{"id":21509,"date":"2015-03-01T06:13:48","date_gmt":"2015-03-01T06:13:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21509"},"modified":"2015-03-01T06:13:48","modified_gmt":"2015-03-01T06:13:48","slug":"vavila-popovici-vina-%e2%80%9ebat-o-vina%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/01\/vavila-popovici-vina-%e2%80%9ebat-o-vina%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Vina, \u201ebat-o vina\u201d!"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eCaracteristica vinova\u021bilor este nelini\u0219tea.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 Seneca<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Abaterea de la ceea ce este considerat a fi drept, bun se define\u0219te ca vin\u0103, ea se hot\u0103r\u0103\u0219te \u00een justi\u021bie, implic\u00e2nd \u0219i pedeapsa respectiv\u0103. Fapta comis\u0103 de cel vinovat o numim vinov\u0103\u021bie, un sentiment pe care \u00eel \u00eencearc\u0103 cel vinovat \u0219i care poate fi sim\u021bit cu intensit\u0103\u021bi diferite, sau poate chiar lipsi. Este o stare emotiv\u0103 negativ\u0103 \u0219i dureroas\u0103, se manifest\u0103 \u00een mai multe feluri, av\u00e2nd \u0219i cauze diferite: omul simte c\u0103 a \u00eenc\u0103lcat un cod moral sau anumite valori etice, a r\u0103nit pe cineva, nu a f\u0103cut ceva ce trebuia f\u0103cut etc., se analizeaz\u0103, ajunge la concluzia c\u0103 este vinovat \u0219i se auto-pedepse\u0219te, sau este \u00eenvinuit \u0219i pedepsit. Dac\u0103 nu-i pas\u0103, adic\u0103 nu simte \u00eendeajuns, va trece peste aceste emo\u021bii \u0219i va fi dispus \u0219i alt\u0103dat\u0103 s\u0103 treac\u0103 tot cu at\u00e2ta u\u0219urin\u021b\u0103 peste ele. Sau, s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te o alt\u0103 vin\u0103 \u2013 minte! Normal ar fi s\u0103 se porneasc\u0103 de la adev\u0103rul c\u0103 oamenii sunt supu\u0219i gre\u0219elilor, c\u0103 se poate ceva \u00eenv\u0103\u021ba din ele, c\u0103 trebuie s\u0103 fim modera\u021bi \u00een concluzii \u0219i ac\u021biuni, deoarece sentimentul de culpabilitate nelini\u0219te\u0219te sufletul. Ne victimiz\u0103m sau suntem victimiza\u021bi \u0219i suferim. Vinov\u0103\u0163ia stric\u0103 echilibrul energetic al organismului, afecteaz\u0103 judecata \u0219i repercusiunile sunt uneori dramatice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-un articol al doctorului \u0219i psihologului austriac Alfred Adler (1870-1937) intitulat Vina \u0219i sentimentele de vinov\u0103\u021bie,<\/em> se specific\u0103 c\u0103 \u201evina este atras\u0103 de comiterea unui act interzis de c\u0103tre legile societ\u0103\u0163ii, legi stabilite pentru a proteja indivizii de ac\u0163iunile semenilor lor\u201d, <\/em>men\u021bion\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 \u201eele au fost notate \u00een Cele 10 Porunci, care reglementeaz\u0103 punctele esen\u0163iale ale comportamentului dintre oameni. Caracterul de \u00ab\u00a0liber arbitru\u00a0\u00bb imanent \u00een conceptul de responsabilitate, face individul r\u0103spunz\u0103tor pentru alegerea comportamentului s\u0103u; dac\u0103 aceast\u0103 alegere contravine legilor traiului \u00een comun, dac\u0103 este o alegere antisocial\u0103, atunci efectul unei asemenea ac\u0163iuni poate conduce la facerea persoanei vinovat\u0103 de o infrac\u0163iune, delincven\u0163\u0103 sau p\u0103cat\u201d. <\/em>Este momentul de a ne aminti din Decalog, porunca VI-a \u2013 \u201eS\u0103 nu ucizi\u201d; <\/em>porunca VIII \u2013 \u201eS\u0103 nu furi\u201d; <\/em>porunca IX \u2013 \u201eS\u0103 nu m\u0103rturise\u0219ti str\u00e2mb \u00eempotriva aproapelui t\u0103u\u201d; <\/em>porunca X-a \u2013 \u201eS\u0103 nu pofte\u0219ti nimic ce este al aproapelui t\u0103u\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul tr\u0103ie\u0219te dup\u0103 ni\u0219te legi, care sunt de dou\u0103 feluri\u201d: legi dumnezeie\u0219ti \u0219i legi omene\u0219ti. Legile dumnezeie\u0219ti sunt ve\u0219nice, morale \u0219i fire\u0219ti, dat\u0103 tuturor f\u0103pturilor \u00eenzestrate cu judecat\u0103 \u0219i voie liber\u0103. Despre legea ve\u0219nic\u0103 ne vorbe\u0219te Sf\u00e2nta Scriptur\u0103: \u201eEu am fost din veac \u00eentemeiat\u0103 de la \u00eenceput, \u00eenainte de a se fi f\u0103cut p\u0103m\u00e2ntul\u201d<\/em> (Pilde 8, 23). Deci, fiecare om are o lege interioar\u0103, natural\u0103, universal\u0103, nescris\u0103 dar \u00eenscris\u0103 \u00een minte \u0219i inim\u0103. Exist\u0103 \u0219i legi obligatorii de conduit\u0103 \u00een societate, ele nefiind ve\u0219nice ci temporare, se schimb\u0103 \u0219i evolueaz\u0103 odat\u0103 cu societatea \u201epentru a-\u0219i p\u0103stra valoarea practic\u0103\u201d.<\/em> Con\u0219tiin\u021ba moral\u0103 fiind o component\u0103 existen\u021bial\u0103 a omului, emite judec\u0103\u021bi \u0219i \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 se conformeze legii morale. \u201eLimitele interioare sunt nespus mai dureroase, ca cele exterioare\u201d,<\/em> ne spune filozoful rom\u00e2n Constantin Noica; \u0219i peste ele nu putem trece, fiindc\u0103 r\u0103nim con\u0219tiin\u021ba. Ea ac\u021bioneaz\u0103 \u00een hot\u0103r\u00e2rile noastre \u0219i tot ea ne judec\u0103 ulterior. Cu alte cuvinte ne apar\u0163ine, ne \u00eendeamn\u0103, dar nu ne oblig\u0103. Alegerea este a noastr\u0103, cu repercusiunile ei. Op\u021biunea de a tr\u0103i o via\u021b\u0103 interioar\u0103 echilibrat\u0103, poate fi doar o decizie personal\u0103, ea \u00eensum\u00e2ndu-se deciziilor unei societ\u0103\u021bi. Regele Rom\u00e2niei Mihai I a afirmat un mare adev\u0103r: \u201eLumea de m\u00e2ine nu poate exista f\u0103r\u0103 moral\u0103, f\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 memorie\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vinov\u0103\u0163ia, se spune, a fost prima emo\u0163ie d\u0103un\u0103toare sim\u0163it\u0103 de om, comportamentul lui Adam \u015fi al Evei schimb\u00e2ndu-se imediat dup\u0103 comiterea p\u0103catului: \u201eEi s-au ascuns de Fa\u0163a Domnului Dumnezeu printre pomii din gr\u0103din\u0103\u201d <\/em>(vers. 8). A fost sentimentul fricii \u015fi al ru\u015finii. Pe l\u00e2ng\u0103 fric\u0103 \u015fi ru\u015fine, ei au sim\u0163it \u015fi triste\u0163e, mai ales dup\u0103 ce au con\u015ftientizat consecin\u0163ele neascult\u0103rii de Dumnezeu. Cauz\u0103 \u0219i efect! Cuvintele folosite de Adam au fost: \u201eFemeia, pe care mi-ai dat-o ca s\u0103 fie l\u00e2ng\u0103 mine\u2026\u201d, cele folosite de Eva: \u201e\u015earpele m-a am\u0103git\u2026\u201d.<\/em> Iat\u0103 cum vinov\u0103\u0163ia genereaz\u0103 mecanismul de aruncare a vinei asupra altuia sau de justificare a comportamentului prin aducere de argumente. \u00cenvinov\u0103\u0163irea altora nu duce la rezultate bune, vina trebuie asumat\u0103 \u0219i c\u0103utat\u0103 eliberarea de vinov\u0103\u0163ie. Psihanalistul vienez Sigmund Freud (1856-1939), \u00eentemeietorul psihanalizei, a folosit termenul de \u201eproiec\u0163ie\u201d ca un mecanism de ap\u0103rare, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 oamenii pun vinov\u0103\u0163ia lor pe seama altora sau g\u0103sesc argumente pentru a-\u015fi u\u015fura sentimentul de vin\u0103. El a introdus conceptele de Sine<\/em> – componenta guvernat\u0103 de principul pl\u0103cerii -, Ego-ul – principiu al realit\u0103\u021bii care \u00eenfr\u00e2neaz\u0103 impulsurile Sinelui \u0219i care spune stop!, nu acum! \u0219i Super ego-ul<\/em> – instan\u021ba suprem\u0103, valoarea moral\u0103. Deci con\u015ftiin\u0163a este o reflectare psihic\u0103 a realit\u0103\u021bii, p\u0103str\u00e2nd un echilibru \u00eentre cerin\u0163ele etice \u015fi morale. Kant spunea c\u0103 etica se fondeaz\u0103 \u00een jurul r\u0103spunsului: \u201ece trebuie s\u0103 fac?\u201d,<\/em> ulterior reformulat\u0103 ca: \u201ece trebuie s\u0103 \u0219tiu despre ce trebuie s\u0103 fac\u201d.<\/em> Conflictul se ive\u0219te \u00een cazul egocentrismului \u0219i al egoismului, situa\u021bii \u00een care omul or se simte a fi centrul universului \u0219i atunci nu simte nici o vin\u0103 care i se atribuie, or ascunde vina, min\u021bind, pentru a-\u0219i putea satisface \u00een mod egoist pl\u0103cerile; are liberul arbitru de a alege atitudinea, comportamentul, rela\u021bia cu lumea exterioar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitori de seam\u0103 ai lumii au scris despre acest sentiment al vinov\u0103\u021biei, au analizat st\u0103rile conflictuale, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 \u00een \u00een\u021belegerea sufletului omenesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 ne g\u00e2ndim la dramaturgul \u0219i poetul William Shakespeare (1564-1616), considerat cel mai mare scriitor de literatur\u0103 englez\u0103, la tragedia Hamlet, <\/em>\u00een care prin\u021bul Danemarcei este pus \u00een fa\u021ba dovezilor\u00a0faptului c\u0103 unchiul s\u0103u \u2013 Claudius – i-a omor\u00e2t tat\u0103l, \u00een mod egoist, crud \u0219i f\u0103r\u0103 remu\u0219c\u0103ri, devine obsedat s\u0103 dovedeasc\u0103 vinov\u0103\u021bia unchiului \u0219i de a se r\u0103zbuna. Av\u00e2nd un deosebit sim\u021b pentru cinste \u0219i corectitudine, este revoltat de purtarea nevrednic\u0103 a mamei sale Gertruda, de faptul c\u0103 nu a sim\u021bit \u00eendeajuns durerea pentru moartea tat\u0103lui s\u0103u \u0219i a comis ru\u0219inoasa c\u0103s\u0103torie. Prin\u021bul e cuprins de o ad\u00e2nc\u0103 triste\u021be, \u00ee\u0219i pierde toat\u0103 bucuria, veselia \u0219i obi\u0219nuin\u021ba pentru lectur\u0103, jocuri \u0219i sporturi potrivite tinere\u021bii sale; lumea-i pare o gradin\u0103 p\u0103r\u0103ginit\u0103 \u00een care florile sunt n\u0103p\u0103dite de buruieni. Nu-l fr\u0103m\u00e2nt\u0103 faptul c\u0103 a fost \u00eenl\u0103turat de la tron – mo\u0219tenirea sa de drept -, ci faptul c\u0103 mama sa a uitat a\u0219a de repede pe tat\u0103l s\u0103u care fusese pentru ea un b\u0103rbat bun \u0219i iubitor \u0219i se m\u0103ritase cu fratele b\u0103rbatului, o c\u0103s\u0103torie \u00eempotriva legii din pricina \u00eenrudirii, precum \u0219i graba necuviincioas\u0103 cu care se f\u0103cuse aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie. Sufletul lui era sf\u00e2\u0219iat \u0219i mintea \u00eentunecat\u0103. Shakespeare aduce \u00een prim plan povestea stranie cu fantoma tat\u0103lui care apare la miezul nop\u021bii, v\u0103zut\u0103 de osta\u0219i \u0219i de prietenul lui – Hora\u021biu, fapt ce \u00eel determin\u0103 s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 vad\u0103 \u0219i el apari\u021bia spiritului. La \u00eent\u00e2lnire afl\u0103 cum s-a produs moartea tat\u0103lui, tr\u0103d\u0103torul frate v\u0103rs\u00e2ndu-i \u00een ureche un suc otr\u0103vitor. Hamlet devine \u0219i mai fr\u0103m\u00e2ntat, nemul\u021bumit de situa\u021bia din propria-i familie, sentimentul ru\u0219inii este cople\u0219itor, consider\u00e2nd c\u0103 imoralitatea se poate\u00a0 repercuta asupra \u021b\u0103rii sale, asupra unei lumi \u00eentregi. Vinov\u0103\u021bia unchiului este inacceptabil\u0103, Hamlet ac\u021bioneaz\u0103 gr\u0103bit \u0219i impulsiv. Este alegerea lui. Iat\u0103 cum, \u00een func\u0163ie de alegerea personal\u0103, pedepsirea vinov\u0103\u0163iei poate avea \u0219i partea ei distructiv\u0103. Groaza-i cuprinde sim\u021burile, chipul s\u0103u ia o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are s\u0103lbatic\u0103, purtare anacronic\u0103, dragostea din suflet pentru Ofelia dispare, adopt\u0103 un aer de nebun \u0219i o dojene\u0219te. Triste\u021bea accentuat\u0103 este vecin\u0103 cu nebunia real\u0103, pl\u0103nuie\u0219te aflarea adev\u0103rului, darea lui \u00een vileag, r\u0103zbunarea. Preg\u0103te\u0219te o pies\u0103 cu o ac\u021biune asem\u0103n\u0103toare, la care asist\u0103 regele, pentru a urm\u0103ri reac\u021bia regelui. Adev\u0103rul iese la suprafa\u021b\u0103, el neput\u00e2nd fi \u00eengropat. R\u0103zbunarea \u00eens\u0103 aduce numai nenorociri: moartea Ofeliei, moartea reginei, moartea chiar a lui Hamlet – prin\u021bul bun, iubitor \u0219i care ar fi putut fi un vrednic \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219it rege al Danemarcei\u2026 Tragedia pieselor lui Shakespeare te pun pe g\u00e2nduri, te fac s\u0103 discerni binele de r\u0103u, s\u0103 dore\u0219ti o via\u021b\u0103 moral\u0103 acestei lumi,\u00a0 pentru a nu strica armonia ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre Feodor Dostoievski (1825-1881), unul dintre cei mai importan\u021bi scriitori ru\u0219i ve\u0219nic \u00een c\u0103utarea armoniei sociale \u0219i umane, Deborah Martinsen, profesor de literatura rus\u0103 la Universitatea din Columbia, spune: \u201eScriitorul transmite mesaje nu doar pentru min\u0163ile \u015fi inimile noastre, el st\u00e2rne\u015fte un amalgam de emo\u0163ii – de la vinov\u0103\u0163ie p\u00e2n\u0103 la respect \u015fi iubire\u201d. <\/em>Vorbe\u0219te de faptul c\u0103 \u00een scrierile lui exist\u0103 o baz\u0103 moral\u0103 profund\u0103, reu\u0219ind s\u0103 imprime imagini de neuitat \u00een min\u0163ile \u015fi inimile cititorilor: \u201eRu\u015finea \u00een opera lui Dostoievski, de exemplu, \u0163ine de experien\u0163a noastr\u0103 comun\u0103 a izgonirii din paradis. Cu to\u0163ii suntem c\u0103zu\u0163i, suntem \u00eenstr\u0103ina\u0163i fa\u0163\u0103 de noi \u00een\u015fine, fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i \u015fi fa\u0163\u0103 de Dumnezeu. Cu to\u0163ii lupt\u0103m s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m acest sentiment de \u00eenstr\u0103inare \u015fi s\u0103 ne \u00eentoarcem la starea de comuniune\u201d.<\/em> \u00cen cartea Fra\u021bii Karamazov<\/em>, de exemplu, dac\u0103 fiecare dintre fra\u021bi are o personalitate aparte interesant\u0103: Dmitri – pasional, senzual, Ivan – lucid, ra\u021bional, aparent ateu, Aleo\u0219a \u2013simbol al tr\u0103irii spirituale \u0219i al apropierii de Dumnezeu, tat\u0103l, \u00een schimb – Feodor Pavlovici – este un \u201eexponent pur al sadismului karamazovian\u201d,<\/em> constituind nucleul \u0219i simbolul acestei lumi descompuse, om imoral care duce o via\u021b\u0103 desfr\u00e2nat\u0103, lipsit de ideal, \u201eanimalul rapace f\u0103r\u0103 acces la remu\u0219care, ultima expresie a \u00eenstr\u0103in\u0103rii de umanitate\u201d,<\/em> dup\u0103 cum \u00eel caracterizeaz\u0103 scriitorul, eseistul din Rom\u00e2nia Ion Iano\u0219i. Feodor Pavlovici nu face altceva dec\u00e2t s\u0103-\u0219i savureze via\u021ba, \u00eentr-un un mod animalic, propriu individualismului, eliberat de orice norme \u0219i re\u021bineri morale, pl\u0103cerea fiind unicul scop al existen\u021bei sale, de dragul ei fiind gata s\u0103 distrug\u0103 pe oricine, chiar pe proprii s\u0103i copii. El nu-\u0219i asum\u0103 nici o vin\u0103, nu are nici un fel de remu\u0219c\u0103ri. Conform viziunii lui Freud, el r\u0103m\u00e2ne la stadiul sinelui dezvoltat \u0219i precump\u0103nitor. Dar, iat\u0103, lumea nu este constituit\u0103 numai din ace\u0219ti indivizi, ci \u0219i din acei pentru care ego-ul \u0219i super ego-ul \u00ee\u0219i au interven\u021bia lor binef\u0103c\u0103toare \u0219i Dostoievski \u0219tie s\u0103 sar\u0103 de la o g\u00e2ndire imoral\u0103, la una moral\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103 de iubire, precum \u00een romanul Crim\u0103 \u0219i pedeaps\u0103<\/em>: diabolicul Raskolnikov are simptome de grandomanie, consider\u00e2ndu-se persoan\u0103 \u00eenzestrat\u0103 cu calit\u0103\u021bi deosebite, \u00ee\u0219i simte justificat\u0103 decizia de a ucide, dup\u0103 crim\u0103 sentimentul remu\u0219c\u0103rii \u00eel macin\u0103; este salvat prin dragostea survenit\u0103 pentru o t\u00e2n\u0103r\u0103 curat\u0103 suflete\u0219te, obligat\u0103 s\u0103 se prostitueze pentru a-\u0219i salva familia \u0219i care ajutat\u0103 de credin\u021b\u0103, g\u0103se\u0219te energia necesar\u0103 pentru a-l c\u0103l\u0103uzi, \u00een ciuda propriei sale suferin\u021be. Este tema preferat\u0103 a lui Dostoievski, cea a salv\u0103rii prin suferin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate emo\u021biile negative d\u0103uneaz\u0103 organismului fiec\u0103ruia \u00een parte, dar \u0219i \u00eentregii societ\u0103\u021bi, precum: vinov\u0103\u0163ia, ura, furia, m\u00e2nia, r\u0103zbunarea, teama, toate sunt sentimente opuse compasiunii, iubirii, accept\u0103rii, iert\u0103rii, \u00eencrederii, iubirea fiind sentimentul cel mai puternic pozitiv care poate redresa totul, at\u00e2t \u00een interiorul nostru c\u00e2t \u0219i \u00een afara noastr\u0103. De aceea at\u00e2t de frumos ne gr\u0103ie\u0219te Biblia: \u201eDac\u0103 iubire nu e, nimic nu e!\u201d <\/em>\u0219i \u201e<\/em>Cel ce nu iube\u0219te n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru c\u0103 Dumnezeu este iubire\u201d <\/em>(Ioan 4, 8). Religia care propov\u0103duie\u0219te binele acestei lumi, trebuie apreciat\u0103. Dar ca s\u0103 \u00een\u021belegem o religie, ea trebuie cunoscut\u0103 cu adev\u0103rat, pentru a-i vedea acel s\u00e2mbure de omenie \u0219i de iubire, care trebuie g\u0103sit, apreciat \u0219i nu denaturat. Oamenii au dreptul s\u0103 aib\u0103 credin\u021ba \u00een religia aleas\u0103 de sufletul lor \u0219i s\u0103 respecte valorile ei. Dac\u0103 respec\u021bi, vei fi la r\u00e2ndul t\u0103u respectat. Este ca legea ofertei, cea care exprim\u0103 rela\u021bia dintre ofert\u0103 \u0219i pre\u021b: oferi lips\u0103 de respect, trebuie s\u0103 prevezi pre\u021bul pl\u0103tit. Din nou, spun: fiecare efect are o cauz\u0103, iar ra\u021biunea \u0219i sim\u021birea este necesar a le cunoa\u0219te \u0219i a g\u00e2ndi asupra lor!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vinov\u0103\u021bia este o stare implantat\u0103 parc\u0103 \u00een min\u021bile oamenilor de ast\u0103zi. Valorile morale sunt date la o parte \u0219i consecin\u021bele sunt dezastruoase. Tineri f\u0103r\u0103 experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, \u00een absen\u021ba unor explica\u021bii logice a binelui, devin \u00eencr\u00e2ncena\u021bi, au o singur\u0103 idee \u00een cap, un drum ales periculos, nedrept \u0219i distrug\u0103tor al armoniei pentru care ne na\u0219tem \u0219i pe care trebuie s\u0103 o cultiv\u0103m. Egocentrismul cuprinde fiin\u021ba, cel din afar\u0103 este vinovatul, tu e\u0219ti cel integru, ne\u0219tiind c\u0103 remu\u0219carea p\u00e2nde\u0219te \u0219i c\u0103 ea poate duce la d\u0103r\u00e2marea fiin\u021bei. O vinov\u0103\u021bie imaginar\u0103 sau real\u0103 induce dorin\u021ba de r\u0103zbunare cu cele mai crude mijloace, uit\u00e2nd complet de sentimentele umane, pentru care oamenii s-au str\u0103duit at\u00e2t amar de vreme s\u0103 \u0219i le \u00eensu\u0219easc\u0103. Pentru unii oameni politici – fie b\u0103rba\u021bi, fie femei – coco\u021ba\u021bi \u00a0\u00een func\u021bii de decizie, nu mai conteaz\u0103 ce este moral, l\u0103comia pentru satisfacerea propriilor pl\u0103ceri, propriilor interese primeaz\u0103 \u0219i nu intereseaz\u0103 c\u00e2t de mult \u00eei afecteaz\u0103 pe cei din jur atitudinea \u0219i ac\u021biunile lor. C\u00e2nd sunt \u00eenvinui\u021bi, se folosesc de acea \u201eproiec\u021bie\u201d,<\/em> ca mecanism de ap\u0103rare, \u00een loc s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 vina. A recunoa\u0219te vina \u00eensemn\u0103 a \u021bine cont, m\u0103car \u00een ultimul ceas, de legile morale, at\u00e2t cele ve\u0219nice c\u00e2t \u0219i cele elaborate la momentul respectiv de c\u0103tre societatea \u00een care tr\u0103im, adic\u0103 a face un pas spre maturizarea con\u0219tiin\u021bei, a aduce lumin\u0103 \u00een suflet. A trece peste linia de demarca\u021bie a binelui, \u00eenseamn\u0103 a te \u00eenscrie \u00een zona r\u0103ului, a fi vinovat, iar vinov\u0103\u021bia atribuit\u0103 cuiva trebuie bine c\u00e2nt\u0103rit\u0103 bine, dup\u0103 acelea\u0219i legi, pentru a nu avea vinova\u021bi f\u0103r\u0103 vin\u0103<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuvintele poetului latin Plaut (195 i. Cr.) \u201eHomo hominis lupus\u201d<\/em>(Omul e lup pentru om) au ajuns vestite; ele au ar\u0103tat l\u0103comia s\u0103lbatic\u0103 ce \u00eei transform\u0103 pe unii oameni \u00een fiare fa\u021b\u0103 de semenii lor, egoismul naturii umane. Filozoful roman Seneca (4 i.Hr.-65 d.Hr.) a formulat replica: \u201eHomo res sacra homini\u201d<\/em> (Omul e ceva sf\u00e2nt pentru om). Ar trebui s\u0103 fie!<\/p>\n

\n

\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCaracteristica vinova\u021bilor este nelini\u0219tea.\u201d \u00a0\u2013 Seneca   \u00a0\u00a0 \u00a0Abaterea de la ceea ce este considerat a fi drept, bun se [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-21509","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21509","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21509"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21509\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21512,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21509\/revisions\/21512"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21509"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21509"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21509"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}