{"id":21324,"date":"2015-02-17T21:19:31","date_gmt":"2015-02-17T21:19:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21324"},"modified":"2015-02-17T21:43:21","modified_gmt":"2015-02-17T21:43:21","slug":"vasilica-grigoras-in-dialog-cu-magda-fotescu-ciobotarasu-germania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/02\/17\/vasilica-grigoras-in-dialog-cu-magda-fotescu-ciobotarasu-germania\/","title":{"rendered":"Vasilica Grigora\u0219, \u00een dialog cu Magda Fotescu Ciobot\u0103ra\u015fu, Germania"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen anul 2008, am avut onoarea de a o cuno\u015fte pe Magda Fotescu Ciobot\u0103ra\u015fu, unica fiic\u0103 a str\u0103lucitului actor \u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu.<\/p>\n

La aniversarea Centenariului acestuia (2010) am rugat-o s\u0103-mi acorde un interviu despre actorul, scriitorul, omul, so\u0163ul \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, TAT\u0102L domniei sale.<\/p>\n

Vasilica Grigora\u015f: <\/strong>Care sunt primele amintiri p\u0103strate \u00een suflet \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tat\u0103l dumneavoastr\u0103? <\/em><\/p>\n

Magda Fotescu Ciobot\u0103ra\u015fu:<\/strong> Ia\u015fi\u2026 nu \u015ftiu anul. M-a luat mama la teatru, nu \u00eenainte de a m\u0103 fi d\u0103sc\u0103lit bine ce s\u0103 fac, cum s\u0103 stau, s\u0103 nu vorbesc tare. Oi fi stat eu ce-oi fi stat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een lini\u015ftea \u015fi \u00eentunericul s\u0103lii a t\u00e2\u015fnit o voce care striga din r\u0103runchi: \u201ciote-l pi tata!\u201d. Cred c\u0103 asta a fost prima \u00eent\u00e2lnire cu teatrul \u015fi tata pe scen\u0103, dup\u0103 care a urmat o foarte lung\u0103 pauz\u0103\u2026 \u201ccultural\u0103\u201d. Era r\u0103zboi, vremuri grele, a venit refugiul, fuga din calea ru\u015filor. \u00cemi amintesc de scene pe care, copil\u0103 fiind, le vedeam ca pe-o joac\u0103. Trenul de refugia\u0163i se oprea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u015fi cu to\u0163ii ne b\u0103gam sub vagoane la ad\u0103post de raidurile aeriene. Str\u00e2ns\u0103 \u00eentre ei doi, nu \u00een\u0163elegeam ce se petrece, dar m\u0103 \u00eentreb acum, oare ce era \u00een sufletele lor?<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Mergea\u0163i<\/em> des la <\/em>Lipov\u0103\u0163,<\/em> Deleni? Ce-i <\/em>pl\u0103cea<\/em> cel mai mult acolo?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Nu, pentru c\u0103 dup\u0103 refugiu, ne aflam undeva \u00een vestul \u0163\u0103rii (Jimbolia?), iar mai apoi am venit la Bucure\u015fti, la sora mamei mele. Vremurile erau grele, tata avea angajamente sporadice, tr\u0103iam mai mult din leafa de contabil\u0103 a mamei. Apoi a venit deta\u015farea tatei la Arad, \u015fi iar am pornit-o la drum. Nu era greu, c\u0103 multe nu prea aveam!<\/p>\n

Mama \u015fi tata s-au re\u00eentors la Lipov\u0103\u0163 dup\u0103 mul\u0163i ani, c\u00e2nd tata fusese invitat la un spectacol de gal\u0103 la Ia\u015fi. \u015etiu c\u0103 ajun\u015fi la Lipov\u0103\u0163 s-au dus la cimitirul unde erau \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i p\u0103rin\u0163ii lui, bunica Anica, pe care n-am cunoscut-o, c\u0103ci a murit \u00een anul \u00een care m-am n\u0103scut eu, \u015fi bunicul Vasile, pe care l-am \u015ftiut. Povesteau la \u00eentoarcere c\u00e2t de frumos au fost primi\u0163i de oamenii de-acolo, c\u00e2te amintiri au dep\u0103nat. Tata era v\u0103dit emo\u0163ionat ori de c\u00e2te ori vorbea de Lipov\u0103\u0163, Vaslui sau Ia\u015fi! Eu n-am fost niciodat<\/strong>\u0103<\/strong> acolo. <\/strong>Ia\u015ful l-am v\u0103zut \u00eent\u00e2ia oar\u0103 c\u00e2nd aveam 15 ani, dar locurile le \u015ftiam din povestirile lor \u015fi a\u015fa mi-au devenit dragi \u015fi mie.<\/p>\n

V.G.<\/strong>: V\u0103 <\/em>lua la repeti<\/em>\u0163<\/em>ii, spectacole?<\/em><\/p>\n

M.F.C.<\/strong>: Nu, la repeti\u0163ii nu m\u0103 lua niciodat\u0103, s-ar fi sim\u0163it stingherit de prezen\u0163a mea (probabil). Noi \u201crepetam\u201d acas\u0103, unde dup\u0103 nenum\u0103rate zile \u015fi nop\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103re a rolului, venea faza \u201cde uitare\u201d a textului, cum zicea el. \u201cTextul nu trebuie recitat, vorbele trebuie s\u0103 curg\u0103 firesc, natural, f\u0103r\u0103 \u00eenc\u00e2rlig\u0103turi \u015fi artificii\u201d, obi\u015fnuia s\u0103 spun\u0103, \u015fi pe drept, era un maestru al naturale\u0163ii. Cine \u015ftie \u00eens\u0103 c\u00e2t\u0103 munc\u0103 se ascundea \u00een spatele acestui firesc? Firescul s\u0103u proverbial avea \u00een spate o munc\u0103 de cizelare filigranat\u0103 a nuan\u0163elor. \u00ce\u0163i \u00eentregea rolul cu schi\u0163e de portret (avea mare talent la desen!), personajele prindeau contur \u00eentr-un \u00eentreg \u00een care nimic nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103tor: vorb\u0103, aspect, gestic\u0103.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Ce \u00eensemnau premierele, spectacolele pentru mama \u015fi pentru dumneavoastr\u0103? Amintiri legate de unele dintre ele.<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Premiere? N-am sc\u0103pat niciuna! Spectacole? Le vedeam de zeci de ori! \u00cemi amintesc de piesa lui Hasdeu \u201cR\u0103zvan \u015fi Vidra\u201d, la Bulandra unde tata juca rolul jup\u00e2nului Zbierea. Erau dou\u0103 distribu\u0163ii, tata juca cu am\u00e2ndou\u0103. M\u0103 postam undeva \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi actorii m\u0103 \u015ftiau undeva acolo, a\u015fa \u00eenc\u00e2t dac\u0103 lipseam odat\u0103, se-ntrebau \u201cce-o fi oare?\u201d m\u0103rturise Fory Eterle. \u015etiam piesa (\u00een versuri!) \u015fi dup\u0103 spectacol m\u0103 duceam \u00een culise, \u00eenc\u00e2t dup\u0103 o vreme f\u0103ceam parte din inventar! M\u0103 fascina mirosul de mastic cu care se lipeau b\u0103rbile, cutiile mari de vopsele cu care se machiau actorii, toat\u0103 atmosfera din spatele scenei. \u00cemi erau dragi \u015fi m\u0103 sim\u0163eam cumva m\u00e2ndr\u0103 s\u0103 v\u0103d cu c\u00e2t respect \u00eel \u00eenconjurau pe \u201cme\u015fter\u201d, \u201cmaestru\u201d sau simplu \u201cnea F\u0103nic\u0103\u201d!<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Cum v-a\u0163i decis s\u0103 studia\u0163i filologie, limba englez\u0103? \u00cen familie erau cu totul alte preocup\u0103ri, nu au \u00eencercat s\u0103 v\u0103 influen\u0163eze?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Da, tata, dar n-a reu\u015fit! Prea eram ancorat\u0103 \u00een lumea teatrului ca s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 a\u015f putea face altceva! Eram decis\u0103 s\u0103 dau la Institutul de Teatru! El a fost \u00eempotriv\u0103 argument\u00e2ndu-mi c\u0103-i o meserie grea, \u00een care dac\u0103 nu e\u015fti foarte bun, nu prea e\u015fti nimic, c\u0103\u2026 N-a fost chip. \u00cen vara lui \u201957, am profitat de faptul c\u0103 era plecat la film\u0103ri, m-am prezentat la examen \u015fi\u2026am intrat! Am fost repartizat\u0103 la clasa Maestrului Finte\u015fteanu, Sanda Manu, Dem R\u0103dulescu! Uimit de reu\u015fita mea, m-a l\u0103sat \u201cs\u0103-mi fac mendrele\u201d, dar nu m-a \u00eencurajat \u00een niciun fel. Un an am fost coleg\u0103 cu \u015etefan Tapalaga, Dinic\u0103 \u015fi Moraru erau la clase paralele, Dorina Laz\u0103r \u2013 ca s\u0103 men\u0163ionez c\u00e2\u0163iva din cei care aveau s\u0103 ajung\u0103 \u00een fruntea scenei rom\u00e2ne\u015fti. Am gustat din \u201cotrava\u201d teatrului \u015fi am priceput destul de repede c\u0103 tata avusese dreptate: nu aveam suficient talent! V\u0103z\u00e2nd c\u00e2t suf\u2019\u0103r, tata m-a \u00eencurajat (de data asta!): \u201ctu ai alte talente, fata tatii, ai cap bun, \u00eenva\u0163\u0103 o limb\u0103 str\u0103in\u0103, ce n-a f\u0103cut neam de neamul nostru!\u201d. \u015ei a\u015fa m-am transferat la Filologie, sec\u0163ia de germanistic\u0103, englez\u0103. Mi-a pl\u0103cut, am terminat facultatea cu brio \u015fi am ajuns profesoar\u0103 de englez\u0103, meserie care mi-a dat mari satisfac\u0163ii. Teatrul \u015fi filmul au r\u0103mas pasiunea mea, dar ca spectator cu un \u201csim\u0163 critic, un ochi \u015fi auz bine formate\u201d (ca s\u0103 m\u0103 \u201cdau mare\u201d cu vorbele tatei, care nu prea obi\u015fnuia s\u0103 m\u0103 cople\u015feasc\u0103 cu laude!).<\/p>\n

V.G:.<\/strong> Faptul ca era\u0163i fiica marelui actor, a fost un privilegiu sau, o dulce povar\u0103? <\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> E c\u00e2te ceva din am\u00e2ndou\u0103. Tata era extrem de iubit de public, foarte cunoscut \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103, mai ales datorit\u0103 filmelor. Nu era chip s\u0103 mergem \u00eempreun\u0103 undeva, f\u0103r\u0103 s\u0103 fim imediat \u00eenconjura\u0163i de oameni care doreau autografe \u015fi poze. Mama \u015fi cu mine treceam rapid \u00een \u201cplanul doi\u201d l\u0103s\u00e2ndu-l \u00een mijlocul admiratorilor. Avea r\u0103bdare pentru to\u0163i, c\u0103ci pe atunci fanii nu erau (parc\u0103) a\u015fa de insisten\u0163i ca acum, aveau o anume decen\u0163\u0103 \u015fi respect fa\u0163\u0103 de cei pe care-i admirau. Dragostea \u015fi respectul actorului \u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu fa\u0163\u0103 de publicul s\u0103u s-au bucucrat de reciprocitate.<\/p>\n

Cu toat\u0103 popularitatea de care s-a bucurat, n-a \u00eencercat niciodat\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 vreun profit de pe urma acesteia. Eu, ca fiic\u0103 a lui, profitam, v\u0103 m\u0103rturisesc, c\u00e2nd era vorba s\u0103 ob\u0163in mai u\u015for bilete la c\u00e2te un spectacol care se juca cu casa-nchis\u0103, sau la c\u00e2te o premier\u0103 de film unde lumea se b\u0103tea pentru un bilet. A\u015fa au \u201cprofitat\u201d \u015fi colegii \u015fi prietenii mei de faptul c\u0103 m\u0103 chema Ciobot\u0103ra\u015fu. Dac\u0103 tata ar fi aflat de \u201cfaptele\u201d mele\u2026 bine nu mi-ar fi fost; dar el nu mai era ca s\u0103 m\u0103 poat\u0103 mu\u015ftrului, iar setea mea de tot ce \u00eensemnase via\u0163a lui, a noastr\u0103 \u2013 teatru, film, spectacole \u2013 era neostoit\u0103, a\u015fa c\u0103, de data aceasta, scopul a scuzat mijloacele!<\/p>\n

Dulce povar\u0103? Poate, uneori. Nu e u\u015for s\u0103 cre\u015fti \u00een umbra unei asemenea personalit\u0103\u0163i total dedicate meseriei. Via\u0163a de familie a fost deseori sacrificat\u0103 \u00een favoarea vie\u0163ii lui de actor. Zilele de s\u0103rb\u0103toare, vacan\u0163ele erau pline de spectacole, film\u0103ri, sau de am\u00e2ndou\u0103! Nu putea s\u0103 refuze niciun rol, sau vreun regizor t\u00e2n\u0103r pe care considera c\u0103 trebuie s\u0103-l ajute cu prezen\u0163a lui. \u015ei asta \u00eensemna timp luat din vacan\u0163ele lui c\u00e2nd ar fi trebuit s\u0103 se odihneasc\u0103. Poate tocmai de aceea, timpul \u00eempu\u0163inat petrecut \u00eempreun\u0103 era mai intens, mai dedicat unul altuia. L-am sim\u0163it \u00eentotdeauna ocrotitor \u015fi \u00eel acaparam cu totul, voind parc\u0103 s\u0103 spun c\u0103 omul \u0103sta bun \u015fi m\u0103rinimos, cu privirea plin\u0103 de c\u0103ldur\u0103 era tat\u0103l meu, \u015fi numai al meu! Egoismul meu de copil\u0103 nu voia s\u0103 \u00eempart\u0103 cu nimeni dragostea lui. Singura excep\u0163ie a fost R\u0103ducu, fiul meu, care \u00eens\u0103 nu s-a bucurat de bunelul dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 la patru ani\u015fori\u2026 c\u00e2nd, \u00eentr-o zi de august, a plecat la Pite\u015fti unde se turna filmul \u201cA\u015fteptarea\u201d \u015fi nu s-a mai intors\u2026<\/p>\n

V.G<\/strong> :<\/strong> Maestru Ciobot\u0103ra\u015fu avea mul\u0163i prieteni, colaboratori apropia\u0163i din lumea artistic\u0103, literar\u0103 \u015fi nu numai. Familia Ciobot\u0103ra\u015fu avea o cas\u0103 deschis\u0103 unde veneau oameni de cultur\u0103 ai vremii. Pe cine a\u0163i cunoscut \u015fi ce v\u0103 impresiona la ei?<\/em><\/p>\n

M.F.V.:<\/strong> To\u0163i colegii tat\u0103lui meu, actori. Maestrul Calboreanu \u00eemi impunea respect, cu glasul lui impun\u0103tor, iar so\u0163ia dumisale era prieten\u0103 cu mama; Octavian Cotescu, proasp\u0103t angajat la Bulandra, moldovean \u015fi el, apoi pleiada de film cu \u201ccei care miroseau a brazd\u0103\u201d cum zicea Ernest Maftei: Ilarion Ciobanu, Mihai Mereu\u0163\u0103 c\u0103rora p\u0103rin\u0163ii mei le-au botezat copiii sau i-au cununat. Amza Pellea \u015fi Vasilca Tastaman cu care am fost \u00een diverse turnee\u2026. Gh. Novac \u015fi Neculae Botez de care-l lega o veche prietenie de-o via\u0163\u0103. Nu \u201cm\u0103rimea\u201d unui actor ci \u201comul\u201d l-au legat de ei. Pictorul Costache Agafi\u0163ei cu care \u00eemp\u0103r\u0163ise s\u0103r\u0103cia studen\u0163iei ie\u015fene \u015fi care i-a f\u0103cut un portret de tinere\u0163e \u015fi alte c\u00e2teva tablouri pictate de el, care \u00eemi \u00eenc\u00e2nt\u0103 ochii aici, \u00een Germania. Asta am luat cu mine la plecarea din \u0163ar\u0103. Asta \u015fi amintirile! Scriitorii nu-i prea \u015ftiu, c\u0103 nu eram de fa\u0163\u0103. B\u0103nuiesc F\u0103nu\u015f Neagu, Corneliu Leu, Alexandru Andri\u0163oiu. Deci, de cunoscut am cunoscut \u00een general actori, dar nu personal \u015fi \u00eendeaproape pe to\u0163i, ci ca un avid consumator de art\u0103 care am fost dintotdeauna.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Marele actor avea harul scriiturii. A publicat \u00een periodicele vremii. V\u0103 ar\u0103ta ce scria? Citea\u0163i din slovele a\u015fternute pe h\u00e2rtie?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> M\u0103rturisesc c\u0103 nu. Pentru un om care-\u015fi petrecea mare parte din via\u0163\u0103 \u00een v\u0103zul lumii, la lumina reflectoarelor, public, scrisul reprezenta ceva intim. Era el, cu sim\u0163irile lui, cu vorbele lui, f\u0103r\u0103 public, f\u0103r\u0103 \u201cmartori\u201d. Era nevoie de acest echilibru, cred, c\u0103ci firea extrovertit\u0103 a actorului ascundea de fapt un mare \u015fi sentimental timid. Nu era omul marilor m\u0103rturisiri sau declara\u0163ii; acestea \u015fi le exprima \u00een scris.Multe din poeziile sale le-am cunoscut abia acum, cu ocazia alc\u0103tuirii acestei c\u0103r\u0163i. N-a avut vremea necesar\u0103 s\u0103 \u015fi le publice \u00eentr-o culegere. Poate \u015fi proverbiala sa modestie l-a f\u0103cut s\u0103 nu dea r\u0103spuns afirmativ la diferite solicit\u0103ri. Oricum, r\u00e2vna dumneavoastr\u0103, doamna Grigora\u015f, face s\u0103 pot afla de unele versuri risipite, altele crezute pierdute, m\u0103car acum c\u00e2t mai sunt \u00een via\u0163\u0103. E \u015fi asta o m\u00e2ng\u00e2iere!<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Pe <\/em>l\u00e2ng\u0103<\/em> profesia de actor <\/em>\u015f<\/em>i <\/em>\u00eenclina\u0163ia<\/em> pentru scris, ce alte pasiuni avea?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Desenul, mai exct schi\u0163e de portret \u015fi decor. F\u0103cute din c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi de condei pe marginea textelor; ce p\u0103cat c\u0103 s-au pierdut! Era extrem de muzical, cu o ureche perfect\u0103 , de unde \u015fi sesizarea oric\u0103ror nuan\u0163e \u201cfalse\u201d la el, sau la cei din jur, \u00een via\u0163\u0103 ca \u015fi pe scen\u0103.<\/p>\n

Lectura! Era un cititor \u00eensetat \u015fi adesea venea acas\u0103 cu bra\u0163ele pline de c\u0103r\u0163i de la nu \u015ftiu eu ce anticar pentru care devenise o grub\u0103 de aur! Voia parc\u0103 s\u0103-\u015fi ast\u00e2mpere setea din tinere\u0163e c\u00e2nd nu avusese mijloacele necesare s\u0103-\u015fi cumpere c\u0103r\u0163i dup\u0103 pofta inimii!<\/p>\n

\u015ei, ca o glum\u0103, dansul! Era u\u015for ca un fulg, lucru remarcat mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios de Doamna Bulandra, la o s\u0103rb\u0103toare a teatrului, unde, proasp\u0103t angajat \u015fi extrem de timid st\u0103tea mai retras, cu noi, familia \u015fi Marea Doamn\u0103 l-a poftit la dans. Cred c\u0103 de fric\u0103 a rotit-o la un vals dup\u0103 care Doamna Bulandra i-a zis : \u201cNu b\u0103nuiam c\u0103 la volumul t\u0103u e\u015fti u\u015for ca un fulg, Ciobot\u0103ra\u015fule\u201d, la care tata i-a r\u0103spuns \u201ciar Dumneavoastr\u0103 a\u015fa sprin\u0163ar\u0103, stimat\u0103 Doamn\u0103!\u201d \u00cencremenire, dar, Doamna Bulandra s-a amuzat mai de mil\u0103, mai de sil\u0103\u2026Dup\u0103 ani tata avea s\u0103 repete ceea ce zisese c\u00e2ndva \u00een tinere\u0163e: \u201ctimidul sare \u00eentotdeauna peste cal!\u201d. C\u0103ci, da, era extrem de timid!<\/p>\n

V.G.:<\/strong> S-au scris foarte multe cronici, articole despe ilustrul actor \u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu. \u00cens\u0103 \u00een anul 1973, Aurel Leon \u00eei dedic\u0103 prietenului \u015fi colaboratorului s\u0103u cartea \u201eDestinul unui artist \u2013 \u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu\u201d. V\u0103 rog, poves\u0163i-ne c\u00e2te ceva despre autorul c\u0103r\u0163ii! <\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Din p\u0103cate nu l-am cunoscut pe Aurel Leon. Tot ce \u015ftiu este c\u0103 dup\u0103 moartea tatei, a fost singurul care s-a adresat mamei pentru a alc\u0103tui cartea despre tata. Eu nu m-am implicat \u00een niciun fel, mama a fost cea care i-a dat toate materialele necesare, at\u00e2t de mare-i era dorin\u0163a de a vedea \u00eemplinit\u0103 aceast\u0103 carte. \u015ei m\u0103car acum, postum, \u00eei mul\u0163umesc lui Aurel Leon, pentru c\u0103 a scris \u201cDestinul unui artist\u201d.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Din paginile sale de jurnal se \u015ftie c\u0103 actorul avea pu\u0163in timp pentru via\u0163a de familie. Acest lucru era compensat de intensitatea cu care se exprimau sentimentele. Am g\u0103sit o poz\u0103 \u201cTandre\u0163e\u2026 culinar\u0103 acas\u0103\u201d din 1953. Minunat\u0103! V\u0103 rog, c\u00e2teva cuvinte despre rela\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor.<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> \u2013 Se spune c\u0103 \u00een spatele unui b\u0103rbat celebru, st\u0103 \u00eentotdeauna o femeie puternic\u0103. A\u015fa este! Mama fost \u00eentotdeauna \u201comul din umbr\u0103\u201d care s-a pus \u00een \u00eentregime \u00een slujba tat\u0103lui meu, scutindu-l de grijile cotidiene, de orice ar fi putut s\u0103-l abat\u0103 de la meseria lui! Era o gospodin\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, la masa noastr\u0103 s-au osp\u0103tat mul\u0163i din bun\u0103t\u0103\u0163ile ei. Era omul care aducea echilibru \u00eentr-o familie cu o via\u0163\u0103 cam dezordonat\u0103 din pricina meseriei tat\u0103lui meu.<\/p>\n

\u015etia s\u0103-l \u00eembune c\u00e2nd era sup\u0103rat, s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2ie c\u00e2nd era trist \u015fi s\u0103-l o\u0163\u0103rasc\u0103 c\u00e2nd o cam lua \u201cprin p\u0103pu\u015foi\u201d. Via\u0163a al\u0103turi de un artist, nu e u\u015foar\u0103, spunea ea. Trebuie s\u0103 \u015ftii s\u0103-i supor\u0163i capriciile, excesele de melancolie sau exploziile de bucurie care se manifest\u0103 altfel dec\u00e2t la \u201cmuritorii de r\u00e2nd\u201d. Actorii, ace\u015fti \u201ccopii de duminic\u0103\u201d ai unei societ\u0103\u0163i, se manifest\u0103 uneori \u00eentr-un mod aparte. Se consum\u0103 p\u00e2n\u0103 la epuizare pe scen\u0103, \u00ee\u015fi umplu memoria cu sute de pagini scrise de al\u0163ii, au o via\u0163\u0103 care arareori se conduce dup\u0103 reguli \u015fi tipicuri fixe. Mama este cea care a creat o atmosfer\u0103 de lini\u015fte \u00eentr-o via\u0163\u0103 plin\u0103 de tumulte. Au trecut \u00eempreun\u0103 peste multe greut\u0103\u0163i \u015fi neajunsuri, s-au bucurat \u00eempreun\u0103 de succesele \u015fi gloria de mai apoi. Dragilor mei p\u0103rin\u0163i le port cea mai frumoas\u0103 amintire \u015fi cald\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103. Regret c\u0103 fiul meu, Radu, avea doar patru ani c\u00e2nd s-a stins bunelul, n-a apucat mai mult timp \u00eempreun\u0103 cu el! Toate gre\u015felile mele care erau prompt sanc\u0163ionate, \u00eei erau permise lui Radu care m\u0103 \u00eentrecuse \u00een \u201cgravitatea\u201d poznelor! De exemlu. camera tatei era tabu pentru noi, muritorii de r\u00e2nd! Dezordinea din h\u00e2rtiile r\u0103sp\u00e2ndite pretutindeni era pentru mama ve\u015fnic prilej de nemul\u0163umire, c\u0103ci, vai de \u00eendr\u0103znea careva s\u0103-i fac\u0103 ordine! El le \u015ftia exact locul \u015fi rostul. Doar c\u0103 R\u0103ducu a sc\u0103pat odat\u0103 la bunelu \u00een camer\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 s\u0103 ne lamurim ce \u015fi cum, a \u201cf\u0103cut ordine\u201d \u00een stilul lui \u00een h\u00e2rtiile tatei. Am \u00eenlemnit! Cum s\u0103-i spunem tatei catastrofa? Ei bine: doar o fugar\u0103 \u00eencrunt\u0103tur\u0103 din spr\u00e2ncene, \u015fi un \u201cia te uit\u0103, dragul bunicului, s-ar zice c-o s\u0103 se fac\u0103 scriitor!\u201d De atunci, c\u00e2nd se mai r\u0103t\u0103cea c\u00e2te-o foaie, cine era \u201cvinovatul\u201d? R\u0103ducu.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> \u00cen \u00eensemn\u0103rile sale, tat\u0103l dvs poveste\u015fte cu mult drag \u015fi m\u00e2ndria de a fi bunic despre fiul d-vs, R\u0103ducu, nepotul mult iubit al bunicu\u0163ului. \u00ce\u015fi aminte\u015fte ceva nepo\u0163elul despre bunic? Dac\u0103 da, ce anume?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> \u00cen principiu \u00ee\u015fi aminte\u015fte de el din povestirile mele. Era prea mic c\u00e2nd s-a stins bunelul. Via\u0163a ne-a dus departe, \u00een alt\u0103 lume la care, Radu s-a acomodat perfect \u015fi doar eu ce mai pomenesc de trecut. La r\u00e2ndul lui, fiul meu e t\u0103tic de trei feciori, care nu vorbesc rom\u00e2ne\u015fte, dar \u00een ce-l prive\u015fte pe R\u0103ducu, ce m\u00e2ndru ar fi fost tata de el v\u0103z\u00e2nd tot ce a realizat profesional aici, \u00een Germania.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Un mic portret al <\/em>tat\u0103lui,<\/em> asa cum l<\/em>-a\u0163i<\/em> v\u0103zut d-vs.<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Greu, foarte greu \u00een c\u00e2teva cuvinte. A fost un monument de modestie. Un munte de bun\u0103tate, altruist p\u00e2n\u0103 la uitarea de sine: d\u0103ruia \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga (uneori spre disperarea mamei) lucruri \u015fi bani celor pe care-i vedea \u00een suferin\u0163\u0103. Era aprig la sup\u0103rare, avea un nemaipomenit sim\u0163 al drept\u0103\u0163ii \u015fi dac\u0103 pentru el nu era \u00een stare s\u0103 revendice sau s\u0103 negocieze mai nimic, o f\u0103cea pentru al\u0163ii \u015fi \u00eenc\u0103 aprig \u015fi r\u0103spicat. Era de o c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103 ce i se putea citi \u00een priviri (\u015fi acum c\u00e2nd rev\u0103d c\u00e2te un film, \u00eei privesc ochii aceia din care r\u0103zbate frumuse\u0163ea sufletului!) Pauza de \u015fters ochii \u015fi abureala ochelarilor!<\/p>\n

\u00cei pl\u0103cea s\u0103 z\u0103boveasc\u0103 cu prietenii la un pahar cu vin, spre necazul mamei, care tot nec\u0103jindu-se odat\u0103 c\u0103 venea t\u00e2rzior acas\u0103, s-a decis s\u0103 mergem \u015fi s\u0103-l lu\u0103m de la teatru. Bun \u015fi f\u0103cut! Locuiam pe atunci pe l\u00e2ng\u0103 Foi\u015furul-de-Foc \u015fi era iarn\u0103 grea. De la Izvor \u015fi p\u00e2n\u0103 acas\u0103, drum greu. Mama tot zicea: \u201cHai, \u015etefane, s\u0103 lu\u0103m un taxi!\u201d El, \u201cBa, deloc! Iaca, Aurico, s\u0103 vezi \u015fi tu c\u00e2t \u00eei de greu drumul c\u0103tre-acas\u0103!\u201d Zicerea asta a circulat ca banc mult\u0103 vreme!<\/p>\n

Era h\u00e2tru, cum zic moldovenii. Dar cu adev\u0103rat se manifesta \u00een compania prietenilor, unde ar\u0103ta alt\u0103 fa\u0163et\u0103 a personalit\u0103\u0163ii lui. Eu nu-l \u015ftiu s\u0103 fi avut efuziuni sentimentale fa\u0163\u0103 de noi, ci doar gesturi \u015fi priviri care emanau o tandre\u0163e pe care-i era greu s-o rosteasc\u0103!<\/p>\n

Nu am crescut alintat\u0103 \u015fi r\u0103sf\u0103\u0163at\u0103, ci oarecum spartan, lucru pe care l-am apreciat cum se cuvine mai t\u00e2rziu \u00een via\u0163\u0103, c\u00e2nd a trebuit s\u0103 m\u0103 descurc \u00een diferite \u00eemprejur\u0103ri d\u00e2nd singur\u0103 din coate. \u00cen preajma lui m-am sim\u0163it protejat\u0103 de personalitatea lui puternic\u0103.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Ce v\u0103 impresiona cel mai mult la tat\u0103l d-vs?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Cum s\u0103 aleg? E tare greu! Sinceritatea, sim\u0163ul drept\u0103\u0163ii, c\u0103ldura sufletului, modestia, altruismul\u2026 Doamne, lista e lung\u0103 \u015fi, m\u0103 tem, incomplet\u0103, dar peste tot \u015fi toate a stat harul s\u0103u d\u0103ruit de bunul Dumnezeu \u015fi pe care l-a cultivat \u00eentreaga via\u0163\u0103!<\/p>\n

V.G.:<\/em><\/strong> De obicei, fetele sunt \u201efeble\u0163ea\u201d ta\u0163ilor. Povesti\u0163i-ne c\u00e2teva ceva despre rela\u0163ia special\u0103 tat\u0103-fiic\u0103. Povesti\u0163i-ne o \u00eent\u00e2mplare pl\u0103cut\u0103 petrecut\u0103 cu tat\u0103-l d-vs.<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> La \u00eentrebarea asta am r\u0103spuns prin tot ce-am scris p\u00e2n\u0103 acum. Noi doi ne-am \u00een\u0163eles adeseori f\u0103r\u0103 cuvinte multe. Era deajuns o privire \u015fi stiam ce vrea s\u0103 zic\u0103: dojan\u0103 ori laud\u0103, \u00eencurajare ori semnal de fr\u00e2n\u0103. Oricum, orice ar fi \u00eensemnat, totul era grij\u0103 p\u0103rinteasc\u0103 \u015fi ocrotire. Nu cu vorbe ci prin tot ceea ce f\u0103cea. E drept c\u0103-i d\u0103deam destul de des prilejul s\u0103 m\u0103 \u201curecheasc\u0103\u201d, c\u0103 nu la cumin\u0163enie eram cea mai bun\u0103, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 se ar\u0103ta \u00eeng\u0103duitor exact acolo unde mama n-avea iertare \u015fi se ar\u0103ta mult mai sever\u0103! Acum realizez c\u0103 adesea m\u0103 str\u0103duiam s\u0103 ies cu c\u00e2te ceva bine, pentru c\u0103 asta \u00eel f\u0103cea s\u0103 fie oarecum m\u00e2ndru de mine. \u00cemi amintesc de o \u00eent\u00e2mplare, oarecum hazlie: P\u0103rin\u0163ii mei primiser\u0103 o invita\u0163ie la nu mai \u015ftiu ce s\u0103rb\u0103toare, la Ambasada englez\u0103. Tata a declarat sus \u015fi tare: \u201co iau pe Magda c\u0103 ea \u015ftie vorbi engleze\u015fte. Aurico, asta e!\u201d Zis \u015fi f\u0103cut. Acolo, totul a decurs, s\u0103 zicem normal, \u015fi singurele care am putut vorbi cu amfitrionul englez au fost Dana Beligan \u015fi subsemnata. \u00ce\u015fi umflase pieptul de mai c\u0103-i s\u0103reau bumbii de la c\u0103ma\u015f\u0103 de fudul ce era! Ambasada nu era foarte departe de locuin\u0163a noastr\u0103 din Arghezi, a\u015fa c\u0103 am venit pe jos, \u00een toiul nop\u0163ii, eu ag\u0103\u0163at\u0103 de bra\u0163ul lui, am\u00e2ndoi \u00een \u0163inute de gal\u0103. Era fericit \u015fi de data asta el era m\u00e2ndru de mine \u015fi nu invers, ca de obicei!<\/p>\n

A doua zi, zvonurile \u00eencepuser\u0103 a circula (prin viu grai, c\u0103 nu exista \u00eenc\u0103 pres\u0103 de scandal!): Ciobotara\u015fu are o iubit\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103! Chiar foarte t\u00e2n\u0103r\u0103! A trecut ceva vreme p\u00e2n\u0103 lucrurile s-au l\u0103murit, tata a t\u0103cut m\u00e2lc. Mama a fost cea care a f\u0103cut lumin\u0103! \u201cLas\u0103-i s\u0103 cread\u0103 ce vor, c\u0103 mie-mi convine! Tot chiabur, boier sau secretar de partid, \u015fi june prim nu?! zicea, \u00eencerc\u00e2nd s-o dea \u00een glum\u0103, c\u0103 mama \u00ee\u015fi cam pierduse \u201chumorul\u201d.<\/p>\n

\u00cemi amintesc cu pl\u0103cere de episod.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> \u00cen timpul film\u0103rilor la \u201cAmintiri din copil\u0103rie\u201d, actorii au fost g\u0103zdui\u0163i la M\u0103n\u0103stirea Agapia. Am aflat c\u0103, \u00een muzeul m\u0103n\u0103stirii exist\u0103 \u015fi acum o poezie semnat\u0103 \u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu. Se \u00eentelege c\u0103 era apropiat de sf\u00e2ntul l\u0103ca\u015f, de ob\u015ftea monahal\u0103, de\u00a0\u00a0 locurile moldave. Mergea\u0163i \u00een vacan\u0163e acolo? <\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Nu numai cu ocazia \u201cAmintirilor din copil\u0103rie\u201d. La Agapia \u00ee\u015fi petreceau verile o serie de actori fie de la Na\u0163ionalul din Ia\u015fi, fie doar de sorginte moldovan\u0103. Maica Stare\u0163\u0103 de atunci \u00eei lua sub aripa ei bonom\u0103 \u015fi ocrotitoare \u015fi multe seri bine stropite cu vinuri duhovnice\u015fti mai petreceau ei acolo (toate sub obl\u0103duirea sfin\u0163it\u0103 \u015fi binecuv\u00e2ntat\u0103 de Stare\u0163\u0103!). \u00cen schimb, c\u00e2te unul din actori, f\u0103cea c\u00e2te o muncu\u015foar\u0103 la m\u0103n\u0103stire. De exemplu, Paul Sava, coleg de-al tatei de la Municipalul bucure\u015ftean, \u201crepara\u201d c\u00e2te o var\u0103 \u00eentreag\u0103 (ba chiar dou\u0103-trei la r\u00e2nd!) clopotul bisericii m\u0103n\u0103stirii. Mama uda daliile uria\u015fe de pe pridvorul maicu\u0163ei Macrina, unde eram g\u0103zdui\u0163i, R\u0103ducu o urm\u0103rea ca o umbr\u0103 pe m\u0103icu\u0163\u0103 s\u0103 vad\u0103 ce are pe cap \u015fi c\u00e2nd b\u0103tea toaca pentru rug\u0103ciunea de sear\u0103, era primul care oriunde s-ar fi aflat, b\u0103tea m\u0103t\u0103nii, de ne pr\u0103p\u0103deam de r\u00e2s cu to\u0163ii. Iar tata\u2026tata \u201cg\u00e2ndea\u201d pierdut \u00een reverii numai de el \u015ftiute \u015fi a\u015ftepta r\u0103bd\u0103tor \u201c\u015fedin\u0163ele\u201d de sear\u0103 cu prietenii. Dac\u0103 avea o rela\u0163ie aparte cu ob\u015ftea monahal\u0103, n-a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 afirm. Era un om cu credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu dar f\u0103r\u0103 manifest\u0103ri deosebite. Doar pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103, de pild\u0103, acas\u0103 fiind cu ai lui, \u00eenaintea c\u00e2te unei mese, \u00ee\u015fi f\u0103cea o cruce mare, \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Ce a \u00eensemnat pentru d-vs plecarea so\u0163ului \u00een Germania?\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Dup\u0103 plecarea din \u0163ar\u0103 a so\u0163ului meu, c\u00e2nd am avut de \u00eendurat multe, tata s-a pus zid \u00een ap\u0103rarea mea \u015fi a lui Radu, spun\u00e2ndu-le tuturor celor care m\u0103 h\u0103r\u0163uiau cu \u201cinterogatorii\u201d: \u201cCu mine s\u0103 sta\u0163i de vorb\u0103, iar pe copiii mei s\u0103-i l\u0103sa\u0163i \u00een pace!\u201d La doar opt luni de la plecarea so\u0163ului, s-a stins \u015fi tata \u015fi, odat\u0103 cu el, tot sprijinul \u015fi ocrotirea ce mi le d\u0103duse. Am r\u0103mas prad\u0103 h\u0103r\u0163uielilor doar pentru motivul c\u0103 eram so\u0163ia doctorului Fotescu r\u0103mas \u00een str\u0103in\u0103tate! Timp de 12 ani, am sim\u0163it permanent sabia lui Damocles asupra capetelor noastre. \u015eicane, \u00eenjosiri nenum\u0103rate, dat\u0103 afar\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, toate astea m-au sc\u00e2rbit \u00eentr-a\u015fa m\u0103sur\u0103, c\u0103 de\u015fi legat\u0103 de \u0163ar\u0103 \u015fi de tot ce tr\u0103isem acolo p\u00e2n\u0103 atunci, am pierdut orice umbr\u0103 de regret, am l\u0103sat \u00een urm\u0103 tot ce-mi fusese drag c\u00e2ndva \u015fi adio, Rom\u00e2nia! M-am decis s\u0103 p\u0103r\u0103sesc \u0163ara, asum\u00e2ndu-mi toate consecin\u0163ele din acea vreme! Am vrut ca m\u0103car fiul meu s\u0103 nu cunoasc\u0103 discriminarea de care am avut eu parte \u00een multe \u00eemprejur\u0103ri, \u00een special dup\u0103 ce-mi depusesem actele de emigrare. \u00cen to\u0163i ace\u015fti ani, cei care m-au sus\u0163inut moralice\u015fte au fost elevii mei dragi, de\u015fi ei nu \u015ftiau prin ce treceam. Mi-am iubit meseria \u015fi \u2013 se pare \u2013 c\u0103 \u015fi ea pe mine. M\u0103rturie stau leg\u0103turile pe care le mai am \u015fi acum cu fo\u015fti elevi r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i prin lume \u015fi cu care \u0163in permanent contact. Concet\u0103\u0163enii mei nem\u0163i, nu pot pricepe cum e posibil a\u015fa ceva, aici nu se obi\u015fnuie\u015fte!<\/p>\n

V.G.:<\/strong> Dup\u0103 r\u0103m\u00e2nerea so\u0163ului d-vs \u00een Germania, au fost repercursiuni \u00een ceea ce prive\u015fte via\u0163a artistic\u0103 a tat\u0103lui d-vs?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> So\u0163ul r\u0103m\u0103sese \u00een Germania \u00een ianuarie 1970 \u015fi doar la 8 luni, \u00een august 1970, tata s-a stins din via\u0163\u0103 tata. \u00cen martie 1970, la doar 60 de ani,a trebuit s\u0103 se pensioneze. M-am tot \u00eentrebat de-a lungul vremii, dac\u0103 a voit sau a trebuit s-o fac\u0103! Sigur c\u0103 h\u0103r\u0163uiala la care eram supus\u0103 eu n-a trecut pe l\u00e2ng\u0103 el, \u015fi oboseala de care d\u0103dea dovad\u0103 \u00een ultimul timp era \u015fi o consecin\u0163\u0103 a acestei st\u0103ri de lucruri.Pe de alt\u0103 parte, tata a fost\u00a0toat\u0103 via\u0163a ca o lum\u00e2nare care a ars la ambele capete. Nu s-a cru\u0163at deloc, niciodat\u0103. De la o vreme sim\u0163ea c\u0103 se f\u0103cuse \u201cgol\u201d \u00een jurul lui, o lini\u015fte pe care \u015fi-a dorit-o mereu (cas\u0103 cu cerdac \u015fi flori undeva \u00een Moldova lui drag\u0103\u2026), dar care concretiz\u00e2ndu-se, \u00eei d\u0103dea frisoane. O m\u0103rturise\u015fte \u00eentr-un interviu la \u00eemplinirea a 60 de ani. \u00cel nelini\u015ftea g\u00e2ndul c\u0103 ar deveni inutil, el, care nu mai prididea s\u0103 dea curs solicit\u0103rilor. Lucra doar la filmul \u201cA\u015fteptarea\u201d scris anume pentru el. La film\u0103ri, a plecat dintre noi, \u00een somn, cu o carte deschis\u0103 pe piept \u015fi ochelarii pe nas\u2026 Lovitura a fost fulger\u0103toare \u015fi cum nu l-am v\u0103zut vreodat\u0103 bolnav sau z\u0103c\u00e2nd, av\u00e2nd \u00een minte imaginea ultimei plec\u0103ri de-acas\u0103, n-am putut accepta p\u00e2n\u0103 azi faptul c\u0103 tata a murit. Pentru mine el a plecat undeva numai de el \u015ftiut, \u015fi nu s-a mai \u00eentors. Faptul c\u0103-l mai pot vedea \u015fi azi \u00een filme transmise de televiziunea rom\u00e2n\u0103, m\u0103 face s\u0103-l simt mereu aproape. M\u0103car at\u00e2ta avantaj au actorii: ei nu mor ca orice \u201ccivil\u201d, cum ar spune scriitorul Al. D Lungu, c\u0103ci pelicula \u00eei \u0163ine vii \u00een memoria noastr\u0103.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> De ce tratament s-a \u201ebucurat\u201d\u00a0 mama d-vs, dup\u0103 ce-a\u0163i plecat din Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> Mama, a fost \u201datins\u0103\u201d la partea material\u0103, cu o pensie de urma\u015f din care nu putea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. O mizerabil\u0103 pensie de urma\u015f pentru cea f\u0103r\u0103 de care cariera de succes a tatei, cu care s-au \u00eemp\u0103unat at\u00e2ta c\u00e2t a tr\u0103it, n-ar fi fost posibil\u0103! Peste tot rulau filmele cu \u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu, artist al poporului, \u015ftiut \u015fi iubit de o \u0163ar\u0103 \u00eentreag\u0103, iar v\u0103duva lui n-avea din ce tr\u0103i! Asta ar fi fost soarta ei, dac\u0103 r\u0103m\u00e2nea \u00een \u0163ar\u0103! Am adus-o la mine un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1983, \u015fi \u00een 2000 s-a stis din via\u0163\u0103 cu dorul de \u0163ar\u0103 pe care a vizitat-o doar o singur\u0103 dat\u0103 \u00een acest r\u0103stimp.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> \u2013 Poate nu e lipsit de importan\u0163\u0103, s\u0103 ne spune\u0163i, ce s-a \u00eent\u00e2mlat cu toate lucrurile pe care le-au avut familiile Ciobot\u0103ra\u015fu \u015fi Fotescu dup\u0103 ce a\u0163i luat-o pe mama \u00een Germania?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> \u2013 Risipite-n patru v\u00e2nturi! Praful s-a ales de tot \u015fi toate! Eu a trebuit s\u0103 v\u00e2nd tot din cas\u0103 pentru a ne putea \u00eentre\u0163ine dup\u0103 ce fusesem dat\u0103 afar\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt iar m\u0103icu\u0163a \u2026 cine le-o fi luat, Dumnezeu \u015ftie! Sau mai corect zis, se cam \u015ftie cine-\u015fi f\u0103cea parte din bunurile celor pleca\u0163i!!<\/p>\n

G.V.:<\/strong> Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu manuscrisele tat\u0103lui dv<\/em>?<\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> \u2013 Iar\u0103\u015fi un capitol cu care n-am avut de-a face, grijile mele de-atunci nu mi-au permis iar mama, inimoas\u0103 \u015fi dorind s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 visul tatei, a adunat laolalt\u0103 (parte erau deja sistematizate de tata!) versuri \u015fi o pies\u0103 de teatru (\u00een versuri \u015fi dac\u0103 nu gre\u015fesc, pentru copii). Nu exista posibilitatea copierii textelor \u015fi nici ma\u015fin\u0103 de scris n-aveam, a\u015fa c\u0103 de bun\u0103 credin\u0163\u0103 volumul a fost dat la Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103. A venit cutremurul din \u201977 \u015fi\u2026 dup\u0103 ce r\u0103nile provocate de aceast\u0103 catastrof\u0103 s-au mai vindecat, la \u00eentreb\u0103rile repetate ale mamei privind manuscrisul, i s-a r\u0103spuns c\u0103 a pierit la cutremur. Asta e!<\/p>\n

V.G.:<\/strong> \u00cen cercetarea noastr\u0103 cu privire la via\u0163a marelui actor Ciobotara\u015fu, nu am aflat unde este \u00eenmorm\u00e2ntat. Avea o dorin\u0163\u0103 anume unde s\u0103-\u015fi doarm\u0103 somnul ve\u015fniciei \u015fi nemuririi?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong> E \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul Bellu, parcela actorilor.Morm\u00e2ntul are la c\u0103p\u0103t\u00e2i o piatr\u0103 funerar\u0103 cu un basorelief din bronz al chipului s\u0103u \u015fi o inscrip\u0163ie cu patru versuri de-ale lui. El odihne\u015fte \u00eens\u0103 \u00een sufletul meu pentru totdeauna al\u0103turi de cea care i-a fost so\u0163ie credincioas\u0103 \u015fi ocrotitoare, mama mea. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace pe dragii mei p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

V.G.:<\/strong> \u00cemi aduc aminte cu mare bucurie c\u0103, \u00een martie 2008 am primit un mail de la d-vs, \u00een urma lans\u0103rii unui APEL de c\u0103tre Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eNicolae Milescu Sp\u0103tarul\u201d din Vaslui c\u0103tre rom\u00e2nii din diaspora, cu r\u0103d\u0103cini valsuiene pentru alc\u0103tuirea unui dic\u0163ionar. Unde a\u0163i citit apelul nostru \u015fi ce v-a motivat s\u0103 ne contacta\u0163i?<\/em><\/p>\n

M.F.C.:<\/strong>Apelul l-am primit de la una din asocia\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti din diaspora (AGERO). Ini\u0163iativa mi s-a p\u0103rut l\u0103udabil\u0103 \u015fi faptul c\u0103 numele tat\u0103lui meu era trecut \u00een r\u00e2ndul personalit\u0103\u0163ilor cu r\u0103d\u0103cini vasluiene, m-a facut s\u0103 v\u0103 adresez o scrisoare de mul\u0163umire. \u015ei uite-a\u015fa legatura a fost stabilit\u0103, o leg\u0103tur\u0103 de suflet care continu\u0103, iat\u0103, de peste doi ani. De atunci sunt la curent cu diversele activit\u0103\u0163i ini\u0163iate de Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 din Vaslui, de Centrul Cultural \u201e\u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu\u201d \u015fi de \u015ecoala General\u0103 \u201e\u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu\u201d, ambele din Lipov\u0103\u0163, Colegiul Economic \u201eAnghel Rugin\u0103\u201d Vaslui, Liceul \u201eMihail Kog\u0103lniceanu\u201d Vaslui. Pe aceast\u0103 cale doresc s\u0103 aduc mul\u0163umiri unor vasluieni inimo\u015fi, oameni de cultur\u0103 \u015fi din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt: prof. Voicu Gelu Bichine\u0163, Maricel Rusu, prof. Daniel Gheronte, prof. Elena Anu\u015fca-Doglan, prof. dr. Nicolae Ionescu care, al\u0103turi de dumneavoastr\u0103, doamna Grigoras, au ini\u0163iat \u015fi desf\u0103\u015furat manifest\u0103ri dedicate actorului \u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu.<\/p>\n

V.G.:<\/strong>Am aflat lucruri interesante, multe inedite, pe care cititorii le vor lectura cu deosebit interes. Stimat\u0103 doamn\u0103 Magda Fotescu Ciobot\u0103ra\u015fu v\u0103 mul\u0163umesc din suflet pentru g\u00e2ndurile despre ilustrul dumneavoastr\u0103 tat\u0103, maestrul \u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu, transmise cu c\u0103ldur\u0103 rom\u00e2nilor care-i vor p\u0103stra spiritul ve\u015fnic viu.<\/em><\/p>\n

\n

Interviu realizat de Vasilica Grigora\u0219<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anul 2008, am avut onoarea de a o cuno\u015fte pe Magda Fotescu Ciobot\u0103ra\u015fu, unica fiic\u0103 a str\u0103lucitului actor \u015etefan [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-21324","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21324","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21324"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21324\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21327,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21324\/revisions\/21327"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21324"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21324"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21324"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}