{"id":21242,"date":"2015-02-15T21:46:14","date_gmt":"2015-02-15T21:46:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21242"},"modified":"2015-02-15T22:58:43","modified_gmt":"2015-02-15T22:58:43","slug":"olguta-luncasu-trifan-in-mana-destinului%e2%80%a6-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/02\/15\/olguta-luncasu-trifan-in-mana-destinului%e2%80%a6-5\/","title":{"rendered":"Olgu\u0163a Lunca\u015fu Trifan: \u00cen m\u00e2na destinului\u2026 (5)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Zilele-\u015fi urmau cursul statornicit de c\u00e2nd lumea \u015fi p\u0103m\u00e2ntul. Emanueala \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ea timpul personal \u00eentre serviciu \u015fi spital. Alte preocup\u0103ri majore nu avea. \u00ce\u015fi f\u0103cuse din asta un obicei riguros. Venea, o hr\u0103nea pe Daniela, se juca cu ea \u015fi pleca mul\u0163umit\u0103. A treia zi chiar i-a f\u0103cut o b\u0103i\u0163\u0103. Era necesar\u0103 \u015fi feti\u0163a se sim\u0163ea foarte bine.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, Emanuela a primit un telefon de la p\u0103rin\u0163ii ei. Era anun\u0163at\u0103 s\u0103 mearg\u0103 acas\u0103 s\u0103-i ajute la anumite treburi \u00een gospod\u0103rie. Obi\u015fnuia s\u0103 fac\u0103 acest drum ori de c\u00e2te ori era solicitat\u0103. Le era singurul sprijin, ei fiind \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi cu destule suferin\u0163e fizice. Bolile, se spune, nu ocolesc niciodat\u0103 pe cei \u00een v\u00e2rst\u0103. Dup\u0103 ce \u015fi-a f\u0103cut toate preg\u0103tirile, oft\u00e2nd, puse m\u00e2na pe telefon \u015fi o sun\u0103 pe Dorina, infirmiera de la spital:<\/p>\n

– Alo? Dorina?<\/p>\n

– Da! Eu sunt, se auzi din cel\u0103lalt cap\u0103t de fir. Aaaa, Emanuela, da?<\/p>\n

– Daaa! Nu am apucat sa m\u0103 prezint\u2026 Scuz\u0103-m\u0103 c\u0103 te deranjez acas\u0103! \u015etiam c\u0103 nu e\u015fti de serviciu, dar este imperios necesar s\u0103 vorbesc cu tine. \u015etii, am primit telefon de la p\u0103rin\u0163ii mei \u015fi trebuie s\u0103 plec din localitate s\u0103 merg la \u0163ar\u0103, s\u0103-i ajut la treburi pe ai mei\u2026 Voi lipsi cam o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Plec m\u00e2ine diminea\u0163\u0103\u2026 Vreau s\u0103 te rog ceva. Ai tu grij\u0103 de finu\u0163a\u2026 \u015etii, nu prea sunt mul\u0163umit\u0103 de anumite lucruri\u2026<\/p>\n

– Ce s-a \u00eent\u00e2mplat, Emanuela? Este ceva grav \u015fi eu nu \u015ftiu?<\/p>\n

– P\u0103i, deocamdat\u0103 nu sunt sigur\u0103, dar\u2026 Te rog mult s\u0103 fii atent\u0103 un pic\u2026 Ast\u0103zi mi s-a p\u0103rut c\u0103 prea dintr-o dat\u0103 s-au \u00eempu\u0163inat pamper\u015fii \u015fi nu prea am avut timp s\u0103 inventariez h\u0103inu\u0163ele, dar mi s-au p\u0103rut cam pu\u0163ine \u00een dulap. Nu cred c\u0103 m\u0103 \u00een\u015fel \u015fi tocmai de aceea te rog, doar, fii cu b\u0103gare de seam\u0103! \u015ei pentru orice problem\u0103, draga mea, sun\u0103-m\u0103 la orice or\u0103! Noteaz\u0103 te rog \u015fi fixul de la mine de la \u0163ar\u0103\u2026, \u015ftii, \u00een eventualitatea \u00een care nu am semnal\u2026 A\u015fa\u2026, da, ai re\u0163inut bine, mul\u0163umesc frumos!<\/p>\n

Dup\u0103 ce Dorina repet\u0103 num\u0103rul comunicat, mai schimbar\u0103 c\u00e2teva cuvinte, \u00ee\u015fi f\u0103cur\u0103 ur\u0103ri reciproce de bine \u015fi s\u0103n\u0103tate, dup\u0103 care Emanuela se scuz\u0103 pentru deranj, mul\u0163umindu-i Dorinei pentru disponibilitatea de a o ajuta. Acestea fiind zise, \u00ee\u015fi \u00eenchise telefonul \u015fi cu o privire atent\u0103 inventarie toate bunurile preg\u0103tite a le lua la plecare.<\/p>\n

G\u00e2ndul drumului c\u0103tre cas\u0103, c\u0103tre satul ei drag, g\u00e2ndul c\u0103 \u00ee\u015fi va revedea p\u0103rin\u0163ii, c\u0103rora avea at\u00e2t de multe s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103, o f\u0103cea ner\u0103bd\u0103toare. Cel mai important i se p\u0103rea, fire\u015fte, s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103, cu lux de am\u0103nunte, nu numai ca pe o surpriz\u0103, ci ca pe o mare \u015fi dorit\u0103 \u00eemplinire de suflet, marea bucurie despre finu\u0163a ei, despre botezul acesteia, dar \u015fi marea ei am\u0103r\u0103ciune, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 povestea trist\u0103 a feti\u0163ei o obsedase continuu, toat\u0103 seara \u015fi a dou\u0103 zi p\u00e2n\u0103 a ajuns acas\u0103…<\/p>\n

C\u00e2nd Emanuela intr\u0103 \u00een satul p\u0103rin\u0163ilor ei, \u00een satul ei natal, parc\u0103 i se lu\u0103 un v\u0103l de pe frunte, o greutate de pe umeri, sufletul tres\u0103lt\u00e2ndu-i plin de o bucurie imens\u0103\u2026 Avu senza\u0163ia c\u0103 dintr-o dat\u0103 grijile \u00eei disp\u0103ruser\u0103. Era u\u015foar\u0103, fericit\u0103 \u015fi ner\u0103bd\u0103toare. Nici nu mai auzea zgomotul motorului \u015fi nu i se mai p\u0103ru c\u0103 microbuzul se deplaseaz\u0103 cu \u00eencetineal\u0103\u2026<\/p>\n

De altfel, de c\u00e2te ori venea acas\u0103, Emanuela avea acelea\u015fi tr\u0103iri. Sim\u0163ea c\u0103 \u00eentr-o clipit\u0103 se risipe\u015fte toat\u0103 oboseala ora\u015fului \u015fi dintr-o dat\u0103 i se p\u0103rea c\u0103 este u\u015foar\u0103 ca o pas\u0103re, c\u0103 zboar\u0103, c\u0103 plute\u015fte prin cas\u0103 \u015fi prin \u00eentreaga gr\u0103din\u0103. De\u015fi muncea toat\u0103 ziua f\u0103r\u0103 odihn\u0103, seara sim\u0163ea doar o dulce oboseal\u0103 fizic\u0103 \u00eenso\u0163it\u0103 de un psihic foarte lini\u015ftit, relaxat, vioi, capabil s\u0103 fac\u0103 \u015fi s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 orice. Era, cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, o stare total opus\u0103 celei tr\u0103ite \u00een vacarmul ora\u015fului. G\u00e2ndurile i-au fost brusc \u00eentrerupte de Marcel, \u015foferul de pe autobuz\u2026<\/p>\n

– Doamna Emanuela\u2026, am ajuns! V-a\u0163i l\u0103sat furat\u0103 de g\u00e2nduri doamn\u0103\u2026 Sunt, Doamne fere\u015fte, ceva necazuri?<\/p>\n

– Nuuu\u2026! Am ajuns? Nici vorb\u0103 de necaz, din contra\u2026, r\u0103spunse Emanuela amuzat\u0103. Uite c\u0103 se poate \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 adormi! C\u00e2nd vin acas\u0103, m\u0103 apuc\u0103 un soi de fericire amestecat\u0103 cu amintiri, nostalgii\u2026, rememorez locuri, evenimente, oameni, asociez p\u00e2n\u0103 \u015fi un pom cu momentul c\u00e2nd am stat la umbra lui\u2026 Este minunat! Nu sunt ciudat\u0103\u2026, doar nostalgic\u0103 \u015fi fericit\u0103! Uite-l pe t\u0103ticu! S\u0103r\u0103cu\u0163ul, a venit s\u0103 m\u0103 ajute la bagaj!<\/p>\n

Tat\u0103l ei se \u00eendrepta cu pas gr\u0103bit spre autobuz, \u00eens\u0103 nesigur din cauza v\u00e2rstei, dar mai ales a bolii, tr\u0103g\u00e2nd dup\u0103 el un c\u0103ru\u0163 cu dou\u0103 ro\u0163i \u00een care urmau s\u0103 pun\u0103 bagajele. Aveau de parcurs p\u00e2n\u0103 acas\u0103 o distan\u0163\u0103 de aproximativ jum\u0103tate de kilometru\u2026<\/p>\n

Fata \u00eei alerg\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinare \u015fi \u00ee\u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103 tat\u0103l, care p\u0103ru pu\u0163in \u00eencurcat de exuberan\u0163a ei nere\u0163inut\u0103, cu mare bucurie, lacrimile plec\u00e2ndu-i instantaneu pe obraji\u2026 Era o emo\u0163ie pe care aceasta nu \u015fi-o putea st\u0103p\u00e2ni, care o cople\u015fea la fiecare \u00eent\u00e2lnire \u015fi desp\u0103r\u0163ire, din dou\u0103 motive distincte: la venire – bucuria revederii, iar la plecare – teama c\u0103 ar putea fi ultima dat\u0103 c\u00e2nd se v\u0103d \u015fi asta o ucidea. Avea o leg\u0103tur\u0103 special\u0103 cu tat\u0103l ei, cu p\u0103rin\u0163ii ei.<\/p>\n

– S\u0103rut-m\u00e2na, t\u0103ticule! Ce dor mi-a fost!!! Ce mai faci? Cum e\u015fti, cum te sim\u0163i? M\u0103mica ce face? Abia a\u015ftept s\u0103 o v\u0103d \u015fi pe ea\u2026 Hai acas\u0103! Abia a\u015ftept s\u0103-mi povesti\u0163i, s\u0103 povestim\u2026 Hai!<\/p>\n

Tat\u0103l Emanuelei, sc\u0103p\u00e2nd pu\u0163in din str\u00e2nsoarea acesteia, \u00eentinse m\u00e2na c\u0103tre Marcel, \u015foferul microbuzului, salut\u00e2ndu-l:<\/p>\n

– Cu respect! V\u0103 salut!<\/p>\n

– V\u0103 salut, \u015fi eu, domnule Lucaci! Trebuie s\u0103 fi\u0163i foarte bucuros\u2026 A venit, din nou, fiica dumneavoastr\u0103 acas\u0103. Face ce face \u015fi iar vine\u2026 Nu v\u0103 las\u0103 deloc!<\/p>\n

– Eii! Vine\u2026, \u00eei este destul de greu s\u0103 scape\u2026 Numai din cauza serviciului, dar face tot posibilul \u015fi vine.<\/p>\n

– La revedere, domnule Marcel! strig\u0103 Emanuela vesel\u0103, \u00eentorc\u00e2ndu-se spre \u015foferul autobuzului. Sunt pe m\u00e2ini bune!<\/p>\n

Apoi, a\u015fez\u0103 bagajele pe c\u0103ru\u0163 \u015fi apuc\u00e2nd de m\u00e2nerul acestuia pentru a-\u015fi ajuta tat\u0103l, plecar\u0103 am\u00e2ndoi, sporov\u0103ind \u00een timp ce parcurgeau drumul c\u0103tre cas\u0103, bucuro\u015fi\u2026<\/p>\n

Mama Emanuelei nu mai avea r\u0103bdare. Ie\u015fise de c\u00e2teva ori la poart\u0103, tot privind pe drum \u00een direc\u0163ia de unde trebuia s\u0103-i vin\u0103 fiica. C\u00e2nd i-a v\u0103zut apropiindu-se, inima i-a tres\u0103ltat de bucurie. Le-a ie\u015fit \u00een \u00eent\u00e2mpinare, la poart\u0103, l\u0103crim\u00e2nd \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u00e2ndu-\u015fi m\u00e2inile de emo\u0163ie\u2026<\/p>\n

– S\u0103rut-m\u00e2na, m\u0103mic\u0103!<\/p>\n

– Draga mamii\u2026!<\/p>\n

\u00cembr\u0103\u0163i\u015farea lor nu avea nevoie de cuvinte. Era tr\u0103it\u0103 cu aceea\u015fi intensitate ca de fiecare dat\u0103. Pentru Emanuela, p\u0103rin\u0163ii reprezentau marea ei sl\u0103biciune. Reprezentau icoanele c\u0103rora li se \u00eenchina. De\u015fi, \u00een concep\u0163ia ei, nu-\u015fi putea imagina ca acel moment final, al desp\u0103r\u0163irii, s\u0103 fie posibil, s\u0103 se \u00eent\u00e2mple vreodat\u0103, se temea c\u0103 prin dispari\u0163ia lor lumea ei s-ar pr\u0103bu\u015fi.<\/p>\n

O \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103 din nou pe mama ei \u015fi \u00eei s\u0103rut\u0103 obrajii privind-o cu drag!<\/p>\n

– M\u0103mica mea drag\u0103! Ce mai faci? Acum, c\u0103 fiica \u0163i-a venit, e\u015fti mai bine? Avem treab\u0103 mult\u0103?!<\/p>\n

– Bine ai venit, draga mamei! Eiii! Avem, cum s\u0103 nu avem\u2026, dar numai ce ai venit \u015fi\u2026 las\u0103 asta!Hai s\u0103 m\u0103n\u00e2nci \u015fi tu ceva, mai \u00eent\u00e2i de toate! S\u0103 st\u0103m lini\u015fti\u0163i la mas\u0103\u2026, doar nu pleci acum, de \u00eendat\u0103, nu?<\/p>\n

– Bine! Nu plec, sigur c\u0103 nu, dar nu avem timp de pierdut\u2026 Trebuie s\u0103 nu pierdem din vedere nici faptul ca acest mare du\u015fman al nostru, timpul, trece foarte repede\u2026 Ori, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103-l exploat\u0103m la maxim, \u00een favoarea noastr\u0103.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a mai sta mult pe g\u00e2nduri, ca o zv\u00e2rlug\u0103, Emanuela s\u0103ri pe prisp\u0103 \u015fi disp\u0103ru \u00een r\u0103coarea casei de \u0163ar\u0103, urm\u0103rit\u0103 de privirile pline de dragoste ale p\u0103rin\u0163ilor. Mama, \u00eentr-un gest at\u00e2t de obi\u015fnuit \u00een ultimul timp, \u00ee\u015fi \u015fterse ochii, ferindu-se s\u0103 fie v\u0103zut\u0103, cu col\u0163urile basmalei. Mai calm, dar vizibil emo\u0163ionat, tata \u00ee\u015fi freca palmele cu mare satisfac\u0163ie \u015fi bucurie. Dup\u0103 doar c\u00e2teva minute, fata le ap\u0103ru \u00een fa\u0163\u0103 cu z\u00e2mbetul pe buze, radiind ca o adolescent\u0103 \u00een mul\u0163umirea sufleteasc\u0103 ce o sim\u0163ea, fiind gata schimbat\u0103 \u015fi preg\u0103tit\u0103 pentru a-\u015fi \u00eencepe treburile pe care le intuia c\u0103 le are de f\u0103cut. C\u00e2t timp mama ei a\u015fez\u0103 masa, Emanuela despachet\u0103 bagajele pun\u00e2nd rapid fiecare pache\u0163el la locul lui: \u00een congelator, produsele pentru congelare; \u00een frigider, cele ce trebuiau p\u0103strate la rece; iar micile daruri obi\u015fnuite pentru p\u0103rin\u0163i, le a\u015fez\u0103 al\u0103turi. Dup\u0103 ce termin\u0103 cu toate, ordonat\u0103 \u015fi, totu\u015fi, gr\u0103bit\u0103, ridic\u0103 acele daruri \u015fi le oferi personal, \u00eenc\u00e2ntat\u0103 \u015fi dornic\u0103 s\u0103 le vad\u0103 lic\u0103rul plin de bucurie, de mul\u0163umire \u015fi de bun sim\u0163 din ochi\u2026<\/p>\n

– Nu trebuia s\u0103 te mai cheltui, iar, draga mea! o dojeni mama cu bl\u00e2nde\u0163e. Cred c\u0103 este destul de scump\u0103\u2026, dar este a\u015fa frumoas\u0103! exclam\u0103 ea \u00een timp ce privea rochi\u0163a de var\u0103 primit\u0103 din m\u00e2inile fiicei. De fiecare dat\u0103, Emanuelei \u00eei f\u0103cea pl\u0103cere s\u0103-i aduc\u0103 mamei ei c\u00e2te o rochie, b\u0103sm\u0103lu\u0163e \u015fi alte lucru\u015foare de care orice femeie, chiar dac\u0103 tr\u0103ie\u015fte la \u0163ar\u0103, are nevoie. \u00cei pl\u0103cea s\u0103 \u00eei vad\u0103 acea privire, rar\u0103, de bucurie ad\u00e2nc\u0103 amestecat\u0103 cu bun sim\u0163\u2026, cu timiditatea unui copil, pe care nu o g\u0103se\u015fti dec\u00e2t la oamenii de la \u0163ar\u0103. Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu t\u0103t\u0103l ei, \u00een momentul \u00een care \u00eei oferi un dar foarte pre\u0163ios, a\u015fa cum era ea convins\u0103 c\u0103 va fi pentru el… C\u00e2nd fusese ultima oar\u0103 \u00een vizit\u0103 la ea, la ora\u015f, v\u0103zuse o icoan\u0103 cu Maica Domnului \u015fi cu Pruncul nostru Issus Hristos, care, fiind conectat\u0103 la curent electric, r\u0103sp\u00e2ndea raze de lumin\u0103 \u00een \u00eenc\u0103pere. O primise Emanuela cadou de la prietena ei, Simona. Tat\u0103l s\u0103u, atunci, \u015fi-a manifestat curiozitatea asupra pre\u0163ului, \u00een timp ce admira icoana cu mare \u00eenc\u00e2ntare \u015fi c\u0103ldur\u0103 l\u0103untric\u0103.<\/p>\n

Emanuela l-a privit atent\u0103 \u015fi a \u00een\u0163eles c\u0103 dore\u015fte s\u0103 aib\u0103 \u015fi el o a\u015fa frumuse\u0163e de icoan\u0103 \u00een cas\u0103, dar pre\u0163ul, dac\u0103 i l-ar fi spus, l-ar fi dezam\u0103git. \u015ei-a propus atunci, f\u0103r\u0103 s\u0103-i promit\u0103 nimic, c\u0103 va c\u0103uta s\u0103-i cumpere una la fel, dar, neg\u0103sind, i-a adresat Simonei o rug\u0103minte: s\u0103 nu se supere dac\u0103 le-o va ceda p\u0103rin\u0163ilor ! I-a povestit acesteia momentul acela \u015fi i-a vorbit despre dorin\u0163a pe care ea a citit-o \u00een ochii tat\u0103lui, dorin\u0163a de a avea \u015fi el una, la fel cu cea v\u0103zut\u0103, cu toate c\u0103, \u015ftia foarte bine, el niciodat\u0103 nu ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 o spun\u0103 direct\u2026 Simona i-a r\u0103spuns c\u0103 icoana este a ei, \u00eei apar\u0163ine \u015fi, cu alte cuvinte, poate face ce vrea cu ea, f\u0103r\u0103 sa fie necesar s\u0103 \u00eei cear\u0103 ei permisiunea \u015fi c\u0103 ea este chiar bucuroas\u0103 s\u0103-i vad\u0103 gestul odat\u0103 f\u0103cut. Acum, Emanuela \u015fi-ar fi dorit din tot sufletul ca Simona s\u0103 fie aici, s\u0103 poat\u0103 vedea lumina din ochii tat\u0103lui ei, a\u015fa cum \u015ftia c\u0103 poate fi citit\u0103 \u00een momentul \u00een care el \u00ee\u015fi descoperea darul primit…<\/p>\n

– Dar\u2026tu… ? Tu ai g\u0103sit alta? C\u00e2t cost\u0103? \u00eentreb\u0103 el b\u0103nuitor.<\/p>\n

Emanuela prinse m\u00e2inile tat\u0103lui, vizibil emo\u0163ionat, \u00een m\u00e2inile sale \u015fi \u00eel opri \u00eenchiz\u00e2nd ochii \u00eentr-un gest de t\u0103cere\u2026<\/p>\n

– T\u0103ticule, \u0163i-am v\u0103zut admira\u0163ia pentru aceast\u0103 iconi\u0163\u0103 \u015fi dorin\u0163a de a o avea \u015fi consider c\u0103 locul ei este aici\u2026\u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 l\u00e2ng\u0103 dragii mei p\u0103rin\u0163i. Deci, prime\u015fte-o cu toat\u0103 inima, a\u015fa cum \u0163i-o d\u0103ruiesc!<\/p>\n

– Dac\u0103 a\u015fa spui tu\u2026a\u015fa s\u0103 fie! Parc\u0103 poate cineva s\u0103 se opun\u0103 voin\u0163ei tale\u2026, ad\u0103ug\u0103 tat\u0103l, f\u0103c\u00e2nd ghidu\u015f cu ochiul c\u0103tre mama Emanuelei\u2026<\/p>\n

– Hai, hai ! Gata cu \u201cperiu\u0163a\u201d! \u00eel \u00eentrerupsea Emanuela, glumind\u2026 Nu trebuia s\u0103 mai \u015fi m\u00e2nc\u0103m ceva? \u00cemi este o foame\u2026 de lup! exager\u0103 ea dornic\u0103 s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 momentul ce-i \u00eenduio\u015fa sufletul.<\/p>\n

S-au a\u015fezat la mas\u0103 \u015fi, \u00een timp ce m\u00e2ncau, au continuat conversa\u0163ia \u00een acela\u015fi ton, de bun\u0103 dispozi\u0163ie. Emanuela era \u00eennebunit\u0103 dup\u0103 m\u00e2ncarea g\u0103tit\u0103 de mama ei. \u00centotdeauna, f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 ori doar s\u0103 exprime vag ce-\u015fi dore\u015fte, mama o a\u015ftepta cu felurile ei preferate\u2026 Au \u00eenceput cu o ciorb\u0103 de p\u0103s\u0103re acrit\u0103 cu bor\u015f de putin\u0103, acru, dres cu sm\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u015fi ou. M\u00e2ncau cu poft\u0103 \u015fi voie bun\u0103, dar nu conteneau s\u0103 vorbeasc\u0103, fiecare c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 afle c\u00e2t mai mult din cele ce ce a mai f\u0103cut fiecare. Emanuela, despre p\u0103rin\u0163i, iar p\u0103rin\u0163ii despre ea, despre so\u0163ul ei Adrian, despre sora Angela, so\u0163ul \u015fi copiii s\u0103i \u015fi despre fratele Emanuelei, Nelu, precum \u015fi despre so\u0163ia acestuia. Dup\u0103 felul \u00eent\u00e2i, Emanuela a rugat-o pe mama s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la mas\u0103 pentru c\u0103 se va ocupa ea de felul doi – un ostropel de pui stropit cu usturoi. Revenit\u0103 la mas\u0103, mama a intervenit \u015fi a \u00eentrebat-o pe Emanuela despre feti\u0163a pe care a botezat-o:<\/p>\n

– Draga mamei, spune-ne \u015fi nou\u0103 despre feti\u0163\u0103! N-ai zis nimic p\u00e2n\u0103 acuma… Cum s-a \u00eent\u00e2mplat, cine este puiul acela de om…, de unde \u015fi p\u00e2n\u0103 unde \u0163i-a venit \u0163ie s\u0103 faci acest lucru? Mare lucru ai f\u0103cut! Mare poman\u0103! S\u0103-\u0163i dea Domnul s\u0103n\u0103tate \u015fi feti\u0163ei, la fel!<\/p>\n

– A\u015fa, pur \u015fi simplu, m\u0103mic\u0103! A\u015fa a vrut Dumnezeu. Am hot\u0103r\u00e2t f\u0103r\u0103 a m\u0103 g\u00e2ndi \u00een prealabil, r\u0103spunse Emanuela g\u00e2nditoare, la \u00eenceput, apoi din ce \u00een ce mai vesel\u0103. Sincer\u0103 s\u0103 fiu, a fost un moment \u00een care m-am speriat s\u0103 nu o pierd, dac\u0103 stau pe g\u00e2nduri prea mult\u2026 Apoi, cum s\u0103 spun, nimic nu mi-ar fi clintit hot\u0103r\u00e2rea de la \u00eenceput luat\u0103. A\u015f fi \u00eenfruntat orice obstacol. Este voin\u0163a Domnului \u015fi M\u00e2na Destinului. Asta este convingerea mea…<\/p>\n

Acestea fiind zise, Emanuela \u00eencepu s\u0103 povesteasc\u0103 \u015fi nimeni nu ar fi putut s\u0103-i opreasc\u0103 cuvintele. Le-a vorbit despre toate detaliile referitoare la feti\u0163\u0103, despre botez \u015fi despre p\u0103rin\u0163ii acesteia, despre modul \u00een care a preg\u0103ti totul \u015fi despre presta\u0163ia p\u0103rintelui, acolo, la spital. P\u0103rin\u0163ii s\u0103i ascultau, trec\u00e2nd de la o stare la alta. Se putea citi pe chipurile lor c\u00e2nd mil\u0103 \u015fi triste\u0163e, c\u00e2nd durere \u015fi trecerea la bucurie, c\u00e2nd uimire \u015fi iertare. \u00cen acela\u015f\u0163i timp, se putea citi, mai spre final, m\u00e2ndria ce-o sim\u0163eau privindu-\u015fi fiica \u015fi \u00een\u0163eleg\u00e2nd din spusele ei c\u00e2t\u0103 mul\u0163umire sufleteasc\u0103 are. Sentimentul \u00eemplinirii, a lucrului bine f\u0103cut \u015fi pl\u0103cut de Dumnezeu, era tr\u0103it de to\u0163i trei la maxim\u0103 intensitate. Da! Ei au crescut \u015fi au format acest om. Este copila lor \u015fi acum ea lupt\u0103 cu lumea pentru ceea ce este bine\u2026<\/p>\n

– Parc\u0103 era vorba de un desert? schimb\u0103 Emanuela subiectul, destul de brusc, observ\u00e2nd c\u00e2t de ad\u00e2nc tr\u0103iesc p\u0103rin\u0163ii s\u0103i \u00eentreaga poveste. Mirosul meu nu m\u0103 \u00een\u015feal\u0103\u2026, ad\u0103ug\u0103 ea mi\u015fc\u00e2ndu-\u015fi n\u0103sucul obraznic, pofticios, dintr-o parte \u00een alta.<\/p>\n

S-a ridicat de la mas\u0103 \u015fi, din doi pa\u015fi, mai elastic\u0103 dec\u00e2t o pisic\u0103 ce sim\u0163ea mirosul de lapte, a ajuns, de pe teras\u0103, \u00een buc\u0103t\u0103rie, direct la cuptorul aragazului. Aici, \u00een spatele u\u015fii \u00eenchise, unde c\u0103ldura nu se risipise \u00eenc\u0103, descoperi o pl\u0103cint\u0103 \u00eenv\u00e2rtit\u0103, turnat\u0103 \u00een foaie sub\u0163ire, cu mult\u0103 br\u00e2nz\u0103 de vaci. Mirosul \u00eembietor i-a smuls o exclama\u0163ie destul de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie auzit\u0103 de afar\u0103…<\/p>\n

– Fugi pisic\u0103 hoa\u0163\u0103 de acolo! Ai s\u0103 r\u0103m\u00e2i f\u0103r\u0103 must\u0103\u0163i! \u0163ip\u0103 mama ei, glumind, f\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 o ceart\u0103\u2026 Nimic nu-\u0163i scap\u0103 \u0163ie, fat\u0103\u2026<\/p>\n

Emanuela chicoti vesel\u0103 \u015fi, pe drept cuv\u00e2nt, fericit\u0103. \u00cencepu s\u0103 taie pl\u0103cinta aburind\u0103, c\u00e2t se poate de pofticioas\u0103 \u015fi \u00eendem\u00e2natic\u0103, \u00een mici romburi, pe care le a\u015fez\u0103 pe un platou. Toat\u0103 \u00eenc\u0103perea se umplu de mirosul ademenitor, c\u0103-i l\u0103sa gura ap\u0103! Se ab\u0163inu cu greu s\u0103 nu ia o buc\u0103\u0163ic\u0103, mai degrab\u0103 de teama c\u0103-i va arde gura. Merse cu platoul la mas\u0103, z\u00e2mbitoare \u015fi victorioas\u0103, purt\u00e2ndu-l ca pe un trofeu valoros\u2026<\/p>\n

– \u015ei, Adrian? El ce face, c\u00e2nd mai vine acas\u0103? Ne este dor de el\u2026C\u00e2nd era acas\u0103, orice ar fi fost, f\u0103cea ce f\u0103cea \u015fi venea pe la noi\u2026 \u00cemi era de mare ajutor, rosti \u00eeng\u00e2ndurat tat\u0103l Emanuelei, dup\u0103 ce m\u00e2nc\u0103 o bucat\u0103 aproape fierbinte de pl\u0103cint\u0103.\u2026 Aveam baz\u0103 mare pe el, acum sunt singur. Este destul de greu…<\/p>\n

– Hmm! Singur zici\u2026 \u015ei eu ce mai sunt aici, domnule? Cantitate neglijabil\u0103? Interveni Emanuela, f\u0103c\u00e2nd pe sup\u0103rata, dar tr\u0103g\u00e2nd cu ochiul c\u0103tre mama sa, astfel c\u0103, \u00eentr-o clipit\u0103, izbucnir\u0103 am\u00e2ndou\u0103 \u00een r\u00e2s. Este adev\u0103rat, se vede treaba, continu\u0103 ea, faptul c\u0103, de c\u00e2nd lumea \u015fi p\u0103m\u00e2ntul, ginerele este mai iubit dec\u00e2t fiica, dar, domnul meu t\u0103tic…, nu ai nicio \u015fans\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 te mul\u0163ume\u015fti cu ce ai. Adic\u0103…, cu o fiic\u0103 ! Ce ziceai?<\/p>\n

– Eu \u015ftiu ce s\u0103 zic? r\u0103spunse tat\u0103l Emanuelei c\u00e2nt\u0103rind r\u0103spunsul, grav, sc\u0103rpin\u00e2ndu-se g\u00e2nditor dup\u0103 ureche\u2026 Nu \u015ftiu, z\u0103u, ce s\u0103 fac… ! Ar trebui s\u0103 te supun la ni\u015fte probe\u2026 \u015fi chiar nu \u015ftiu dac\u0103 faci fa\u0163\u0103. M\u0103 tem c\u0103 te faci de ru\u015fine\u2026<\/p>\n

– Provoac\u0103-m\u0103! Ia, te uit\u0103 la el ! ripost\u0103 Emanuela contrariat\u0103.<\/p>\n

– P\u0103i, uite ce zic eu\u2026! Dac\u0103 Adrian ar fi fost acum aici, ar fi mers cu mine s\u0103 aducem o c\u0103ru\u0163\u0103 de iarb\u0103 pentru animale…<\/p>\n

Emanuela \u00eel privi contrariat\u0103, se ridic\u0103 de pe scaun f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 un cuv\u00e2nt \u015fi plec\u0103, undeva, \u00een spatele casei. Tat\u0103l r\u0103mase la mas\u0103, \u00een continuare. Amuzat, \u00eei spuse so\u0163iei sale:<\/p>\n

– Iat\u0103 c\u0103 a cedat f\u0103r\u0103 un cuv\u00e2nt! \u00cen sf\u00e2r\u015fit, am l\u0103sat-o f\u0103r\u0103 replic\u0103…, ad\u0103ug\u0103 el \u015fi r\u0103sufl\u0103 u\u015furat, trec\u00e2nd imediat discu\u0163ia despre diverse probleme pe care le aveau de rezolvat \u00een zilele urm\u0103toare.<\/p>\n

\u00cen acest timp, Emanuela scoase hamurile \u015fi h\u0103\u0163urile din locul \u00een care le \u0163inea t\u0103t\u0103l s\u0103u, la umbr\u0103, s\u0103 nu le usuce soarele \u015fi le duse la c\u0103ru\u0163\u0103. Verific\u0103 cauciucurile c\u0103ru\u0163ei cu aten\u0163ie, s\u0103 nu aib\u0103 pan\u0103 \u015fi s\u0103 fie bine umflate, apoi scoase calul, pe C\u0103t\u0103lin, un arm\u0103sar de toat\u0103 frumuse\u0163ea \u015fi foarte cuminte, bl\u00e2nd\u2026 Zicea tat\u0103l Emanuelei c\u0103 animalul nu poate fi altfel dec\u00e2t st\u0103p\u00e2nul \u015fi avea dreptate. Il m\u00e2ng\u00e2ie u\u015for pe bot \u015fi pe cap, sco\u0163\u00e2ndu-i un scai \u00eencurcat \u00een coam\u0103, apoi \u00eel dirij\u0103 u\u015for \u00eentre hulubele c\u0103ru\u0163ei. I-a a\u015fezat hamul pe el, f\u0103r\u0103 probleme, calul r\u0103spunz\u00e2ndu-i lini\u015ftit la comenzi. Emanuela \u00eei vorbea cu voce joas\u0103 tot timpul, m\u00e2ng\u00e2indu-l \u00een timp ce \u00eei lega curelele la hlube. Dup\u0103 ce a terminat, i-a pus h\u0103\u0163urile \u015fi i-a a\u015fezat u\u015for z\u0103bala \u00een gur\u0103. A c\u0103utat coasa, furca, cutea pentru ascu\u0163it coasa, care acum era \u00een stare pefect\u0103, fiind probabil preg\u0103tit\u0103 de tat\u0103l ei. Pe Emanuela o mul\u0163umea aspectul acesta, deoarece surpriza va fi deplin\u0103\u2026 Z\u00e2mbind mul\u0163umit\u0103, a\u015fez\u0103 scaunul, perna de burete, se urc\u0103 \u00een c\u0103ru\u0163\u0103, trase de h\u0103\u0163uri \u015fi conduse calul cu c\u0103ru\u0163a astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 o trag\u0103 la porti\u0163\u0103.<\/p>\n

– Domnul t\u0103ticu, este gata? Permite\u0163i s\u0103 raportez: Provocare-am acceptat\/ calul este \u00eenh\u0103mat,\/ furc\u0103, coas\u0103 am luat, \/ \u00een c\u0103ru\u0163\u0103 am urcat\u2026\/ \u015fi n-am timp de a\u015fteptat!<\/p>\n

P\u0103rin\u0163ii Emanuelei au f\u0103cut ochii mari, amu\u0163ind. Nu le venea s\u0103-\u015fi cread\u0103 ochilor. La orice s-ar fi a\u015fteptat, dar la asta, nu. Tat\u0103l Emanuelei s-a ridicat r\u00e2z\u00e2nd, s-a \u00eenc\u0103l\u0163at \u015fi s-a apropiat suspicios de c\u0103ru\u0163\u0103. A verificat toate leg\u0103turile, curios, foarte surprins, \u015fi, \u00een final, declar\u00e2ndu-se mul\u0163umit de rezultat a deschis por\u0163ile, iar Emanuela a ie\u015fit m\u00e2ndr\u0103 cu c\u0103ru\u0163a din curte, a\u015ftept\u00e2ndu-\u015fi tat\u0103l s\u0103 urce. Mai apoi, al\u0103tura\u0163i um\u0103r la um\u0103r pe scaunul c\u0103ru\u0163ei, m\u00e2ndri unul de cel\u0103lalt, sporov\u0103ind \u00eentruna, au dat fru liber calului, s\u0103 tot trag\u0103 c\u0103ru\u0163a dup\u0103 el pe uli\u0163ele satului, spre locul de unde aveau s\u0103 aduc\u0103 iarb\u0103. Au ajuns repede \u015fi Emanuela \u015fi-a rugat tat\u0103l s\u0103 duc\u0103 d\u00e2nsul calul \u00een pripon. Ea a luat coasa \u015fi a \u00eenceput o brazd\u0103. Avea mi\u015fc\u0103ri regulate, precise \u015fi men\u0163inea ritmul far\u0103 un efort prea mare. Se \u00eentorcea \u00eenapoi unind brazda c\u00e2nd, tr\u0103g\u00e2nd cu coada ochiului \u00een urm\u0103, observ\u0103 cum tat\u0103l ei, care priponise calul ceva mai sus, c\u0103uta uimit sub brazd\u0103 din loc \u00een loc\u2026 Emanuela a \u00een\u0163eles. C\u0103uta iarb\u0103 net\u0103iat\u0103 \u015fi spre surprinderea lui nu a g\u0103sit. Emanuela l-a rugat s\u0103 stea lini\u015ftit s\u0103 se odihneasc\u0103, va cosi ea \u015fi o vor \u00eenc\u0103rca am\u00e2ndoi. C\u00e2nd a f\u0103cut de un co\u015f bun de c\u0103ru\u0163\u0103, au \u00eenc\u0103rcat-o am\u00e2ndoi \u015fi au plecat spre cas\u0103, el m\u00e2ndru de fata lui cea vrednic\u0103 \u015fi priceput\u0103, ea m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 a putut face toat\u0103 aceast\u0103 lucrare f\u0103r\u0103 gre\u015feal\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 ca tat\u0103l s\u0103u s\u0103 oboseasc\u0103.<\/p>\n

Apusul ro\u015fiatec cuprinsese orizontul, arunc\u00e2ndu-\u015fi ultimele s\u0103ge\u0163i spre cei doi, tat\u0103 \u015fi fiic\u0103, cuprin\u015fi de un moment de t\u0103cere \u015fi c\u0103rora g\u00e2ndurile le fugeau obosite, probabil \u00een direc\u0163ii diametral opuse. Da. Emanuela, se g\u00e2ndea la feti\u0163\u0103\u2026 Ce-o fi f\u0103c\u00e2nd? Ast\u0103zi nu a v\u0103zut-o. Se rug\u0103 \u00een g\u00e2nd s\u0103 fie bine \u015fi reveni cu g\u00e2ndul la tat\u0103l ei, privind \u00eengrijorat\u0103 c\u0103tre el. Mai sl\u0103bise \u015fi chiar parc\u0103 mai \u00eemb\u0103tr\u00e2nise, de ultima oar\u0103 de c\u00e2nd nu-l mai v\u0103zuse\u2026 Oare o fi totul \u00een regul\u0103? Ce este cu el?<\/p>\n

– T\u0103ticule, te sim\u0163i bine? \u00eentreb\u0103 Emanuela pe un ton serios, acel ton care era foarte cunoscut tat\u0103lui ei. C\u00e2nd aceasta \u00eel folosea, nu mai era loc de glume sau minciuni.<\/p>\n

– Eii, Emanuela! Tu \u015ftii c\u0103 mie \u00eemi este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 mai spun c\u0103 sunt bine\u2026 Ins\u0103, \u00een ultima perioad\u0103 de timp…, m-am sim\u0163it ceva mai r\u0103u dec\u00e2t de obicei.<\/p>\n

– Dac\u0103 nu vei merge odat\u0103 cu mine, vei veni c\u00e2t de cur\u00e2nd pentru o internare \u015fi un set complet de analize. Nu vei sta a\u015fa, muncind \u015fi neglij\u00e2ndu-\u0163i s\u0103n\u0103tatea. Ne-am \u00een\u0163eles?<\/p>\n

– Bine, Emanuela! Voi veni…<\/p>\n

\u00centre timp, ajunseser\u0103 acas\u0103 \u015fi, dup\u0103 ce au desh\u0103mat calul \u015fi i-au pus m\u00e2ncare pentru noapte \u00een iesle, au dat \u015fi la celelalte animale, s-au sp\u0103lat \u015fi au intrat \u00een cas\u0103.<\/p>\n

Mama Emanuelei era pu\u0163in nelini\u015ftit\u0103. C\u0103nd a v\u0103zut-o pe Emanuela i-a spus:<\/p>\n

– Ce bine c\u0103 a\u0163i venit, fat\u0103\u2026 ! Te-a c\u0103utat cineva la telefon, de mai multe ori… Insista, era agitat\u0103\u2026 Era o femeie \u015fi voia doar cu tine s\u0103 vorbeasc\u0103\u2026 A spus s\u0103 o suni.<\/p>\n

– Cine? \u00eentreb\u0103 Emanuela speriat\u0103, devennind livid\u0103 la fa\u0163\u0103 cu fiecare cuv\u00e2nt rostit de mama ei… Cine a sunat?<\/p>\n

– Nu mi-a spus numele, maic\u0103\u2026, de\u015fi am \u00eentrebat-o\u2026 Doar repeta s\u0103 o suni.<\/p>\n

Emanuela puse m\u00e2na tremur\u00e2nd pe telefon \u015fi o sun\u0103 pe Simona, g\u00e2ndindu-se c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ceva acas\u0103.<\/p>\n

– Alo? Simona? M-ai sunat, tu, la ai mei? Nu? Ok! Nimic\u2026 Pa!<\/p>\n

Form\u0103 tremur\u00e2nd, un alt num\u0103r\u2026<\/p>\n

– Alo? Bun\u0103 seara…! Tu… Ceee?… Cum se poate a\u015fa ceva?… C\u00e2nd?… Bine, mul\u0163umesc! … Nu se poate!\u2026 Vin, cum s\u0103 nu vin?… Mul\u0163umesc, din nou! Mai zise Emanuela \u015fi sc\u0103p\u0103 receptorul din m\u00e2n\u0103\u2026<\/p>\n

P\u0103rin\u0163ii o priveau speria\u0163i cum se schimb\u0103 la fa\u0163\u0103. S-au apropiat de ea \u015fi au \u00eenceput s\u0103-i frece u\u015for m\u00e2inile, de team\u0103 s\u0103 nu le\u015fine, a\u015fa de r\u0103u ar\u0103ta. Au \u00eencercat s\u0103 afle ce motiv, ce veste a tulburat-o at\u00e2t de mult, dar ea nu a putut ori nu a dorit s\u0103 r\u0103spund\u0103.<\/p>\n

– Hai, spune ce s-a \u00eent\u00e2mplat ! \u2026De ce te-ai tulburat a\u015fa r\u0103u, ce veste ai primit, feti\u0163o?<\/p>\n

– Bagajele ! Trebuie s\u0103-mi fac bagajele. M\u00e2ine diminea\u0163\u0103 plec. \u00cemi pare r\u0103u\u2026 Trebuie!<\/p>\n

De\u015fi era at\u00e2t de palid\u0103 \u015fi picioarele se p\u0103reau c\u0103 nu o ajut\u0103 s\u0103 stea dreapt\u0103, Emanuela a vorbit cu hot\u0103r\u00e2re \u00een glas, parc\u0103 \u00eenver\u015funat\u0103 de ceva. A trecut \u00een camera \u00een care erau hainele ei, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi p\u0103rin\u0163ii \u00een pragul u\u015fii \u00eengrijora\u0163i \u015fi tem\u0103tori…<\/p>\n

~ Va urma ~<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Olgu\u0163a Lunca\u015fu Trifan<\/strong><\/p>\n

15 Februarie 2015<\/p>\n

Ia\u015fi<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Zilele-\u015fi urmau cursul statornicit de c\u00e2nd lumea \u015fi p\u0103m\u00e2ntul. Emanueala \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ea timpul personal \u00eentre serviciu \u015fi spital. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-21242","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21242"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21245,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21242\/revisions\/21245"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}