hristos din Aiud\u201d aveau durata cuprins\u0103 \u00eentre 5-23 de ani, la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103rora absolven\u0163ii deveneau Rom\u00e2ni absolu\u0163i: Eroi, Martiri, Mari Mucenici, M\u0103rturisitori \u015fi Sfin\u0163i. Calitatea suprem\u0103 a Rom\u00e2nului este a\u015fadar voca\u0163ia jertfei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i absolven\u0163ii au primit tainic \u00eenaltele distinc\u0163ii harice:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Meritul Credin\u0163ei, Virtutea Suferin\u0163ei \u015fi Ordinul Crucii lui Hristos.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Se cere a\u015fadar, o mic\u0103 dar riguroas\u0103 observa\u0163ie:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd un rom\u00e2n, o asocia\u0163ie sau institu\u0163ie denigreaz\u0103 propria na\u0163ie, ace\u015ftia decad din demnitatea etnic\u0103, devenind un ins oarecare, o asocia\u0163ie calomnioas\u0103 ori o institu\u0163ie denigratoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin urmare nu, P.C.R., ci p. c. din Rom\u00e2nia; nu, Academia Rom\u00e2n\u0103, ci Academia Sfertodoc\u0163ilor Denigratori; nu, Institutul Cultural Rom\u00e2n, ci Institutul cultural din Rom\u00e2nia…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Academicienii cu pu\u0163ine excep\u0163ii, denigr\u00e2nd na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, nu mai sunt Susnici: <\/strong>lumina\u0163ii, oameni de cultur\u0103, ci Josnici: Sfertodoc\u0163i<\/strong>, aca-de-mici-eni… <\/strong>[\u00een lb. sanscrit\u0103: aca-acad-acan<\/em><\/strong> \u00eenseamn\u0103: sap\u0103, sc\u00e2nteie, cotitur\u0103, atacare, \u00een\u015felare, tulburare, contestare; mic=<\/em><\/strong>s\u0103rac, mititel; en-eni=<\/em><\/strong> izvor, curgere, mul\u0163i…(c.f. Dic\u0163ionar Biblic de Nume Proprii \u015fi Cuvinte Rare. Ed. Casa \u015ecoalelor, Bucure\u015fti, 1995]<\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u00a0\u00a0 Marele enciclopedist \u015fi savant de reputa\u0163ie universal\u0103, pionier al fizicii nucleare, George Manu poseda un vast interes at\u00e2t pentru domeniul \u015ftiin\u0163ific, c\u00e2t \u015fi pentru cel cultural, unde predomina: teologia, filosofia, dreptul, literatura, arta, istoria, geografia, limbile str\u0103ine, matematica, economia, etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Eroul \u015fi m\u0103rturisitorul na\u0163ionalist Gheorghe Jijie, cel care i-a dedicat o monografie savantului martir cu care a \u00eemp\u0103r\u0163it pentru un timp o celul\u0103 a prodigioasei \u201eAcademii de la Aiud\u201d<\/em><\/strong>,<\/em> relateaz\u0103 un episod care caracterizeaz\u0103 erudi\u0163ia \u015fi memoria fenomenal\u0103 a profesorului George Manu cu privire la r\u0103zboiul din Coreea… La o plimbare \u00een cerc acordate <\/em>de regimul proletar, avocatul Doctor \u00een Drept Nistor Chioreanu \u00eel abordeaz\u0103 pe George Manu: \u201eM\u0103i George,<\/em> scrie-ne \u015fi nou\u0103 ceva despre Coreea, c\u0103 \u00een afara faptului c\u0103 este o peninsul\u0103 a Asiei de r\u0103s\u0103rit, mare lucru nu prea \u015ftim!\u201d <\/em>Dup\u0103 c\u00e2teva zile, o t\u0103bli\u0163\u0103 cu ambele fe\u0163e scrise con\u0163inea incredibilul: pe o parte harta Coreei cu toate r\u00e2urile, cu toate golfurile \u015fi denumirile lor, cu toate ora\u015fele, c\u0103ile ferate, iar pe cealalt\u0103 parte erau datele economice despre produc\u0163ia de \u0163i\u0163ei, c\u0103rbune, fier, cupru, mangan, principalele surse de energie, suprafe\u0163e agricole, p\u0103\u015funi, livezi, p\u0103duri, lungimea total\u0103 a drumurilor, a c\u0103ilor ferate, etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 alte 3-4 zile a \u00eenceput un serial pe buc\u0103\u0163i de s\u0103pun con\u0163in\u00e2nd istoria Coreei \u00eencep\u00e2nd cu preistoria, migra\u0163iile de popoare dinspre vest \u015fi sud-vest c\u0103tre est, pun\u00e2nd totul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu marea migra\u0163ie a popoarelor mongolice spre America, apoi istoria contemporan\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eLa Aiud, vestita temni\u0163\u0103 \u00een care se \u00eencerca \u015ftrangularea oric\u0103rei voin\u0163i \u015fi tr\u0103iri, despersonalizarea individului, unde se practica \u00eenfr\u00e2ngerea sufletelor, mul\u0163i au suferit \u015fi s-au jertfit pe m\u0103sura timpurilor, unii chiar cu credin\u0163a fortificat\u0103: Prof. G. Manu, poetul R. Gyr, Prin\u0163ul Alexandru Ghica, C. Gane, \u015f.a. Unde noapte de noapte, pe-o r\u00e2n\u0103 de coast\u0103, f\u0103r\u0103 nici o cruce la c\u0103p\u0103t\u00e2i, mormintele camarazilor lor se \u00eenmul\u0163eau \u00een\u015fir\u00e2ndu-se de la un cap\u0103t la altul, \u00eenfr\u0103\u0163indu-se cu p\u0103m\u00e2ntul, parc\u0103 spre uitare \u015fi ne\u015ftiin\u0163\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cele mai aspre condi\u0163ii (greu de imaginat ast\u0103zi), mii de oameni \u015fi-au purtat lan\u0163urile groase cu b\u0103rb\u0103\u0163ie \u015fi stoicism, f\u0103r\u0103 a se \u00eensp\u0103im\u00e2nta de moartea imanent\u0103. Despre aceast\u0103 \u00eencr\u00e2ncenare \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi abjurare ideatic\u0103, pana autorului se opre\u015fte s\u0103 schi\u0163eze misiunea \u015fi sensul de existen\u0163\u0103 ce \u015fi l-a men\u0163inut Prof. Manu: <<\/em><\/strong>GEORGE MANU, considerat cel mai mare exempu de rezisten\u0163\u0103. El a murit acolo, f\u0103r\u0103 a i se da nici o \u00eengrijire medical\u0103 tocmai pentru c\u0103 nu cedase \u00een nici un chip opresorului. El fusese discipol de frunte al doamnei Curie \u015fi era profesor de fizic\u0103 atomic\u0103 la Universitatea din Bucure\u015fti. El a fost un erou din toate punctele de vedere. De cele mai multe ori era izolat, g\u0103sindu-i-se fel de fel de vini care de fapt erau preg\u0103tite \u015fi regizate tocmai pentru a-l determina s\u0103 cedeze. Nu au reu\u015fit \u015fi l-au omor\u00e2t…\u201d<\/em><\/strong> (Victor Corbu\u0163-Civitas Diaboli. Ed. \u201eElisavaros\u201d, Bucure\u015fti,, 2005, p. 572)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u00e2ngele Voievodului Martir- Constantin Br\u00e2ncoveanu, gr\u0103ia \u00een fiin\u0163a \u015fi personalitatea mariric\u0103 a str\u0103nepotului s\u0103u, George, preg\u0103tindu-l pentru jertfa sf\u00e2nt\u0103 \u00eentru Hristos: \u201e\u00cen dezbaterea sa interioar\u0103, <\/em><\/strong>consemneaz\u0103 fratele unui martir, la r\u00e2ndul lui erou-m\u0103rturisitor Gheorghe Jijie, \u00een acele momente de cump\u0103n\u0103, paralela cu destinul ilustrului s\u0103u str\u0103bun i-a fost probabil prezent\u0103 \u015fi, \u00een afar\u0103 de responsabilitatea fa\u0163\u0103 de eul s\u0103u moral, pentru asumarea condi\u0163iei eroice trebuie s\u0103 fi pledat \u015fi imaginea voievodului martir, al c\u0103rui descendent era.\u201d<\/em><\/strong> (Gheorghe Jijie, George Manu-Monografie…, op. cit., p. 323)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Descenden\u0163a princiar\u0103 \u015fi ascenden\u0163a spiritului l-au f\u0103cut deopotriv\u0103 prin\u0163ul \u015ftiin\u0163ei \u015fi Marele Cavaler al Enciclopediei, st\u0103p\u00e2nind cu u\u015furin\u0163\u0103 aproape toate domeniile umane \u015fi reale: \u201e\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, el a transmis, prin viu grai, celor care au avut norocul s\u0103 \u00eempart\u0103 celula cu el, ori prin morse (profesorul George Manu era un morsist des\u0103v\u00e2r\u015fit…,lui i se datoreaz\u0103 \u015fi adaptarea alfabetului Morse la necesit\u0103\u0163ile temni\u0163ei…) celor din celelalte celule, zeci \u015fi sute de conferin\u0163e, prelegeri ori lec\u0163ii din toate domeniile \u015ftiin\u0163elor umaniste: istorie, drept, geografie, filosofie, literatur\u0103, limbi str\u0103ine(franceza \u015fi engleza \u00eendeosebi) etc, care erau memorete ori scrise pe pere\u0163i, pe buc\u0103\u0163i de s\u0103pun, pecioburi de sticl\u0103, pet\u0103lpile bocancilor etc, \u015fi apoi transmise din celul\u0103 \u00een celul\u0103 \u015fi din om \u00een om… Se spune despre el c\u0103, dup\u0103 condamnare, ar fi fost vizitat la Aiud de un consilier sovietic care i-ar fi propus ca, \u00een schimbul eliber\u0103rii, s\u0103 accepte s\u0103 lucreze \u00een laboratoarele din Uniunea Sovietic\u0103 al\u0103turi de un cunoscut atomist rus cu care fusese coleg de studii la Paris. Dar Profesorul George Manu a refuzat…\u201d<\/em><\/strong> (Demonstene Andronescu, Reeducarea de la Aiud. *Peisaj L\u0103untric. Memorii \u015fi versuri din \u00eenchisoare. Ed. Christiana, Bucure\u015fti, 2009, p.\u00a0 144-145)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele Rom\u00e2n, Cre\u015ftin \u015fi Martir George Manu a fost pentru genera\u0163ia sa \u015fi pentru celelalte, binevoitoare, o Comoar\u0103 a Erudi\u0163iei \u015fi a Generozit\u0103\u0163ii de care beneficiarii au fost \u015fi sunt privilegia\u0163i. Fa\u0163\u0103 de proletculti\u015ftii care se chinuiau permanent s\u0103-l denigreze, Savantul \u00eei comp\u0103timea de la \u00een\u0103l\u0163imea spiritului s\u0103u: Eu eram, ei se chinuiau s\u0103 devin\u0103, ner\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103, fiindc\u0103 ei n-au devenit!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eIncontestabil,Gheorghe Manu<\/em><\/strong>, m\u0103rturisea un alt erou, P\u0103rintele Nicolae Grebenea, a fost unul dintre cei mai savan\u0163i oameni ce au c\u0103zut \u00een pu\u015fc\u0103rie. O suporta \u00een lini\u015fte, cu r\u0103bdare, cu o mare demnitate \u015fi f\u0103r\u0103 exces, ca pe o condi\u0163ie dat\u0103, inexorabil\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Amintiri din \u00centuneric, Ed. Scara, Bucure\u015fti, 2005,p. 303)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Geneza sa aristocrat\u0103, caracterul ferm, conduita irepro\u015fabil\u0103, demnitatea unei personalit\u0103\u0163i temerare, fascina\u0163ia sa enciclopedic\u0103,\u00a0 deslu\u015firea scopului vie\u0163ii, al cunoa\u015fterii, \u00eensu\u015firea \u015fi urmarea tr\u0103irii ortodoxe, noble\u0163ea poporului purtat\u0103 cu drag \u00een sufletul plin de lumin\u0103, destinul doar cu urcu\u015furile sale pline de har \u015fi-au l\u0103sat apoteoza nemuritoare prin testamentul s\u0103u l\u0103sat peste veacuri \u00een clipa mor\u0163ii la care a fost condamnat de un iud\u0103, executant al urii atee:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 spui tuturor c\u0103 nu am f\u0103cut nici un compromis!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sl\u0103vit s\u0103 fie Domnul \u015fi Neamul dacorom\u00e2n care au astfel de Fii! <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eA merge pe urmele profesorului GEORGE MANU \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u0163i onorezi propria ta via\u0163\u0103 \u015fi sensul ei.\u201d \u00a0(Preot Liviu Br\u00e2nza\u015f)   [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-21148","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21148","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21148"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21148\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21150,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21148\/revisions\/21150"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}