{"id":21338,"date":"2015-02-18T14:58:31","date_gmt":"2015-02-18T14:58:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21338"},"modified":"2015-02-18T15:05:50","modified_gmt":"2015-02-18T15:05:50","slug":"istoria-unei-tradari-nationale-tratatul-cu-ucraina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/02\/18\/istoria-unei-tradari-nationale-tratatul-cu-ucraina\/","title":{"rendered":"Istoria unei tr\u0103d\u0103ri na\u0163ionale – Tratatul cu Ucraina"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

N<\/strong>ot<\/strong>\u0103 <\/strong>a<\/strong>sup<\/strong>ra<\/strong> e<\/strong>di<\/strong>\u0163<\/strong>i<\/strong>e<\/strong>i<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Aceast\u0103 carte este scris\u0103 \u00een perioada iulie 1997 \u2013 iulie 1999, imediat dup\u0103 semnarea tratatului cu Ucraina. Prima edi\u0163ie a ap\u0103rut \u00een vara anului 2000. Formul\u0103ri ca ,,a<\/em>c<\/em>tuala<\/em> P<\/em>ut<\/em>e<\/em>r<\/em>e<\/em>\u201d \u015fi ,,a<\/em>c<\/em>tuala<\/em> O<\/em>po<\/em>zi\u0163i<\/em>e<\/em>\u201d, ,,la<\/em> \u2026 luni de guvernare a actualei coali\u0163ii\u201d <\/em>corespund perioadei sau momentului \u00een care au fost scrise paginile respective.
\nCartea este \u00een primul r\u00e2nd un rechizitoriu,<\/strong> amplu documentat juridic \u015fi istoric, la adresa unui act de politic\u0103 extern\u0103 pe care o bun\u0103 parte a rom\u00e2nilor l-a considerat un act de tr\u0103dare na\u0163ional\u0103<\/strong>: prin semnarea tratatului cu Ucraina, \u00een 1997, Rom\u00e2nia recunoa\u015fte dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii rom\u00e2ne\u015fti ocupate prin for\u0163\u0103 de fosta Uniune Sovietic\u0103. Ast\u0103zi c\u00e2nd, dup\u0103 summit-ul de la Praga a devenit clar c\u0103 invitarea Rom\u00e2niei de a adera la NATO nu a depins de semnarea Tratatului cu Ucraina, ci de cu totul alte considerente, de geopolitic\u0103 global\u0103, acest act politic dovede\u015fte, dup\u0103 caz, iresponsabilitatea, oportunismul, dezorientarea sau incompeten\u0163a celor care l-au decis.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, aceast\u0103 carte este un act de restituire a istoriei<\/strong>. Sub ac\u0163iunea propagandei \u015fi educa\u0163iei antina\u0163ionale, comunizant\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 \u015fi globalizant\u0103 dup\u0103 1989, genera\u0163iile care au fost supuse acestui veritabil proces de sp\u0103lare a creierului au pierdut con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei teritoriilor de peste Prut la spa\u0163iul etnic unitar rom\u00e2nesc \u015fi nu cunosc istoria desprinderii, relativ recente, a acestor teritorii din spa\u0163iul statal rom\u00e2nesc. Dou\u0103 capitole ale c\u0103r\u0163ii redau aceast\u0103 istorie, \u00eencep\u00e2nd cu ocuparea Bucovinei de c\u0103tre Imperiul Habsburgic \u00een 1775 \u015fi a Basarabiei de c\u0103tre Imperiul Rus \u00een 1812 \u015fi termin\u00e2nd cu marea revolu\u0163ie na\u0163ional\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u din 1988 \u20131991.<\/p>\n

\u00a0 Prof. Dr. Tiberiu Tudor<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>
\n<\/strong><\/p>\n

La 7 iulie 1997, cu 65 de voturi pentru, 50 contra, 3 ab\u0163ineri, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de total\u0103 confuzie, Senatul Rom\u00e2niei ratific\u0103 \u201eTratatul cu Ucraina\u201d. Republica Ucraina \u2013 stat ap\u0103rut \u00een 1991 \u2013 dispune de un act prin care actuala grani\u0163\u0103 \u00eei este recunoscut\u0103 de statul rom\u00e2n. Buc\u0103\u0163i din marmura trupului \u0163\u0103rii se desprind, duc\u00e2nd cu ele zidurile Cet\u0103\u0163ii Albe<\/strong> \u015fi ale Hotinului<\/strong>, \u0162inutul Her\u0163a<\/strong>, sanctuarul de cultur\u0103 al Cern\u0103u\u0163ilor<\/strong>. La data vot\u0103rii acestui act, pre\u015fedintele Senatului era Petre Roman, ministrul de Externe \u2013 Adrian Severin, pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei \u2013 Emil Constantinescu.
\nProfesorul Tiberiu Tudor<\/strong> face un rechizitoriu foarte dur prin aceast\u0103 carte, care a fost scris\u0103 imediat, \u00een perioada iulie 1997 \u2013 1999, \u015fi a ap\u0103rut \u00eentr-o prim\u0103 edi\u0163ie \u00een anul 2000. Aceast\u0103 nou\u0103 edi\u0163ie a c\u0103r\u0163ii arat\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se poate aborda \u015fi scrie despre istoria recent\u0103 a \u0163\u0103rii. Cartea este un document juridic \u015fi istoric la adresa unui act de politic\u0103 extern\u0103 considerat, de o mare parte a rom\u00e2nilor, un act de tr\u0103dare na\u0163ional\u0103<\/strong>. Prin semnarea tratatului cu Ucraina, \u00een iulie 1997, Rom\u00e2nia recunoa\u015fte dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii rom\u00e2ne\u015fti<\/strong>ocupate prin for\u0163\u0103 de fosta Uniune Sovietic\u0103. Ast\u0103zi este c\u00e2t se poate de clar c\u0103 invitarea Rom\u00e2niei de a adera la NATO nu a depins de semnarea Tratatului cu Ucraina. Considerentele ader\u0103rii Rom\u00e2niei la NATO erau de natur\u0103 geopolitic\u0103, de locul \u00een care Rom\u00e2nia este a\u015fezat\u0103 \u00een Europa.<\/p>\n

\u201eIstoria unei tr\u0103d\u0103ri na\u0163ionale\u201d cuprinde \u015fi pagini de restituire a istoriei rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\n

\u201eSub ac\u0163iunea propagandei \u015fi educa\u0163iei antina\u0163ionale \u2013 comunizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 \u015fi globalizat\u0103 dup\u0103 1989 \u2013 genera\u0163iile care au fost supuse acestui amplu proces de sp\u0103lare a creierului au pierdut con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei teritoriilor de peste Prut la spa\u0163iul etnic unitar rom\u00e2nesc \u015fi nu cunosc istoria desprinderii, relativ recente, a acestor teritorii din spa\u0163iul statal rom\u00e2nesc. Dou\u0103 capitole ale c\u0103r\u0163ii redau aceast\u0103 istorie, \u00eencep\u00e2nd cu ocuparea Bucovinei de c\u0103tre Imperiul Habsburgic \u00een 1775 \u015fi a Basarabiei de c\u0103tre Imperiul \u0162arist \u00een 1821 \u015fi termin\u00e2nd cu marea revolu\u0163ie na\u0163ional\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u din 1988-1991<\/strong>\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n

La sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie 1997 are loc reuniunea de la Dovos, pe teme de politic\u0103 extern\u0103 ale \u0163\u0103rilor europene participante. \u00cen cadrul acelei reuniuni, pre\u015fedintele Emil Constatinescu \u201e\u00ee\u015fi permite s\u0103 avanseze disponibilitatea Rom\u00e2niei de a ceda de jure<\/strong> Ucrainei Teitoriile Ocupate, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 niciun mandat \u00een acest sens, f\u0103r\u0103 s\u0103 consulte Parlamentul sau poporul rom\u00e2n, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi pun\u0103 problema c\u0103 un asemenea sacrificiu prive\u015fte \u00eentregul neam rom\u00e2nesc\u201d.
\nDespre aceste \u201ediscu\u0163ii\u201d lansate atunci, presa rom\u00e2neasc\u0103, care \u00eenc\u0103 era haotic\u0103 \u00een frunte cu nou ap\u0103ruta televiziune PRO TV, nu s-a pronun\u0163at. Practic, ratificarea Tratatului cu Ucraina s-a produs \u00eentr-un fel de tain\u0103 politic\u0103, pe care acum actan\u0163ii de atunci nu o mai recunosc. Iar actan\u0163ii, cei care au \u201epus \u00een oper\u0103\u201d acest tratat de tr\u0103dare na\u0163ional\u0103<\/strong>, Petre Roman \u015fi Adrian Severin, sunt vii. \u00cenc\u0103 se agit\u0103 \u00een politica rom\u00e2neasc\u0103. Nimeni nu a venit s\u0103 spun\u0103 c\u0103, de fapt, la \u00eendemnul lui Silviu Brucan, \u201eideologul\u201d, prin intermediul PRO TV, au ac\u0163ionat cei doi oameni de stat, Petre Roman \u015fi Adrian Severin. Iar pre\u015fedintele Emil Constantinescu a semnat tratatul ca pe un document de r\u00e2nd, m\u0103surat de o iresponsabilitate<\/strong> pe care ast\u0103zi nu o recunoa\u015fte.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Not\u0103 asupra edi\u0163iei \u00a0Aceast\u0103 carte este scris\u0103 \u00een perioada iulie 1997 \u2013 iulie 1999, imediat dup\u0103 semnarea tratatului cu Ucraina. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-21338","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21338","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21338"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21338\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21342,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21338\/revisions\/21342"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21338"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21338"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21338"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}