{"id":21269,"date":"2015-02-16T09:50:01","date_gmt":"2015-02-16T09:50:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21269"},"modified":"2015-02-16T09:51:15","modified_gmt":"2015-02-16T09:51:15","slug":"ion-c-pena-un-nedreptatit-un-destin-tragic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/02\/16\/ion-c-pena-un-nedreptatit-un-destin-tragic\/","title":{"rendered":"Ion C. Pena, un NEDREPT\u0102\u021aIT, un DESTIN TRAGIC"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

ION C PENA \u00a0– \u00a01911-1944<\/p>\n

– portret –<\/p>\n

Ion C Pena s-a nascut pe 25 august 1911 intr-o familie de tarani agricultori din comuna Belitori \u00a0(azi, Troianul) judetul Teleorman, fiind primul din cei sapte copii ai familiei Chirita (Firica) Pena (1888 – 1963) si Alexandra (Lisandra) Polimbiada Pena (1888 – 1971)<\/p>\n

A urmat cursurile \u015ecolii primare \u00een satul natal. A continuat cu \u015ecoala de Comer\u0163 Elementar din Ro\u015fiorii de Vede \u015fi, ulterior, cu \u015ecoala de Comer\u0163 Superior din Turnu M\u0103gurele. \u00cen aceste \u015fcoli, i-a avut printre colegi pe viitorul publicist Nicolae St\u0103nescu – Udrea (1909 \u2013 1983) din Ro\u015fiorii de Vede \u015fi pe viitorul pedagog, poet \u015fi prefect al jude\u0163ului Teleorman \u2013 Florian Cre\u0163eanu (1908 \u2013 1972) din Turnu M\u0103gurele.<\/p>\n

***<\/p>\n

Literar, debuteaza in 15 aprilie, 1932, in “Revista – SO4H2”, din Turnu Magurele, cu poezia “Alpinism”, scrisa in 1928, pe cand avea 17 ani.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Alpinism<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Pe piscuri goale, f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103,<\/p>\n

Unde nici vulturi nu s\u2019av\u00eent\u0103<\/p>\n

Eu mi-am t\u00eer\u00eet povara sf\u00eent\u0103<\/p>\n

A trupului fl\u0103m\u00eend de via\u0163\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cu patim\u0103 m-am str\u00eens pe st\u00eenc\u0103<\/p>\n

Str\u00eeng\u00eend spasmodic piatra tare \u2026<\/p>\n

\u015ei-i drept c\u0103 gura-mi, nu arare<\/p>\n

Cer\u015fea un sprijin de la st\u00eenc\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pr\u0103p\u0103stii mi-au sur\u00ees sarcastic,<\/p>\n

Guri de-abia \u00eenfior\u0103toare,<\/p>\n

Dar prins de culme cu ardoare,<\/p>\n

Am r\u00ees \u015fi eu \u2013 la fel \u2013 sarcastic<\/p>\n

***<\/p>\n

Tot \u00een acel an traduce impreuna cu Stefan Baljalarschi, “Poemele mele” a lui Serghei Esenin.<\/p>\n

De tanar, Ion C Pena, \u015fi-a creat multe adversit\u0103\u0163i public\u00e2nd texte prin care se delimita de \u201eexclusivismul rasei \u015fi culturii germane\u201d, vezi “SO4H2”, din 1933, pe cand avea doar 22 de ani; iar intre 1939 – 1941 publica poezii in controversata “Revista Prepoem”. Antibolsevic convins, scria, \u00eenainte de venirea trupelor sovietice, \u00a0in “Revista Pacala”, al carei motto era:<\/p>\n

\u00a0\u201eIar c\u00e2nd \u00a0la Patria Rom\u00e2n\u0103<\/p>\n

R\u00e2vne\u015fte hidra bol\u015fevic\u0103<\/p>\n

Nes\u0103\u0163ioas\u0103 \u015fi p\u0103g\u00e2n\u0103,<\/p>\n

Ia \u015fi o arm\u0103, c\u0103 nu stric\u0103!.”<\/p>\n

 <\/p>\n

***<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

La inceputul anilor ’40, poetul, Ion C Pena, publica in “Universul Literar” la rubrica “Cantece noui”. Este cunoscut ca Palatul Universul, de pe Brezoianu, a fost centrul presei interbelice. “Universul Literar” era suplimentul celui mai popular si influent ziar din perioada interbelica, “Ziarul Universul”.<\/p>\n

In 7 martie, 1941, la rubrica “Cantece noui”, Stefan Baciu, il numea pe Pena \u00a0“un poet plin, de un talent robust, original si format, care face o figura cu totul aparte in corul celorlalti”, “versurile lui trebuesc citite cu luare aminte, in miezul lor se zbate un poet de rasa” si apoi adauga: “Iata un poet !”<\/p>\n

 <\/p>\n

Scrisoare \u00a0din \u00a0ora\u015f<\/strong><\/p>\n

Comuna mea cu leat pierdut \u00een cia\u0163\u0103,<\/p>\n

Cu lini\u015fti mari, cu case de argil\u0103,<\/p>\n

Prin visul meu, prin alba diminea\u0163\u0103<\/p>\n

Te n\u0103z\u0103resc \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u015fi umil\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Eu am plecat \u00een larguri de migdale<\/p>\n

Din anii mici ca nasturii \u015fi melcii<\/p>\n

Tu ai r\u0103mas pe coastele ogale<\/p>\n

Cu gr\u00e2u \u015fi flori \u015fi r\u00e2urii zuvelcii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Poate-i mai bine, dreapt\u0103 \u00een natur\u0103<\/p>\n

S\u0103 stai a\u015fa de dor de catapeteasm\u0103,<\/p>\n

Arar s\u0103-mi joci \u00een orele de sgur\u0103<\/p>\n

Pe canavaua g\u00e2ndului mireasm\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Prin jurul meu e colb amar \u015fi trud\u0103,<\/p>\n

\u00cen cre\u015ftet nici-un \u00eenger nu coboar\u0103<\/p>\n

Cu bozi \u00een p\u0103r nu v\u0103d o paparud\u0103<\/p>\n

\u015ei chiar regina v\u00e2ntului e chioar\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u0103soaie mari, cu p\u00e2ntece b\u0103l\u0163ate<\/p>\n

Sudalme sure bucur\u0103 peisajul,<\/p>\n

Poemele sunt fr\u00e2nte, l\u0103b\u0103r\u0163ate,<\/p>\n

Pe v\u00e2rfuri e actor cabotinajul.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u015ei nimeni nu viseaz\u0103 o minune.<\/p>\n

Un boloboc de logic\u0103 e traiul,<\/p>\n

Pe-aici e mort \u015fi timpul \u00een t\u0103ciune<\/p>\n

\u015ei luna nu-\u015fi mai v\u00e2ntur\u0103 m\u0103laiul.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ci tu e\u015fti doar un pumn de s\u0103r\u0103cie<\/p>\n

Dar eu te simt, comun\u0103 de pe zare.<\/p>\n

Luceaf\u0103r \u00een\u0103l\u0163at \u00een ve\u015fnicie<\/p>\n

Cu Dumnezeu \u00een frunte \u015fi altare.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

In 23 mai 1942, in numar aniversar – “La un an de Cantece noui” – poezia lui Pena,”Opriti-v\u0103”, este prima prezentata din cele zece poezii alese; undeva mai jos fiind o poezie de Stefan Augustin Doinas.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Opri\u0163i-v\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen drumul meu opri\u0163i-v\u0103 fierbin\u0163i,<\/p>\n

\u00cen carnea mea cu t\u00e2rn\u0103coape.<\/p>\n

Am s\u0103 v\u0103 dau mistere \u015fi argin\u0163i,<\/p>\n

Ca fumul, bog\u0103\u0163ia s\u0103 v\u0103\u2019ngroape.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mi-e inima de fulgere ocean.<\/p>\n

Mi-e palma n\u0103zdr\u0103van\u0103 \u015fi haiduc\u0103.<\/p>\n

Opri\u0163i-v\u0103 cu sufletul ochean<\/p>\n

S\u0103 be\u0163i \u00eenfiorarea h\u0103b\u0103uc\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pe steiul ars de foc \u015fi\u2019nchipuiri<\/p>\n

S\u0103 v\u0103 \u00eenal\u0163 o clip\u0103, s\u0103 v\u0103 doar\u0103.<\/p>\n

Crepuscul de altare \u015fi zefiri<\/p>\n

\u015ei vorba peste moarte s\u0103 v\u0103 moar\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Nu \u00eenchina\u0163i cu mine rug\u0103ciuni<\/p>\n

Ci trece\u0163i, ca barbarii, mai departe,<\/p>\n

M\u0103 jefui\u0163i de gr\u00e2ne \u015fi t\u0103ciuni.<\/p>\n

Deschis \u00eemi e p\u0103tulul ca o carte.<\/p>\n

 <\/p>\n

Eu voi r\u0103m\u00e2ne singur, vagabond,<\/p>\n

Un cer\u015fetor de soare \u015fi de vise.<\/p>\n

Voi ocoli destinul rubicond<\/p>\n

Ca por\u0163ile de marmur\u0103, \u00eenchise.<\/p>\n

***<\/p>\n

Spuneam la inceput ca Ion C Pena este un vizionar, asa ca acum, in 2014, noi putem sa cumpanim povestirea utopica “Moneda fantazienilor”, scrisa la Sichevita, jud. Caras Severin, in 1937-1938, in care Pena merge cu anticipatia pana in ianuarie, 2000. In povestire, previziunile autorului au mari analogii, surprinzatoare, cu colectivizarea si cooperativizarea (coop-uri, gradinite, ..), dovedindu-se un bun analist social de anticipatie. Prozatorul Constantin Stan, in “Ziarul de Duminica”, din 2003, in articolul “Un caz ciudat”, vorbeste despre faptul ca Ion C Pena il devanseaza pe Orwell .<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Asa cum spunea prozatorul Victor Marin Basarab : “Moneda fantazienilor ar trebui pusa in circulatie si asezata intr-o exacta comparatie cu proza urmuziana, intr-o corecta intelegere a vizionarismului sud-est european si, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Profesional, ca finantist ( perceptor), a functionat timp de aproape 5 ani la Sichevita – judetul Caras Severin (1935 – 1940), ca delegat de agentie. Aici infiinteaza Caminul cultural – “Lumina”, cu sediul in incinta Primariei. Doneaza caminului cultural un aparat radio, iar bibliotecii din localitate carti in valoare de mii de lei. Iar, ulterior, le ofera si un aparat de proiectie. Comuna Sichevi\u0163a, a\u015fezat\u0103 la limit\u0103 de jude\u0163 \u015fi la margine de \u0163ar\u0103, se \u00eentindea pe o suprafa\u0163\u0103 considerabil\u0103, av\u00e2nd \u00een componen\u0163a ei 31 de c\u0103tune, cele mai \u00eendep\u0103rtate s\u0103la\u015fe fiind la 15 \u2013 18 km distan\u0163\u0103 de percep\u0163ie. Din cauza lipsei mijloacelor de transport, Ion Pena era nevoit s\u0103 str\u0103bat\u0103 zilnic, merg\u00e2nd pe jos, distan\u0163e apreciabile. Cu toate acestea, d\u00e2nd dovad\u0103 de o mare putere de munc\u0103, el \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura cu con\u015ftiinciozitate \u015fi cu h\u0103rnicie activitatea de slujba\u015f al statului.<\/p>\n

Apoi, la Domnesti – Muscel Arges, Ion Pena lucreaza ca agent administrativ. Aici infiinteaza, in martie 1941, “Biblioteca moderna:” prin care cauta sa satisfaca cerintele de lectura ale localnicilor, implicandu-se puternic in activitatea de culturalizare a satenilor.<\/p>\n

In Domnesti se imprieteneste cu Gheorghe Suta, care-l si gazduieste pana la plecarea pe front. Acesta era presedintele Partidului National Taranesc, mare industrias si comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucsoara, participanta activa la Rezistenta anticomunista din Muntii Fagaras, “Haiducii Muscelului”.<\/p>\n

Fiind mobilizat din Domnesti, pe frontul Celui de al Doilea Razboi Mondial, Pena moare de tanar pe 29 iulie 1944, la numai 33 de ani, fiind inmormantat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. Este al cincelea copil, din cei sapte, pe care parintii, Firica si Lisandra Pena, \u00a0aveau sa-i inmormanteze in timpul vietii. Ce trebuie sa fi fost in sufletele strabunicilor mei, ce-o fi fost in sufletul lui Pena, care si-a condus la cimitir, pe ultimul drum, patru din cei sase frati: Nina, Fanica, Nicu si Costache ? O tragedie imensa, grea povara de purtat prin anii vietii. B\u00e2tu’ Ioni\u0163\u0103 nu a fost casatorit si n-a avut copii.<\/p>\n

A fost membru \u015fi sus\u0163in\u0103tor al Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc, de aici si prietenia lui cu Gheorghe Suta, presedintele PNT din Domnesti. Orient\u0103rile amintite aici i-au adus \u2013 \u00een perioada 1945-1989 – dup\u0103 plecarea sa din aceast\u0103 lume – represaliile securit\u0103\u0163ii care l-a \u00eenscris \u00een \u00a0\u201eFondul special \u2013 interzise\u201d. Abia dup\u0103 \u201edezghe\u0163ul ideologic\u201d din deceniul al \u015faptelea, patru epigrame ii apar \u00een antologia “Epigramisti romani de ieri si de azi” a lui N. Crevedia, din 1975 – Ed. Eminescu. Iar in ziarul \u201eTeleormanul \u201d, din 29 septembrie 1979, G. Filimon \u015fi I. B\u00e2l\u0103 \u00een \u201eFi\u015fe de istorie literar\u0103\u201d consemneaz\u0103: \u201ePrintre condeierii teleorm\u0103neni se num\u0103r\u0103 \u015fi Ion Pena, poet delicat \u015fi plin de talent, pe nedrept, poate uitat ast\u0103zi.\u201d<\/p>\n

In casa bunicului Petre C Pena, tatal mamei mele, Ioana D Scarlat, unde s-a nascut si a trait scriitorul, singura carte pe care am vazut-o era Biblia. \u00a0Pana sa aflu de embargoul securitatii, impus lui Pena intre 1945 – 1989, mi se parea straniu pentru un perceptor – scriitor sa nu aiba ceva carti pe acolo, o masina de scris, revistele in care publicase, manuscrise, insemnari …<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0***<\/p>\n

A fost membru activ al Grup\u0103rii literare \u201eDrum\u201d din Ro\u015fiorii de Vede, asocia\u0163ie a tinerilor publici\u015fti teleorm\u0103neni, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1935 sub pre\u015feden\u0163ia de onoare a scriitorului Zaharia Stancu, pre\u015fedin\u0163i activi fiind Nicolae St\u0103nescu-Udrea \u015fi Florian Cre\u0163eanu.<\/p>\n

Public\u00e2ndu-\u015fi doar volumul de epigrame \u201eFurcile caudine\u201d, in 1939, la editura “Drum”, \u00a0Ion C Pena era receptat mai mult ca epigramist dec\u00e2t ca poet \u015fi prozator. Este catalogat ca epigramist excelent, poate cel mai bun \u015fi mai autoritar teleorm\u0103nean \u00een domeniu.<\/p>\n

Urmau s\u0103 \u00eei apar\u0103 \u00een 1940 (deja erau anun\u0163ate \u00een revista bucure\u015ftean\u0103 \u201ePrepoem\u201d, an I, nr. 11 din mai 1940) un volum de peste 100 de poezii, intitulat \u201eIarmaroc\u201d \u015fi un volum de epigrame \u201eFlori veninoase\u201d, dar care, din p\u0103cate, \u00a0nu aveau s\u0103 mai vad\u0103 lumina tiparului, intrucat in acelasi an revista \u015fi editura \u201eDrum\u201d au fost suspendate.<\/p>\n

Gratie cercetarilor pe care le-am facut \u00a0in Biblioteca Academiei Romane, prin 2000, acum se cunoaste ca Ion C Pena publica si poezii, proza si era apreciat, in marile publicatii bucurestene Universul literar, Vremea, Prepoem, Pacala, Epigrama, cat si in cele teleormanene Oltul, Drum, SO4H2, Graiul tineretului …<\/p>\n

Dupa plecarea la cele vesnice i-au ramas pentru tipar mai multe manuscrise, intre care patru volume de poezii : “Iarmaroc”, \u201eVariet\u0103\u0163i\u201d, \u201eNord\u201d, \u201eFum\u201d. Din pacate, acestea au ajuns la “binevoitori”, care nu-si mai amintesc ce-au facut cu ele.<\/p>\n

Consider ca produsele sale literare pot vorbi cel mai bine despre Ion C Pena, perceptorul – scriitor. Iata cum vedea scriitorul starea de fapt a vremurilor in 1933, pe cand avea 22 de ani.<\/p>\n

Exclusivismul rasei \u015fi culturii germane<\/strong><\/p>\n

Via\u0163a germanului, \u00een toat\u0103 ra\u0163iunea \u015fi maniera sa de a fi, \u00ee\u015fi are exponentul \u00een celebra \u201eKultur\u201d, pe care acesta o prime\u015fte la v\u00eersta fraged\u0103 a tinere\u0163ii \u015fi pe care este \u0163inut, printr-o metodic\u0103 manifestare a factorilor de seam\u0103 \u00een stat, s\u0103 nu o uite \u00een nici-o m\u0103sur\u0103 p\u00e2n\u0103 la v\u00eersta cea mai \u00eenaintat\u0103.<\/p>\n

Caracterul dominant al rasei \u015fi culturii germane este \u201eexclusivismul\u201d cel mai exagerat, aplicat \u00een toate domeniile de activitate omeneasc\u0103 \u015fi concretizat \u00een cunoscuta lozinc\u0103 \u201eDeutschland \u00fcber alles\u201d. A \u00eencerca, pe scara istoriei, o identificare de dat\u0103, de la care s\u0103 fi luat na\u015ftere aceast\u0103 tendin\u0163\u0103, este foarte greu sau de-a dreptul imposibil. To\u0163i cunosc\u0103torii, de competen\u0163\u0103 necontestat\u0103, ai evolu\u0163iei germane sunt unanimi \u00een a o considera \u00eenn\u0103scut\u0103, iar nu \u201efabricat\u0103\u201d. De altfel, numai a\u015fa se explic\u0103 sensul mistic pe care ea \u00eel \u00eentre\u0163ine \u00een to\u0163i compatrio\u0163ii lui Bismark, de la proletarul \u015fomeur iremediabil p\u00een\u0103 la aristocratul cu apuc\u0103turi \u00eenc\u0103 feudale.<\/p>\n

Sunt nenum\u0103ra\u0163i acei cari au c\u0103utat s\u0103 dea o concretizare just\u0103 acestei metafizici, dar acela care a reu\u015fit s\u0103 \u00a0f\u0103ureasc\u0103, din atavismul tulbure, un crez de propor\u0163ii aproape geometrice \u015fi de n\u0103zuin\u0163i determinante este Oswald Spengler.<\/p>\n

Concep\u0163ia sa despre destinul german este cuprins\u0103 \u00een a\u015fa numitul mit al lui \u201eFaust\u201d sau \u201eomul faustian\u201d (der faustliche mensch). Care sunt caracterele sale?<\/p>\n

Spengler \u00ee\u015fi \u00eencepe opera printr-o critic\u0103 puternic\u0103 a latinit\u0103\u0163ii. Nu vom ar\u0103ta cuv\u00eent cu cuv\u00eent aceast\u0103 critic\u0103, ci printr-o interpretare c\u00eet mai larg\u0103, \u00eentruc\u00eet e mult mai valoros ceea ce se ghice\u015fte c\u2019a vrut s\u0103 spun\u0103 dec\u00eet ceea ce propriu zis a str\u00eens \u00een fraze tip\u0103rite. Idealul latin \u2013 dup\u0103 el \u2013 este static. Fiind astfel, el se manifest\u0103 prin democra\u0163ie \u015fi modera\u0163ie, d\u00eend \u015fi celui mai slab posibilitatea s\u0103 traiasc\u0103 \u00een el, ajut\u00e2ndu-l chiar, de multe ori, prin institu\u0163ia asisten\u0163ei sociale. Prin aceasta el \u00eembrac\u0103 un caracter abstract de larg\u0103 umanitate, dar \u00een realitate demasc\u0103 incapacitatea latin\u0103 de a se \u00eenarma cu aspira\u0163ii sociale, positive. N\u0103zuin\u0163ele spiritualit\u0103\u0163ii sunt universale, fanteziste. Viseaz\u0103 o aducere la acela\u015fi numitor a tuturor oamenilor, uit\u00eend c\u0103 via\u0163a adev\u0103rat\u0103 const\u0103 \u00een cultivarea varia\u0163iunii, diferen\u0163ialului. Postulatele sale, \u00een genere, fiind ca s\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103m o analogie just\u0103 \u2013 s\u0103 coboare \u015fi pe p\u0103m\u00eent \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d, ignor\u00eend cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenare antagonismele nenum\u0103rate \u015fi ireductibile, cari se opun unei asemenea concep\u0163ii.<\/p>\n

Acela\u015fi ideal se calific\u0103 singur ca superficial \u015fi ieftin, prin faptul c\u0103 e prea u\u015for accesibil tuturor popoarelor. Superficialitatea sa const\u0103 din cultul excesiv al formei, care s\u0103 poat\u0103 fi \u00eembr\u0103cat\u0103 cu aceea\u015fi u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi la antipozi ca \u015fi pe malurile Senei.<\/p>\n

Inspirat din abstract, pe deasupra realit\u0103\u0163ilor, idealul latin merge cu pa\u015fi repezi c\u0103tre declasare, fiind dep\u0103\u015fit de exigen\u0163ele vie\u0163ii moderne. Deviza revolu\u0163iei franceze din 1879 \u201elibert\u00e9, \u00e9galit\u00e9, fraternit\u00e9\u201d, a fost realizat\u0103. P\u00eerghia pe care s\u2019a mi\u015fcat toat\u0103 revolu\u0163ia idealului latin, a fost aceasta. Odat\u0103 realizat\u0103, el a r\u0103mas f\u0103r\u0103 obiectiv. Refuzul de a-\u015fi apropia un altul, cerut de vreme, i-a t\u0103iat contactul cu via\u0163a, sortindu-se singur unui sedentarism de vise, \u015fi ced\u00eend primatul idealului germanic.<\/p>\n

Ce opune idealul german celui latin? Un dinamism puternic \u015fi aproape ira\u0163ional. Idealul germanic e dinamic p\u00een\u0103 la catastrofic. Omul faustian nu \u201eeste\u201d ci \u201edevine\u201d (der faustliche mensch \u201eist\u201d nicht er \u201ewird\u201d). Cu alte cuvinte, n\u0103zuin\u0163ele sale nu \u00eembrac\u0103 un caracter latent, static, ireal, ci unul activ. Nu se mul\u0163ume\u015fte cu o stare de fapt, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 chiar cu corective \u00een cadrul ei. Vrea, pur \u015fi simplu \u201ealtceva\u201d. Principiul s\u0103u este activitatea \u00een vederea unei deveniri dus\u0103 cu o \u00eend\u0103r\u0103tnicie necunoscut\u0103 la un alt popor.<\/p>\n

Din tr\u0103s\u0103tura aceasta, trage Splenger c\u0103 tipul dominant al viitoarei culturi occidentale va fi cel germanic, nu cel \u201efrancez\u201d (sinonim cu cel latin) care coboar\u0103 cu pa\u015fi repezi pov\u00e2rni\u015ful decaden\u0163ei.<\/p>\n

To\u0163i savan\u0163ii Germaniei, proclam\u0103 infailibilitatea poporului lor, sub toate formele. Patrimoniul civiliza\u0163iei, p\u00een\u0103 la poten\u0163ialul actual, cuprinde, cu oric\u00eet de bun\u0103voin\u0163\u0103 am face aprecierea, cel pu\u0163in o jum\u0103tate din el contribu\u0163ie francez\u0103. \u201eKultur\u201d ignoreaz\u0103 cu totul aceast\u0103 realitate. Marii scriitori, marii oameni de stiin\u0163\u0103, marii oameni de stat, sunt pentru \u201eea\u201d, numai germani, nepomenind dec\u00eet de foarte pu\u0163ini str\u0103ini, mic\u015fora\u0163i \u015fi aceia complet sub unghiul aceluia\u015fi exclusivism. \u00cen \u201eIstoria chimiei\u201d a marelui chimist german, Osvald, numele lui Lavoisier nici nu e pomenit. Moli\u00e8re e mai cunoscut, cu siguran\u0163\u0103, la Yokohama dec\u00e2t la Frankfurt am Main.<\/p>\n

Furia activismului \u015fi \u2013 implicit \u2013 devenirii germane nu cunoa\u015fte nici-un scrupul \u015fi nici-o margine. \u201eDreptul celui mai tare\u201d, arborat cu at\u00eeta emfaz\u0103 \u015fi ironie \u00een fa\u0163a fraternit\u0103\u0163ii franceze este \u00eendestul de concludent.<\/p>\n

\u2026 Via\u0163a e lupt\u0103, \u201eo lupt\u0103 pentru voin\u0163a de putere, groasnic\u0103, inexorabil\u0103, o lupt\u0103 f\u0103r\u0103 cru\u0163are\u201d (Spengler).<\/p>\n

Ce vrea \u015fi ce a vrut Germania \u00eentotdeauna? Domina\u0163ia mondial\u0103 sub puterea poporului german. \u201eGermania concretizeaz\u0103 \u00eentr\u2019\u00eensa cel mai puternic av\u00eent al suprema\u0163iei omene\u015fti, \u015fi se vede os\u00eendit\u0103, prin \u00eens\u0103\u015fi m\u0103re\u0163ia sa, s\u0103 absoarb\u0103 \u00eentr\u2019\u00eensa toate popoarele sau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een neant\u201d (Bernhard).<\/p>\n

\u201eNoi (germanii) suntem din punct de vedere moral \u015fi intelectual, superiori tuturor oamenilor. Germania e cea mai des\u0103var\u015fit\u0103 crea\u0163ie din c\u00eete a cunoscut istoria\u201d (Profesorul Lasson).<\/p>\n

\u201eC\u0103 acest ultim r\u0103zboi a fost o \u00eentreprindere de cuceriri, cu scopul de a-\u015fi asigura st\u0103p\u00eenirea Europei \u015fi a lumei, prin anexiuni de teritorii, acest lucru nu poate fi contestat dec\u00e2t de \u00eens\u0103\u015fi autorii acestei crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii. C\u0103 a trebuit str\u00eens\u0103 unire a for\u0163elor ale Fran\u0163ei, Angliei \u015fi a celorlalte popoare direct amenin\u0163ate, \u00eempreun\u0103 cu ajutorul american (dup\u0103 deruta Rusiei) pentru a sf\u0103r\u00eema \u00eentreprinderea militar\u0103 a Germaniei, acest lucru nu-l va contesta nimeni, afar\u0103 de partea \u00eencriminat\u0103\u201d(Ciemencean).<\/p>\n

\u00cen lumina tuturor celor spuse p\u00een\u0103 aici \u201ehitlerismul\u201d apare ca ceva foarte logic \u00een via\u0163a poporului german. Tentativa din 1914 de cucerire a domina\u0163iei mondiale, a e\u015fuat. O nou\u0103 tentativ\u0103 \u00een acela\u015f sens, ar necesita o sum\u0103 de exigen\u0163e externe \u015fi interne, f\u0103r\u0103 de care succesul ar fi ratat. Vom vedea, \u00eentr\u2019un alt articol, dac\u0103 conjunctura favorabil\u0103 din 1914 \u00eei va mai fi pus\u0103 vreodat\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi \u00een ce fel.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 atunci \u00eens\u0103 \u2013 sau mai precis \u00een a\u015fteptarea acestei noi conjuncturi \u2013 poporul german a \u0163inut s\u0103-\u015fi exercite exclusivismul s\u0103u \u00een elementul intern al popula\u0163iei.<\/p>\n

De aici a pornit, \u00een mod firesc, \u201eeliberarea evreilor\u201d \u015fi decretarea \u201eGermaniei a germanilor\u201d, care nu e dec\u00eet un revers \u00een mic al celeilalte n\u0103zuin\u0163i \u201eUniversul al germanilor\u201d.<\/p>\n

Exist\u0103, \u00een realitate, un pericol evreesc \u00een Germania, a\u015fa cum a fost ar\u0103tat \u015fi cum au b\u0103tut actualii guvernan\u0163i moneda \u00een el? Deloc. Ce \u00eenseamn\u0103 o sut\u0103 de mii de familii evreie\u015fti la o popula\u0163ie total\u0103 de \u015faizeci \u015fi cinci de milioane de locuitori? Doresc s\u0103 fiu \u00een\u0163eles. Nu e vorba aici de o degenerare sau de o aprobare a ac\u0163iunii rasiste. Ci pur \u015fi simplu, de cunoa\u015fterea adev\u0103rului. Originea rasismului nu e alta dec\u00eet \u201eexclusivismul\u201d specific, \u00een\u0103scut, al poporului german, dup\u0103 cum am ar\u0103tat.<\/p>\n

Iar ca o concluzie pe marginea celor spuse p\u00een\u0103 acum, se mai impune o precizare. \u201eKultur\u201d nu este propriu zis depozitar\u0103 caracterului german, ci factorul fidel care-l lumineaz\u0103 \u015fi-i precizeaz\u0103 axele, \u015fi-i amplific\u0103 orizonturile.<\/p>\n

Publicata \u00een \u00a0\u201eSO4H2\u201d, anul II, nr. 7-8, din 1933<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 ***<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Savura\u021bi c\u00e2teva \u00a0din epigramele perceptorului Pena:<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Adormind Adam, Dumnezeu i-a scos o coast\u0103\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u015fi din ea a creat pe Eva (Biblia)<\/p>\n

Adame, oric\u00eet socotim<\/p>\n

Noi o concluzie g\u0103sim:<\/p>\n

Erai a\u015fa de fericit<\/p>\n

\u015ei somnul te-a nenorocit …<\/p>\n

 <\/p>\n

***<\/p>\n

Dramaturgului Nicolae Iorga<\/strong><\/p>\n

Piesele v\u0103z\u00eendu-i, toate,<\/p>\n

Am conchis ca spectator:<\/p>\n

Iorga-i, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate,<\/p>\n

… Cel mai crud inchizitor.<\/p>\n

 <\/p>\n

***<\/p>\n

Lui Ion Minulescu, la romanul \u201eCorigent la limba rom\u00een\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Nu \u015ftiu dac\u0103 chiar a\u015fa e<\/p>\n

Cum te lauzi \u2013 dar se \u015ftie<\/p>\n

C\u0103 romanul va r\u0103m\u00eene<\/p>\n

Corigent la … ve\u015fnicie.<\/p>\n

 <\/p>\n

***<\/p>\n

Unui volum de poezii a c\u0103rui apari\u0163ie a premers cu pu\u0163in premierea c\u00e2torva c\u0103r\u0163i mediocre de c\u0103tre S.S.R.(n.n. Societatea Scriitorilor din Rom\u00e2nia)<\/strong><\/p>\n

L-am citit, trei zile-acum<\/p>\n

\u015ei-am r\u0103mas contrariat:<\/p>\n

C\u00e2nd e-at\u00e2t de prost volum<\/p>\n

Cum n\u2019a fost laureat ?<\/p>\n

 <\/p>\n

Lui Tudor Arghezi \u015fi du\u015fmanilor s\u0103i<\/p>\n

Pigmei \u00ee\u0163i stau \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103,<\/p>\n

Livizi, acri\u0163i ca o gutuie<\/p>\n

C\u0103 nu pot culmile s\u0103-\u0163i suie<\/p>\n

\u015ei drept urmare … te injur\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

Duetul Pon\u0163iu Pilat \u2013 Ion Pillat<\/p>\n

\u201ePilat\u201d \u00een am\u00eendoi. Aici e cheia<\/p>\n

\u00cen care st\u0103 curat\u0103 potriveala,<\/p>\n

Dar vezi c\u0103 unul guvern\u0103 Iudeia<\/p>\n

\u015ei altul guverneaz\u0103 … plictiseala.<\/p>\n

 <\/p>\n

La moartea lui Ion Pena<\/p>\n

S\u2019a bucurat poporul tot<\/p>\n

\u015ei-a r\u0103suflat cu dublu rost:<\/p>\n

Ca perceptor fu cel mai bun,<\/p>\n

Ca scriitor fu cel mai prost.<\/p>\n

 <\/p>\n

Unui b\u0103t\u0103u\u015f electoral.<\/p>\n

Vivat! Politica de vorbe<\/p>\n

O fac at\u00ee\u0163ia pap\u0103 lapte<\/p>\n

Dar tu cu \u0163uica \u015fi bastonul<\/p>\n

F\u0103cu\u015fi politic\u0103 de … fapte.<\/p>\n

***<\/p>\n

Cunoscutul publicist \u015fi istoric literar Stan V. Cristea consemna \u00een revista \u201eCaligraf\u201d din iulie 2005: \u201eSurprinz\u0103tor, prin 1943 \u2013 1944, Ion Pena pare c\u0103 evolua spre un nou fel de poezie … \u00eei \u00eentrez\u0103rim \u2013 incredibil, cumva pe Nichita St\u0103nescu \u015fi Marin Sorescu\u201d, iar \u00een ziarul \u201eDrum\u201d din 17-23 august 2001 sublinia: \u201eCitite cu r\u0103bdare, dincolo de graba acestui \u00eenceput de nou secol, multe din poeziile lui Ion Pena ne dezv\u0103luie un poet adev\u0103rat \u015fi sensibil, care a putut s\u0103 me\u015fte\u015fugeasc\u0103 destule versuri memorabile.”<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u015ees natal<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u015ei, Doamne, eu fui pe aici.<\/p>\n

\u00cen \u0163ara cu luceferii \u00eenal\u0163i,<\/p>\n

V\u0103zui catapetesme cum ridici<\/p>\n

\u015ei floarea cu parfumuri cum \u00eenal\u0163i.<\/p>\n

 <\/p>\n

V\u0103zui \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163\u0103rile cu rod,<\/p>\n

Stupinele cu miere, dimine\u0163i<\/p>\n

Cu m\u00e2ndre aurore \u00een n\u0103vod<\/p>\n

\u015ei falnic\u0103 sburarea de ere\u0163i.<\/p>\n

 <\/p>\n

Zimbirea c\u0103l\u0103rea peste obraz,<\/p>\n

\u00cen vine se rotiau chiuituri,<\/p>\n

\u0162\u00e2nca\u015f cu m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi cu praz<\/p>\n

Cre\u015fteau peste hotare s\u0103rituri.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen urn\u0103 tres\u0103riau \u015fi mai ad\u00e2nci<\/p>\n

P\u00e2raele cu ap\u0103 \u015fi cu har,<\/p>\n

Credeam \u00een ele, Doamne, c\u0103 tu pl\u00e2ngi<\/p>\n

\u015ei eu eram pe margine p\u00e2ndar.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cu visul m\u0103 culcam \u015fi m\u0103 sculam,<\/p>\n

Irod \u00eentre cote\u0163e \u015fi c\u00e2rlani,<\/p>\n

\u00cen gene bucuria o \u015ftiam …<\/p>\n

Aveam atuncia 12 ani.<\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Poetul din urm\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Pe-aici poetul este r\u0103t\u0103cit,<\/p>\n

Prin h\u00e2rburi de anafur\u0103 \u015fi besn\u0103,<\/p>\n

Heralzii \u00een t\u0103cere i-au murit<\/p>\n

\u015ei pl\u00e2nsu-i-au durerile \u00een glesn\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

De vreme \u00eendelung\u0103-i c\u0103l\u0103tor \u2013<\/p>\n

Cu pietrele \u015fi roua din gr\u0103din\u0103,<\/p>\n

Cu pulberea, cu norul tun\u0103tor,<\/p>\n

Cu toamna \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een rugin\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

A n\u0103zuit o \u0163ar\u0103 de pove\u015fti \u2013<\/p>\n

Naiade \u00een albastr\u0103 legiune,<\/p>\n

Luceferi \u00een betele \u00eengere\u015fti<\/p>\n

\u015ei verile cu umbr\u0103 de c\u0103rbune.<\/p>\n

 <\/p>\n

S\u0103 fluture alaiele \u00een zob,<\/p>\n

Pe lanuri s\u0103 se scuture bel\u015fugul,<\/p>\n

Din cupe s\u0103 h\u0103l\u0103due – \u00a0\u015fi rob<\/p>\n

Ca neaua s\u0103-i \u00a0luceasc\u0103 me\u015fte\u015fugul.<\/p>\n

 <\/p>\n

O \u0163ar\u0103 de lumin\u0103 \u015fi de vis<\/p>\n

Poetul peste ani a c\u0103utat-o;<\/p>\n

I-e sufletul de negur\u0103, \u00eenchis<\/p>\n

\u015ei \u0163ara p\u00e2n\u2019acuma n\u2019a aflat-o.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Moartea Mariei<\/strong><\/p>\n

Ce s\u0103 \u00eensemn \u00een g\u00e2nd, \u00een noaptea groas\u0103,<\/p>\n

Din ceasul r\u0103u, din apele t\u0103riei?<\/p>\n

\u00centinse moartea m\u00e2na fioroas\u0103<\/p>\n

\u015ei, cald, culese sufletul Mariei.<\/p>\n

 <\/p>\n

Odihna ve\u015fnic\u0103 \u00eei st\u0103 acuma<\/p>\n

Pe ochi, pe buze \u015fi pe m\u0103r\u0163i\u015foare,<\/p>\n

N\u2019o mai c\u0103lca, zglobie, toamnele \u015fi bruma<\/p>\n

\u015ei n-o mai pune vara\u2019n chiotoare.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cinci oameni vor veni dup\u0103 amiaz\u0103<\/p>\n

Cu pa\u015fi de p\u00e2sl\u0103 \u015fi cu m\u00e2ini uscate \u2013<\/p>\n

O vor culege parc\u0103 ar fi treaz\u0103<\/p>\n

\u015ei-or a\u015ftepta s\u0103-i dea ni\u015fte agate.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dar p\u00e2n\u2019 la urm\u0103 rece va r\u0103m\u00e2ne,<\/p>\n

Cu cer \u015fi cu \u0163\u0103r\u00e2na m\u0103ritat\u0103;<\/p>\n

Isuse \u2019nalte, nobile st\u0103p\u00e2ne,<\/p>\n

Dece chema\u015fi, la tine, m\u00e2ndra fat\u0103?<\/p>\n

 <\/p>\n

Portret<\/strong><\/p>\n

Eu sunt s\u0103lbatec ca un vis<\/p>\n

Ce noaptea lini\u015ftea sugrum\u0103,<\/p>\n

Ca un profet p\u0103g\u00e2n \u00eenchis<\/p>\n

\u00cen carapacea mea de hum\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Eu sunt \u00eenalt ca un stindard<\/p>\n

Ce-i ros de umbr\u0103 \u015fi de glorii,<\/p>\n

Ca un p\u0103cat sp\u0103lat de nard<\/p>\n

\u00cen patruzeci de purgatorii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Eu s\u00eent pribeag ca un strigoi<\/p>\n

Ce scuip\u0103 lumea cu blesteme,<\/p>\n

Ca un nebun cu pumnii goi<\/p>\n

\u015ei tidva plin\u0103 de poeme.<\/p>\n

***<\/p>\n

Ion C Pena a creat \u015fi s-a impus \u00eentr-o perioad\u0103 tulbure (1928-1944) a istoriei Rom\u00e2niei \u015fi a Europei; etap\u0103, insa, urmat\u0103 de epoca regimului comunist \u2013 perioad\u0103 ce a determinat neluarea \u00een seam\u0103 a carierei sale literare \u015fi scoaterea acestuia vreme \u00eendelungat\u0103 (1945-1989) \u00een afara circuitului public.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

In 2011, la o 100 de ani de la nasterea sa, a aparut cartea “Scrieri” de Ion Pena la Editura Printech, Bucuresti, in care sunt stranse scrierile sale imprastiate prin revistele si ziarele vremii. Din aceasta carte am si folosit cateva pasaje in acest articol.<\/p>\n

De va va placea ce a scris, poate ii scoateti la lumina profilul literar. Asa cum a fost, chiar si intr-un colt de revista sau ziar, poate a mai ramas, totusi, un loc printre pamanteni. E posibila o restituire ? Foarte bine ! Cititi si judecati ! Lacrimi si sfinti.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0Perceptorul – scriitor, Ion C Pena, este inmormantat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia.<\/p>\n

La inceput de articol, va supun atentiei un necunoscut, pe Ion C Pena, care fiind oale si ulcele in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia, nu mai razbate sa-si zica oful neputintei si amaraciunii traite, \u00a0ranit fiind, pe patul spitalului militar de unde urma sa plece neampacat. Trebuia sa se insoare dupa razboi. \u00a0N-a mai apucat, se daruise patriei. O floare de femeie, a ramas strivita toata \u00a0viata. Patria, sa traiasca \u00a0!<\/p>\n

Respect, Rom\u00e2nule !<\/p>\n

 <\/p>\n

Pasind pe varfuri, vin si va pun in atentie pe scriitorul Ion C Pena, care este un vizionar, talentat si curajos scriitor teleormanean – belitorean – \u00a0poet, epigramist si prozator.<\/p>\n

 <\/p>\n

Marin Scarlat<\/strong><\/p>\n

Noiembrie 2014, Bucuresti<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ION C PENA \u00a0– \u00a01911-1944 – portret – Ion C Pena s-a nascut pe 25 august 1911 intr-o familie de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-21269","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21269","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21269"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21269\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21279,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21269\/revisions\/21279"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21269"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21269"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21269"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}