{"id":21637,"date":"2015-03-08T14:33:33","date_gmt":"2015-03-08T14:33:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21637"},"modified":"2015-03-08T14:39:53","modified_gmt":"2015-03-08T14:39:53","slug":"revelatie-cu-draghicesco-scenometrie-in-trei-acte-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/08\/revelatie-cu-draghicesco-scenometrie-in-trei-acte-de-george-anca\/","title":{"rendered":"Revela\u021bie cu Draghicesco – scenometrie \u00een trei acte de George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

REVELA\u021aIE\u00a0 CU\u00a0 DRAGHICESCO<\/p>\n

scenometrie \u00een 3 acte<\/p>\n

de George Anca<\/p>\n

Personae<\/em><\/p>\n

DUMITRU, revelat<\/p>\n

GEORGIOS, traduc\u0103torul lui Dumitru<\/p>\n

VIRGINIA, so\u021bia lui Dumitru<\/p>\n

DIMI, chirurg<\/p>\n

SPIRITE din c\u0103r\u021bi<\/p>\n

ANCHETA\u021aI social<\/p>\n

SFIN\u021aI VERSIONA\u021aI<\/p>\n

Ubicuitate \u0219i simultaneitate franco-rom\u00e2n\u0103 19-20-21<\/em><\/p>\n

I<\/p>\n

(\u00cen loc de prolog)<\/p>\n

William Shakespeare<\/em><\/p>\n

Toat<\/em><\/strong>\u0103\u00a0 lumea-i o scen\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Toat\u0103 lumea-i o scen\u0103,<\/p>\n

\u0218i to\u021bi b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile juc\u0103tori;<\/p>\n

\u00ce\u0219i au exituri \u0219i intr\u0103ri,<\/p>\n

\u0218i un om \u00een via\u021b\u0103 joac\u0103 multe roluri.<\/p>\n

Actele sale fiind \u0219apte v\u00e2rste. \u00cent\u00e2i, infantul,<\/p>\n

Sc\u00e2ncind \u0219i v\u0103rs\u00e2nd \u00een bra\u021bele doicii,<\/p>\n

Apoi \u0219colarul smiorc\u0103it cu traista lui<\/p>\n

\u0218i fa\u021b\u0103 str\u0103lucind diminea\u021ba, t\u00e2r\u00e2indu-se melc<\/p>\n

Nedornic de \u0219coal\u0103. Apoi \u00eendr\u0103gostitul,<\/p>\n

suspin\u0103tor cuptor, cu jalnic\u0103 balad\u0103<\/p>\n

\u00centru spr\u00e2nceana dragei lui. Apoi soldat,<\/p>\n

Jur\u00e2nd stranii sudalme, b\u0103rbos precum un pard,<\/p>\n

Gelos onoarei, grabnic \u0219i iute la g\u00e2lceav\u0103,<\/p>\n

C\u0103ut\u00e2nd b\u0103\u0219ica reputa\u021biei<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u0219i-n gura tunului. Apoi judec\u0103torul,<\/p>\n

Rotund la foale\u00a0 bine c\u0103ptu\u0219ite cu clapon-capon,<\/p>\n

Cu ochi severi \u0219i barb\u0103 formal tuns\u0103,<\/p>\n

Plin de-n\u021belepte ziceri \u0219i pilduiri moderne;<\/p>\n

\u0218i-a\u0219a \u00ee\u0219i joac\u0103 rolul. A \u0219asea v\u00e2rst\u0103 se shimb\u0103<\/p>\n

\u00centr-un sfrijit, papuci, un panataloon,<\/p>\n

Cu ochelari pe nas \u0219i punga pe o parte;<\/p>\n

Ciorapu-i tineresc, bine \u021binut, prea larg\u0103-i lumea<\/p>\n

pentru \u021burloi \u00eempu\u021binat,\u00a0 iar vocea mare de b\u0103rbat,<\/p>\n

\u00centoars\u0103 iar sopran copil\u0103riei, \u00een sunet<\/p>\n

De fluiere, \u0219uiere. Ultima scen\u0103 din toate,<\/p>\n

Ce-ncheie strania istorie d’evenimente,<\/p>\n

E a doua copil\u0103rire, numai uitare,<\/p>\n

F\u0103r’ din\u021bi, f\u0103r’ ochi, f\u0103r’ gust f\u0103r’ ori\u0219ice.<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

(REUNIUNE franco-rom\u00e2n\u0103 \u2013 proiec\u021bie:)<\/p>\n

 <\/p>\n

Titre : La Revue hebdomadaire (Paris. 1892)<\/strong><\/p>\n

Titre : La Revue hebdomadaire : romans, histoire, voyages<\/p>\n

\u00c9diteur\u00a0 : E. Plon, Nourrit et Cie (Paris)<\/p>\n

\u00c9diteur\u00a0 : Librairie Plon (Paris)<\/p>\n

Date d’\u00e9dition : 1892-1939<\/p>\n

\u2026…<\/p>\n

MARGUERITE HENRY ROSIER.<\/p>\n

 <\/p>\n

UNE REUNION<\/strong><\/p>\n

FRANGO-ROUMAINE<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Le Comit\u00e9 \u00ab France-Roumanie \u00bb a offert le 31 juillet \u00e0 M. Takejonesco, ancien ministre, un d\u00e9jeuner o\u00f9 se trouvaient r\u00e9unies aux Champs-Elys\u00e9es un grand nombre de personnalit\u00e9s franco-roumaines.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autour de M. G. Lacour-Gayet, de l’Institut, pr\u00e9sident du Comit\u00e9, avaient pris place : M. Takejonesco; Mlle H\u00e9l\u00e8ne Vacaresco; MM. Emile Boutroux, Jean Richepin, de l’Acad\u00e9mie Fran\u00e7aise ; MM. Maurice Croiset, Rapha\u00eblGeorges L\u00e9vy,. Edmond Perrier, Charles Richet, Andr\u00e9 Weiss, de l’Institut; M. ‘Franklin-Bouillon, d\u00e9put\u00e9, pr\u00e9sident de la Commission des Affaires \u00e9trang\u00e8res; M. Steeg, minister pl\u00e9nipotentiaire ; M. Georges Lecomte, ‘ pr\u00e9sident de la “Soci\u00e9t\u00e9 des Gens de Lettres; M. Chesneau, directeur de l’Ecole des Mines ; M. Fernand Laudet, directeur de la Revue Hebdomadaire, M. Pierre Perroy, secr\u00e9taire g\u00e9n\u00e9ral du Comit\u00e9 franco-roumain.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 MM. Alexandridi, D. Apostol, Atanasiu, A. Bagdad, Prince Brancovan, Bratashane, Max Buteau, Cireshano, D. Comsha, Corpechot, Dimitriu, Draghicesco, Driault, Aurel Eliesco, Fagure, Louis Foisil, Haffner, Honigmann, Paul Hoppenot, Joanidu, Jordachesco, Carlos Larronde, Lebrun, Loiseau, Loyson, Many, Marghiloman, Mavrodin, Mille Mironesc\u00f4, Murnu, J. Pangal, Petrovici, de Pierrefeu,<\/p>\n

Pleshoianu, Popesco Pion, St Popini, G. Raut, Rusanescu, Scarlat Orasco, Serbesco, Sipsom, Soulat,, Theodoresco, Theoharide, Vasseur, Vrinat, Zahariad.<\/p>\n

*<\/p>\n

(AFI\u0218 \u2013 proiec\u021bie:)<\/p>\n

Quomodo possit homo Deum videre.<\/p>\n

8. 15. Nunc accipe, quantum praesens tempus exposcit, ex illa similitudine sensibilium etiam de Deo aliquid nunc me docente. Intellegibilis nempe Deus est, intellegibilia etiam illa disciplinarum spectamina; tamen plurimum differunt. Nam et terra visibilis, et lux; sed terra, nisi luce illustrata, videri non potest. Ergo et illa quae in disciplinis traduntur, quae quisquis intellegit, verissima esse nulla dubitatione concedit, credendum est ea non posse intellegi, nisi ab alio quasi suo sole illustrentur. Ergo quomodo in hoc sole tria quaedam licet animadvertere; quod est, quod fulget, quod illuminat: ita in illo secretissimo Deo quem vis intellegere, tria quaedam sunt; quod est, quod intellegitur, et quod caetera facit intellegi. Haec duo, id est, teipsum et Deum, ut intellegas, docere te audeo. Sed responde quomodo haec acceperis; ut probabilia, an ut vera?<\/p>\n

A. – Plane ut probabilia; et in spem, quod fatendum est maiorem surrexi: nam praeter illa duo de linea et pila, nihil abs te dictum est quod me scire audeam dicere
\nR. – Non est mirandum: non enim quidquam est adhuc ita expositum, ut abs te sit flagitanda perceptio.<\/p>\n

Quo Augustinus progressus sit (9, 16-13, 23)<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 1<\/em><\/p>\n

( ETER, <\/em>suicizi-Con\u0219tiin\u021be. <\/em>Profesorul Dumitru Dr\u0103ghicescu, reputat sociolog \u015fi politolog liberal, a preferat sinuciderea, arunc\u00e2ndu-se, potrivit lui C. R\u0103dulescu-Motru, \u201ede la etajul de sus al casei pe trotuar”.<\/em>)<\/p>\n

VIRGINIA: Uite ce e, Vita – d\u0103-l naibii pe b\u0103rbatul t\u0103u \u015fi hai s\u0103 mergem\u00a0 s\u0103 lu\u0103m cina pe malul r\u00e2ului \u00eempreun\u0103, ne vom plimba prin gr\u0103din\u0103 \u00een lumina lunii, venim acas\u0103, bem o sticl\u0103 de vin, ne ame\u0163im bine \u015fi o s\u0103-\u0163i spun toate lucrurile care-mi mi\u015fun\u0103 \u00een minte, milioanele, miliardele de lucruri – ele nu vin pe lumin\u0103, ci doar pe \u00eentunericul de pe malul r\u00e2ului. G\u00e2nde\u015fte-te la asta. D\u0103-l dracului pe b\u0103rbatul t\u0103u, \u00ee\u0163i spun, \u015fi vino.<\/p>\n

GEORGIAS: Mare\u0219alului i se ofer\u0103 o alegere: fie s\u0103 apar\u0103 \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Poporului, fie s\u0103 se sinucid\u0103 \u00een t\u0103cere. \u00cen primul caz, ar fi aresta\u021bi \u0219i executa\u021bi \u0219i staff-ul \u0219i familia lui, \u00een al doilea, i s-ar asigura funeralii de stat, pentru ar fi murit ca erou.<\/p>\n

CHRISTINE:\u00a0 En me suicidant, le moment venu<\/em>.<\/p>\n

ALLYN: Nu m\u0103 mai \u00eentorc la Broadway.<\/p>\n

GILLES:\u00a0 La Grandeur de Marx.<\/em><\/p>\n

ALEM: \u00a0Milonga del 900.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

ADAM: Nu mai suport s\u0103-mi ucid copiii.<\/p>\n

VINCE:\u00a0 The WSJ editors lie without consequence.<\/p>\n

ROH: Povar\u0103 pentru al\u021bii.<\/p>\n

LISANDRO:\u00a0 D\u00e9cada Infame.<\/p>\n

GETULIO:\u00a0 Carta Testamento, arm\u0103 contra du\u0219manilor.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

DUMITRU: Las sotiei\u00a0 Virginia casa\u00a0 din strada Jules Michelet.<\/p>\n

VIRGINIA: Nu mai risc alt\u0103 c\u0103dere, te-am iubit.<\/p>\n

DIMI: Il admir pe Jean-Paul Sartre care l-a citit pe Martin doar in 6 zile la o masa de la “Les Deux Magots” (asta dupa spusele chelnerului).<\/p>\n

Dupa lectura aceea extraordinar de intensa, Jean-Paul imi spune ca menirea mortii se intelege prin:<\/p>\n

“The for-itself is changed forever into an in-itself that has slipped entirely into the past”.<\/p>\n

Poate ca a fost surmenat dupa alea 6 zile, saracul Jean-Paul si a scris asa ceva…..<\/p>\n

Eu cred, ca el, totusi, a avut sensibilitatea sa-i plateasca un tribut de admiratie lui Martin, prefacandu-se ca intelege. And slipped entirely into the past!<\/p>\n

Sau poate ca Jean- Paul are dreptate si atunci “Realitatea este doar o halucinatie produsa de lipsa de alcool”, adevar scris cu litere mari intr-un “in-itself” bar.<\/p>\n

JOHN: Draghicesco a murit de propria lui m\u00e2n\u0103. \u00cen V\u00e9rit\u00e9 et R\u00e9v\u00e9lation\u00a0 ( Paris, 1934), \u021binte\u0219te s\u0103 formuleze o \u201enou\u0103 religie \u0219i o nou\u0103 idee a lui Dumnezeu pentru\u00a0\u00a0 ra\u021bionali\u0219ti , necredincio\u0219i deranja\u021bi, \u0219i chiar atei.\u201d\u00a0 \u00centocmai cum cre\u0219tinismul, sus\u021bine Draghicesco, nu a fost un neo-iudaism, ci o nou\u0103 religie, astfel \u0219i noua, universala religie pentru timpul nostru nu poate fi un neo-cre\u0219tinism. Prima parte a filmului, ar\u0103t\u00e2nd drama nevie \u0219i vie a crea\u021biei, ne-a a trecut deja pe dinaintea ochilor. prin ochi. Dar epopeea evolu\u021biei umane este \u00eenc\u0103 \u00een derulare, cu omul \u00eensu\u0219i actor principal \u00een dram\u0103.<\/p>\n

\u0218TEFAN: \u0218tiu de la na\u0219ul Tudor, preotul din satul nostru, care i-a cununat pe p\u0103rin\u021bii mei \u0219i m-a botezat \u0219i pe mine \u0219i pe sora mea, c\u0103 Dimitrie Dr\u0103ghicescu a fost \u00eempu\u0219cat de ru\u0219i, nu s-a sinucis. Na\u0219ul Tudor, \u0219i el nepot de-al lui Dr\u0103ghicescu\u00a0 a mers \u0219i l-a adus \u00een sicriu de la Dr\u0103g\u0103\u0219ani, \u0219i c\u00e2nd i-au mi\u0219cat capul a v\u0103zut gaura glon\u021bului.<\/p>\n

GIORGIOS:<\/p>\n

pe \u0219oseaua Dr\u0103g\u0103\u0219ani g\u0103sii o pung\u0103 de bani<\/p>\n

mai la Olt m\u0103runt du\u0219mani \u0219i vreo nou\u0103 mii de ani<\/p>\n

\u00een trovan\u021bii gologani treci pe trei parastasani pe la t\u00e2rgul de c\u00e2rlani<\/p>\n

m\u0103 observ cu \u00een\u021beles m-a\u0219 culege m-au cules<\/p>\n

pe ales de nimicesc \u00een\u021beles \u00een\u021belep\u021besc la o not\u0103 m\u0103 opresc<\/p>\n

\u0219i cu nunt\u0103 m\u0103 silesc robule dumnezeiesc la icoan\u0103 arabesc resculptatului ionesc<\/p>\n

tu \u0219i c\u00e2n\u021bi cu numele s\u0103 se surpe humele<\/p>\n

susure-ne n\u0103vile foile din Gl\u0103vile<\/p>\n

c\u0103-mi sustr\u0103se\u0219i l\u0103vile pe miroase t\u0103vile<\/p>\n

cartea moartea ia-mi-le s\u0103 nu pl\u00e2ng\u0103 mamele<\/p>\n

certe-ne surorile s\u0103 opreasc\u0103 morile<\/p>\n

\u00een concert manelele poleiasc\u0103 schelele<\/p>\n

de \u021bi\u021bei belelele b\u0103ile cu ielele \u0219alele inelele<\/p>\n

taliei \u0219rapnelele de-a italienele anzianhienele<\/p>\n

car\u0103-m\u0103 Olte\u021bului Luncav\u0103\u021b iste\u021bului apa muzie\u021bului<\/p>\n

\u021bepuirea pre\u021bului karma precupe\u021bului patima iube\u021bului<\/p>\n

rutina mistre\u021bului cortul n\u0103t\u0103fle\u021bului orzul m\u0103l\u0103ie\u021bului<\/p>\n

cultul Perie\u021bului cui\u0219orul le\u021bului d\u0103n\u021buirea de\u021bului<\/p>\n

Rama Sita \u00een S\u0103tmar nu se \u00eemp\u0103car\u0103 iar<\/p>\n

ungurene miorene apele sugrum\u0103 mrene<\/p>\n

te catolic diastolic diaspor\u0103 apostolic peste mine \u0219i mongolic<\/p>\n

cum te cheam\u0103 zmeule diavol dumnezeule<\/p>\n

\u0219i pe tine diavole dansul de pe tavole<\/p>\n

doamne nu m\u0103 mai chema pe numele dumneata<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

Scena 2<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(REVELA\u021aIE. Teatrul FENOMEN)<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Imn egiptean<\/em><\/p>\n

… Dumnezeu este adev\u0103rul… Este Regele Adev\u0103rului.<\/p>\n

Dumnezeu e Via\u021b\u0103 \u0219i omul tr\u0103ie\u0219te numai prin el.<\/p>\n

Dumnezeu este Tat\u0103 \u0219i Mam\u0103: Tat\u0103l ta\u021bilor \u0219i Mama mamelor…<\/p>\n

Bhagavat Gita<\/em><\/p>\n

… Las\u0103-\u021bi toate \u00eendatoririle<\/p>\n

\u00centru mine, ad\u0103postul t\u0103u,<\/p>\n

Fiindc\u0103 te voi m\u00e2ntui<\/p>\n

de p\u0103cat \u0219i din robie…<\/em><\/p>\n

Imn\/Gatha <\/em>(Zoroastru)<\/em><\/p>\n

\u2026 Aceasta cer \u021aie, O Ahura! spune-mi \u00eentru adev\u0103r c\u0103 a\u0219 putea cump\u0103ni cele ce sunt ale Tale revela\u021bii, O Mazda! \u0219i cuvintele cerute \u021aie de Mintea Ta Bun\u0103 \u00eentru noi, \u0219i cum s\u0103 atingem, prin R\u00e2nduiala Ta, perfec\u021biunea vie\u021bii. \u0218i cum cu bucurie sufletul s\u0103-mi creasc\u0103 \u00een bun\u0103tate?<\/p>\n

… Aceasta cer \u021aie, O Ahura! spune-mi \u00eentru adev\u0103r: cum s\u0103 alung acest Demon-al-Minciunii de la noi c\u0103tre cei de dedesubt ce sunt plini de revolt\u0103? …<\/em><\/p>\n

Funeraliile lui Hector <\/em>(Homer)<\/em><\/p>\n

\u2026 \u0218i de cum s-adunar\u0103-mpreun\u0103-nt\u00e2lnindu-se to\u021bi troienii,<\/em><\/p>\n

mai \u00eent\u00e2i rugul stropir\u0103 cu vinul de codru p\u00e2lp\u00e2itor,<\/p>\n

astfel puterile focului\u00a0 \u00eenv\u0103luindu-l cu totul,<\/p>\n

iar \u00eentre-acestea fra\u021bii lui Hector \u0219i ceilal\u021bi str\u00e2nser\u0103 oasele-i<\/p>\n

albe, tot com\u00e2nd\u00e2ndu-l, cu ochii \u00een lacrimi potopind obrajii –<\/p>\n

le a\u0219ezar\u0103-ntr-o urn\u0103 de aur sub purpurie p\u00e2nz\u0103<\/p>\n

\u0219i la iu\u021beal\u0103 urna o puser\u0103 \u00eentr-o groap\u0103 scobit\u0103,<\/p>\n

\u0219i-o astupar\u0103 cu lespezi una aproape de alta,<\/p>\n

repede-apoi gr\u0103m\u0103dir\u0103 movila \u0219i-n jur privegheau g\u0103rzi…<\/em><\/p>\n

Menirea fiin\u021bei\u00a0 <\/em>(Seneca)<\/em><\/p>\n

Menirea fiin\u021bei este a-l afla pe Dumnezeu!<\/p>\n

\u0218i ce e Dumnezeu? O For\u021b\u0103 atotputernic\u0103<\/p>\n

Mare, nem\u0103rginit\u0103, a c\u0103rei aspr\u0103 voie<\/p>\n

Duce la \u00eendeplinire ce-\u0219i dore\u0219te.<\/p>\n

El este numai spirit. Fiin\u021b\u0103 infinit\u0103,<\/p>\n

Tot ce vedem \u0219i tot ce nu vedem…<\/em><\/p>\n

Pythia <\/em><\/p>\n

… Sunt dou\u0103 drumuri,<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

muritorii a le ocoli:<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

unul spre casa libert\u0103\u021bii,<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

cel\u0103lalt spre casa robiei.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Katharis <\/em>(Pitagora)<\/p>\n

…\u00a0\u00a0\u00a0 Ca Adev\u0103rul \u0219i Gre\u0219eala-\u0219i are-ndr\u0103gitori<\/p>\n

Grijuliu Filosoful \u00eencuviin\u021beaz\u0103 sau ceart\u0103;<\/p>\n

Dac\u0103 triumf\u0103 Gre\u0219eala, el pleac\u0103; a\u0219teapt\u0103.<\/p>\n

Ascult\u0103 \u0219i cresteaz\u0103-\u021bi \u00een inim\u0103 vorbele mele;<\/p>\n

Ochi \u0219i urechi fii \u00eempotriva prejudec\u0103\u021bii;<\/p>\n

Teme-te de-al altora exemplu; g\u00e2nde\u0219te mereu cu capul t\u0103u:<\/p>\n

Consult\u0103, delibereaz\u0103, alege liber.<\/p>\n

Las\u0103 nebunilor faptele f\u0103r\u0103 \u021bint\u0103 \u0219i cauz\u0103.<\/p>\n

Tu, din prezent, ai a contempla viitorul.<\/p>\n

Mare e\u0219ti Tu, o Doamne <\/em>(Sf\u00e2ntul Augustin)<\/p>\n

\u2026 Ci omul, aceast\u0103 parte a crea\u021biei Tale, dore\u0219te s\u0103 Te laude.<\/p>\n

Tu ne por\u021bi \u00een fericire c\u00e2nd Te l\u0103ud\u0103m:<\/p>\n

Pentru c\u0103 tu ne-ai format pentru Tine,<\/p>\n

\u0218i inimile noastre sunt f\u0103r\u0103 odihn\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00ee\u0219i afl\u0103 odihn\u0103 \u00een Tine.<\/a><\/p>\n

*<\/p>\n

DUMITRU: \u00a0Exist\u0103 o problem\u0103 capital\u0103 care nu trebuie neglijat\u0103, c\u0103ci este poate cheia situa\u021biei actuale. Aceast\u0103 problem\u0103 este Problema lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

Anumite no\u021biuni, considerate perimate, ca, de exemplu, ideea de revela\u021bie<\/em>, de miracol<\/em>, de supranatural<\/em>, de gra\u021bie<\/em>, de judecat\u0103 final\u0103 <\/em>\u0219i sanc\u021biuni supra-terestre<\/em> vor fi reluate.<\/p>\n

Via\u021ba nu este urm\u0103rirea imposibilului prin inutil.<\/p>\n

Aici este, pentru noi, cea mai bun\u0103 garan\u021bie a unei complete independen\u021be de spirit fa\u021b\u0103 de to\u021bi \u0219i chiar fa\u021b\u0103 de noi \u00een\u0219ine.<\/p>\n

Dac\u0103 noi am fi vizat titluri \u015fi succese academice, ar fi trebuit s\u0103 evit\u0103m a emite ipoteze riscante \u015fi de a trage concluzii insolite, \u015fi n-am fi putut spune atunci, de teama de a nu ne compromite, tot ceea ce noi estim\u0103m a fi, dac\u0103 nu adev\u0103rat, cel pu\u0163in probabil. Noi ne-am dat luxul de a scrie ceea ce g\u00e2ndim, f\u0103r\u0103 nicio umbr\u0103 de menajament pentru reputa\u0163ia noastr\u0103, risc\u00e2nd ca urmare a c\u0103dea \u00een nedumerire \u015fi cele mai rele erori. C\u0103ci este \u00een destinul omului s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 adev\u0103rurile pe care le descoper\u0103 cu pre\u0163ul celor mai extravagante erori.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce noi c\u0103utam r\u0103d\u0103cinile ateismului, ne-am g\u0103sit contra lui. Am oferit deci aici rezultatul cercet\u0103rilor \u0219i medita\u021biilor \u00eentregii mele vie\u021bi, fericit dac\u0103 eforturile noastre au fost reluate cu succes de al\u021bii, c\u0103rora descoperirile noastre, dac\u0103 sunt, \u0219i erorile noastre, numeroase f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ar putea servi.<\/p>\n

Ideea de Dumnezeu este ideea de om chiar dac\u0103 atributele i-ar fi amplificate la infinit. Este suficient s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 se l\u0103rgeasc\u0103 la infinit inteligen\u021ba \u0219i \u0219tiin\u021ba umane \u0219i de a-\u0219i duce bun\u0103tatea \u0219i justi\u021bia la perfec\u021biune, pentru ca, sub imaginea de om s\u0103 se dezv\u0103luie \u0219i s\u0103 se iveasc\u0103 ideea de Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, admite\u021bi ideea evolu\u021biei indefinit progresive \u0219i dac\u0103 acorda\u021bi, dezvolt\u0103rii \u0219i perfec\u021bion\u0103rii facult\u0103\u021bilor omului, perspectivele unui timp indefinit, integralitatea acestui proces va realiza ideea c\u0103 omul a devenit Dumnezeu. Vechea teorie biblic\u0103 ce ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 Dumnezeu a f\u0103cut omul dup\u0103 imaginea sa este de o veritate definitiv\u0103 \u00een sensul c\u0103 exist\u0103 un raport de perfect\u0103 analogie \u00eentre Dumnezeu \u0219i om, dar cu aceast\u0103 singur\u0103 diferen\u021b\u0103 aproape c\u0103, \u00een reaitate, \u00een loc s\u0103 fi fost Dumnezeu cel ce a creat \u00een om racursiul foarte imperfect al atributelor sale infinite, omul este cel care care a conceput pe Dumnezeu dup\u0103 imaginea sa infinit flatat\u0103, atributele umane imperfecte \u0219i m\u0103rginite fiind transferate \u00een Dumnezeu pe planul infinitului \u0219i perfectului.<\/p>\n

ANTONIN-DALMACE:\u00a0 Nu exist\u0103 borne pentru g\u00e2ndire; spa\u0163iul este liber, spa\u0163iul este infinit; ea poate alerga… Dincolo de orice num\u0103r, exist\u0103 un num\u0103r, spun matematicienii… Fie bog\u0103\u0163ia, fie onoarea, fie cunoa\u015fterea… fie un obiect oarecare, omul \u00eel vede prin g\u00e2ndirea abstract\u0103, nu restr\u00e2ns la un grad de realizare care l-ar claustra \u00eentr-un cerc, imens dac\u0103 se vrea, dar \u00eenchis; el \u00eel vede infinit, \u00een sensul c\u0103 poate mereu s\u0103 presupun\u0103 o realizare mai \u00eenalt\u0103.<\/p>\n

DUMITRU: Aceast\u0103 aptitudine esen\u021bial\u0103, c\u00e2t de natural\u0103 ar fi, a omului, de a dori infinitul, \u0219i a g\u00e2ndirii omului de a dep\u0103\u0219i totate limitele \u0219i de a nu se satisface dec\u00e2t \u00een infinit, pe ce se fondeaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u? Care \u00eei este ra\u021biunea justificativ\u0103? Dac\u0103 ea este construit\u0103 \u0219i justificat\u0103 pe ideea de Dumnezeu, de unde \u00ee\u0219i ia ea propria legitimitate? Are omul dreptul de a recula totdeauna limitele no\u021biunilor sale, s\u0103 se dep\u0103\u0219easc\u0103? Nu este himeric? Justific\u0103 experien\u021ba aceast\u0103 experien\u021b\u0103, aceast\u0103 caracteristic\u0103, aceast\u0103 proprietate a spiritului \u0219i a sufletului uman?<\/p>\n

ANTONIN: Tendin\u0163a spre domina\u0163ie, spre atotputernicie este \u00eenn\u0103scut\u0103 \u00een om \u015fi se manifest\u0103 de la leag\u0103n: nimic mai tiranic dec\u00e2t voin\u0163ele copilului. Dac\u0103 educa\u0163ia nu le contracareaz\u0103, ele se dezvolt\u0103 cu copilul, el devine atunci st\u0103p\u00e2nul absolut al casei… Acest apetit de putere se manifest\u0103 \u00een eroii sfin\u0163eniei care sunt to\u0163i mari ambi\u0163io\u015fi, dar ambi\u0163io\u015fi \u00eentor\u015fi c\u0103tre bine care cu ajutorul gra\u0163iei au visat la cucerirea lumii \u015fi au sosit \u00een ea.<\/p>\n

Pangermani\u015ftii, care aveau \u00eencredere \u00een Dumnezeu (Gott mit uns) evreii, care f\u0103cuser\u0103 o alian\u0163\u0103 \u00een dou\u0103 forme cu Iehova, ca sociali\u015ftii \u015fi romanticii, sunt imperiali\u015fti care conteaz\u0103 pe o divinitate atotputernic\u0103 (Dumnezeu, ras\u0103 sau clas\u0103) pentru ca, cu concursul s\u0103u, dorin\u0163a lor irepresibil\u0103 de atotputernicie \u015fi de domina\u0163ie s\u0103 fie satisf\u0103cut\u0103.<\/p>\n

FAUST: Lumea nu exista \u00eenainte de o crea eu; eu am tras soarele din ad\u00e2ncurile m\u0103rii; cu mine \u0219i-a \u00eenceput luna cursul fazelor; ziua, pe calea mea, \u0219i-a \u00eembr\u0103cat podoaba, p\u00e2m\u00e2ntul \u00een onoarea mea s-a acoperit de verdea\u021b\u0103 \u0219i flori. La un semn al meu, s-a desf\u0103\u0219urat, \u00een prima noapte, splendoarea nenum\u0103ratelor stele… Dar eu, \u00een plin\u0103 libertate, nesupun\u00e2ndu-m\u0103 dec\u00e2t impulsiunii spiritului meu, eu \u00eemi sunt cu veselie lumina interioar\u0103, \u0219i \u00eemi zoresc cursa, plin de extaz cu totul personal, claritatea, \u00een fa\u021ba mea, \u00eentorc\u00e2nd spatele tenebrelor.<\/p>\n

ANTONIN:\u00a0 Singura epoc\u0103 a vie\u0163ii care poate fi \u00eentr-adev\u0103r bun\u0103 este cea \u00een care nu se tr\u0103ie\u015fte, ci \u00een care via\u0163a vi se arat\u0103 ca un spectacol: este prima tinere\u0163e.<\/p>\n

La aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, lumea \u00een care \u00eenc\u0103 nu am intrat ne apare ca un Eden… \u015fi tinerele suflete se persuadeaz\u0103 c\u0103 exist\u0103, pe undeva, nu \u015ftiu ce minuni de care ele se vor bucura infinit dac\u0103 le vor putea atinge… \u015ei destul de repede \u00ee\u015fi dau seama de dou\u0103 lucruri: primul c\u0103 fericirile visate sunt dificil de ajuns; apoi c\u0103, atunci c\u00e2nd le-a posedat, ele nu satisfac… Prima jum\u0103tate a vie\u0163ii se petrece suspin\u00e2nd dup\u0103 cealalt\u0103 jum\u0103tate, \u015fi cealalt\u0103 jum\u0103tate se petrece regret\u00e2nd-o pe prima jum\u0103tate.<\/p>\n

DUMITRU: Natural, o fericire atins\u0103 nu ne mai satisface pentru c\u0103 aspira\u021biile noastre sunt infinite. Ne regret\u0103m trecutul pentru c\u0103 ne regret\u0103m speran\u021bele dezam\u0103gite \u0219i suspin\u0103m dup\u0103 viitor \u00een speran\u021ba c\u0103 el ne va cople\u0219i. Nu probeaz\u0103 aceasta \u00eendeajuns c\u0103 exist\u0103 infinitul \u00een profunzimile naturii noastre umane?<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 3<\/em><\/p>\n

\u00a0(M\u0102CIUCA. T<\/em>abara de sculptura, <\/em>2014.<\/em> <\/em>Un<\/em> fiu al comunei, <\/em>stabilit la Paris,<\/em> a lucrat\u00a0 statuia din fata primariei. La final a aparut Maciuca de 5 metri, usor inclinata, care a starnit inevitabil imaginatia trecatorilor.<\/em>)<\/p>\n

UNUL: Seamana mai mult cu maciuca aia de care rade toata lumea, nu maciuca arma.<\/p>\n

ALTUL: E de fala pentru comuna? E gata sa pice pe primarie, nu vazusi ca e aplecata asa?<\/p>\n

ALTUL: Pai e cam stramba. Ati vazut dumneavoastra maciuca dreapta?<\/p>\n

ALTUL: Ce reprezinta? O prostie, pentru ca nu era momentul sa puna cand erau atatea sculpturi.<\/p>\n

ALTUL: Seamana ca o cioaca.<\/p>\n

ALTUL: Si, ne uitam la ea sa ne treaca de foame.<\/p>\n

ALTUL: Pai asta e maciuca? Vai de capul lor.<\/p>\n

O B\u0102TR\u021aN\u0102: Parc\u0103 are gur\u0103, uite nasul. Eu cred c\u0103 e neterminat\u0103.<\/p>\n

ALTCINEVA:P\u0103i e ceva de-a lu’. .. Br\u00e2ncu\u0219i, de la T\u00e2rgu Jiu. Cum \u00eei zice?\u00a0 Da. Cu coloana infinitului, e ceva frumos.”.<\/p>\n

IMN:<\/p>\n

Avem echip\u0103, avem valoare,<\/p>\n

Avem m\u0103ciuva a mai tare.<\/p>\n

REPORTER: Maciuca este din granit si marmura. Pe soclu vor fi gravate numele celor 160 de eroi ai localitatii cazuti la datorie.<\/p>\n

VICEPRIMAR: Pentru a ne aduce aminte de luptele depuse si de catre cei decedati, strabuni de-ai nostri. Arta contemporana, sau arta in general, poate aprinde multe controverse. Fiecare de viziunea lui si de nivelul lui de cultura.<\/p>\n

CEORGIAS:<\/p>\n

am venit s\u0103 privesc dansul t\u0103u Doamne \u0218iva<\/p>\n

nu \u0219tiu tamila pur\u0103 cerul cutremur\u0103 mun\u021bii<\/p>\n

\u00eembr\u0103cat \u00een cenu\u0219a crematoriului m-ai sedus<\/p>\n

r\u0103sun\u0103 br\u0103\u021b\u0103ri \u00eentru Dumnezeu jum\u0103tate femeie<\/p>\n

\u0218AMAN\u0102: …prima c\u0103s\u0103torie… cald, c\u0103l\u0103tor ca \u015fi mine … nu ter\u0163i, nu ter\u0163e p\u00e2n\u0103 la tumoare…\u00a0 a doua\u00a0 … de gura colegelor…insisten\u0163e, teatru… dr.ing. cu firm\u0103 de exper\u0163i evaluatori…\u00a0 nu citit, nu discutat, nu c\u0103l\u0103torit, nu ajutor \u00een cas\u0103, nici m\u0103car un film psihologic…\u00a0 3 so\u0163ii anterioare: una bolnav\u0103 psihic iremediabil, dou\u0103 la cimitir … plecat definitiv cu c\u0103r\u0163ile \u015fi hainele…..f\u0103r\u0103 partaj, semnat deliberat tot….muream!… refacere, el vecin apt …. \u00eenceput citit, Djuvara, Boca, Anania… st\u0103m separat… algozon … Harpagon….interior gol, fenomen nemai\u00eent\u00e2lnit…\u00a0 adev\u0103rata mea moarte, numai c\u0103….eu zile pline, el goale… eu: zdruncinat \u00eencrederea \u00een oameni, tr\u0103iesc prin prieteni vechi, vizite departe \u015fi de departe, mi-i simt prea acut pe ai mei pleca\u0163i \u00een Anglia, nu admit nici s\u0103 mor acolo…..iubesc pr\u0103p\u0103dita asta de \u0163ar\u0103…<\/p>\n

GEORGIOS:<\/p>\n

via\u021ba terestr\u0103 din nou<\/p>\n

sim\u021burile se degaj\u0103 de tirania<\/p>\n

spiritului cre\u0219tin ascetic<\/p>\n

oamenii observar\u0103<\/p>\n

c\u0103 ei nu mai<\/p>\n

vorbesc latin\u0103<\/p>\n

Universitatea din Paris<\/p>\n

o condamn\u0103 pe Ioana<\/p>\n

d’Arc la rug<\/p>\n

TITU:\u00a0 Cum am putea \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 \u00eencredin\u0163\u0103m soarta popoarelor pe m\u00e2na unor fiin\u0163e a c\u0103ror capacitate cranian\u0103 este cu zece la sut\u0103 mai mic\u0103? Abia ajung ast\u0103zi creierii cei mai dezvolta\u0163i pentru a putea conduce o na\u0163iune pe calea progresului \u015fi prosperit\u0103\u0163ii materiale… Din 1.000 de c\u0103p\u0103\u0163\u00e2ni m\u0103surate a rezultat 1.410 grame greutate mijlocie la b\u0103rbat \u015fi numai 1.250 la femei.<\/p>\n

DUMITRU: \u00cen via\u021ba mea n-am \u00eent\u00e2lnit art\u0103 \u00een felul acesta la noi, dec\u00e2t \u00een genera\u021bia mea la prietenii Titulescu \u0219i Micescu. \u00cen Fran\u021ba numai cursurile lui Bergson, Boutroux \u0219i Durkheim au putut s\u0103-mi redea emo\u021biile \u0219i entuziasmul lec\u021bilor lui Titu Maiorescu.<\/p>\n

CARMEN: This e-mail contains the references I found on Dimitrie Draghicesco. I am sorry I have taken a month to respond to your request, but it took a lot more than a few clicks to get them. I have also obtained print-outs (photocopies) of the articles cited, except for the one by W. Paul Vogt, which really is not on your topic.<\/p>\n

PITIRIM: E. Meyerson, D. Draghicesco, H. Bergson and others confirm the statement that discoveries and inventions are not made along the Baconian schema but represent the work of “mind and spirit.”<\/p>\n

MARCO: Una svolta importante per il futuro dei prigionieri romeni di Avezzano venne a seguito dallo svolgimento nella sala del Campidoglio di Roma del \u201cCongresso delle Nazionalit\u00e0 Oppresse nella monarchia austro-ungarica\u201d (27 marzo\u201310 aprile 1918) nel quale i delegati romeni Draghicesco, Lupu, Deluca, M\u00e0ndrescu e Mironescu riuscirono, assieme agli altri rappresentanti a ottenere dal ministero della guerra italiano la possibilit\u00e0 di formare unit\u00e0 armate autonome su base nazionale, poste sotto la giurisdizione dei diversi comitati nazionali, offrendo ai soldati di queste nuove unit\u00e0 lo status giuridico di alleati.<\/p>\n

SORANA: Foarte buna ideea publicarii scrisorilor de la Draghicesco\u00a0 cu facsimil si transcriere.<\/p>\n

DUMITRU: La st\u0103ruin\u021bele regretatului I. G. Duca, am fost trimis de Ionel Br\u0103tianu la Paris s\u0103 m\u0103rturisesc acolo \u2013 \u00een cercurile \u00een care tr\u0103isem 15 ani \u00een timpul studiilor \u0219i ulterior merg\u00e2nd pentru cercet\u0103ri sociologice \u0219i filosofice \u2013 \u00eemprejur\u0103rile tragice \u00een care se g\u0103sea \u021bara \u2013 din cauza revolu\u021biei ruse \u2013 s\u0103 ar\u0103t suferin\u021bele \u0219i lipsurile cu care luptam, sacrificiul ce f\u0103cusem \u0219i f\u0103ceam \u00een Moldova \u0219i s\u0103 sus\u021bin drepturile noastre na\u021bionale.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 4<\/em><\/p>\n

(FENOMEN \/ MEMORIAL – \u00een descoperire pe fug\u0103-Dumnezeu)<\/em><\/p>\n

ALBERT: Prietenul meu Draghicesco reaminte\u015fte cum, \u00een 1918, la Roma, noi am ac\u0163ionat \u00eempreun\u0103 pentru libertatea rom\u00e2nilor, a s\u00e2rbilor, a cehilor \u015fi a polonezilor \u015fi pentru antanta lor solidar\u0103.<\/p>\n

TARAS: Spulbera\u021bi s\u00e2ngele Cotropitorilor.<\/p>\n

CATO: Cu c\u00e2t situa\u0163ia devine fericit\u0103 \u015fi \u00eenfloritoare, cu at\u00e2t m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt.<\/p>\n

DUMITRU: Epoca noastr\u0103 marcheaz\u0103 un echilibru indecis \u00eentre neant \u0219i fiin\u021b\u0103.<\/p>\n

\n

HAMLET: Sunt Hamlet. Sunt destul de cinstit \u015fi, totu\u015fi, a\u015f putea s\u0103 m-acuz de asemenea lucruri c\u0103 mai bine mama nu m-ar fi n\u0103scut. Sunt foarte m\u00e2ndru, vindicativ, ambi\u0163ios, cu mai multe crime la m\u00e2n\u0103 \u00eenc\u00e2t n-am g\u00e2nduri s\u0103-le \u00eencap\u0103, nu imagina\u0163ie s\u0103 le dea form\u0103, nu timp s\u0103 le realizez. Ce au de f\u0103cut oameni ca mine ca s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt: suntem bandi\u0163ii bandi\u0163ilor…<\/p>\n

\n

GEORGIAS:<\/p>\n

\u00een aceste timpuri nimic nu mai este<\/p>\n

ca \u00eenainte nici m\u0103car z\u0103pezile<\/p>\n

\u00a0Dumnezeu \u00ee\u0219i este absen\u021ba<\/p>\n

\u00a0cum seceta \u00ee\u0219i este apa<\/p>\n

DUMITRU:<\/p>\n

religia este un sociomorfism<\/p>\n

universal o sociologie<\/p>\n

mitic\u0103 sau mistic\u0103<\/p>\n

lumea divin\u0103\u00a0 este<\/p>\n

reflexul transcendent<\/p>\n

al vie\u0163ii istorice<\/p>\n

rar popoare care par<\/p>\n

s\u0103 nu adore nicio<\/p>\n

divinitate creatoare<\/p>\n

g\u00e2ndirea uman\u0103 este<\/p>\n

condi\u0163ionat\u0103 de<\/p>\n

g\u00e2ndirea divin\u0103<\/p>\n

conceptul de imortalitate<\/p>\n

a subiectului genereaz\u0103<\/p>\n

conceptul de Dumnezeu<\/p>\n

creatorul a construit<\/p>\n

creatura omul a<\/p>\n

creat pe Dumnezeu<\/p>\n

am scris aceste r\u00e2nduri<\/p>\n

la Paris \u00een<\/p>\n

\n

Biblioteca Na\u0163ional\u0103<\/p>\n

\n

MAURICE: Ac\u021biunea este un sistem de mi\u0219c\u0103ri spontane sau voite, o zguduire a organismului, o \u00eentrebuin\u021bare determinat\u0103 de for\u021bele sale vii, \u00een vederea unei pl\u0103ceri sau a unui interes, sub influen\u021ba unei nevoi, a unei idei sau a unui vis. Nimic mai mult; niciun dedesubt \u00eengrijor\u0103tor; toate cad \u00een neant, dup\u0103 cum merge unitatea organic\u0103 sau sistemul vivant c\u0103rora le sunt func\u021biune. La ce bun at\u00e2ta fason pentru a \u00eendep\u0103rta o problem\u0103 himeric\u0103? O franc\u0103 \u0219i brutal\u0103 nega\u021bie valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t toate ipocritele ocoliri ale adev\u0103rului \u0219i toate sofistica\u021biile g\u00e2ndirii. A gusta moartea \u00een tot ce este perisabil \u00eenainte de a fi \u00eengropat pe totdeuna tu \u00eensu\u021bi, a \u0219ti c\u0103 vei fi aneantizat tu \u00eensu\u021bi \u0219i a vrea s\u0103 fii, iat\u0103 pentru spiritele nete, libere \u0219i puternice ultimul cuv\u00e2nt de desc\u0103tu\u0219are, de curaj \u0219i certitudine experimental\u0103: la moarte, totul este mort.<\/p>\n

DUMITRU: Primii cre\u0219tini afirm\u0103 a fi v\u0103zut, cunoscut, un Om-Dumnezeu, fiul lui Dumnezeu, \u0219i \u00een acela\u0219i timp fiul Omului, care era autor de miracole \u0219i de maxime morale cele mai nobile \u0219i exemplul concret al unei vie\u021bi perfecte, cu adev\u0103rat divine. A presupune chiar, cu negatorii ireductibili, c\u0103 un Crist istoric n-a existat niciodat\u0103, este cert \u2013 \u0219i aceasta ei n-o pot nega \u2013 c\u0103, precizamente, \u00een epoca lui Iisus, s-au cunoscut exemplare umane a c\u0103ror conduit\u0103 se apropie, de departe poate, dar se apropie totu\u0219i, de cea a lui Iisus. Thraseaii, Demetriusii, Epictetii, anumite tr\u0103s\u0103turi ale lui Cezar \u0219i August, dar peste ace\u0219tia de Traian, dac\u0103 apologia lui Pliniu cel T\u00e2n\u0103r e adev\u0103rat\u0103, cele ale lui Marc Aureliu \u2013 dac\u0103 maximele sale sunt sincere \u2013 aveau anume reflex al idealului personalit\u0103\u021bii lui Iisus. Persoana lui Iisus era ca o sintez\u0103 a tr\u0103s\u0103turilor umane \u00eempr\u0103\u0219tiate \u00een mai multe nobile persoane ale acestui timp.<\/p>\n

MAURICE: Metafizicienii \u0219i misticii au vorbit egalmente de acest fond divin al fiin\u021bei<\/em>; \u0219i ei au avut sentimentul c\u0103 inteligen\u021ba este Dumnezeu \u00een noi… <\/em>noi suntem fiin\u021be \u00een Fiin\u021b\u0103, inteligen\u021be \u00een Inteligen\u021b\u0103. Nimic ce s\u0103 nu fi primit; dar nimic ce s\u0103 nu <\/strong>fi avut <\/strong>a ratifica, a vrea, a crea din nou; pasivi lui Dumnezeu, dar de asemenea autori \u00een noi ai lui Dumnezeu. <\/em>Prin aceasta \u00een fine apare caracterul cel mai profund \u0219i adesea cel mai necunoscut al inteligen\u021bei. \u00cen ea \u0219i prin ea nu exist\u0103 numai o realitate recunoscut\u0103, reflectat\u0103, calchiat\u0103 pe preexistent<\/em>. F\u0103r\u0103 a pierde \u00een noi caracterul de dependen\u021b\u0103 pe care ea \u00eel p\u0103streaz\u0103 cu privire la Obiectul ei suprem, ea particip\u0103 la ceea ce exist\u0103 \u00een acest Obiect de activitate suveran\u0103 \u0219i de ini\u021biativ\u0103 creatoare. Ea face oper\u0103 divin\u0103.<\/p>\n

\n

HERBERT: Adev\u0103ratul Dumnezeu traverseaz\u0103 lumea, precum goarnele, tamburele \u015fi drapelele, recrut\u00e2nd voluntari de-a lungul str\u0103zilor. Trebuie s\u0103 ne aliem lui, s\u0103-i accept\u0103m disciplina \u015fi s\u0103 ne livr\u0103m luptelor sale. El este c\u0103pitanul nostru, a-l cunoa\u015fte \u00eenseamn\u0103 a avea de acum \u00eenainte pe cineva care ne dirijeaz\u0103 via\u0163a. El simte prezen\u0163a noastr\u0103 \u015fi ne cunoa\u015fte; el este ajutat \u015fi se bucur\u0103 prin noi. El sper\u0103 \u015fi intreprinde. El este pretutindeni imediat la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103, \u00eentocmai cum ar fi o a patra dimensiune.Este o fiin\u0163\u0103 care face parte din spiritul oamenilor \u015fi \u00eei locuie\u015fte. El este \u00een contact direct cu cei care-l sesizeaz\u0103. Dar religia modern\u0103 afirm\u0103 c\u0103, chiar dac\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103 nici \u00een materie, nici \u00een spa\u0163iu, el exist\u0103 \u00een timp, absolut, cum \u00eel poate face un curent de g\u00e2ndire; ea afirm\u0103 c\u0103 el se transform\u0103 \u015fi cre\u015fte, cum o fac desenele unui om, pe m\u0103sur\u0103 ce el ia con\u015ftiin\u0163\u0103; care-a avut un \u00eenceput, pe undeva, \u00een zorii umanit\u0103\u0163ii, \u015fi care a crescut cu umanitatea. Prin ochii no\u015ftri a privit universul, pe care l-a invadat; l-a capturat servindu-se de m\u00e2inile noastre. Toat\u0103 veritatea noastr\u0103, toate inten\u0163iile noastre, toate actele noastre el le absoarbe \u00een el. El este imortala memorie uman\u0103, voin\u0163a uman\u0103 ce p\u0103\u015fe\u015fte cresc\u00e2nd.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 5 <\/em><\/p>\n

(\u015eCOAL\u0102, Boian<\/em>, lec\u0163ie deschis\u0103 (1994). Euforia supunerii c\u00e2nd austriacului, c\u00e2nd rom\u00e2nului (sic), c\u00e2nd rusului \u015fi acum ucraineanului. Ce drog \u015fi st\u0103p\u00e2nirea de al\u0163ii, genera\u0163ii, ce schimb de vederi. Vorba natural\u0103 de Boian. 30 locuri eminesciene la Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n

\n

Lamartine \u00een biblioteca lui Pumnu. D. Draghicesco, Vasile Gherasim, Leca Morariu, Silvestru Moraru Andreevici, Ion Gora\u015f, Tudor Robeanu, Adrian Forgaci, Traian Chelariu, Constantin Loghin, Dimitrie Vatamaniuc, Ilie Torou\u0163iu (cita\u0163i de Grigore Bostan, \u00een cuv\u00e2ntul de dup\u0103 Dumitru Irimia \u2013 \u00eenaintea lui Georgias?)<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

Dou\u0103 p\u0103tr\u0103\u0163ele, \u015fi scriem data de ast\u0103zi, 18 februarie 1994 (credeam c\u0103 17). Ce a\u015fa t\u00e2rziu, hai, Nata\u015fa, repejor, to\u0163i ochii la mine, dictare matematic\u0103, nu valoarea expresiei, numai expresia. \u015ei ultima expresie, diferen\u0163a numerelor 45 \u015fi 15. Pagina 107, exerci\u0163iul 565, g\u0103sim to\u0163i, deci, acuma singurei, scriem \u00een coloni\u0163\u0103, lucr\u0103m, numa nu ne \u00eencurc\u0103m.<\/p>\n

ELEV 1<\/p>\n

Eu tot am terminat.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

\u015ei a terminat de grab\u0103 \u015fi drept. Aiastea. 562, \u015fi mai important. A\u015fa, hai, hai. Aicea-i gre\u015fit, tu ai f\u0103cut sc\u0103derea, da’ e adunare. Bravo, ad\u0103ug\u0103tor, da? Ochi\u015forii la mine.<\/p>\n

ELEV\u01021<\/p>\n

Mi\u015fc\u0103 v\u00eentul frunzele \u015fi \u00eenv\u00eerte\u015fte morile. R\u00e2ndunica a\u015fa zboar\u0103 dar eu trag zmeul de zvoar\u0103. Tata tae lemnele dar eu str\u00eeng surcelele. O feti\u0163\u0103 d\u0103 la pui dar eu \u00een copac m\u0103 sui.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

Dobr\u00eei deni \u00een casa noastr\u0103, na\u015fe krai. Se poate de-nceput? Dac\u0103 voi le\u015fina eu, ve\u0163i le\u015fina \u015fi voi. C\u00e2nd s-a n\u0103scut, totu\u015fi, Creang\u0103?<\/p>\n

ELEV 2<\/p>\n

\u00cen Prigoreni e \u00eenmorm\u00e2ntat tat\u0103l lui Ion Creang\u0103, \u015etefan Petrea Ciubotaru.<\/p>\n

ELEV\u0102 2<\/p>\n

E \u00eenmorm\u00e2ntat Ion Neculce.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

De ce-a vrut s\u0103 fie preot?<\/p>\n

ELEV\u0102 3<\/p>\n

Mama.<\/p>\n

ELEV 3<\/p>\n

Preo\u0163ii tr\u0103iau bine.<\/p>\n

ELEV 4<\/p>\n

Metod\u0103 nou\u0103 de scriere \u015fi citire.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

Ce face m\u00e2nu\u0163a ta.<\/p>\n

ELEV\u0102 4<\/p>\n

Coase c\u0103m\u0103\u015fi.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

\u00centreab\u0103-m\u0103, m\u0103i \u0163\u00e2c\u0103, ceva.<\/p>\n

ELEV\u0102 5<\/p>\n

Ce face cucoana matale?<\/p>\n

ELEV 5<\/p>\n

Cucoana mea de-acum a-nceput s\u0103 l\u0103cr\u0103meze, este un bulg\u0103re de p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

Tema Moise. \u00censeamn\u0103 scos din ap\u0103. Ia\u015fii marilor iubiri, aceast\u0103 citadel\u0103 a rom\u00e2nismului, aceast\u0103 Mecca. Ce este via\u0163a, Florine?<\/p>\n

FLORIN<\/p>\n

Via\u0163a este vis.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

A\u015fa, Schopenhauer zice c\u0103 via\u0163a e lupt\u0103 \u015fi lupta e durere. Cei mai buni dasc\u0103li ai mei sunt albinele din S\u0103rmanul Dionis. Le predam elevilor c\u0103 Junimea e o societate reac\u0163ionar\u0103, acum le predau c\u0103 e progresist\u0103, numaidec\u00e2t. Numai trei cacofonii: tactica cavaleriei, biserica catolic\u0103, Ion Luca Caragiale. Eminescu l-a f\u0103cut scriitor pe Creang\u0103? Cine?<\/p>\n

FLORIN<\/p>\n

Dumnezeu.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

\u015ei Eminescu \u015fi Creang\u0103 au fost neferici\u0163i, marii neferici\u0163i, zice Sadoveanu. Ei au fost neferici\u0163i, dar cine e fericit?<\/p>\n

ELEVI<\/p>\n

Noi suntem.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

Erau ne\u00een\u0163ele\u015fi. Am\u00e2ndoi au fost bolnavi. Aliena\u0163i (nu nebuni), epilepsie. Creang\u0103 pl\u00e2ngea dup\u0103 Eminescu. A avut du\u015fmani, sau n-a avut?<\/p>\n

ELEV\u0102<\/p>\n

Da’ el credea \u00eentr-adev\u0103r \u00een Dumnezeu?<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

Soarta i-a \u00eent\u00e2mplat, sau de la Dumnezeu a fost ora s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103. Creang\u0103 a fost \u00eempotriva altor popoare? \u015ei Eminescu. Creang\u0103, \u00eempotriva evreilor, dar nu ca antisemit. Isus Cristos a fost primul comunist, a ap\u0103rut o carte \u00een Fran\u0163a. \u015eti\u0163i c\u0103 unii oameni au devenit cuvinte. Ghilotina este medicul francez Guillotin.<\/p>\n

COR<\/p>\n

Vatr\u0103 sf\u00e2nt\u0103 de \u0163\u0103ran<\/p>\n

Ni-i gimnaziul din Boian,<\/p>\n

El ne-nva\u0163\u0103, el ne cre\u015fte,<\/p>\n

Ca o mam\u0103 ne iube\u015fte.<\/p>\n

\u00cen gimnaziu noi dorim<\/p>\n

Sufletul s\u0103-mbog\u0103\u0163im,<\/p>\n

Mintea s\u0103 o lumin\u0103m,<\/p>\n

Bra\u0163 puternic s\u0103 dur\u0103m.<\/p>\n

Ni-i Neculce dasc\u0103l sf\u00e2nt<\/p>\n

Leg\u0103nat de-acest p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n

\u015ei-n gimnaziu ne r\u0103m\u00e2ne<\/p>\n

Al lui g\u00e2nd \u015fi al lui nume.<\/p>\n

Pentru-al nostru viitor,<\/p>\n

Pentru \u0163ar\u0103 \u015fi popor<\/p>\n

Vom munci cu s\u00e2rguin\u0163\u0103<\/p>\n

\u015ei elanuri \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n

ELEV\u0102<\/p>\n

La f\u00e2nt\u00e2na lui Ionic\u0103<\/p>\n

Dou\u0103 r\u00e2ndunele c\u00e2nt\u0103,<\/p>\n

Acel mare vrea s\u0103 zboare,<\/p>\n

Acel mic n-are-aripioare,<\/p>\n

Mame, mame, dor de mame…<\/p>\n

Stai, m\u0103i frate, fr\u0103\u0163ioare,<\/p>\n

Ca s\u0103-mi creasc\u0103 aripioare,<\/p>\n

Aripioare de argint<\/p>\n

Ca s\u0103 zbor pe sub p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n

La m\u0103icu\u0163a la morm\u00e2nt<\/p>\n

S\u0103-i dau piatra la o parte<\/p>\n

\u015ei p\u00e2nza pe jum\u0103tate,<\/p>\n

S\u0103-i v\u0103d m\u00e2inile ei moi<\/p>\n

Care ne-au crescut pe noi.<\/p>\n

Vino, mam\u0103, p\u00e2n’ la poart\u0103,<\/p>\n

S\u0103 vezi tata cum ne poart\u0103,<\/p>\n

Dezbr\u0103ca\u0163i, nepiept\u0103na\u0163i,<\/p>\n

\u015ei fl\u0103m\u00e2nzi \u015fi \u00eenseta\u0163i.<\/p>\n

COR<\/p>\n

Aceasta este ziua<\/p>\n

Pe care o serb\u0103m<\/p>\n

Si-n amintirea zilei<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu to\u0163i ne bucur\u0103m.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 6<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(Teatrul FENOMEN)<\/p>\n

 <\/p>\n

DUMITRU: Revela\u021bia este, pentru spiritele libere, o metod\u0103 de mult timp compromis\u0103 \u0219i rejectat\u0103, ca de altfel pentru unii religia, c\u0103reia ea i-a fost \u00eentotdeauna metoda de predilec\u021bie. \u00cen fa\u021ba induc\u021biei \u0219i a deduc\u021biei ra\u021bionale, revela\u021bia a trebuit s\u0103 se efa\u021beze.<\/p>\n

Vom vedea c\u0103 este o gre\u0219eal\u0103 c\u0103 revela\u021bia a fost rejectat\u0103, \u0219i c\u0103, dac\u0103 \u0219tiin\u021ba a respins-o, ea revine \u0219i, sub sub forme \u0219i pe c\u0103i noi, vrea acum s\u0103 o reabiliteze.<\/p>\n

HENRI-LOUIS: Instinctul percepe calit\u0103\u0163ile, inteligen\u0163a corpurile.<\/p>\n

JULES HENRI:\u00a0 Peripe\u0163iile c\u0103l\u0103toriei m\u0103 f\u0103cur\u0103 s\u0103 uit de lucr\u0103rile mele matematice; sosit la Coutance, ne-am urcat \u00eentr-un omnibus pentru nu \u015ftiu ce promenad\u0103; \u00een momentul \u00een care mi-am pus piciorul pe scar\u0103, ideea mi-a venit, f\u0103r\u0103 ca nimic \u00een g\u00e2ndurile mele anterioare s\u0103 fi p\u0103rut a o fi preg\u0103tit, c\u0103 transform\u0103rile de care f\u0103cusem uz pentru definirea func\u0163iilor erau identice cu cele ale geometriei non euclidiene. Am reluat conversa\u021bia \u00eenceput\u0103 dar am avut imediat o \u00eentreag\u0103 certitudine. La \u00eentoarcerea la Caen, am verificat rezultatul cu capul odihnit pentru a m\u0103 achita de con\u015ftiin\u0163a mea.<\/p>\n

Ceea ce va frapa \u00eent\u00e2i de toate sunt aceste aparen\u021be de iluminare subit\u0103, semn manifest al unei lungi munci incon\u0219tiente anterioare; rolul acestei munci incon\u0219tiente \u00een inven\u021bia matematic\u0103 \u00eemi pare incontestabil… Cuv\u00e2ntul incon\u0219tient sau, cum se spune, eul subliminal, joac\u0103 un rol capital \u00een inven\u021bia matematic\u0103.<\/p>\n

HENRI-LOUIS:\u00a0 Nu puteam nici reg\u0103si acest nume, nici s\u0103-mi amintesc uvrajul \u00een care l-am v\u0103zut prima oar\u0103 citat. Am notat fazele muncii prin care \u00eencercam s\u0103 evoc numele s\u0103u recalcitrant. Am pornit de la impresia general\u0103 care\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eemi r\u0103m\u0103sese… tot ce pot afirma este c\u0103 impresia l\u0103sat\u0103 \u00een spiritul meu era absolut sui generis, \u0219i c\u0103 ea tindea, printr-o mie de dificult\u0103\u021bi, s\u0103 se transforme \u00een nume propriu. Erau mai ales literele d \u0219i r care-mi r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een memorie prin aceast\u0103 impresie. Dar ele nu erau amintite ca imagini vizuale sau auditive, sau chiar ca imaginii motrice cu totul. Ele se prezentau mai ales ca o anumit\u0103 direc\u021bie a efortului de urmat pentru a ajunge la articularea numelui c\u0103utat. \u00cemi p\u0103rea, gre\u0219it de altfel, c\u0103 literele trebuiau s\u0103 fie primele din cuv\u00e2nt, tocmai pentru c\u0103 ele aveau aerul de a-mi ar\u0103ta drumul. \u00cemi spuneam c\u0103 \u00eencerc\u00e2nd cu ele diverse vocale, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, voi reu\u0219i s\u0103 pronun\u021b prima silab\u0103 \u0219i s\u0103 prind astfel un elan care m-ar fi transportat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul cuv\u00e2ntului. Se va sf\u00e2r\u0219i munca asta prin a izbuti? Nu \u0219tiam, dar nu era \u00eenc\u0103 foarte avansat\u0103 c\u00e2nd, brusc, <\/em>\u00eemi revine \u00een minte c\u0103 numele era citat \u00eentr-o not\u0103 a c\u0103r\u021bii lui Kay asupra educa\u021biei memoriei, \u0219i c\u0103 de altfel acolo f\u0103cusem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu el. Acolo m-am dus imediat s\u0103 caut. Poate resurec\u021bia brusc\u0103 <\/em>a amintirii utile s\u0103 fi fost efectul hazardului.<\/p>\n

DUMITRU: Mecanismul astfel descris de M. Bergson este cu totul analog celui al inven\u021biei descrise de Poincar\u00e9 \u00een termeni echivalen\u021bi. Aici ca \u0219i acolo, munca sau efortul eului con\u0219tient nu d\u0103 rezultat; cele dou\u0103 litere despre care tocmai s-a vorbit sunt schemele simple despre care vorbea Poincar\u00e9. Pe aceast\u0103 schem\u0103, eul con\u0219tient va face toate combina\u021biile care vor fi posibile de f\u0103cut; nu va fi timp s\u0103 le epuizeze. \u00cei trebuia s\u0103 lase aceast\u0103 sarcin\u0103 eului subliminal care pu\u021bin timp dup\u0103, \u0219i brusc, g\u0103se\u0219te ce se c\u0103uta.<\/p>\n

BENEDETTO: Filosofii care au identificat natura cu voin\u0163a nu au gre\u015fit cu totul, c\u0103ci astfel ei au descoperit cel pu\u0163in un aspect al verit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

DUMITRU: Existen\u0163a transcendent\u0103 a lumii fizice este deci faptul ac\u0163iunii umane, al activit\u0103\u0163ii practice. Existen\u0163a exterioar\u0103 este ipostaza conceptului de natur\u0103, care nu este de altfel dec\u00e2t o func\u0163iune a \u00eensu\u015fi spiritului uman, func\u0163iunea abstractiv\u0103, mecanicist\u0103, care materializeaz\u0103 o func\u0163iune \u00eentr-un grup de fiin\u0163e.<\/p>\n

PIERRE:Timp de ani \u00eentregi, religia \u015fi \u015ftiin\u0163a s-au b\u0103tut, s-au opus una contra alteia, dar \u015ftiin\u0163a este un pic ingrat\u0103 \u00een acest sens. \u00cen fapt, cum se face c\u0103 ea exist\u0103? Ea n-a putut exista dec\u00e2t pentru c\u0103, timp de secole, religiile au \u00eenv\u0103\u0163at umanitatea, modestia, \u00eenclinarea \u00een fa\u0163a ordinii superioare… ele sunt cele care au creat savantul experimentator.<\/p>\n

SF\u00c2NTUL IGNAT: Eu sunt gr\u00e2na lui Dumnezeu, vreau s\u0103 fiu m\u0103cinat de din\u0163ii fiarelor pentru a deveni pura p\u00e2ine a lui Hristos. M\u00e2ng\u00e2ia\u0163i deci fiarele, ca ele s\u0103-mi fie morm\u00e2nt.<\/p>\n

GUIDO:\u00a0 Pentru Antichitate, realitatea era o carte care este de citit. \u00cen timp ce pentru moderni ea este o carte de scris; \u0219tiin\u021ba noastr\u0103 nu este ca o imagine \u00een oglind\u0103, nu este simplu reproductiv\u0103, ci creatoare.<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 7<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

(Cafeneaua teatrului FENOMEN.)<\/p>\n

 <\/p>\n

DIMI: Cred ca banuiesti ca nu sunt de acord cu peregrinarile in basm si misticism ale lui Draghicesco si ale filozofilor la care face el referinta. Social-istoric-national, oricum scrierile lui Draghicesco au mare valoare.<\/p>\n

Fiintele umane se nasc cu posibilitatea sa isi dezvolte “Constiinta” (vezi si Draghicesco), dar majoritatea nu isi dezvolta o constiinta genuina, ci diverse surogate imitative, fara valoare spirituala sau intelectuala.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Ei, aceasta majoritate conduce lumea de astazi si cei care reprezinta aceasta majoritate sunt din ce in ce mai multi!<\/p>\n

Democratia ca fenomen practic, a disparut odata cu grecii antici, cu Pericles, dar cuvantul a ramas, ca sa fie maltratat de idioti care apoi umbla cu Kalasnikovuri si pazesc inchisori de popoare intregi.<\/p>\n

Si ma numesc pe mine xenofob!<\/p>\n

GEORGIAS: \u00cen studen\u021bie am citit din Henry Corbin crez\u00e2ndu-l un cirac al lui Heidegger \u0219i Hoelderlin.\u00a0 Am dat, cu mare bucurie de o referin\u021b\u0103 Corbin-Dr\u0103ghicesco. C\u00e2nd colo, recenzia mi s-a p\u0103rut un mi\u0219to. Al cui? Al st\u00e2lpului islamismului, \u00eentru Sohrawardi, cu care a captat mul\u021bi poe\u021bi americani. Mundus imaginalis, o lab\u0103 trist\u0103.<\/p>\n

Altfel vor fi procedat Goethe sau Cantemir cu pupatul osmanl\u00e2ilor. Corbin cred c\u0103 s-a prins c\u0103 Islamul e de m\u00e2n\u0103 zero la recenzatul s\u0103u. India \u0219i China i se par irecuperabile lui D. Draghicesco, dar nu-i tezauriz\u0103m aici colonialismele sale poate masonice via Titulescu.<\/p>\n

DIMI: Acest Corbin pare sa fie un filozof adevarat, get-beget, adica un tampit falos, cu pretentii. El nu a inteles ca Draghicesco vorbeste despre posibilitatea oricarui individ sa se transforme in dumnezeire. Este vorba de constiinta adevarata si imaginatie astro-spiritual-biologica.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Draghicesco a avut si a simtit acest potential fantastic, care nu are decat tangente cu filozofia clasica sau de orisice fel.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Corbin e “clasic”, ca si Kant, Heideger si alti tantalai care prin incalcirea\/complicarea notiunilor celor mai simple in formule de ne-nteses, trezesc admiratia altor tantalai care prin faptul ca nu inteleg nimic, cred ca respectivii au descoperit sau definit ceva important.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Cioran avea dreptate cand spunea ca mai curand ai o revelatie filozofica vorbind cu un cioban din Carpati, decat cu toti filozofii Frantei.<\/p>\n

GEORGIAS: Zice c\u0103 un \u021b\u0103ran costumat ca atare s-a strecurat \u00eentr-o sal\u0103 de curs unde un profesor tocmai preda filosofia lui Heidegger. Dup\u0103 audierea prelegerii, \u021b\u0103ranul a obiectat oarecum la oarece sofistic\u0103 \u0219i profesorul l-a be\u0219telit c\u0103 n-are ce c\u0103uta acolo, nu e de el. Era Heidegger \u00een persoan\u0103\u00a0\u021b\u0103ranul incognito. Nu \u0219tiu ca profesorul s\u0103 fi fost Corbin.<\/p>\n

DIMI: Nu pot sa-mi dau seama la cine se refera Draghicescu aici; M Croce?<\/p>\n<\/div>\n

\n

Poate ca e vorba de Benedetto Croce?<\/p>\n<\/div>\n

\n

Oricum, cam trase de par teoriile filozofice mai moderne. Nimic nou de la Platon incoace pina in era moderna, adica perioada de dupa 1970, cand lumea a inceput sa priceapa universul si mai ales fiinta umana. <\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

GEORGIAS: M-ai prins, Monsieur… Sort, fason, bref, M., pastrate din original, cumva la bobeala. Abia cam pe la a mia pagina de tradus, a aparut si \u00a0o M-lle, singura versus toti mascurii histeoriei, care, intuitiv, este receptabila.\u00a0A\u00a0fi tradus M cu D-l? Apelatia, in ambele limbi, era, in 1934 (cand a aparut cartea), ca si acum, mi s-a parut, valabila pentru numele personalitatilor in viata, acum duse (si poate mascarite cu M, dar destui nu mai traiau nici atunci, nici Platon, si au scapat si de M si de Dl).<\/p>\n

\u00a0DIMI: ADEVAR SI REVELATIE”, de DUMITRU DRAGHICESCU! …Este, oarecum (“avant la lettre”!), in linia viitoarei lucrari a lui NIKOLAI BERDIAEV, “ADEVAR SI REVELATIE” – cea din 1954!!! BERDIAEV are, insa, un continut mistic mai accentuat – DRAGHICESCU – unul savant, mai accentuat…!<\/p>\n

GEORIAS: Ipoteza colonizarii planetei Terra cu extraterestrii in diferite etape este astazi admisa ca de bun simt si acceptata de cercetatori evoluati pe plan mental si spiritual.
\nUn pionier al acestei teorii ultrarevolutionare a fost, cum nu se poate produce nici o mirare, un roman. \u00cen Revista de Filosofie numarul 2 din anul 1938, valceanul Dumitru Draghicescu (4 mai 1875 \u2013 25 august 1945) a publicat articolul \u201cReflexions sur l\u2019origine et la destin\u00e9e de l\u2019homme\u201d. El admite ca originea omului este legata de vizita unor extraterestrii care au aterizat in Asia sau in Atlantida. Acestia au putut veni din planete diferite, de unde s-ar explica si rasele diferite de la noi. Contactul s-a stabilit pe vremea aparitiei omului de la Piltdown, om care deja nu mai avea fruntea tesita, caracteristica omului din Neanderthal din Pleistocen. Dumitru Draghicescu, doctor in Sociologie sub conducerea lui Emil Durkheim, conferentiar la Universitatea din Bucuresti, senator si deputat de Valcea, colaborator apropiat al lui Nicolae Titulescu, ambasador al tarii noastre in Mexic, deci incontestabil a fost o mare personalitate.<\/p>\n

\u0218TEFAN: Sunt nascut foarte aproape de localitatea in care s-a nascut el, Zavoieni DE LANGA MACIUCA. Este personajul principal al romanului meu ‘ “SI TU VEI FI VAZDUH” Sunt unul dintre nepotii dapartati ai lui Dimitrie Draghicescu.. O sora de a lui este stra-strabunica mea. P\u0103rintii lui sunt deci si stra, stra, starbunici ai mei.<\/p>\n

GEORGIAS: Sa fie Subiectivitatea umana cu privire la ea insasi tema colocviului filosofic pe care-l \u00eentrevezi in Bucuresti? Blaga vedea pe Parvan, in Getica, proiectandu-si propria spiritualitate asupra dacilor, asa si tu, poate, asupra suedezilor. Pentru ca, suferinda de schizofrenie, Yvona Pop, din Stokholm, proiectandu-se si ea asupra acelorasi realizabili, ii deconstruieste (si intr-un roman al meu). In doua saptamani, or so, in Stokholm si Uppsala (o zi), n-avui decat sa zic din gura ca tine. Despre romani numai de…bine. Daca nu jucasi golf, eu fusei in Herastrau. Imi si dadu o profesoara cartea ei – Copii dusmani ai poporului – in care, la Falticeni, sub Stalin, numai familiile evreiesti se purtau,\u00a0scrie,\u00a0mai omenos spune, ca romanii… Ea tot vrea sa intre, la 72 de ani, in Uniunea Scriitorilor. <\/strong><\/p>\n

DIMI: …adauga raspunsul meu ca semn de exclamatie la subiectivitatea umana cu privire la ea insasi!\u00a0Toate societatile umane sunt formate din oameni si scandinavii nu sunt cei mai sociali pamanteni, nu stai cu ei la taifas in avion, in statie de autobus sau la piata, dar strainii care au trait acolo mult timp, ca mine vreo 40 de ani, stiu ca, mai ales suedezii, sunt foarte creativi, au mult simt al umorului si fac prieteni genuini, pe viata. Englezii nu pot sa-i critice just si nici francezii, americanii sau nemtii, poate mai curand japonezii, cu care se aseamana putin. Romanii sunt, bine-nteles exceptionali, nu pot spune altceva, deoarece prin vinele mele de aroman, curge si sange romanesc, dar inca nu stiu cum sa descriu sau sa clasific “excelenta romanilor”. De aceea fiecare individ cara cu el multa responsabilitate, fiind intotdeauna un ambasador al natiei lui!<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 8<\/p>\n

(CAMERA Saminei, Stockcholm, SUFRAGERIA familiei Rana, Bucure\u015fti, video-audio, Samina confes\u00e2ndu-se Virginic\u0103i. R\u0103m\u00e2nem \u00een exil.)<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

C\u00e2nd e\u015fti \u2018suedez\u0103\u2019 e una \u015fi c\u00e2nd e\u015fti \u2018rom\u00e2nc\u0103\u2019 e altceva!<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Tu, Teodorina, fiic\u0103-ta.<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

Ea are cet\u0103\u0163enie suedez\u0103 dar spune c\u0103 e rom\u00e2nc\u0103. Prin America e mai simplu \u015fi se pare c\u0103 \u015fi pe la Londra. Ea \u015ftie englez\u0103 \u015fi suedez\u0103. Deci nu poate fi vorba dec\u00e2t de \u0163\u0103ri cu astfel de\u00a0 limbi.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Nu de Rom\u00e2nia.<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

M-am \u00eemboln\u0103vit de nervi la \u00eentoarcerea acas\u0103 \u015fi nu puteam lucra \u00een servicii \u015fi-mi d\u0103deam demisia \u015fi multe alte abateri \u015fi nebunii Mano-Depresive. Am fost foarte nefericit\u0103. Nu m\u0103 sim\u0163eam bine acolo ca \u015fi acum fiindc\u0103 sunt foarte impresionabil\u0103 \u015fi simt toate durerile lumii \u00een inima mea \u015fi nu pot apoi dormi noaptea \u015fi le sar \u00een ajutor \u015fi complic familia mea \u015fi fac acte necugetate \u015fi dau banii to\u0163i de\u015fi nu avem dec\u00e2t pensii modeste etc. etc.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

De nivel suedez…<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

\u00a0Ia g\u00e2nde\u015fte-te un pic la cei din Rom\u00e2nia. Ia du-te s\u0103 vezi ce pr\u0103p\u0103d este de mi-am dat haina de pe mine c\u00e2nd am v\u0103zut \u00een plin\u0103 iarn\u0103 o \u0163iganc\u0103 \u00een picioarele goale \u015fi dezbr\u0103cat\u0103 cu un copil \u00een bra\u0163e. I-am sim\u0163it frigul ei \u015fi m-am impresionat foarte tare \u015fi m-am dezbr\u0103cat \u015fi am \u00eembr\u0103cat-o pe ea f\u0103c\u00e2nd o real\u0103 poman\u0103 pentru cei dragi! A\u015fa am r\u0103mas eu acum f\u0103r\u0103 paltonul meu \u00eembl\u0103nit \u015fi f\u0103r\u0103 pulover.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

\u00cembr\u0103ca\u0163i-i pe cei goi…<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

Ca s\u0103 zic a\u015fa \u00een Rom\u00e2nia sunt to\u0163i droga\u0163i fiindc\u0103 foarte mul\u0163i iau benzodiazepine. Dac\u0103 ai cuno\u015ftin\u0163e la farmacie (dar \u015fi f\u0103r\u0103 cuno\u015ftin\u0163e), le po\u0163i cump\u0103ra f\u0103r\u0103 re\u0163ete de la doctori psihiatrici (ca \u015fi \u00een America, de altfel, unde mi le cump\u0103ram f\u0103r\u0103 probleme).<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Din ce \u00een ce mai bine.<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>M\u0103 simt r\u0103u de mic\u0103 \u015fi de foarte t\u00e2n\u0103r\u0103. Eu pe mine nu m-am \u00een\u0163eles. Cum s\u0103 m\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 al\u0163ii? Deci, Timi este un erou care a supravie\u0163uit tuturor intemperiilor de i-a mirat pe suedezi.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Doar e diplomat<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

Iat\u0103 ni\u015fte versuri ale unui poet din Bucure\u015fti: Eu sunt nebun, Ei sunt cumin\u0163i, Mie nu-mi plac nevestele lor, Lor nu le place iubita mea\u2026etc.etc.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Trist!<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

\u00a0Am crezut c\u0103 am sc\u0103pat \u015fi c\u00e2nd colo au venit valuri mai mari peste mine \u015fi m-au dus cu poli\u0163ia fiindc\u0103 eu nu mai vroiam s\u0103 m\u0103 tratez \u015fi s\u0103 fiu internat\u0103 \u00een spital. Dar m\u0103 puteam sinucide, ceea ce mi-a trecut prin cap (Dumnezeu s\u0103 m\u0103 ierte, fiindc\u0103 via\u0163a \u015fi crucea mea sunt la El \u015fi trebuie s-o duc p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Nemaivorbind ce ar marca-o pe Teodorina care e tot mai \u00eengrijorat\u0103 din pricina mea \u015fi a st\u0103rilor mele din ce \u00een ce mai grave).<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

E\u015fti bine acum.<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

Eu nu func\u0163ionez \u015fi am prins un fel de fobie de oameni \u015fi petreceri.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Teodorina nu vrei s\u0103 se m\u0103rite.<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

E mai bine ca \u00een Suedia cu formula sambo (c\u0103s\u0103torie f\u0103r\u0103 acte) sau c\u0103s\u0103torie la distan\u0163\u0103 (sarbo), adic\u0103 stau la dou\u0103 adrese (b\u0103rbatul la una \u015fi femeia la alta \u015fi se \u00eent\u00e2lnesc c\u00e2nd au chef unul de altul). Sau ai un prieten \u015fi nu stai cu el tot timpul.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Tu te-ai m\u0103ritat bine.<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

Am fost foarte nefericit\u0103 \u015fi mereu singur\u0103, m\u0103ritat\u0103 cu mine \u00eens\u0103mi. Eu sunt bucuroas\u0103 c\u0103 Teodorina s-a \u00eentors \u00een Europa, dup\u0103 6 ani de Hollywood \u015fi Los Angeles \u015fi New York \u015fi este la Londra. \u015etiind limba englez\u0103 \u00eei este mai u\u015for ca la Paris. De la Londra poate veni simplu \u015fi ieftin aici, la Stockholm. A fost acum c\u00e2teva luni la noi s\u0103 ne vad\u0103 \u015fi vorbim permanent la telefon (mobil) \u015fi ne scriem emailuri. Am s\u0103-\u0163i trimit unele \u00een englez\u0103 s\u0103 vezi ce splendori \u00eemi scrie \u015fi lui taic\u0103-so. Este extrem de credincioas\u0103 \u015fi foarte, foarte str\u0103lucitoare la minte \u015fi\u00a0 foarte \u015farmant\u0103 \u015fi prietenoas\u0103. \u015ei ea e cet\u0103\u0163ean\u0103 suedez\u0103 \u015fi e \u00eempreun\u0103 cu suedezele, fiindc\u0103 rom\u00e2ncele, din p\u0103cate, nu ajung pe unde umbl\u0103 suedezele. \u015ei mai trece mult\u0103 ap\u0103 pe Dun\u0103re \u015fi multe genera\u0163ii p\u00e2n\u0103 ajung ca suedezele.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Cum d\u0103 Dumnezeu.<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

\u00a0A\u015fa e via\u0163a mea de mano-depresiv\u0103 nediagnosticat\u0103 o jum\u0103tate de secol.<\/p>\n

Sunt sinucideri \u00een lan\u0163.\u00a0\u00a0 Serotoninul lipse\u015fte, a\u015fa de r\u0103u te sim\u0163i \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i po\u0163i pune cap\u0103t zilelor, e\u015fti mort de viu. S\u0103 n-avem vorbe!<\/p>\n

*<\/p>\n

II<\/p>\n

Scena 1<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(FENOMEN)<\/p>\n

DUMITRU: Patriotismul este religia na\u021biunii, cultul na\u021biunii devenit absolut, dup\u0103 cum catolicismul este religia universalismului, care dep\u0103\u0219e\u0219te na\u021biunile; unul este produsul ideologiei str\u00e2mte \u0219i exclusiviste a na\u021biunii, cel\u0103lalt este cel al ideologiei largi, al universalismului, al umanit\u0103\u021bii reunite \u0219i solidare, \u00eentr-un singur \u0219i unic organism social global; unul este cultul cet\u0103\u021bii na\u021bionale –<\/em>al polis<\/em>-ului -, cel\u0103lalt cultul cet\u0103\u021bii universale <\/em>a cosmopolis<\/em>-ului. \u0218i c\u00e2nd egalitatea <\/em>\u0219i fraternitatea <\/em>de caracter funciarmente universal se va ridica \u0219i afirma cu Liga Egalilor<\/em>, de unde va ie\u0219i mai t\u00e2rziu socialismul interna\u021bional, patriotismul va reac\u021biona violent \u00eempotriva ei \u0219i o va extermina. \u00cen 1871, toleran\u021ba timpurilor moderne nu a \u00eempiedicat masacrul comunarzilor, care jertfiser\u0103 unei alte divinit\u0103\u021bi, unei divinit\u0103\u021bi interna\u021bionale \u00een detrimentul patriei.<\/p>\n

Robespierre introduse cultul zei\u021bei Raison. Patria \u021binea natural locul lui Dumnezeu Tat\u0103l. Ra\u021biunea era echivalentul Sf\u00e2ntului-Spirit. Nu lipsea dec\u00e2t Iisus, revelatorul, al c\u0103rui rol era umplut f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 de Robespierre \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

Nimic mai caracteristic, la acest subiect, dec\u00e2t cultul Ioanei d’Arc. Patriotismul francez, sentimentul na\u021bional, \u00een Fran\u021ba, a avut punctul s\u0103u de plecare \u00een con\u0219tiin\u021ba acestei tinere \u021b\u0103r\u0103nci \u0219i \u00een faptele ei prodigioase, a\u0219a cum religia cre\u0219tin\u0103 a avut punctul s\u0103u de plecare \u00een con\u0219tiin\u021ba \u0219i actele lui Iisus. Pe m\u0103sur\u0103 ce sentimentul na\u021bional se va afirma \u0219i va triumfa, personalitatea virginei eroice \u0219i opera sa, vor cre\u0219te \u0219i vor lua propor\u021bii supraomene\u0219ti. Iat-o, \u00een aceste ultime timpuri, instalat\u0103 \u00een centrul con\u0219tiin\u021bei franceze. \u0218i, prob\u0103 vivant\u0103 c\u0103 ea a devenit un veritabil simbol religios \u00een Fran\u021ba este c\u0103 acest cult al ei a reunit aproape to\u021bi francezii, catolicii ca \u0219i liber-g\u00e2nditorii. Care va fi, \u00een viitor, soarta acestui cult patriotic?<\/p>\n

ALFRED:\u00a0 Biserica pentru noi este scumpa \u0219i b\u0103tr\u00e2na noastr\u0103 na\u021biune, Fran\u021ba noastr\u0103 iubit\u0103, umanitatea noastr\u0103 francez\u0103 \u00een care noi servim umanitatea universal\u0103.<\/p>\n

DUMITRU: \u00cen aparen\u021b\u0103, englezii fac impresia unui popor r\u0103mas fidel Bibliei. Dar, \u00een fond, credin\u021ba lor este at\u00e2t de descompus\u0103 \u00een f\u0103r\u00e2me, c\u0103 s-au f\u0103cut tot at\u00e2tea forme \u0219i nuan\u021be c\u00e2te biserici \u0219i pastori. Unitatea credin\u021bei religioase este realmente pulverizat\u0103. \u00cen locul ei s-a instalat religia Patriei. Ca s\u0103 v\u0103 da\u021bi seama, vizita\u021bi Saint-Paul din Londra, dar mai ales Wesminster Abbey. \u00cen aceasta din urm\u0103, nu g\u0103si\u021bi urm\u0103 de Iisus \u0219i de Virgina mam\u0103. Ceea ce v\u0103 va frapa este c\u0103 locul lui Iisus a fost oferit unui \u00eendep\u0103rtat rejeton al rasei sale, prestigiosului lord Beaconsfield, alias <\/em>Disraeli; al\u0103turi de el, vede\u021bi ast\u0103zi pe Gladstone \u0219i, m\u00e2ine, Lord Asquith \u0219i David Lloyd George. Religia cre\u0219tin\u0103, pulveriz\u00e2ndu-se ca doctrin\u0103, s-a transformat \u00een panteon al tuturor gloriilor na\u021biunii. Considera\u021bi c\u0103 Panth\u00e9on \u0219i D\u00f4me des Invalides sunt Biserici dezafectate.<\/p>\n

S\u0103 mai vorbim, egal, de venera\u021bia religioas\u0103 pe care patria \u0219i na\u021biunea englez\u0103 o inspir\u0103 copiilor s\u0103i, \u0219i al c\u0103rui scriitor Kipling este preotul \u0219i profetul ?<\/p>\n

HERBERT: Na\u021bionalismul din care noi facem un dumnezeu trebuie s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 se al\u0103ture \u00een limburi celorlal\u021bi dumnezei ai tribului. Am devenit na\u021bionalii umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n

DUMITRU: Dar aceasta, se \u00een\u021belege, a returnat cultul cosmopolis-ului socialist, acest monoteism al viitorului.<\/p>\n

ALFRED:\u00a0 Din to\u0163i beligeran\u021bii, germanii sunt cei care se reclam\u0103 cel mai mult de la Dumnezeu… Dumnezeu nu este Dumnezeul germanilor… la fel de bine nu este abia dec\u00e2t ca un ofi\u0163er general \u00een suita \u00eemp\u0103ratului, care-l trateaz\u0103 familiar. Acest b\u0103tr\u00e2n Dumnezeu este spiritul Germaniei, geniul s\u0103u tutelar, expresia mistic\u0103 a for\u0163ei sale. El nu este personificarea unui mare ideal uman… Dumnezeul germanilor este personificarea unui apetit na\u0163ional \u015fi el nu apare mare dec\u00e2t prin propor\u0163iile colosale ale acestui apetit pe care-l figureaz\u0103… Dumnezeul germanilor este o form\u0103 de orgoliu german. Nu se bat pentru el, ci el este cel care, \u00eempreun\u0103 cu germanii \u015fi pentru ei, se bate pentru Germania. Guillaume II scria c\u00e2ndva c\u0103 acest dumnezeu inspirase pe bunicul s\u0103u Guillaume I pentru fondarea imperiului german; f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 el l-a inspirat \u015fi pe Guillaume II pentru r\u0103zboiul prezent. Dumnezeul germanilor este un b\u0103tr\u00e2n dumnezeu. C\u00e2nd regii din Ninive f\u0103ceau relatarea oficial\u0103 a expedi\u0163iilor lor uitau s\u0103 scrie: \u201eCu protec\u0163ia zeului Assur, seniorul meu, am mar\u015fat contra cut\u0103rei \u0163\u0103ri\u201d. Dumnezeu purta numele poporului: Assur era Asiria, Assur era asirian. Dumnezeul germanilor este Germania; el este german.<\/p>\n

Astfel cre\u015ftinismul devine german \u015fi prin aceea\u015fi ocazie dumnezeul cre\u015ftinilor se face belicos \u015fi crud. Individualismul religios cel mai absolut s-a rezolvat \u00een na\u0163ionalismul cel mai orgolios \u015fi cel mai fanatic. O asemenea form\u0103 de individualism este deja o alterare a Evangheliei care nu cunoa\u015fte indivizi izola\u0163i \u00een Dumnezeu, ci fra\u0163i aduna\u0163i \u00een el pentru caritate. O umbr\u0103 de cre\u015ftinism, incosistent\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi, va fi deci acomodat\u0103 germanismului \u00een cre\u015ftere \u015fi i se va da aparen\u0163a de evanghelie. La fel progresele culturii germane, expresia influen\u0163ei germane, domina\u0163ia universal\u0103 a Germaniei \u015fi a imperiului s\u0103u, sunt domnia lui Dumnezeu… Abera\u0163ie intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103 pe care anticii profe\u0163i o repro\u015fau unei foarte m\u00e2ndre culturi ce se numea Senacherib \u015fi Nabucodonosor.<\/p>\n

Dup\u0103\u00a0 Deissmann, r\u0103zboiul german este un r\u0103zboi sf\u00e2nt, cea mai mare manifestare de for\u021b\u0103 \u015fi – prin aceasta – de religie vivant\u0103 pe care universul a v\u0103zut-o vreodat\u0103…\u00a0 El vede \u00een acest r\u0103zboi cel mai perfect acompaniament al Evangheliei care se poate visa.<\/p>\n

Este incontestabil c\u0103 \u00een acest timp de r\u0103zboi nu mai exist\u0103 popoare cre\u015ftine. Aceasta poate pentru c\u0103 nu existaser\u0103 mai mult nici \u00een timp de pace, \u015fi c\u0103 no\u0163iunea de Dumnezeu, tat\u0103, creator, arbitru, judec\u0103tor binevoitor al tuturor oamenilor… suport\u0103 r\u0103u contactul realit\u0103\u0163ilor, mai ales \u015focul unei realit\u0103\u0163i at\u00e2t de formidabile ca r\u0103zboiul prezent. A proclama neutralitatea lui Dumnezeu e la fel de bine ca a-l anula…<\/p>\n

Dumnezeul lui Deissmann nu se retrage \u00een neutralitate, el este franc german \u015fi dumnezeu al germanilor. Alt\u0103dat\u0103, spune el, \u00een s\u0103lile de curs, se sur\u00e2dea un pic zeilor na\u0163ionali, dar acum noi relu\u0103m voluntar formulele din Vehiul Testament, \u015fi \u00eemp\u0103ratul nu este singurul care vorbe\u015fte despre dumnezeul germanilor, se amestec\u0103 \u015fi poporul, poe\u0163ii \u015fi savan\u0163ii, \u015fi un istoric, Max Lenz, n-a manifiat el \u201erevela\u0163ia lui Dumnezeu german \u00een r\u0103zboiul nostru sf\u00e2nt\u201d? Proclam\u00e2ndu-l dumnezeu al germanilor, ei nu fac, afirm\u0103 Deissmann,\u00a0 dec\u00e2t s\u0103 porteze religia lor la gradul superior al eroismului.<\/p>\n

S-ar putea \u00eentreba,\u00a0 \u00een fa\u0163a textelor revelatoare la acest punct, dac\u0103 Europa mai este cre\u015ftin\u0103 \u00eenc\u0103 sau dac\u0103 a fost vreodat\u0103. C\u0103ci cre\u015ftinismul a proclamat fraternitatea popoarelor sau mai degrab\u0103 fraternitatea tuturor oamenilor f\u0103r\u0103 distinc\u0163ie de na\u0163ionalitate. Or exist\u0103 na\u0163iuni pretins cre\u015ftine care acum extermineaz\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103. Este cre\u015ftinismul \u00een curs de a se distruge pe sine \u00eensu\u015fi sau foarte bine nici nu mai exist\u0103 deja? A trecut el peste lume ca un vis de imortalitate preafericit\u0103, f\u0103r\u0103 a-i l\u0103sa m\u0103car amintirea legii iubirii de care el zicea c\u0103 e a lui? Dumnezeii care au fost \u00eenlocui\u0163i par s\u0103 resusciteze. Asur din Ninive, Marduk din Babilon, Amon din Teba, Jupiter Capitolinul revin \u00een dumnezeul germanilor.<\/p>\n

FEODOR:\u00a0 La fiecare popor, \u00een fiecare perioad\u0103 a existen\u021bei sale, scopul oric\u0103rei mi\u0219c\u0103ri na\u021bionale este doar c\u0103utatrea lui Dumnezeu, al unui Dumnezeu \u00een el, \u00een cel \u00een care crede ca e singurul veritabil. Dumnezeu este personalitatea sintetic\u0103 a oric\u0103rui popor, considerat de la originea sa p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103u. Nu s-au v\u0103zut toate popoarele sau multe dintre ele s\u0103 se reuneasc\u0103 \u00een adora\u021bia comun\u0103 a unui singur Dumnezeu; totdeauna fiecare a avut divinitatea sa proprie.\u00a0 C\u00e2nd\u00a0 cultele\u00a0 \u00eencep s\u0103 se generalizeze, destruc\u021bia na\u021bionalit\u0103\u021bilor este aproape.<\/em><\/p>\n

DUMITRU: Oare nu acesta a fost cazul epocii \u00een care cet\u0103\u021bile antichit\u0103\u021bii s-au cufundat \u00een pr\u0103pastia imperiului roman \u0219i \u00een care adora\u021bia Dumnezeului universal a marcat la un moment dat crepusculul Dumnezeilor na\u021biunilor?<\/p>\n

FEODOR: C\u00e2nd\u00a0 zeii pierd caracterul lor indigen, ei mor, \u0219i cu ei popoarele. Cu c\u00e2t o na\u021biune este mai puternic\u0103, cu at\u00e2t dumnezeul ei este mai distinct de al\u021bii.<\/p>\n

Minimalizez pe Dumnezeu consider\u00e2ndu-l un atribut al na\u021bionalit\u0103\u021bii? Dimpotriv\u0103, ridic poporul p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu. \u0218i c\u00e2nd a fost altfel? Poporul este corpul lui Dumnezeu. <\/em>O na\u021biune nu merit\u0103 acest nume dec\u00e2t at\u00e2ta timp c\u00e2t are Dumnezeul ei particular \u0219i c\u00e2t ea le respinge obstinat pe toate celelalte. A\u0219a a fost de la \u00eenceputul secolelor credin\u021ba tuturor marilor popoare, a tuturor care, cel pu\u021bin, au fost \u00een capul umanit\u0103\u021bii… Roma a divinizat poporul \u00een Stat, \u0219i ea a legat statul de na\u021biunile moderne. (Poseda\u021bii<\/em>)<\/p>\n

DUMITRU: Tot ce ne frapeaz\u0103 ca anormal \u0219i paradoxal \u00een impietatea na\u021bionali\u0219tilor excesivi germani \u0219i englezi este deci, dup\u0103 Dostoievski,\u00een ordinea normal\u0103 a lucrurilor.<\/p>\n

\u00a0\u00cen Italia, a fost, ca \u00een Fran\u021ba, triumful Statului laic \u0219i al religiei patriotice \u00een jurul lui Garibaldi, Cavour \u0219i Victor-Emanuel II. Vede\u021bi mai cur\u00e2nd pie\u021bele publice ale tuturor ora\u0219elor italiene. \u00cen\u00a0 ultimul timp, religia lui Karl Marx a fost izgonit\u0103 de Mussolini. Cine \u0219tie ce rezerv\u0103 viitorul religiei Patriei italiene, acestui nou zeu vivant al credin\u021bei italiene, \u0219i cine se \u00eencarneaz\u0103 at\u00e2t de bine sub tr\u0103s\u0103turile acestui vechi fanatic al socialismului?<\/p>\n

Singur\u0103, Spania pare s\u0103 fac\u0103 excep\u021bie. Dar cazul Spaniei este foarte particular \u0219i se poate vedea \u00een el una din acele excep\u021bii care confirm\u0103 regula. Se va lumina compar\u00e2nd-o cu vechea Austro-Ungarie. Acolo, catolicismul era st\u0103p\u00e2n exclusiv \u0219i triumfa spiritul iacobin \u0219i patriotic, dar pentru c\u0103 con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 era nul\u0103 \u0219i pentru c\u0103 imperiul nu era dec\u00e2t un corp f\u0103r\u0103 suflet. La fel, \u00een Spania, na\u021biunea \u0219i, prin urmare, con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 n-a \u00eencetat s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 de trei secole. Aceasta a f\u0103cut succesul catolicismului \u0219i nu, cum au crezut spiritele superficiale, catolicismul a cauzat sl\u0103birea \u0219i declinul na\u021biunii spaniole. Dar, deja, \u00een Spania, via\u021ba na\u021bional\u0103 se treze\u0219te. Ea nu va \u00eent\u00e2rzia s\u0103 reduc\u0103 credin\u021ba catolic\u0103. Spiritul liber \u0219i iacobin a c\u00e2\u0219tigat destul teren pentru aceasta.<\/p>\n

HERBERT: Trebie recunoscut\u00a0 c\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 spre unitate este contrariat\u0103 de alte for\u0163e: frica \u015fi ura fa\u0163\u0103 de\u00a0 popoarele \u015fi lucrurile str\u0103ine, iubirea de tradi\u0163ii, patriotismul, prejudec\u0103\u0163ile de ras\u0103, instinctele joase, egoismul.<\/p>\n

\u00a0Suflul credin\u0163ei, a unei credin\u0163e sp\u0103lat\u0103 de orice corup\u0163ie, va trece cur\u00e2nd, poate ca un mare v\u00e2nt. Educa\u0163ia oamenilor, c\u00e2nd va fi inspirat\u0103 de o religie re\u00eennoit\u0103 pentru a deveni religioas\u0103, va fi atotputernic\u0103 pentru ameliorarea moravurilor \u015fi a moralei oamenilor. Noi credem c\u0103 separarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului religios \u015fi a educa\u0163iei nu este poate dec\u00e2t un fenomen temporar, c\u0103 \u00een cur\u00e2nd edudca\u0163ia va deveni, \u00een spirit \u015fi \u00een inten\u0163ie religioas\u0103 \u015fi c\u0103 instinctul de devo\u0163iune, de uitare de sine, care a fost fondul tuturor marilor religii, va reap\u0103rea, purificat, aerat, veritabil\u0103 piatr\u0103 unghiular\u0103 a oric\u0103rei societ\u0103\u0163i umane.<\/p>\n

DUMITRU:Noi credem deci, cu Wells \u2013 care de altel nu este singurul a g\u00e2ndi astfel -, c\u0103 problema Societ\u0103\u021bii Na\u021biunilor, la fel de bine ca \u0219i cea a luptei claselor \u0219i cea a amelior\u0103rii moravurilor, este o chestiune de credin\u021b\u0103, de religie. Problema religioas\u0103 este rezultatul \u0219i solu\u021bia tuturor celorlalte probleme, centrul \u00een care se intersecteaz\u0103 toate liniile evolu\u021biei istorico-sociale sub toate formele sale. Credin\u021ba este \u00een acest moment resortul de care depinde destinul umanit\u0103\u021bii, singurul care poate salva civiliza\u021bia \u0219i declan\u0219a un ciclu nou de evolu\u021bie istorico-social\u0103 ascendent\u0103. Dar este oare posibil\u0103 \u00een acest moment o religie re\u00eennoit\u0103 sau nou\u0103, cu ceea ce are dogmatic \u0219i deci ira\u021bional \u00een ea? Este chestiunea \u201ea fi sau a nu fi\u201d. Va trebui a crede pentru a tr\u0103i.<\/p>\n

LUDOVIC: Dac\u0103 este o utopie\u00a0 de a vrea s\u0103 suprimi r\u0103zboiul, a crede c\u0103 civiliza\u021bia european\u0103 ar putea suporta un nou r\u0103zboi f\u0103r\u0103 a pieri, este o utopie \u00eenc\u0103 \u0219i mai mare.<\/p>\n

BRAN:\u00a0 Progresele \u0219tiin\u021bei, dou\u0103zeci \u0219i cinci la treizeci de ani de aici \u00eencolo, vor face viitorul r\u0103zboi o ucidere analog\u0103 celei pe care tocmai am v\u0103zut-o \u0219i suferit-o, \u0219i incomparabil mai rapid \u0219i mai masiv; \u00een loc de 8 la 10 milioane de oameni, el va dobor\u00ee 100 milioane, adic\u0103 va aneantiza \u00een parte rasa uman\u0103 \u0219i o va ruina complet.<\/p>\n

GEORGES: Dac\u0103 aveam de ales, poate a\u0219 fi avut sl\u0103biciunea de a \u00eenclina spre apoteoz\u0103. Toat\u0103 chestiunea este de a \u0219ti dac\u0103 eu am sau nu de ales.<\/p>\n

PARTENER IMAGINAR: Ei bine, aceast\u0103 alegere, permite\u021bi-mi, \u00een ce m\u0103 prive\u0219te, s\u0103 mi-o atribui. Ce-mi propune\u021bi, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 m\u0103 efortez pentru neant? Conveni\u021bi c\u0103 eu nu m\u0103 g\u0103sesc \u00een dispozi\u021biile necesare.<\/p>\n

GEORGES: Spune\u021bi c\u0103 v\u0103 displace s\u0103 v\u0103 acomoda\u021bi cu asta. Acomodarea la eu, asemeni celei a celorlal\u021bi companioni de existen\u021b\u0103, este o respingere ireductibil\u0103 a spusei dumneavoastr\u0103 fiindc\u0103 probeaz\u0103 c\u0103 este posibil\u0103 acomodarea.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 2<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(CABINET \/ FENOMEN intr\u0103 o b\u0103tr\u00e2n\u0103 (Samina?) \u00een baston, cu basmaua tras\u0103 pe fa\u0163\u0103, ochelari,\u00a0 d\u0103 s\u0103 m\u0103 alerge ridic\u00e2nd bastonul)<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NA<\/p>\n

Te bag \u00een p. m\u0103-tii!<\/p>\n

(m\u0103 doare discul, m\u0103 feresc greu)<\/p>\n

GEORGIAS<\/p>\n

Nu sunt eu ministrul.<\/p>\n

(m\u0103 a\u015fez l\u00e2ng\u0103 o hain\u0103, de disc, se plimb\u0103 \u00eenspre singurul fotoliu gol.)<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NA<\/p>\n

Am avut trei, primul a fost Schiller…<\/p>\n

GEORGIAS<\/p>\n

Friedrich Schiller…<\/p>\n

(am completat, s-o abat. M-am trezit cu g\u00e2ndul la cine o fi fost al doilea, convins c\u0103 al treilea eram eu. A, era moartea, ceva mai b\u0103tr\u00e2n\u0103.)<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NA<\/p>\n

Al doilea ar fi Schopenhauer, o moarte<\/p>\n

pentru fiecare.<\/p>\n

(Apoi e vorba, totu\u015fi, de tata, i-o fi vizualizat diazepamul idila, pe echivalarea zacerii cu zboruri onirice.)<\/p>\n

Da\u0163i-mi telefonul \u2013 sun ministrul chimiei \u2013 \u00eel g\u0103sesc eu,<\/p>\n

nici eu nu aveam carte de vizit\u0103.<\/p>\n

(Tusea Platei e automat o ploaie, un vuiet de p\u0103dure sau un fluviu. Feresc motanul, dau s\u0103 strivesc c\u0103\u0163elul, r\u0103m\u00e2n \u00een patru labe deasupra, el se treze\u015fte speriat de moarte, eu cu discul)<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NA<\/p>\n

Ce, era s\u0103 cad pe c\u00e2ine, nimic, a\u015fa o fi c\u0103zut<\/p>\n

\u015fi tata, da’ uite c\u0103 eu m\u0103 ridic \u015fi nu mi s-o urca<\/p>\n

\u00a0discul la creier.<\/p>\n

(Apoi, la lucru, uit\u00e2nd de doctorul Schiller \u015fi a lui. Discul lui Vishnu, banii d\u0103rui\u0163ilor de Lakshmi.)<\/p>\n

GEORGIAS<\/p>\n

Scena, cum vezi, e foarte larg\u0103. Masele corale \u015fi figura\u0163ia pot, prin urmare, circula \u00een culise cu \u00eenlesnire. Aceast\u0103 imens\u0103 l\u0103rgime a scenei se motiveaz\u0103 prin faptul c\u0103 podeala ei (platoul) e, \u00een realitate, compus\u0103 din cinci podele identice, culis\u00e2nd una dup\u0103 alta, pe \u015fine \u00eengropate \u00een parchetul de sub ele pot fi \u00eenlocuite una prin alta, rul\u00e2nd pe bile. Pe toate podelele (afar\u0103 de una, al c\u0103rei loc gol va fi totdeauna la dreapta podelei pe care joac\u0103 actorii) se monteaz\u0103 decorurile cerute de piesa care se prezint\u0103. Pe c\u00e2nd, pe o podea, joac\u0103 actorii \u00een decorul actului \u00een curs de reprezentare, ma\u015fini\u015fti, \u00een culise, demonteaz\u0103 decorul utilizat \u015fi monteaz\u0103 alt decor, dac\u0103 mai e nevoie. Cu modul acesta se pot face iute schimb\u0103rile de decoruri \u015fi se pot reprezenta capodopere nejucate pentru c\u0103 spectacolul ar fi prea lung. Astfel sc\u0103p\u0103m \u015fi de exigen\u0163ele scenei turnante (ma\u015fin\u0103rii complicate, decoruri greu de montat etc.), o vechitur\u0103 nepractic\u0103.<\/p>\n

DIMI<\/p>\n

Ai v\u0103zut solda\u0163ii? Nu m\u0103 mai impresioneaz\u0103 nimic. M\u0103re\u0163i fa\u0163\u0103 de civili. De la ONU. Does man progress in discarnate life? Nu po\u0163i desp\u0103r\u0163i masa Ierusalimului de energie. C\u00e2nd e\u015fti numai spirit, e\u015fti to\u0163i la un loc. Unde este Iisus acum? E acolo unde este Dumnezeu, peste tot \u015fi nic\u0103ieri. Haiducii f\u0103ceau o fapt\u0103 rea \u015fi una bun\u0103. Piaza rea nu v\u0103zuse solda\u0163ii, eu da, i-am auzit vorbind nem\u0163e\u015fte, c\u00e2te-o vorb\u0103 \u00een englez\u0103, ce mai, the Impending New Age of interplanetary exploration.<\/p>\n

GEORGIAS<\/p>\n

Recit\u0103 tirada, rogu-te, cum \u0163i-am rostit-o eu, u\u015for curg\u0103tor; ci dac\u0103 o r\u0103cne\u015fti, a\u015fa cum fac mul\u0163i dintre actorii \u0103\u015ftia, mai bine \u00eel pun pe crainicul ora\u015fului s\u0103-mi recite versurile… Nu fi nici prea moale, ci las\u0103-te c\u0103l\u0103uzit de bunul sim\u0163 pe care-l ai: potrive\u015fte-\u0163i gestul dup\u0103 cuv\u00e2nt, cuv\u00e2ntul dup\u0103 gest… Iar cei ce fac pe paia\u0163ele, s\u0103 nu spun\u0103 un cuv\u00e2nt mai mult peste ce este scris; c\u0103ci sunt unii care se apuc\u0103 s\u0103 r\u00e2d\u0103, ca s\u0103 fac\u0103 o liot\u0103 de spectatori nerozi s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u015fi ei, de\u015fi tocmai atunci se joac\u0103 o scen\u0103 important\u0103 la care lumea ar trebui s\u0103 ia aminte: asta-i o tic\u0103lo\u015fie \u015fi dovede\u015fte o ambi\u0163ie vrednic\u0103 de mil\u0103 la neispr\u0103vitul care se ded\u0103 ei…<\/p>\n

DIMI<\/p>\n

Nimeni s\u0103 nu-\u015fi toarne vinul nou \u00een burdufuri vechi, c\u0103ci vinul nou va sparge burdufurile vechi \u015fi vinul se va \u00eempr\u0103\u015ftia \u015fi burdufurile se vor pierde, ci vinul nou trebuie turnat \u00een burdufuri noi (Ulfila). A dat la lumin\u0103 unul dintre cele mai necesarie opuri pentru buna crescere \u00een cercul familiei sub titlul Icoana crescerei din care a \u00eemp\u0103r\u0163it gratis la ambele regimente de rom\u00e2ni c\u00e2te o sut\u0103 exemplare. Parte pierdut\u0103, parte distrus\u0103, nev\u00e2nz\u00e2ndu-se, spre \u00eennebunirea traduc\u0103torului editor<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 3<\/em><\/p>\n

(Teatrul FENOMEN. Y1(ying), Y2(yang). Songuri \u00een dodii.)<\/p>\n

Y1<\/p>\n

aici ar fi de Wallace<\/p>\n

c\u00e2nt\u00e2nd Maria Callas<\/p>\n

cu Noica \u00een mandala-s<\/p>\n

tradu\u015fii de la Dallas<\/p>\n

Y2<\/p>\n

c\u0103 \u015fi tu reciti-vei<\/p>\n

din Hegel Paraschivei<\/p>\n

potrivei nepotrivei<\/p>\n

a treia \u00eempotivei<\/p>\n

Y1<\/p>\n

azi se joac\u0103 Noica<\/p>\n

sala plin\u0103 noi ca<\/p>\n

Noica perestroika<\/p>\n

toaca acioica<\/p>\n

Y2<\/p>\n

despre om despre venire<\/p>\n

devenire \u00een tr\u0103ire<\/p>\n

\u00een fiin\u0163\u0103 patrafire<\/p>\n

peste fire ne de\u015fire<\/p>\n

Y1<\/p>\n

ce arest ce accident<\/p>\n

ne cite\u015fte occident<\/p>\n

ne pune corespondent<\/p>\n

pe o scen\u0103 continent<\/p>\n

Y2<\/p>\n

\u015fut \u00een \u0163east\u0103 gol morm\u00e2nt<\/p>\n

dezgropatului nesf\u00e2nt<\/p>\n

pe troi\u0163\u0103 bate v\u00e2nt<\/p>\n

comunismul pe p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n

Y1<\/p>\n

tanant chiriei pe tanin<\/p>\n

mai chiromant \u015fi mai ronin<\/p>\n

\u00a0par\u00e2ma Parma haramin<\/p>\n

nu cogniac \u00een Dunedin<\/p>\n

Y2<\/p>\n

am un teatru stau \u00een cu\u015fc\u0103<\/p>\n

de ani n-am mai dat o du\u015fc\u0103<\/p>\n

nici c\u00e2inele nu m\u0103 mu\u015fc\u0103<\/p>\n

\u00a0musca dac\u0103 m\u0103 \u00eempu\u015fc\u0103<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 4<\/p>\n

(FENOMEN. Spectacol \/ lectur\u0103)<\/p>\n

AUGUSTIN:\u00a0 Iart\u0103 pe cei \u00eenvin\u0219i \u0219i \u00eemb\u00e2nze\u0219te pe cei superbi.<\/em><\/p>\n

DUMITRU:\u00a0 Meseria de profet este periculoas\u0103 p\u00e2n\u0103 la ridicol; ridicolul a ucis profetismul. ONOMADEME: \u00a0Eu cred c\u0103 e bine s\u0103 d\u0103m lec\u021bii du\u0219manilor no\u0219tri \u00een ora\u0219; c\u0103ci, dac\u0103-i v\u00e2n\u0103m pe to\u021bi, \u00eentre prieteni vor izbucni ura \u0219i r\u0103zboiul civil.<\/p>\n

VICTOR: Iat\u0103 c\u0103 \u00eencep s\u0103 soseasc\u0103 marile animale s\u0103lbatice din Africa, lei, pantere, se arunc\u0103 unul contra altuia, \u015fi cur\u00e2nd vor ataca oamenii. Acest spectacol de c\u0103rnuri sf\u00e2\u015fiate de vii, membre m\u0103cinate \u00een din\u0163i, m\u0103runtaie \u00eenc\u0103 palpit\u00e2nd, t\u00e2r\u00e2te pe aren\u0103, vor face s\u0103 alerge pe sub b\u0103ncile amfiteatrului asemenea frem\u0103t\u0103ri de bucurie \u00eenc\u00e2t, pentru a se delecta mai des ochii poporului, se va edicta un gen nou de supliciu, condamnatul aruncat la fiare.<\/p>\n

DUMITRU: Au fost votate: legea Orchia<\/em>, care limita num\u0103rul de convivi \u0219i al cheltuielilor la festinuri; legea Villia<\/em>, care reprima intriga; legea Voconia<\/em>, pentru a \u00eempiedica, precum la Sparta, acumularea de bunuri \u00een m\u00e2inile femeilor; legea Fannia<\/em>, contra luxului mesei, \u0219i, \u00een fine, \u00een 159, o lege a consulilor, care pronun\u021ba pedeapsa capital\u0103 pentru candida\u021bii convin\u0219i de a fi cump\u0103rat la pre\u021bul argintului voturile.<\/p>\n

GASTON: Fidelii se asociaz\u0103 totdeauna la durerea divin\u0103; doar fasonul lor de a comp\u0103timi se schimb\u0103 cu \u021b\u0103rile.<\/p>\n

ISIS: Frigienii m\u0103 numesc Marea Mam\u0103 a Idei, atenienii Minerva, ciprio\u0163ii Venus, cretanii Diana. Sicilienii Proserpina, locuitorii din Eleusis Ceres, al\u0163ii Iunona, Belona, Hecate… eu sunt regina Isis.<\/p>\n

DUMITRU: Ultimii Merovingieni s-au stins. Charles Martel a strivit \u00een toat\u0103 Fran\u021ba tiranii care revendicau domina\u021bia. Cei mai redutabili dintre ace\u0219ti tirani sunt eclezia\u0219tii.<\/p>\n

JULES: G\u00e2ndirea uman\u0103 era mai pu\u021bin revoltat\u0103 dec\u00e2t descurajat\u0103, abatut\u0103 \u0219i stins\u0103. Se spera sf\u00e2r\u0219itul lumii: unii \u00eel fixaser\u0103 \u00een anul 1356. Ce r\u0103m\u0103sese \u00een fapt, de nu a muri ?<\/p>\n

DUMITRU: Ca dup\u0103 r\u0103zboaiele civile ale Romei, c\u00e2nd se a\u0219tepta sf\u00e2r\u0219itul acestei lumi \u0219i \u00eenceputul unei lumi noi, la sf\u00e2r\u0219itul evului mediu de asemenea omul a avut sentimentul a ceea ce trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. La fel \u00een zilele noastre, profe\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin filosofi ne anun\u021b\u0103 o mare catastrof\u0103 sau returul la un ev mediu.<\/p>\n

HERBERT: Marea idee a unui Stat mondial \u015fi a unei vaste comunit\u0103\u0163i economice nu \u015fi-a f\u0103cut \u00eenc\u0103 drum dec\u00e2t foarte lent; ea nu se impune dec\u00e2t unei minorit\u0103\u0163i de spirite de o calitate cu totul excep\u0163ional\u0103. Dar din tragedia actual\u0103 va ie\u015fi poate o rena\u015ftere moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103, o rena\u015ftere religioas\u0103.<\/p>\n

\u00c9MILE-AUGUSTE:\u00a0 Pentru sau contra r\u0103zboiului? Este vorba de a judeca; \u00een\u0163eleg s\u0103 decid \u00een loc s\u0103 a\u015ftept probele. Situa\u0163ie singular\u0103; dac\u0103 tu decizi pentru r\u0103zboi, probele abund\u0103, \u015fi propria ta decizie se adaug\u0103 ca \u00eenc\u0103 una; p\u00e2n\u0103 la efectul care te va face \u00een fine glorios ca un doctor \u00een politic\u0103: ‘Eu l-am prev\u0103zut bine.’ – ‘Eh, da, sunte\u0163i mii care l-a\u0163i prev\u0103zut bine; \u015fi asta pentru c\u0103 l-a\u0163i prev\u0103zut c\u00e2nd a sosit.’ \u015ei adaug\u0103: ‘Trebuie considerat, prin invincibil\u0103 prejudecat\u0103, r\u0103zboiul ca evitabil dac\u0103 nu se vrea a contribui la a-l face inevitabil.<\/p>\n

DUMITRU: Modifica\u0163i foarte pu\u0163in termenii \u015fi ra\u0163ionamentul se aplic\u0103 exact la Societatea Na\u0163iunilor. Pentru ca s\u0103 fie, trebuie mai \u00eent\u00e2i a crede \u00een ea; ca Dumnezeul lui Dostoievski, ea nu va fi dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care s-a crezut \u00een ea.<\/p>\n

MAXIME: Nu putem spera o schimbare \u00een raporturile interna\u021bionale dec\u00e2t pentru c\u0103 concep\u021bia despre suveranitate\u00a0 tinde s\u0103 se substituie unui drept politic \u00een care Statul nu mai apare dec\u00e2t un serviciu public responsabil, f\u0103r\u0103 imperium.Pacea interna\u021bional\u0103 nu mai apare dec\u00e2t ca o prelungire a p\u0103cii civile… \u00een regimul egalit\u0103\u021bii democratice.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 5<\/p>\n

FIRMA INTERNA\u0162IONAL\u0102. Corina, stresat\u0103 de traducerea statistic\u0103 la care tot lucreaz\u0103, pare a-l auzi, confes\u00e2ndu-se, pe b\u0103rbosul fabulos pictat de Cump\u0103na, peste care se suprapune capul lui V.G.Paleolog, dac\u0103 nu al lui D. Draghicesco.<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (DIN TABLOU) <\/em><\/p>\n

Am istovit studiile. Am fost eliminat din toate \u015fcolile din \u0163ar\u0103. Am plecat atunci \u00een lume \u015fi mi-am schimbat destinul.<\/p>\n

CORINA: mai \u015ftim \u015fi pe al\u0163ii.<\/em><\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Singur Br\u00e2ncu\u015fi poate s\u0103 angajeze arta \u00een cel de-al treilea ev. Picasso e mort, s-a ispr\u0103vit cu el.<\/p>\n

CORINA o sun\u0103 pe VIRGINICA, a\u015fa cum fac am\u00e2ndou\u0103, mai des fata, de mai multe ori pe zi.<\/p>\n

CORINA<\/p>\n

Mam\u0103, \u0163ie-\u0163i mai place Picasso?<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Nu m\u0103 omor dup\u0103 el.<\/p>\n

CORINA<\/p>\n

Da’ Br\u00e2ncu\u015fi?<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u015fi citea din Milarepa.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 6<\/em><\/p>\n

\u00a0TEATRUL FENOMEN. Iat\u0103 cam ce citea Br\u00e2ncu\u015fi:<\/p>\n

MILA<\/p>\n

\u00a0Cu trupul de acum nu voi dob\u00e2ndi doctrina, m\u0103 duc s\u0103 m\u0103 omor.<\/p>\n

GNOPA<\/p>\n

Dac\u0103 mori \u00eenainte de vreme, comi\u0163i crima de a ucide un zeu. De aceea sinuciderea e o at\u00e2t de grea crim\u0103.<\/p>\n

MARPA<\/p>\n

Cu toate c\u0103 acel ce-a min\u0163it odat\u0103 este b\u0103nuit de minciun\u0103 \u015fi mai apoi, trec peste aceast\u0103 regul\u0103 comun\u0103. Te numesc Mila-Trofeu-de-Diamant. Fiul meu, ai fost din primul ceas un discipol capabil de instruc\u0163ie. \u00cen noaptea venirii tale aici, un vis mi-a ar\u0103tat c\u0103 tu erai destinat servirii doctrinei lui Buddha. So\u0163ia, \u00eentr-un vis asem\u0103n\u0103tor \u015fi \u00eenc\u0103 mai gr\u0103itor, z\u0103ri o fat\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, p\u0103zitoare \u00eentr-un templu, \u015fi zeii pontifi ai religiei\u201d.<\/p>\n

Milarepa intr\u0103 \u00een medita\u0163ie, \u00een prezen\u0163a maestrului \u2013 zi \u015fi noapte, cu o lamp\u0103 deasupra capului. Marpa trece sufletul fiului s\u0103u \u2013 Dharma-dode \u2013 mort, \u00een cadavrul unei porumbi\u0163e care zboar\u0103 \u00een India. Viseaz\u0103 un st\u00e2lp cu un vultur zbur\u00e2ndu-i deasupra.<\/em><\/p>\n

\u00ce\u015fi face un pat peste oasele mamei \u015fi, netulburat de corp, de cuv\u00e2nt \u015fi de g\u00e2ndire, cade \u00een contempla\u0163ie. <\/em><\/p>\n

MILAREPA<\/p>\n

Nu \u015ftiu dec\u00e2t s\u0103 meditez \u015fi nu voi face nimic altceva. Acolo unde nu g\u0103se\u015fti nimic \u00een plin\u0103 zi, \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103se\u015fti ceva \u00een toiul nop\u0163ii. Acest corp greu de ob\u0163inut, u\u015for de distrus. Oamenii m\u0103 v\u0103d zbur\u00e2nd \u00een aer.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 7<\/em><\/p>\n

\u00a0FIRMA.<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Himera, Eva, Regele Regilor. Adam e mai b\u0103tr\u00e2n, Eva e\u00a0 mai b\u0103tr\u00e2n\u0103. dec\u00e2t Adam.\u00a0 Adam-ul a vrut s\u0103 devin\u0103 st\u0103p\u00e2n, c\u0103 el \u00eel avea scos \u00een afar\u0103. Ea s-a redus, s\u0103raca. Dar \u00ee\u015fi ia revan\u015fa. Ai v\u0103zut-o pe Eva, ce frumoas\u0103 e, cum calc\u0103 \u00eenainte?<\/p>\n

CORINA (c\u0103tre Virginica, la telefon)<\/p>\n

Eva e mai b\u0103tr\u00e2n\u0103 ca Adam?<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Tot pe-acolo.<\/p>\n

CORINA<\/p>\n

Ca tine cu tata.<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Nevast\u0103-mea credea c\u0103 vom pierde r\u0103zboiul din 1914, c\u0103 nem\u0163ii vor c\u00e2\u015ftiga. S-a \u00eent\u00e2mplat numai un singur lucru \u2013 generalul, \u015fef de armat\u0103, a pierdut no\u0163iunea timpului ded\u00e2ndu-se, 36 de ore, la v\u00e2nat de cerbi \u00eentr-un parc na\u0163ional. Iar Galiani (corsican), observ\u00e2nd c\u0103 s-a creat un fel de h\u0103u \u00eentre armate, a aruncat 300.000 de oameni \u00een acest gol care desf\u0103cea armata. Armatele germane n-au avansat, iar la Marna s-a schimbat soarta r\u0103zboiului.<\/p>\n

CORINA (c\u0103tre Virginica, la telefon)<\/p>\n

Am pierdut no\u0163iunea timpului. Tataia \u00een ce r\u0103zboi a fost?<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

\u00cen al doilea.<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

A\u015fa s-a schimbat \u015fi soarta mea, septembrie 1914. M-am dus voluntar \u00een armata francez\u0103. Bine c\u0103 nu m-am prezentat s\u0103-mi iau haine – pentru c\u0103 unii mi-au l\u0103sat impresia c\u0103 pot ajunge la un potou de tr\u0103d\u0103tor. Mul\u0163i voluntari ispr\u0103veau la potou. A\u015fa c\u0103 am \u00een\u0163eles istoria lumii. R\u0103zboiul care trebuia s\u0103 fie blitz a devenit r\u0103zboi de pozi\u0163ii, s\u0103 ne batem \u00een noroiul tran\u015feelor.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 8<\/em><\/p>\n

FIRMA. N-ar strica un CEAI. La fapte, \u00een compania B\u0103tr\u00e2nului POVESTITOR hermeneut. Se pot preumbla oric\u00e2nd \u015feful secund, american, care s-a \u00eent\u00e2lnit cu Madelaine Albright, aici \u00een ora\u015f, \u015feful nr. 1, olandez, homosexual, neam\u0163ul rom\u00e2n cu istoria din portretele de pe bancnote, afi\u015fat\u0103 la el \u00een birou, dar \u015fi itinerat\u0103 prin firm\u0103. Care trece, e \u00eentrebat: Tea?<\/em><\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Revolu\u0163ia din ‘917 a fost f\u0103cut\u0103 cu material de r\u0103zboi rom\u00e2nesc. Au jefuit depozitele noastre de arme. Noi am fost \u00eenarma\u0163i de fran\u0163uji, au venit s\u0103 ne reorganizeze, am f\u0103cut parte din misiunea militar\u0103 rom\u00e2n\u0103. Ru\u015fii umblau cu balalaica. N-am pus piciorul \u00een Rusia. Numai \u00een Murmansk. N-am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 beau ceai. Stam \u00een bordeie \u00eenghe\u0163ate. Dac\u0103 trecea c\u00e2inele cu coada \u00een sus, b\u0103\u0163, nu ne ridicam de la ceai, dac\u0103 era l\u0103sat\u0103 coada, atunci ne aventuram. Ru\u015fii doar au venit cu balalaici \u015fi se plimbau, m\u00e2ine-i batem.<\/p>\n

FIRMA. Pe u\u015f\u0103 intr\u0103 un b\u0103rbat elegant, sem\u0103n\u00e2nd cu ION \u0162IRIAC. Corina se ridic\u0103 \u015fi-l salut\u0103, DA, sun\u0103 la \u015fef, americanul \u00ee\u015fi face apari\u0163ia \u015fi-l preia.<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Altceva e a tr\u0103i \u015fi altceva e a crea. Acum nu facem dec\u00e2t s\u0103 cre\u0103m. Fiecare moment al vie\u0163ii ne e o crea\u0163ie. Se petrec minuni \u00een fiecare zi, pentru ori\u015fice om sensibil la neprev\u0103zut (l’imprevu). A mai mare minune e aia a lui Joyce. Minune a fost cu vipera cornut\u0103, Br\u00e2ncu\u015fi trebuia s\u0103-i fie victim\u0103 dac\u0103 nu i-ar fi determinat aten\u0163ia c\u00e2inele, se de\u015ftepta meduzat, l\u0103sa s\u0103-i scape pietroiul din m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

FIRMA. CORINA se duce dup\u0103 ap\u0103, ud\u0103 florile, \u00eencep\u00e2nd cu cele de sub tablou. Chiar, unde vrea s\u0103 ajung\u0103?<\/em><\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

La ce vreau eu s\u0103 ajung? S\u0103 con\u015ftientizez dodia.Ce m\u0103 obsedeaz\u0103 cel mai mult, ce i-a ap\u0103rut lui Daniel pe zid la osp\u0103\u0163ul lui Sardanapal. C\u00e2nd oi putea s\u0103 \u00een\u0163elegi rolul Dodonei, atunci o s\u0103-\u0163i dai seama cum noi putem s\u0103 facem saltul \u0103sta nemaipomenit \u00een incon\u015ftient. \u00cen fond, ce este, m\u0103, ce se cade s\u0103 cau\u0163i este sinea. T\u00e2mpitu’ de neam\u0163, ein siech, sinea, restul e fenomenul, d\u0103-l dracu’. \u00cemi \u00eenchipui c\u0103 voi reu\u015fi, uite at\u00e2ta, c\u00e2t e \u00eentr-o unghie, din con\u015ftient \u00een incon\u015ftient. Adic\u0103 s\u0103-l validez, m\u0103, d\u0103-l dracu’. A valida incon\u015ftientul este extraordinar. N-a f\u0103cut-o Joyce.<\/p>\n

CORINA (la telefon, c\u0103tre Vizante)<\/p>\n

Tat\u0103, dodia e sinea?<\/p>\n

VIZANTE<\/p>\n

Depinde.<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Dodia mum\u0103 e b\u0103tr\u00e2n\u0103. Po\u0163i s\u0103 te duci cu ea<\/p>\n

la sci\u0163i. Cea mai nou\u0103 dodie, aceste cuvinte<\/p>\n

magice, care au ap\u0103rut pe zid. Nabucodonosor.<\/p>\n

\u015ei ce i-a ap\u0103rut \u015fi lui bietu’ Kant c\u00e2nd a v\u0103zut<\/p>\n

sinea, ein siech. Ce e mai mare dec\u00e2t sinea noastr\u0103?<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 9<\/em><\/p>\n

FENOMEN<\/p>\n

JULES: Abailard trata\u00a0 politicos religia, o m\u00e2nuia cu grij\u0103, dar ea i se topea \u00een m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

DUMITRU: Abailard a ruinat cre\u0219tinismul neg\u00e2nd p\u0103catul originar.<\/p>\n

JULES: Aceasta f\u0103cea m\u00e2ntuirea inutil\u0103… astfel omul nu mai era culpabil, carnea era justificat\u0103, reabilitat\u0103 .<\/p>\n

DUMITRU: Ra\u021bionalismul sceptic al lui Abailard, care coincide cu marele conflict \u00eentre catolicism \u0219i mahomedanism nu este oare dec\u00e2t simptomul \u00een fapt al zguduirii profunde ce rezult\u0103 de aici pentru dogmele cre\u0219tine?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Umanismul ra\u021bionalist \u0219i p\u0103g\u00e2n al lui d’Abailard corespunde pe alt plan acestei idolatrii a imperiului: ea inaugureaz\u0103 p\u0103g\u00e2nismul Rena\u0219terii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar Abailard a fost \u00eenvins, \u0219i ra\u021bionalismul s\u0103u sufocat de contemporanul \u0219i rivalul s\u0103u, sf\u00e2ntul Bernard. Credin\u021ba acestuia triumf\u0103 asupra logicii adversarului s\u0103u, ceea ce probeaz\u0103 c\u0103 dogma cre\u0219tin\u0103 a \u00eenvins, \u00een momentul \u00een care Ierusalimul era eliberat \u0219i mahomedanii \u00eenvin\u0219i. Dar, scepticismul ra\u021bionalist, sufocat \u00een Fran\u021ba fu purtat \u00een Italia prin Arnoldo di Brescia<\/em>, discipolul lui d’Abailard. Acolo, el a g\u0103sit mari cet\u0103\u021bi italiene, unde burghezia prospera, un teren cu totul preparat pentru ecloziunea Rena\u0219terii, \u0219i pentru libertatea politic\u0103 \u0219i intelectual\u0103. A fost s\u0103m\u00e2n\u021ba bun\u0103 care a rodit cu Dante, Giotto, \u00een timp ce lupta sf\u00e2ntului Bernard va fi reluat\u0103 de sf\u00e2ntul Francisc din Assisi.<\/p>\n

JULES: Regele, noul dumnezeu,\u00a0 se substituie papilor \u00een capul Bisericii na\u021bionalizate \u0219i \u00eel expropriaz\u0103 pe Dumnezeu \u0219i pe vicarul s\u0103u de cea mai mare parte a impozitelor care i se pl\u0103teau \u00eenainte. – Astfel sunt consecin\u021bele cruciadelor \u0219i ale pr\u0103bu\u0219irii feudalit\u0103\u021bii.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 10<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

(FENOMEN)<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

SIMION: <\/span><\/a>Ce \u00eemp\u0103ratul R\u00e2mului alt ajutoriu nu i-au f\u0103g\u0103duit, ce i-au dat r\u0103spunsu \u00eentr-acesta chip, de i-au zis: “Eu suntu jurat, c\u00e2nd\u016d am st\u0103tut la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie, om de sabiia mea \u0219i de jude\u021bul mieu s\u0103 nu moar\u0103. Pentru ac\u00e9ia oameni r\u0103i s-au f\u0103cut \u00een \u021bara mea \u0219i c\u00e2te temni\u021be am, toate suntu pline de d\u00e2n\u0219ii \u0219i nu mai am ce le face, ci \u021bi-i voi da \u021bie, s\u0103 faci izb\u00e2nd\u0103 cu d\u00e2n\u0219ii \u0219i eu s\u0103-mi cur\u0103\u021bescu \u021bara de <\/span><\/a>d\u00e2n\u0219ii. Iar\u0103 \u00een \u021bara mea s\u0103 nu-i mai aduci, c\u0103 \u021bi-iu d\u0103ruiescu \u021bie.”<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

DUMITRU:\u00a0 <\/span><\/a>\u00a0Neamul rom\u00e2nesc, fruct al \u00eembin\u0103rii \u015fi c\u0103sniciei daco-romane, l\u00e2ng\u0103 Carpa\u0163i \u015fi Dun\u0103re, este un copil r\u0103mas orfan de la na\u015ftere, c\u0103ci p\u0103rin\u0163ii lui murir\u0103 \u00een ziua chiar c\u00e2nd el v\u0103zu lumina zilei. Popo\u00adrul rom\u00e2n, a\u015fa n\u0103scut, fu un orfan f\u0103r\u0103 familie, f\u0103r\u0103 rude, p\u0103r\u0103sit pe drumurile pe cari se n\u0103pusteau n\u0103v\u0103lirile barbare din Asia spre Europa. <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u201e<\/span><\/a>Dac\u0103 slavii, bulgarii, ungurii, turcii, t\u0103tarii, grecii, ru\u0219ii, francezii, germanii st\u0103p\u00e2nir\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, pentru a altera, sl\u0103bi \u0219i s\u0103r\u0103ci elementele voin\u021bei noastre, to\u021bi ace\u0219tia \u00eembog\u0103\u021bir\u0103 <\/span><\/a>mintalitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Sub raportul inteligen\u0163ii, rom\u00e2nii au fost d\u0103rui\u0163i de creatorul lor, Istoria, cu o sum\u0103 de bune \u00eensu\u015firi luminoase, drept recompens\u0103 pentru lipsurile \u015fi umbrele ce a a\u015fternut pe suprafa\u0163a caracterului nostru. De unde vine inferioritatea caracterului rom\u00e2nilor, de acolo vine superioritatea inteligen\u0163ei lor. <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

SIMION: <\/span><\/a>\u0218i daca s-au a\u0219ezat acolo, la vr\u00e9me de mas, Tom\u0219a \u0219i cu al\u021bi \u00eempotrivitori ai s\u0103i au sf\u0103tuit \u00een ce chip vor putea pleca n\u00e9m\u021bii, ca s\u0103 fie \u00eentru una cu d\u00e2n\u0219ii asupra lui Dispot. Ce \u0219tiind c\u0103 n\u00e9m\u021bii unde sluj\u0103scu, cu direptate sluj\u0103sc domnu-s\u0103u \u0219i nu pre lesne \u00eei vor pleca, ci aflar\u0103 s\u0103 trimi\u021b\u0103 iscoade pre ascunsu, s\u0103 nu \u0219tie n\u00e9m\u021bii,\u00a0 s\u0103 fac\u0103 a s\u0103 duce \u00eempotriva t\u0103tarilor, mai apoi \u00eentorc\u00e2ndu-s\u0103, s\u0103 aduc\u0103 v\u00e9ste bun\u0103, cum t\u0103tarii s-au \u00eentorsu \u00eenapoi. \u0218i c\u00e2ndu fu a doao zi, f\u0103cur\u0103 v\u00e9ste c\u0103 s-au \u00eentorsu t\u0103tarii \u0219i pentru bucurie ziser\u0103 boierii s\u0103 s\u0103 veseleasc\u0103 to\u021bi \u0219i cinstir\u0103 pre n\u00e9m\u021bi, p\u0103n\u0103 \u00eei \u00eemb\u0103tar\u0103 \u0219i priste noapte \u00eei uciser\u0103 pre to\u021bi.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

GEORGIAS: Ieri am venit cu Charles \u00een Mauritius. <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Paul \u0219i Virginie trepideaz\u0103 genera\u021bii \u00een paradisul sinuciderii. <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Hanuman \u00een Curepipe. Cel mai nepotrivit ar fi s\u0103 fiu \u00eempu\u0219cat. <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Leul m\u0103n\u00e2nc\u0103 un boa \u0219i nu-i mai trebuie trei zile.\u00a0 <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

E\u0219ti Hanuman, m\u0103 \u00eentrbase b\u0103tr\u00e2na, s\u0103 mi se roage. <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 11<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

FENOMEN<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

DUMITRU: P\u0103durea este \u00een fapt ca o abstrac\u021bie materializat\u0103, concret\u0103, c\u0103z\u00e2nd direct sub sim\u021buri. Dac\u0103 se consider\u0103 arborii mai de aproape, ea dispare: nu exist\u0103 dec\u00e2t arbori. Dar dac\u0103 se prive\u0219te de un pic mai departe, arborii sunt cei care dispar \u0219i nu se vede dec\u00e2t p\u0103durea. Dar, privind bine arborii \u00een p\u0103dure, se observ\u0103 repede \u0219i net existen\u021ba acesteia, c\u0103ci ea d\u0103 arborilor o men\u021binere, o factur\u0103, un fason pe care ei nu-l au atunci c\u00e2nd tr\u0103iesc izolat. Via\u021ba colectiv\u0103 a arborilor \u00een p\u0103dure le disciplineaz\u0103 cre\u0219terea, le m\u0103re\u0219te talia, \u00eei fac drep\u021bi, \u00eenal\u021bi \u0219i netezi. P\u0103durea \u00eempiedic\u0103 puseul crengilor; ea nu permite arborelui dec\u00e2t pe cele din v\u00e2rf, cele care privesc cerul \u0219i soarele; ea le dirijeaz\u0103 cre\u0219terea spre \u00eenaltele sfere ale aerului \u0219i ale luminii. Din contr\u0103, arborii care tr\u0103iesc izola\u021bi cresc stufo\u0219i, \u00eendesa\u021bi, cu trunchi \u0219i crengi noduroase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Societatea este pentru indivizi ceea ce este p\u0103durea pentru arbori; societate, na\u021biune, Stat sunt, ca \u0219i p\u0103durea, abstrac\u021bii concrete.<\/p>\n

ABATELE HUGER: Corpul mistic al lui Iisus\u00a0\u00a0 este societatea care formeaz\u0103 Cristul \u015fi Biserica, unul fiind capul, cel\u0103lalt corpul, dar pe de alt\u0103 parte, corpurile noastre sunt numite membrele lui Hristos. Dup\u0103 Epistola c\u0103tre Corinteni, to\u0163i converti\u0163ii sunt un singur corp… Sociologia cre\u015ftin\u0103 este fondat\u0103 pe unirea fidelilor \u00eentr-un singur corp, corpul mistic al lui Hristos… sufletul acestui corp, principiul vital care anim\u0103 toate membrele, vivifiaz\u0103 \u015fi specific\u0103 actele \u015fi func\u0163iunile sale, este Sf\u00e2ntul Spirit… leg\u0103tura care une\u015fte toate membrele este caritatea… totul trebuie anvizajat \u00een raport cu utilitatea social\u0103 pentru corpul \u00eentreg…<\/p>\n

ANTONIN:\u00a0 Rarele popoare care par s\u0103 nu adore nicio divinitate creatoare… au totu\u015fi feti\u015furi… adic\u0103 proiecteaz\u0103 \u00een afara lor… acest surplus de activitate interioar\u0103 pe care orice om \u00eel poart\u0103 \u00een sine. Credin\u0163ele \u015fi institu\u0163iile religioase din toate timpurile exprim\u0103 la cel mai \u00eenalt punct acest caracter: Nevoia de a incarna \u00eentr-un dumnezeu fiecare din aspectele vie\u0163ii umane: for\u0163a \u00een Hercule, frumuse\u0163ea \u00een Venus, arta \u00een Apollon, ingeniozitatea laborioas\u0103 \u00een Vulcan, este de acela\u0163i ordin.<\/p>\n

DUMITRU: \u00a0Se imagineaz\u0103 dificil emo\u0163ia \u015fi \u00eenalta satisfac\u0163ie a bulei umane de a replonja \u015fi a se pierde \u00een oceanul mor\u0163ii. Cum se face, atunci, c\u0103 nimic nu este mai oribil pentru om dec\u00e2t aceast\u0103 emo\u0163ie \u00een momentul de a se replonja prin moarte \u00een Brahma?<\/p>\n

GIOVANNI: Dumnezeul pe care \u00eel pute\u021bi g\u0103si este cel c\u0103ruia trebuie s\u0103 v\u0103 da\u021bi fiin\u021ba<\/em>; de aceea credin\u021ba este o virtute \u0219i presupune iubire. Van\u0103 este preten\u021bia ateului care cere s\u0103 i se probeze existen\u021ba lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 a-\u0219i da silin\u021ba s\u0103 se deranjeze \u0219i s\u0103 se despoaie de ateismul s\u0103u. Dar la fel de van\u0103 este preten\u021bia naturalistului care invit\u0103 filosoful s\u0103-i arate spiritul… \u00een natur\u0103, care este prin defini\u021bie absen\u021b\u0103! <\/strong><\/p>\n

ERNEST\u00a0 REN\u00c9:\u00a0 Deja mai mult de o conferin\u0163\u0103 a fost suprimat\u0103. Iat\u0103 ceea ce probeaz\u0103 credin\u0163a \u00een Dumnezeu. Certitudinea lui Dumnezeu ar fi \u00eemplinirea lui Dumnezeu: moralitatea ne apropie de certitudine ajut\u00e2nd \u00eemplinirea. Da aceea proba absolut\u0103 a existen\u021bei lui Dumnezeu nu poate fi dat\u0103; <\/em>ea nu este susceptibil\u0103 dec\u00e2t de o probabilitate numit\u0103 a crede cu succesul \u00eensu\u0219i al moralit\u0103\u021bii.<\/em><\/p>\n

CHARLES\u00a0 BERNARD: Persoana uman\u0103 fiind m\u0103rginit\u0103 \u00een cunoa\u0219tere, \u0219i \u00een toate puterile sale, ideea perfect\u0103 a personalit\u0103\u021bii trebuie s\u0103 se ia \u00een persoana suprem\u0103 a c\u0103rei inteligen\u021b\u0103\u00a0 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 toat\u0103 sfera\u00a0 inteligibilului, a c\u0103rei putere s-ar \u00eentinde asupra \u00eentregului posibil \u0219i asupra totalit\u0103\u021bii fiin\u021bei<\/em>. \u00cen niciun timp credin\u021ba \u00een dumnezei n-a fost vreodat\u0103 nici n-a putut s\u0103 fie altceva dec\u00e2t personificarea calit\u0103\u021bilor \u0219i a puterilor, ale c\u0103rei idei s-ar fi tras de la cunoa\u0219terea persoanelor. Pe m\u0103sur\u0103 ce ideea de personalitate a crescut sau s-a epurat, ideea de Dumnezeu a devenit cea a personalit\u0103\u021bii cu facult\u0103\u021bi \u00eemplinite, care este cea veritabil\u0103. Ea a fost doar afabil\u0103 \u0219i comb\u0103tut\u0103 de doctrinele Infinitului \u0219i ale absolutului, care tind toate s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 divinitatea prin abstrac\u021bii\u201d.<\/p>\n

Puterea creatorului… nu este dec\u00e2t expresia perfect\u0103 \u0219i extrema raz\u0103 a puterilor pe care le posed\u0103 con\u0219tiin\u021bele incomplete, exterior m\u0103rginite, ca ale noastre.<\/em><\/p>\n

DUMITRU: Renouvier \u00eenlocuie\u0219te deci infinitul \u0219i absolutul atributelor divinit\u0103\u021bii prin perfec\u021biune. Ca \u0219i cum perfec\u021biunea n-ar fi fost pur \u0219i simplu o abstrac\u021biune de acela\u0219i sort ca infinitul \u0219i absolutul.<\/p>\n

CHARLES\u00a0 BERNARD: Fiin\u0163a creat\u0103 nu a putut fi constituit\u0103 dec\u00e2t cu atributele \u00eensele ale autorului, dar atunci multiplicate, individual, \u015fi neposed\u00e2nd aceste atribute dec\u00e2t \u00een stare imperfect\u0103, la un grad sau altul de dezvoltare… Starea fiin\u0163ei superioare nu este dat\u0103 exclusiv \u00een\u00a0 tipul uman pentru c\u0103 \u00een acesta este doar unul din atribute de care ne putem face, idealiz\u00e2ndu-le, idee de persoanele moral \u015fi intelectual cele mai perfecte, ideea persoanei supreme.<\/p>\n

RUDOLF\u00a0 CRISTOPF: Cu noua manier\u0103 de a g\u00e2ndi care consist\u0103 \u00een a apropia unul de altul divinul \u015fi umanul, nu este dec\u00e2t un pas de f\u0103cut pentru a absorbi \u00een uman tot ceea ce s-a petrecut \u00eenainte pentru un efect divin, pentru a face din religie o simpl\u0103 por\u0163iune a culturii generale \u015fi a-i \u00eenl\u0103tura orice superioritate \u00een schimbul evolu\u0163iilor \u015fi transform\u0103rilor sale. Rezult\u0103 mai \u00eent\u00e2i o presant\u0103 amenin\u0163are pentru caracterul de veritate absolut\u0103 la care religia n-ar putea s\u0103 renun\u0163e; mereu mai mult eternul este afiliat timpului \u015fi finalmente absorbit de acesta.<\/p>\n

Dac\u0103 for\u021ba lui Dumnezeu nu era deloc \u00een noi, cum ar fi putut divinul s\u0103 ne r\u0103peasc\u0103?<\/p>\n

L\u00c9ON:\u00a0 Vom iubi pe Dumnezeu mai mult dec\u00e2t o facem… Omul evolu\u021biei este \u00eentr-adev\u0103r omul Dumnezeu al Cre\u0219tinismului.\u00a0 Ne-ar pl\u0103cea Dumnezeu \u00een om, viitor \u00een prezent, ideal \u00een real.<\/p>\n

SF. AUGUSTIN: irrequitus est cor nostrum, domine, usque requiescat in te.<\/p>\n

SF. TOMA:\u00a0 Dorin\u0163a naturii nu poate fi van\u0103 \u015fi \u00een\u015fel\u0103toare.Desiderium naturae non potest ese inane.<\/p>\n

DUMITRU: Amintirea celor care sunt mor\u021bi, chiar atunci c\u00e2nd erau diferen\u021bi, cel pu\u021bin s\u0103 nu fi fost inamici sau tic\u0103lo\u0219i, \u0219terge persoana lor de orice defecte, tot ce avea \u00een ea str\u00e2mt, dezagreabil sau imoral, \u0219i pun \u00een relief calit\u0103\u021bile, \u00eenfrumuse\u021b\u00e2ndu-le toate tr\u0103s\u0103turile. Formula de mortibus nihil nisi bene nu este un sfat sau o exhorta\u021bie, ci o simpl\u0103 constatare. Or, dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 (\u0219i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-adev\u0103r uneori) ca persoana moart\u0103 s\u0103 fie o persoan\u0103 foarte iubit\u0103, foarte stimat\u0103 \u0219i puternic\u0103, \u0219i, \u00een plus, la fel de frumoas\u0103 la fizic ca la moral, cele dou\u0103 poten\u021be de idealizare, iubirea \u0219i moartea, ac\u021bion\u00e2nd \u00eempreun\u0103, duc la maximum capacitatea lor de idealizare. Sub ac\u021biunea lor combinat\u0103, umanul devine direct divin. Persoana astfel venerat\u0103, idealizat\u0103, devine sau sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a deveni Dumnezeu. Ar fi fost deasupra for\u021belor umane ca persoana lui Iulius Cezar, a lui August, a lui Traian, a lu Marc Aureliu s\u0103 fie divinizat\u0103. \u00cen timpurile moderne s-a advenit aici chiar pentru Ioana d’Arc, Napoleon, sau mai aproape de noi, Gambetta, Bismark, Lenin..<\/p>\n

ANTONIN: De ce obiectele cele mai \u00eenalte, cele mai capabile, \u00een aparen\u0163\u0103, de a s\u0103tura pe cei care le iau, sunt, adesea, aproape totdeauna, ele care las\u0103 cel mai mare vid? C\u00e2nd savan\u0163ii \u015fi-au sf\u00e2r\u015fit misiunea lor, ei declar\u0103 c\u0103 nu \u015ftiu nimic. Politicii mor, cea mai mare parte, dispera\u0163i de insuccesul lor, sau obosi\u0163i de platitudinea celor pe care-i guverneaz\u0103, arti\u015ftii, poe\u0163ii, care muncesc pentru glorie, sf\u00e2r\u015fesc prin a o denigra. Ei spun to\u0163i cu Septimius Sever: \u201eEu am avut totul \u015fi am v\u0103zut c\u0103 nimic nu valoreaz\u0103… sau cu Michelangelo, ad\u0103pat de glorie \u015fi scriind \u00een carnetul s\u0103u aceast\u0103 fraz\u0103 lugubr\u0103: \u201eorice lucru m\u0103 \u00eentristeaz\u0103. Binele, din cauza scurtei sale durate, cople\u015fe\u015fte \u015fi oprim\u0103 sufletul meu mai mult dec\u00e2t r\u0103ul \u00eensu\u015fi\u201d. Iat\u0103 cum vorbesc ajun\u015fii vie\u0163ii: \u201e\u201dNi se dau suflete de Dumnezeu, \u015fi ni se face o via\u0163\u0103 mizerabil\u0103\u201d. \u201eDe ce cauza care a creat via\u0163a noastr\u0103 nu face una la m\u0103sura celeilalte?\u201d. M\u0103sura vine, dar cu timpul, \u015fi \u00een condi\u0163ii date. Numai astfel geneza Ideii de Dumnezeu \u015fi realizarea efectiv\u0103 a lui Dumnezeu \u00een om sunt, nu numai posibile, dar necesare, prin urmare asigurate \u015fi ca \u015fi fatale… Dac\u0103 un locuitor din marte ar c\u0103dea de pe planeta sa \u015fi ar ar\u0103ta aripi, orice naturalist ar fi spus c\u0103 exist\u0103 \u00een Marte o atmosfer\u0103. \u015fi dac\u0103 exist\u0103 aripi \u00een sufletul nostru, nu trebuie s\u0103 concludem divinului aceast\u0103 atmosfer\u0103 a divinului?<\/p>\n

DUMITRU: Pentru ca progresul s\u0103 fi putut s\u0103 realizeze divinul \u00een uman, el trebuia s\u0103 fie mijlocul de a elimina r\u0103ul \u015fi durerea, dar \u00een acela\u015fi timp sursa unui r\u0103u \u015fi a unor dureri mai sensibile. \u015ei este precis ceea ce este progresul \u00een realitate.<\/p>\n

HERBERT: Inimile Fiin\u0163ei voalate, exist\u0103 \u00een spatele tuturor lucrurilor cunoscute, ca o perdea impenetrabil\u0103, pare a nu \u015fti nimic nici de via\u0163\u0103 nici de moarte, nici de bine nici de r\u0103u… Ea se poate s\u0103 fie dotat\u0103 cu o complexitate \u015fi posibilit\u0103\u0163i aproape ilimitate. Noua religie nu pretinde dec\u00e2t ca Dumnezeul vie\u0163ii sale s\u0103 fie aceast\u0103 fiin\u0163\u0103… \u00centr-o zi, \u00eentr-un foarte \u00eendep\u0103rtat viitor, va str\u0103luci poate o cunoa\u015ftere, o comprehensiune… care va traversa aceste voaluri opace. Poate Dumnezeul nostru, C\u0103pitanul umanit\u0103\u0163ii ne va conduce p\u00e2n\u0103 acolo.<\/p>\n

DUMITRU: Dar \u015ftiin\u0163ele naturale au \u00eendeplinit deja o parte din misiunea pe care Dl. Wells o a\u015fteapt\u0103 de la C\u0103pitanul Umanit\u0103\u0163ii \u015fi au traversat mai mult de unul din voalurile opace ale Fiin\u0163ei voalate.<\/p>\n

HENRI LOUIS:\u00a0 Misticii sunt unanimi a m\u0103rturisi c\u0103 Dumnezeu are nevoie de noi, a\u0219a cum noi avem nevoie de Dumnezeu… Crea\u021bia va ap\u0103rea ca o antrepriz\u0103 a lui Dumnezeu pentru a crea creatori.<\/p>\n

DUMITRU:\u00a0 Dar neg\u00e2nd existen\u021ba efectiv\u0103 a lui Dumnezeu \u0219i afirm\u00e2nd c\u0103 el exist\u0103 virtual \u00een umanitate, vom fi noi pasibili de acuza\u021bia de a propune umanitatea adora\u021biei omului? Nu, pentru c\u0103 pentru noi umanitatea actual\u0103 nu este Dumnezeu, departe de aceasta; la fel de bine n-o propunem ca obiect de cult sau de admira\u021bie, ci cel mult ca obiect demn de simpatie \u0219i de iubire. Dac\u0103 totu\u0219i noi p\u0103rem a merita mai mult sau mai pu\u021bin o asemenea acuza\u021bie, vom fi \u00een bun\u0103 companie cu Parin\u021bii Bisericii, cu to\u021bi cei pentru care Iisus Hristos este \u00een \u00eentregime Dumnezeu \u0219i \u00een \u00eentregime om, to\u021bi cei care, de la Irineu, concep religia \u0219i cultul ca un mijloc pentru a deifica omul. Ei au identificat mai \u00eent\u00e2i omul-Iisus cu Dumnezeu \u0219i au vrut apoi s\u0103 identifice, prin mijlocirea cultului, to\u021bi oamenii cu Iisus, omul divin \u0219i, prin urmare, indirect cu Dumnezeu. Dac\u0103 noi umaniz\u0103m pe Dumnezeu, nu facem dec\u00e2t s\u0103-i continu\u0103m.<\/p>\n

JEAN-MARIE: Asigurarea, iat\u0103 \u00eenc\u0103 o concep\u0163ie cu totul modern\u0103 care va substitui ac\u0163iunea direct\u0103 a omului, interven\u0163iei lui Dumnezeu \u00een evenimentele particulare \u015fi care vor permite de a compensa o nenorocire \u00eenainte chiar ca ea s\u0103 se fi produs. Este probabil c\u0103 asigurarea, care nu dateaz\u0103 dec\u00e2t de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi merge extinz\u00e2ndu-se rapid, se va aplica \u00eentr-o zi aproape la toate accidentele care pot frapa omul, se va plia pe toate circumstan\u0163ele vie\u0163ii, ne va acompania peste tot, ne va acoperi cu o re\u0163ea protectoare. Atunci agricultura chiar, marina, toate meseriile \u015fi toate artele \u00een care ini\u0163iativa uman\u0103 are o parte cel pu\u0163in, \u00een care trebuie s\u0103 a\u015ftepte acolo o \u201ebinecuv\u00e2nare particular\u0103 a cerului\u201d \u015fi \u00een care succesul final r\u0103m\u00e2ne totdeauna aleatoriu, se vor vedea devenind din ce \u00een ce mai independente \u015fi libere. Se poate crede c\u0103 \u00eentr-o zi ideea de providen\u0163\u0103 particular\u0103 va fi complet eliminat\u0103 din sfera economic\u0103: tot ce, de-o manier\u0103 sau alta, se va putea estima \u00een bani va fi acoperit de o asigurare, pus\u0103 la ad\u0103post de soart\u0103, retras\u0103 de la favoarea divin\u0103.<\/p>\n

DUMITRU: \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 Dumnezeu n-a fost imaginat dec\u00e2t pentru ca omul s\u0103 poat\u0103 st\u0103p\u00e2ni universul, pe sine \u00eensu\u0219i \u0219i pe ceilal\u021bi cu concursul atot-puterniciei sale, existen\u021ba exterioar\u0103 a lui Dumnezeu dispare sau se diminueaz\u0103 cu dispari\u021bia sau diminuarea ra\u021biunii sale de a fi.<\/p>\n

EMIL:\u00a0 Atunci c\u00e2nd se \u00eentreprinde a se explica un fenomen social, trebuie c\u0103utat separat cauza eficient\u0103 care-l produce \u0219i func\u021biunea pe care el o \u00eendepline\u0219te.<\/p>\n

ERNEST:\u00a0 Libertatea noastr\u0103 \u0163ine \u00een veghe activitatea divin\u0103; \u00eendat\u0103 universul vizibil \u015fi universul invizibil devin fecunde \u00een combina\u0163ii \u00eennoitoare, din care iese, cu o ordine nou\u0103, concilierea facil\u0103 \u015fi minunat\u0103 a libert\u0103\u0163ii noastre \u015fi a voin\u0163ei divine. \u00cen art\u0103, oglind\u0103 magic\u0103 \u00een care veritatea se reflect\u0103 \u00een stare simbolic\u0103, sensibil\u0103 \u015fi dac\u0103 pot spune profetic\u0103, se nume\u015fte inspira\u0163ie…. Prin inspira\u0163ie, o idee apare \u00een raport cu ideea absolut\u0103. Prin munc\u0103, ea se face particular\u0103, se opune absolutului \u015fi \u00eembrac\u0103 o form\u0103 care \u00eei este proprie… Geniul este for\u0163a care rezolv\u0103 opozi\u0163ia… V\u0103zut de jos, el apare vulgarului ca o nebunie inchietant\u0103 care nu inspir\u0103 nici m\u0103car mil\u0103. C\u0103ci orice suferin\u0163\u0103 superioar\u0103 g\u0103se\u015fte oamenii nemilo\u015fi… Geniul este facultatea de a crea. El concepe \u015fi ca atare este pasiv. Apoi, ideea conceput\u0103 face \u00een el munca sa secret\u0103. El o poart\u0103. Sufer\u0103 opera\u0163ia sa latent\u0103 \u015fi misterioas\u0103. Reac\u0163ioneaz\u0103, este activ. Totul este conceput \u00een bucurie \u015fi n\u0103scut \u00een durere… va fi f\u0103cut\u0103 o crea\u0163ie \u015fi geniul nu-\u015fi va mai aminti de na\u015fterea dureroas\u0103 pentru c\u0103 o oper\u0103 de art\u0103 va fi ap\u0103rut \u00een lume.\u00a0\u00a0 DUMITRU: Hello parafraza astfel un text foarte caracteristic al Evangheliilor.<\/p>\n

ERNEST: Geniul s-a antrenat. Talentul merge \u00een pasul lui… Geniul creeaz\u0103 urm\u00e2nd legile crea\u0163iei. Talentul fabric\u0103 urm\u00e2nd legile industriei.\u00a0 Talentul calculeaz\u0103, geniul prive\u015fte \u015fi vede. Organul s\u0103u este intui\u0163ia; aceast\u0103 intui\u0163ie este convingerea c\u0103 nu este singur, c\u0103 este instrument, c\u0103 st\u0103p\u00e2nul care-l amploaiaz\u0103 nu-l va abandona \u00een drum, astfel el pleac\u0103 f\u0103r\u0103 team\u0103. El \u015ftie c\u0103 va ajunge c\u0103ci se simte \u00eempins. Cristofor Columb nu prev\u0103zuse totul c\u00e2nd a pus piciorul pe nava binecuv\u00e2ntat\u0103… \u015ei dac\u0103 ar fi calculat, \u015fi-ar fi ratat \u0163inta… El a avut \u00eencredere \u00een complicitatea lui Dumnezeu. C\u00e2nd un om de talent se preg\u0103te\u015fte s\u0103 dea b\u0103t\u0103lia, el examineaz\u0103, discut\u0103, pune pentru \u015fi contra. Omul de geniu vede c\u00e2mpul de b\u0103taie \u015fi se simte \u00eenving\u0103tor; el are cuv\u00e2ntul Dumnezeului armelor. Geniul activ afirm\u0103 pe Dumnezeu cu o afirma\u0163ie pozitiv\u0103 \u00een sensul c\u0103 el afirm\u0103 ceva despre ce este Dumnezeu.\u00a0\u00a0 DUMITRU: Cuvinte la care noi subscriem f\u0103r\u0103 rezerv\u0103. Am fi zis doar, cu mai mult\u0103 exactitate, credem, geniul creeaz\u0103 ceva despre ceea ce este Dumnezeu, pentru c\u0103 el este efectul \u00eenfloririi \u00een om a germenului divin pe care el \u00eel con\u0163ine. \u015ei mai bucuro\u015fi subscriem la ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

ERNEST: Cre\u015ftinimul disting\u00e2nd finitul de infinit \u015fi leg\u00e2ndu-le totodat\u0103 de cel care reconciliaz\u0103 orice lucru \u00een persoana sa\u00a0 umaniz\u00e2nd pe Dumnezeu, diviniz\u00e2nd omul, f\u0103r\u0103 a confunda un singur instant omul \u015fi Dumnezeu, f\u0103c\u00e2nd distinc\u0163ia cu at\u00e2t mai imens\u0103 cu c\u00e2t el face unirea mai intim\u0103 .\u00a0\u00a0 DUMITRU: \u00cenc\u0103 este \u00een favoarea tezei noastre \u015fi ceea ce pledeaz\u0103 r\u00e2ndurile urm\u0103toare.<\/p>\n

ERNEST: Prima prepara\u0163ie pentru cel ce vrea s\u0103 primeasc\u0103 cre\u015ftinismul este sentimentul profund de neputin\u0163\u0103 a omului (a omului luat individual) pe care se fondeaz\u0103… \u015etim deci: abord\u00e2nd cre\u015ftinismul, abord\u0103m\u00a0 gra\u0163ia, ordinea supranatural\u0103, abandon\u0103m domeniul pe care efortul individual \u00eel poate cuceri\u201d.<\/p>\n

EMIL:\u00a0 Crima\u00a0 este leg\u0103tura dintre condi\u0163iile fundamentale ale \u00eentregii vie\u0163i sociale \u015fi pin chiar aceasta este util\u0103, este un factor de s\u0103n\u0103tate public\u0103. Acest rezultat este la prima vedere destul de surprinz\u0103tor prin ceea ce \u015fi pe noi ne-a deconcertat mult\u0103 vreme… c\u00e2nd se ajunge a se cobor\u00ee prea sensibil dedesubtul nivelului ordinar, nu este de felicitat, c\u0103ci acest progres aparent este contemporan \u015fi solidar unei perturb\u0103ri sociale.<\/p>\n

ANTONIN: P\u0103catul mortal este cel ce se opune formal unei voin\u021be a lui Dumnezeu, care prin aceasta v\u0103 alieneaz\u0103 amici\u021bia sa, de-a\u0219a sort c\u0103 p\u0103c\u0103tosul, deturn\u00e2ndu-se de la Dumnezeu, \u00eentoarce dosul destinului s\u0103u.<\/p>\n

DUMITRU: Ateii nu vor fi de acum dec\u00e2t cei ce nu cred \u00een nimic concret, exist\u00e2nd actualmente ca o realitate des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, a\u0219a cum primii cre\u0219tini \u00eencetar\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een zeii de marmor\u0103, \u00een care mitologia \u00eent\u00e2lnea istoria. Neo-cre\u0219tinismul va crede \u00eentr-un Dumnezeu care se realizeaz\u0103 \u00een oameni \u0219i care nu poate s\u0103 se realizeze dec\u00e2t prin credin\u021ba \u0219i activitatea umane. Adev\u0103ra\u021bii credincio\u0219i vor fi de acum cei care vor avea credin\u021b\u0103 \u00eentr-un ideal divin de realizat, \u00een misiunea divin\u0103 a umanit\u0103\u021bii, \u0219i care \u00ee\u0219i vor proba credin\u021ba for\u021b\u00e2ndu-se s\u0103 efectueze acest ideal., sau \u00een nimic altceva dec\u00e2t \u00een interesul lor egoist, care nu se eforteaz\u0103 dec\u00e2t \u00een vederea bun\u0103-st\u0103rii lor: to\u021bi egoi\u0219tii sceptici sau indiferen\u021bi, to\u021bi juisorii lene\u0219i, lipsi\u021bi de aspira\u021bii ideale, c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i prosperitatea str\u00e2mt\u0103 \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s-o ob\u021bin\u0103 cu pre\u021bul celui mai mic efort, \u00een detrimentul intereselor apropia\u021bilor lor sau ale comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n

III<\/p>\n

(FENOMEN. Recital Dumitru, Virginia, Georgias, Dimi)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Grigore de Nazianz<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

O, tu, Cuv\u00e2nt de adev\u0103r divin!<\/em><\/strong><\/p>\n

O, tu, Cuv\u00e2nt de adev\u0103r divin!<\/p>\n

Luminii toate nu \u021bi-am fost afin,<\/p>\n

Nici ziua \u021aie-ntreag\u0103 s\u0103 o \u021bin;<\/p>\n

C\u0103 pete negre ai v\u0103zut \u00eentin.<\/p>\n

Ziua c\u0103zu, noaptea s-a r\u0103sp\u00e2ndit:<\/p>\n

Crez, Doamne, \u021ai-am \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it;<\/p>\n

Jur\u00e2nd, g\u00e2ndind s-ajung, m-am r\u0103t\u0103cit,<\/p>\n

Pa\u0219ii \u00een alt\u0103 parte au p\u0103\u0219it.<\/p>\n

O bezn\u0103 a venit de dedesubt<\/p>\n

\u00centunec\u00e2nd ai m\u00e2ntuirii fii.<\/p>\n

Lumina Ta, Hristoase, dar de frupt,<\/p>\n

\u00centoarc\u0103 \u00eentunericul \u00een zi.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Francesco d’Assisi<\/em><\/p>\n

C\u00e2ntecul\u00a0 Creaturilor<\/strong><\/em><\/p>\n

Atotnalt, Atotputernic, bune Doamne<\/em><\/p>\n

\u021bie laudele, slava \u0219i\u00a0 cinstea<\/em><\/p>\n

\u0219i toate binecuv\u00e2nt\u0103rile.<\/em><\/p>\n

Numai \u021bie, Atotnalte, se cuvin<\/em><\/p>\n

\u0219i nu e om demn de tine.<\/em><\/p>\n

Fii l\u0103udat, o, Doamne al meu,<\/p>\n

pentru toate creaturile,<\/p>\n

mai ales pentru messer Frate Soare,<\/p>\n

cel ce aduce ziua ce ne ilumin\u0103<\/em><\/p>\n

\u0219i este frumos \u0219i str\u0103lucitor \u00een splendoare:<\/em><\/p>\n

de tine, Atotnalte, poart\u0103 significa\u021bie.<\/em><\/p>\n

Fii l\u0103udat, o, Doamne al meu,<\/p>\n

pentru sora Luna \u0219i Stele:<\/p>\n

\u00een cer le-ai format<\/p>\n

limpezi, frumoase \u0219i pre\u021bioase.<\/em><\/p>\n

Fii l\u0103udat, o, Doamne al meu, pentru fratele V\u00e2nt \u0219i<\/p>\n

pentru Aer, Nori, Cerul senin \u0219i orice vreme<\/p>\n

prin care dai sus\u021binere creaturilor tale.<\/p>\n

L\u0103udat fii, o, Doamne<\/p>\n

al meu, pentru sora Ap\u0103,<\/p>\n

ce-i mult folositoare, smerit\u0103, pre\u021bioas\u0103 \u0219i cast\u0103.<\/em><\/p>\n

Fii l\u0103udat, o, Doamne al meu, pentru fratele Foc<\/p>\n

cu care ne ilumini noaptea:<\/p>\n

e robust, puternic \u0219i vesel.<\/p>\n

Fii l\u0103udat, o, Doamne al meu, pentru a noastr\u0103 Mam\u0103 Terra,<\/p>\n

care sus\u021bine \u0219i guverneaz\u0103 \u0219i<\/p>\n

produce felurite fructe cu flori colorate \u0219i iarb\u0103.<\/em><\/p>\n

Fii l\u0103udat, o, Doamne al meu<\/p>\n

pentru cei ce pierd pentru iubirea ta<\/p>\n

\u0219i \u00eendur\u0103 moartea \u0219i suferin\u021ba.<\/p>\n

Ferici\u021bi cei le vor suporta \u00een pace<\/p>\n

pentru c\u0103 de tine vor fi \u00eencorona\u021bi.<\/em><\/p>\n

L\u0103udat fii, o, Doamne al meu,<\/p>\n

pentru Sora noastr\u0103 Moarte corporal\u0103,<\/p>\n

de care niciun om viu nu poate sc\u0103pa.<\/p>\n

Vai de cei ce mor \u00een p\u0103cat mortal.<\/p>\n

Ferice de cei ce se afl\u0103 \u00een voia ta<\/p>\n

pentru c\u0103 moartea lor nu va face vreun r\u0103u.<\/p>\n

L\u0103uda\u021bi \u0219i binecuv\u00e2nta\u021bi pe Domnul \u0219i mul\u021bumi\u021bi-i<\/p>\n

\u0219i sluji\u021bi-l cu mare smerenie.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Thomas Aquinas<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Sacre solemnii<\/em><\/strong><\/p>\n

Sacre solemnii<\/p>\n

cu bucurii<\/p>\n

\u0219i ale inimii<\/p>\n

ecouri vii;<\/p>\n

ce-i vechi s-acoper\u0103,<\/p>\n

toate-s noi noimii,<\/p>\n

inim\u0103, voci, oper\u0103.<\/p>\n

Noapte aminte<\/p>\n

cina novissima;<\/p>\n

Christus credinte<\/p>\n

mielul \u0219i azyma<\/p>\n

fra\u021bilor dat\u0103,<\/p>\n

dreapta legitima<\/p>\n

din vechi \u00eencredin\u021bat\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 miel typicum,<\/p>\n

osp\u0103\u021bul s-a \u00eencheiat,<\/p>\n

Corpus Dominicum<\/p>\n

ucenicilor dat,<\/p>\n

astfel tot totului,<\/p>\n

fiec\u0103ruia dat<\/p>\n

chiar din m\u00e2inile lui.<\/p>\n

Le-a dat firava<\/p>\n

carne a trupului,<\/p>\n

trist a-ntins, na-v\u0103,<\/p>\n

pocalul s\u00e2ngelui,<\/p>\n

zic\u00e2nd: Accipite<\/p>\n

pahar ofrand\u0103;<\/p>\n

to\u021bi din el bibite.<\/p>\n

Astfel jertfire<\/p>\n

instituit-a,<\/p>\n

c\u0103rei slujire<\/p>\n

preo\u021bi menit-a,<\/p>\n

numai prela\u021bii<\/p>\n

congrui din vipt a<\/p>\n

da \u0219i\u00a0 la al\u021bii.<\/p>\n

P\u00e2inea angelic\u0103<\/p>\n

se face hominum;<\/p>\n

dar p\u00e2ine ceric\u0103<\/p>\n

simbol terminum;<\/p>\n

ce lucru mirabil<\/p>\n

a m\u00e2nca Dominum<\/p>\n

pauper, rob, umil.<\/p>\n

Sf\u00e2nt\u0103 treime<\/p>\n

\u00eentr-unul, ne rug\u0103m:<\/p>\n

vino-ne, divine,<\/p>\n

cum te ador\u0103m;<\/p>\n

pe calea-\u021bi divin\u0103<\/p>\n

voia ne urc\u0103m,<\/p>\n

locuim lumina.<\/span><\/a><\/span><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Dante Alighieri<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00centr-o zi veni la mine Melancolia<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00centr-o zi veni la mine Melancolia<\/p>\n

\u0219i zise: \u201eVreau s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103 pu\u021bin\u201d;<\/p>\n

ci-mi p\u0103ru c\u0103 adusese\u00a0 la cin<\/p>\n

Durerea \u0219i Ura s\u0103-i \u021bin\u0103 compania.<\/p>\n

\u0218i eu \u00eei zisei: \u201ePleac\u0103, va via\u201d;<\/p>\n

\u0219i ea \u00eemi r\u0103spunse grecin:<\/p>\n

eu, g\u00e2ndind \u00eentr-o doar\u0103 latin,<\/p>\n

m\u0103 uitai \u0219i v\u0103zui Amorul che venia<\/p>\n

\u00een hain\u0103 nou\u0103 din p\u00e2nz\u0103 tare,<\/p>\n

de pe cap o capel\u0103 scoate;<\/p>\n

e cert, cu adev\u0103rat\u0103 l\u0103crimare.<\/p>\n

\u00cei spusei: \u201eCe ai, r\u0103utate ?\u201d<\/p>\n

\u00eemi r\u0103spunse: \u201eNecaz, c\u00e2nd \u00eemi pare<\/p>\n

c\u0103 domana noastr\u0103 muri, dulce frate\u201d.<\/p>\n

Teresa de Avila<\/em><\/p>\n

Tr\u0103iesc f\u0103r\u0103-a tr\u0103i-n mine<\/strong><\/em><\/p>\n

Tr\u0103iesc f\u0103r\u0103-a tr\u0103i-n mine,<\/em><\/p>\n

De-alt\u0103 via\u021b\u0103 \u00eemi e dor<\/em><\/p>\n

C\u0103 mor pentru c\u0103 nu mor.<\/em><\/p>\n

Tr\u0103iesc deja\u00a0 \u00een afara-mi,<\/em><\/p>\n

Mor din dragoste de rai;<\/em><\/p>\n

C\u0103 \u00een Domnul aflu trai,<\/em><\/p>\n

\u0218i fac\u0103-se voia sa:<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd vorbe\u0219te inima<\/em><\/p>\n

Pus\u0103 \u00een acest versor<\/em><\/p>\n

C\u0103 mor pentru c\u0103 nu mor.<\/em><\/p>\n

Ast\u0103 temni\u021b\u0103 divin\u0103<\/em><\/p>\n

\u00a0A iubirii-n trai schismatic<\/em><\/p>\n

L-a f\u0103cut pe Domn ostatic<\/em><\/p>\n

Liber\u00e2ndu-mi inima;<\/em><\/p>\n

Pasiunii-mi cauza<\/em><\/p>\n

V\u0103d ocna\u0219ul domnitor,<\/em><\/p>\n

C\u0103 mor pentru c\u0103 nu mor.<\/em><\/p>\n

Ay, ce lung\u0103-i via\u021ba asta!<\/em><\/p>\n

Aste surghiuniri ce grele!<\/em><\/p>\n

Ast\u0103 carcer\u0103, z\u0103brele<\/em><\/p>\n

De \u021bin sufletul \u00een gheare!<\/em><\/p>\n

Doar sperata evadare<\/em><\/p>\n

\u0218i mai \u00eendurer\u0103tor,<\/em><\/p>\n

C\u0103 mor pentru c\u0103 nu mor.<\/em><\/p>\n

Ay, c\u0103 via\u021ba e amar\u0103<\/em><\/p>\n

Domnul de nu e ferice!<\/em><\/p>\n

Pentru c\u0103-i iubirea dulce,<\/em><\/p>\n

Dar speran\u021ba este rar\u0103:<\/em><\/p>\n

Ia Doamne ast\u0103 povar\u0103,<\/em><\/p>\n

Mai grea ca plumbuitor,\u00a0 <\/em><\/p>\n

C\u0103 mor pentru c\u0103 nu mor.<\/em><\/p>\n

Numai cu o confian\u021b\u0103<\/p>\n

Tr\u0103iesc trebuind morir,<\/p>\n

pentru c\u0103 murind vivir<\/p>\n

\u00cemi asigur esperan\u021b\u0103;<\/p>\n

Moartea de vivir se-aga\u021b\u0103,<\/p>\n

Ne\u00eent\u00e2rziat, espero,<\/p>\n

Que muero\u00a0 porque no muero.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Uite c\u0103 iubirea-i forte;<\/p>\n

Via\u021b\u0103, nu te sup\u0103ra,<\/p>\n

Uite, doar te-i prescurta,<\/p>\n

A te c\u00e2\u0219tiga, te pierde,<\/p>\n

vino ay la dulce muerte,<\/p>\n

Morir vii lumin\u0103tor,<\/em><\/p>\n

C\u0103 mor pentru c\u0103 nu mor.<\/em><\/p>\n

Via\u021ba-aceea din ogiv\u0103,<\/p>\n

Care-i via\u021b\u0103-adev\u0103rat\u0103,<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 nu-i via\u021ba-asta moart\u0103<\/p>\n

Nu se bucur\u0103 c\u0103-i viv\u0103:<\/p>\n

Moarte, s\u0103 nu faci eschiv\u0103;<\/p>\n

Viva muriendo primero,
\nQue muero porque no muero.<\/em> <\/em><\/p>\n

Via\u021b\u0103, ce-ai putea s\u0103 d\u0103rui<\/em><\/p>\n

Domnului tr\u0103ind \u00een mine,<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 nu pierdut\u0103-n fine<\/em><\/p>\n

Pentru a te m\u00e2ntui?<\/em><\/p>\n

Vreau s\u0103 mor spre a tr\u0103i,<\/em><\/p>\n

Rog iubitul meu cu dor,<\/em><\/p>\n

C\u0103 mor pentru c\u0103 nu mor.<\/em><\/p>\n

Pues tanto a mi amado quiero,
\nQue muero porque no muero.<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Ioan al Crucii<\/em><\/p>\n

Stai, umbra mea<\/em><\/strong><\/p>\n

Stai, umbra mea, pe loc, \u00een ap\u0103rare,<\/p>\n

imagine de vraj\u0103 \u00eenc\u0103-n dor,<\/p>\n

iluzie frumoas\u0103-n care vesel mor<\/p>\n

ori dulce fic\u021biune via\u021ba-mi doare.<\/p>\n

Imamul gra\u021biile de-\u021bi n\u0103zare,<\/p>\n

mi-nfige-n piept o\u021bel ascult\u0103tor,<\/p>\n

la ce de lingu\u0219ire s\u0103 m-amor<\/p>\n

de-a\u0219 fi batjocorit \u00een evadare?<\/p>\n

Mai blazonat nici c\u0103 se poate, fal\u0103,<\/p>\n

c\u0103 tirania ta triumf\u0103-n mine:<\/p>\n

l\u0103s\u00e2nd batjocora, tot str\u00e2ns\u0103 zal\u0103<\/p>\n

\u00eencercuind fantasticele mine,<\/p>\n

pu\u021bin import\u0103-n bra\u021be, piept n\u0103val\u0103<\/p>\n

dar fantezia-n temni\u021b\u0103 nu-mi \u021bine.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Du Fu<\/em><\/p>\n

scen\u0103 de prim\u0103var\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u021aara-i ruin\u0103, mai r\u0103m\u00e2n mun\u021bi, r\u00eeuri,<\/p>\n

Prim\u0103vara \u00een ora\u0219 \u00eenvie arbori \u0219i iarb\u0103.<\/p>\n

De spaim\u0103, floarea izbucne\u0219te \u00een lacrimi,<\/p>\n

La desp\u0103r\u021bire, pas\u0103rea-\u0219i fr\u00e2nge inima.<\/p>\n

De trei luni ard focuri de alarm\u0103,<\/p>\n

Scrisori acas\u0103 cost\u0103 zece mii \u00een aur.<\/p>\n

Duc m\u00e2na-n p\u0103rul alb, aproape dus,<\/p>\n

abia de-ar mai \u021bine un ac de p\u0103r.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Murasaki Shikibu<\/em><\/p>\n

Shu <\/em><\/strong><\/p>\n

(Poeme din <\/em>Genji)
\n<\/strong>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00eentr-un t\u00e2rziu<\/p>\n

ne-am \u00eent\u00e2lnit<\/p>\n

eu am plecat<\/p>\n

nerecunosc\u00e2ndu-te<\/p>\n

lun\u0103 \u00een nori<\/p>\n

*<\/p>\n

m\u0103 uit la<\/p>\n

cerurile cobor\u00e2nd<\/p>\n

mereu \u00eennourate<\/p>\n

cum de pl\u00e2ng<\/p>\n

lacrimi de iubire<\/p>\n

*<\/p>\n

s\u0103 nu uit\u0103m<\/p>\n

ad\u00e2ncul m\u0103rii<\/p>\n

c\u00e2nd valurile<\/p>\n

au sp\u0103lat<\/p>\n

vechile urme<\/p>\n

*<\/p>\n

te las voi merge<\/p>\n

pe unde to\u021bi mergem<\/p>\n

de-a\u0219 putea<\/p>\n

a\u0219 alege<\/p>\n

drumul cel\u0103lalt<\/p>\n

*<\/p>\n

c\u00e2t timp<\/p>\n

ne va fi dor<\/p>\n

de cei du\u0219i<\/p>\n

durerea de azi<\/p>\n

ne este m\u00e2ine<\/p>\n

Friedrich H\u00f6lderlin<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00eentec de soart\u0103 al lui Hyperion <\/em><\/strong><\/p>\n

Sus \u00een lumin\u0103 c\u0103lca\u021bi<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe sol bl\u00e2nd, genii binecuv\u00e2ntate!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din cer\u00a0 Dumnezeu<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 V\u0103\u00a0 pogoar\u0103 lin,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu degete de artist,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe sfinte strune.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 soart\u0103, ca somnul<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cere\u0219tilor, respir\u0103 pruncul;<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P\u0103str\u00e2ndu-se curat<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen fa\u0219a s\u0103rac\u0103,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 Pe totdeauna cast<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spiritul s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0218i ochii binecuv\u00e2nta\u021bi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0 privesc\u00a0 \u00een lini\u0219te<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 eterna claritate.<\/p>\n

Ci ne-a fost dat<\/p>\n

\u00a0\u00a0 neunde a\u00a0 ne odihni<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 sc\u0103z\u00e2nd, c\u0103z\u00e2nd<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 lume \u00een suferin\u021b\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 orbind de la<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 o or\u0103 la alta<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ca apa din st\u00e2nc\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00een st\u00e2nc\u0103 pr\u0103bu\u0219indu-se,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 \u00een lungul anului necunoscut.<\/em><\/p>\n

Giacomo Leopardi<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Infinitul<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Mereu mi-a fost drag acest deal pustiu,<\/p>\n

\u00a0gardul viu ce o bun\u0103 parte<\/p>\n

din ultim orizont ascunde privirii.<\/p>\n

Dar st\u00e2nd \u00een contemplare, nesf\u00e2r\u0219ite<\/p>\n

spa\u021bii de dincolo de el, t\u0103ceri<\/p>\n

supraomene\u0219ti, cea mai ad\u00e2nc\u0103 pace<\/p>\n

\u00eemi vin \u00een minte; c\u00e2t pe ce<\/p>\n

s\u0103 se sperie inima. \u0218i cum aud<\/p>\n

v\u00e2ntul fo\u0219nind prin tulpini, infinita<\/p>\n

lini\u0219te cu aceast\u0103 voce o compar:<\/p>\n

\u0219i-mi amintesc eternitatea<\/p>\n

\u0219i duse anotimpuri \u0219i prezentul<\/p>\n

viu \u0219i sunetu-i. Atfel \u00een aceast\u0103<\/p>\n

imensitate g\u00e2ndirea-mi se \u00eeneac\u0103:<\/p>\n

mi-e dulce\u00a0 naufragiul \u00een marea aceasta.<\/a><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Alexandr Pu\u0219kin<\/em><\/p>\n

Talisman<\/em><\/strong><\/p>\n

Unde marea-n veci danseaz\u0103<\/p>\n

Peste st\u00e2ncile pustii,<\/p>\n

Unde luna-n cald\u0103 raz\u0103<\/p>\n

\u00censerarea \u00eendulci,<\/p>\n

Unde ziua \u00ee\u0219i petrece<\/p>\n

\u00cen harem un musulman,<\/p>\n

M\u00e2ng\u00e2ind-o o conjur\u0103:<\/p>\n

\u201ePoart\u0103 al meu talisman:<\/p>\n

Plin e de putere dur\u0103!<\/p>\n

Dar iubirii tale dan.<\/p>\n

De boal\u0103 \u0219i umfl\u0103tur\u0103,<\/p>\n

\u00cen furtuni \u0219i uragan,<\/p>\n

Capul t\u0103u, iubit\u0103 pur\u0103,<\/p>\n

Nu-mi salveaz\u0103 talisman.<\/p>\n

Bog\u0103\u021bii din r\u0103s\u0103rit<\/p>\n

\u021aie nu se d\u0103ruie,<\/p>\n

La efori de proorocit<\/p>\n

Gra\u021bia nu-\u021bi st\u0103ruie;<\/p>\n

\u0218i tu cazi la s\u00e2n de ras\u0103<\/p>\n

Dintr-o trist\u0103 \u021bar\u0103-stran,<\/p>\n

De la nord la sud acas\u0103,<\/p>\n

F\u0103r\u0103 de-al meu talisman.<\/p>\n

Dar c\u00e2nd ochi lunec\u0103tori<\/p>\n

Te \u00eenc\u00e2nt\u0103 dintr-odat\u0103,<\/p>\n

Noaptea pe la c\u00e2nt\u0103tori<\/p>\n

F\u0103r’ iubire s\u0103rutat\u0103 –<\/p>\n

Drag complice! la p\u0103cate,<\/p>\n

la r\u0103ni inimii noian,<\/p>\n

la tr\u0103d\u0103rile uitate,<\/p>\n

\u021bine al meu talisman!\u201d<\/em><\/p>\n

Edgar Allan Poe<\/em><\/p>\n

Corbul \/ The Raven<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00centr-un negru miez de noapte, ponder\u00e2nd g\u00e2ndiri inapte,<\/p>\n

Supra tomuri curioase, stranii de uitat folclor,<\/p>\n

C\u00e2nd d\u0103deam s-adorm, deodat\u0103 careva-ncepu s\u0103 bat\u0103<\/p>\n

Bl\u00e2nd\u0103 cioc\u0103nire iat\u0103, cioc la u\u0219a-mi din pridvor.<\/p>\n

‘E vreun musafir’, zic, ‘bat\u0103, cioc la u\u0219a din pridvor –<\/p>\n

Doar at\u00e2t \u0219i niciun zor.’<\/p>\n

Ah, at\u00e2t de clar remember, era \u00een amar december,<\/p>\n

Stin\u0219i t\u0103ciuni \u00een jar cu febr\u0103, isc\u00e2nd duhuri pe covor.<\/p>\n

Ner\u0103bdare p\u00e2n\u0103-n ziu\u0103; – \u00een zadar c\u0103tam de zor<\/p>\n

\u00centru c\u0103r\u021bi a opri dorul \u2013 dor de dusa mea Lenore –<\/p>\n

Rara radiant\u0103 fat\u0103 de-i spun \u00eengerii Lenore –<\/p>\n

Nemainume evermore.<\/p>\n

M\u0103t\u0103sosul trist nesigur fo\u0219net de perdele purpur<\/p>\n

M\u0103 \u00eenfiora fantastic cu terori f\u0103r\u0103 prior;<\/p>\n

Astfel s\u0103 \u00eencetin bateri inimii repetam teaf\u0103r,<\/p>\n

‘E vreun musafir \u00een zbateri vr\u00e2nd s\u0103 intre din pridvor –<\/p>\n

Vreun drume\u021b t\u00e2rziu \u00een zbateri vr\u00e2nd s\u0103 intre din pridvor; –<\/p>\n

Asta e \u0219i niciun zor.’<\/p>\n

Sufletu-mi crescu mai tare; f\u0103r\u0103, iar\u0103\u0219i, ezitare,<\/p>\n

‘Domnule’, am zis, ‘ori Doamn\u0103, drept iertare v\u0103 implor<\/p>\n

Dar e fapt c\u0103 m\u0103 luase somnul c\u00e2nd la u\u0219\u0103 stase,<\/p>\n

\u0218i-a\u0219a \u00eencet cioc\u0103nir\u0103\u021bi, cioc\u0103nir\u0103\u021bi din pridvor,<\/p>\n

Greu s\u0103 v\u0103 aud’ aici am deschis u\u0219a spre pridvor; –<\/p>\n

\u00centuneric, niciun zor.<\/p>\n

Ad\u00e2nc \u00een \u00eentunecime stam \u00eentre mir\u0103ri \u0219i crime,<\/p>\n

B\u0103nuind, vis\u00e2nd ce nimeni nu a mai visat prior;<\/p>\n

Dar t\u0103cerea sta nespart\u0103, lini\u0219tea f\u0103r\u0103 de ceart\u0103,<\/p>\n

Singurul cuv\u00e2nt acolo spus \u0219optit era ‘Lenore!’<\/p>\n

Asta am \u0219optit, ecoul murmur\u00e2nd r\u0103spuns, ‘Lenore!’<\/p>\n

Doar at\u00e2t \u0219i niciun zor.<\/p>\n

\u00centorc\u00e2ndu-m\u0103-n odaie, cu tot sufletul v\u0103paie,<\/p>\n

Cur\u00e2nd iar aud b\u0103taie, mai sonor\u0103 ca prior.<\/p>\n

‘Sigur’, spun, ‘sigur c\u0103 este ceva-n geam din grinzi celeste,<\/p>\n

Ia s\u0103 v\u0103d atunci ce lest e \u0219i misterul s\u0103-i explor –<\/p>\n

Calm\u0103 inima o clip\u0103 \u0219i misterul s\u0103-l explor; –<\/p>\n

V\u00e2ntul e \u0219i niciun zor.’<\/p>\n

Zv\u00e2rl oblonul a deschide, c\u00e2nd \u00een falduri f\u00e2lf\u00e2inde,<\/p>\n

A p\u0103\u0219it un corb arminden din zilele aurori;<\/p>\n

Plec\u0103ciune nici s\u0103 fac\u0103; nu st\u0103 clip\u0103, nici nu pleac\u0103;<\/p>\n

Ci \u00een chip de domn ori doamn\u0103 se cocoa\u021b\u0103 la u\u0219or<\/p>\n

pe un bust al zeei Pallas, sus de u\u0219\u0103 la u\u0219or –<\/p>\n

Coco\u021bat st\u00e2nd, niciun zor.<\/p>\n

Pas\u0103re-abanos ce susuri trista-mi pas\u0103 \u00een sur\u00e2suri,<\/p>\n

Prin grav aspra-nf\u0103\u021bi\u0219are cuviin\u021bei purt\u0103tor.<\/p>\n

‘Chiar de creasta-\u021bi ras\u0103-i, tuns\u0103, tu’, i-am zis, ‘nu e\u0219ti str\u0103puns\u0103,<\/p>\n

Antic corb, groaz\u0103 ascuns\u0103, Nop\u021bii r\u0103t\u0103cind ponor,<\/p>\n

Ce nume regesc ai spune-mi \u00een Plutonian ponor!’<\/p>\n

Gr\u0103i Corbul, ‘Ne.vre.mor’<\/p>\n

P\u0103s\u0103roi diform minune de discurs aud cum spune,<\/p>\n

Chiar cu t\u00e2lc m\u0103runt r\u0103sune, mic\u0103 relevan\u021b\u0103-n zbor;<\/p>\n

C\u0103 n-avem cum da dovad\u0103 c-alt om viu s\u0103 fie nad\u0103<\/p>\n

Sor\u021bii pas\u0103re s\u0103 vad\u0103 pe al u\u0219ii lui u\u0219or –<\/p>\n

Pas\u0103re sau fiar\u0103 sus pe bust sculptat peste u\u0219or,<\/p>\n

C-un nume ca ‘N.ev.er.mor’.<\/p>\n

\u00cens\u0103 corbul \u0219ez\u00e2nd singur pe placidul bust un g\u00e2ngur<\/p>\n

Doar gr\u0103ia, cuv\u00e2nt f\u0103c\u00e2ndu-i sufletul rev\u0103rs\u0103tor.<\/p>\n

Nicio vorb\u0103-apoi rostirii, nicio pan\u0103 f\u00e2lf\u00e2irii,<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 glas dam murmuririi, ‘au zburat amici prior –<\/p>\n

P\u0103r\u0103si-m\u0103-va la ziu\u0103, cum speran\u021be-mi fur\u0103 zbor’.<\/p>\n

Pas\u0103rea zor, ‘ne.verm.or’.<\/p>\n

Mut stam la \u00a0t\u0103cerea spart\u0103 de r\u0103spuns cu-at\u00e2ta art\u0103<\/p>\n

‘F\u0103r\u0103 dubiu’, zis-am, ‘iart\u0103, ce roste\u0219te-i stoc \u0219i stor,<\/p>\n

Prins de vreun n\u0103imit st\u0103p\u00e2n ce un Dezastru s\u0103-l arunce<\/p>\n

De pe st\u00e2nc\u0103, de pe munte, c\u00e2ntece i se-mpresor<\/p>\n

Pl\u00e2nsete Speran\u021bei sale melancolii le-mpresor<\/p>\n

Ale ‘Never-nevermore’.<\/p>\n

Reav\u0103n Corbul iar cu susuri \u00eemi da pasa pe sur\u00e2suri,<\/p>\n

Brusc rotit-am scaun c\u0103tre pas\u0103re, bust \u0219i u\u0219or;<\/p>\n

Din catifea scufund\u00e2nd\u0103 am purces s\u0103 leg la p\u00e2nd\u0103<\/p>\n

pas\u0103 l\u00e2ng\u0103 pas\u0103, g\u00e2nd d\u0103 pe ce cobe aprior,<\/p>\n

Ce-a zis \u0103st strigoi de groaz\u0103, cobe pas\u0103re-aprior<\/p>\n

Cr\u0103unindu-mi ‘Ne.ve.r.mor’.<\/p>\n

Asta preziceam cu g\u00e2ndul, niciun sunet pronun\u021b\u00e2ndu-l<\/p>\n

Or\u0103taniei ce-ochii-i mi-ardeau inima cuptor;<\/p>\n

Asta \u0219i-alte stam s\u0103 aflu \u00eenclin\u00e2nd de voie capul<\/p>\n

Pe al pernei tabernacul, luminat desf\u0103t\u0103tor,<\/p>\n

Catifeaua mov sub lampa lumin\u00e2nd desf\u0103t\u0103tor,<\/p>\n

Ea pres\u00e2nd, ah, nevermore!<\/p>\n

Aeru-i mai des, t\u0103m\u00e2ie parfum\u00e2ndu-l din c\u0103\u021buie<\/p>\n

Leg\u0103nat\u0103-n mers vioi de-un Serafim clopotitor.<\/p>\n

‘Lift\u0103’, am strigat, ‘te dete Zeul t\u0103u la \u00eengeri cete<\/p>\n

R\u0103gaz-r\u0103gaz \u0219i nepenthe, d’ amintirea-\u021bi de Lenore!<\/p>\n

Sorbi, oh sorbi acest nepenthe, uit\u0103 pierduta Lenore!’<\/p>\n

Gr\u0103i Corbul, ‘N.eve.r.mo.r.’<\/p>\n

‘Profet!’, zic, ‘atins de br\u00e2nc\u0103, pas\u0103re sau diavol \u00eenc\u0103! –<\/p>\n

De Ispititor trimis ori de furtun\u0103 pe ponor<\/p>\n

pustiit ci f\u0103r\u0103 groaz\u0103 \u00een de\u0219ert vr\u0103jit de oaz\u0103 –<\/p>\n

Casa-mi b\u00e2ntuit\u0103 caz\u0103, spune-mi drept, eu te implor –<\/p>\n

Este-n Galaad balsamul, spune-mi, spune-mi, te implor!’<\/p>\n

Gr\u0103i Raven ‘N.evermore’<\/p>\n

‘Profet’, zic, ‘atins de br\u00e2nc\u0103, pas\u0103re \u0219i diavol \u00eenc\u0103!<\/p>\n

Pe raiul deasupra noastr\u0103, pe Domn ce tu, eu ador –<\/p>\n

Spune sufletului fr\u00e2nt de dor de-n Rai la o r\u0103sp\u00e2nte<\/p>\n

Dau de urma fetei sf\u00e2nte \u00eengerii de-i spun Lenore.’<\/p>\n

Zis-a Corbul ‘N.ev.er.mo.r.e.’<\/p>\n

‘Fie-\u021bi vorba semn de duc\u0103’, urlai, ‘pas\u0103re n\u0103luc\u0103 –<\/p>\n

\u00cend\u0103r\u0103t \u00eentru furtun\u0103, Nop\u021bii Plutonian ponor!<\/p>\n

Nu l\u0103sa semn neagr\u0103 pan\u0103 c-ai min\u021bit sufletul pran\u0103!<\/p>\n

Las\u0103-mi pustnicia van\u0103! Las\u0103 bustul pe u\u0219or!<\/p>\n

Ia-\u021bi din inima mea ciocul, forma ia-\u021bi din cas\u0103-n zbor!<\/p>\n

Gr\u0103i Raven, ‘N.e.v.e.r.m.o.r.e.’<\/p>\n

\u00cens\u0103 Corbul ve\u0219nic fad e, \u00eenc\u0103 \u0219ade, \u00eenc\u0103 \u0219ade<\/p>\n

Pe pal bust al zeei Pallas, sus de-al camerei u\u0219or;<\/p>\n

Ochii-i seam\u0103n\u0103 cu-ai unui demon ce viseaz\u0103 unu-i,<\/p>\n

lampa-i vars\u0103 umbra flu nu-i decupat\u0103 pe covor;<\/p>\n

Sufletu-mi pe-afara umbrei z\u0103c\u00e2nd plut\u0103 pe covor<\/p>\n

Se ridic\u0103 \u2013 nevermore!<\/p>\n

Rabindranath Tagore<\/em><\/p>\n

Oceanul formelor<\/em><\/strong><\/p>\n

M\u0103 scufund \u00een ad\u00e2ncul oceanului de forme,<\/p>\n

sper\u00e2nd s\u0103 prind perfecta perl\u0103 a f\u0103r\u0103formei.<\/p>\n

Nemai navig\u00e2nd din port \u00een port \u00een corabia-mi b\u0103tut\u0103 de v\u00e2nt.<\/p>\n

S-au dus demult zilele c\u00e2nd m\u0103 distram arunc\u00e2ndu-m\u0103 \u00een valuri..<\/p>\n

Iar acum sunt ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 mor \u00eentru f\u0103r\u0103moarte.<\/p>\n

\u00cen amfiteatrul abisului f\u0103r\u0103 fund<\/p>\n

unde se umfl\u0103 muzica strunelor f\u0103r\u0103 ton<\/p>\n

\u00cemi voi lua aceast\u0103 harp\u0103 a vie\u021bii mele.<\/p>\n

O voi acorda la notele lui pentrutotdeauna,<\/p>\n

iar c\u00e2nd \u0219i-a suspinat ultima rostire,<\/p>\n

\u00eemi voi pune harpa t\u0103cut\u0103 la picioarele celui t\u0103cut.<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

William Butler Yeats<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen amurg<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103runt\u0103 inim\u0103, \u00een vreme gri,<\/p>\n

Ie\u0219i clar din plase trase r\u0103u ori drept;<\/p>\n

R\u00e2zi, inim\u0103,-n amurgul \u00een\u021belept,<\/p>\n

Suspin\u0103, inim\u0103, rou\u0103 \u00een zori zi.<\/p>\n

Mama ta Eire e totdeauna jun\u0103<\/p>\n

Rou\u0103 lucind mereu \u0219i amurg sur;<\/p>\n

Ci-i jos speran\u021ba, dragostea sperjur<\/p>\n

Arz\u00e2nd \u00een focul limbii m\u0103tr\u0103gun\u0103.<\/p>\n

Hai, inim\u0103, pe deal, pe deal \u00een sus:<\/p>\n

Acolo mistica fr\u0103\u021bie dintre<\/p>\n

Soare \u0219i lun\u0103 \u0219i v\u00e2lcea \u0219i vintre<\/p>\n

\u0218i r\u00e2u \u0219i val voin\u021ba \u0219i-au suspus.<\/p>\n

\u0218i Dumnezeu din cornul S\u0103u sun\u00e2nd<\/p>\n

\u0218i timp \u0219i lume sunt \u00een ve\u0219nic zbor;<\/p>\n

\u0218i dragostea ca sur amurg mai dor<\/p>\n

\u0218i mai ca roua-n zori speran\u021ba-i g\u00e2nd. <\/a><\/em><\/p>\n

Dylan Thomas<\/em><\/p>\n

Iar moartea s\u0103 nu aib\u0103 dominion<\/em><\/strong><\/p>\n

Iar moartea s\u0103 nu aib\u0103 dominion.<\/p>\n

Mortul nud s\u0103 fie unul<\/p>\n

Cu viul prin v\u00e2nt \u0219i west-lun\u0103;<\/p>\n

C\u00e2nd oasele li se cur\u0103\u021b\u0103 \u0219i oasele curate plecar\u0103,<\/p>\n

Ei s\u0103 poarte stele la cot \u0219i la picior;<\/p>\n

\u0218i de \u00eennebunnesc s\u0103 fie s\u0103n\u0103to\u0219i,<\/p>\n

\u0218i de se scufund\u0103-n mare s\u0103 reurce;<\/p>\n

Iubi\u021bii de se pierd nu \u0219i iubirea;<\/p>\n

Iar moartea s\u0103 nu aib\u0103 dominion.<\/p>\n

Iar moartea s\u0103 nu aib\u0103 dominion.<\/p>\n

Sub \u0219erpuirile marine<\/p>\n

Ei lung z\u0103c\u00e2nd nu moar\u0103 \u0219erpuind;<\/p>\n

Suci\u021bi \u00een plase c\u00e2nd \u00eei las\u0103 mu\u0219chii,<\/p>\n

Pe roat\u0103 tra\u0219i, s\u0103 nu se fr\u00e2ng\u0103,<\/p>\n

Prin r\u0103ul inorog str\u0103pung\u0103;<\/p>\n

Sp\u0103rg\u00e2nd c\u0103r\u0103ri n-au cum s\u0103 piar\u0103;<\/p>\n

Iar moartea s\u0103 nu aib\u0103 dominion.<\/p>\n

Iar moartea s\u0103 nu aib\u0103 dominion.<\/p>\n

Nu le mai strige pesc\u0103ru\u0219ii \u00een auz<\/p>\n

Ori valuri s\u0103 izbeasc\u0103 huind \u021b\u0103rmii;<\/p>\n

Unde \u021b\u00e2\u0219nea o floare nemaifloare,<\/p>\n

Capul sus la r\u0103p\u0103iala ploii;<\/p>\n

Nebuni \u0219i mor\u021bi be mad and dead ca melcii,<\/p>\n

Capetele personajelor bat calea margaretelor;<\/p>\n

Iar moartea s\u0103 nu aib\u0103 dominion.<\/a><\/p>\n

*<\/em><\/strong><\/p>\n

John Lennon<\/em><\/p>\n

Imagina\u021bi<\/em><\/p>\n

Imagina\u021bi c\u0103 nu-i Rai<\/p>\n

U\u0219or e a-ncerca<\/p>\n

Nu iad sub noi numai<\/p>\n

cerul deasupra<\/p>\n

Imagina\u021bi to\u021bi oamenii<\/p>\n

Tr\u0103ind pentru azi a…<\/p>\n

Imagina\u021bi c\u0103 nu-s \u021b\u0103ri<\/p>\n

Nu-i greu de spus<\/p>\n

A nu ucide, nu muri<\/p>\n

\u0218i nici religii nu-s<\/p>\n

Imagina\u021bi to\u021bi oamenii<\/p>\n

Tr\u0103ind \u00een pace…<\/p>\n

Pute\u021bi spune c\u0103-s un vis\u0103tor<\/p>\n

Dar nu sunt eu numa’<\/p>\n

Sper \u00eentr-o zi ve\u021bi fi cu noi<\/p>\n

\u0218i lumea va tr\u0103i ca una<\/p>\n

Imagina\u021bi nu posesii<\/p>\n

M\u0103-ntreb dac\u0103\u00a0 pute\u021bi<\/p>\n

Nu\u00a0 foame\u00a0 l\u0103comie<\/p>\n

A omului fr\u0103\u021bie<\/p>\n

Imagina\u021bi to\u021bi oamenii<\/p>\n

Lumea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind…<\/p>\n

Pute\u021bi zice c\u0103-s vis\u0103tor<\/p>\n

Dar nu sunt eu numa’<\/p>\n

Sper \u00eentr-o zi ve\u021bi fi cu noi<\/p>\n

\u00cen lumea tr\u0103ind una<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

REVELA\u021aIE\u00a0 CU\u00a0 DRAGHICESCO scenometrie \u00een 3 acte de George Anca Personae DUMITRU, revelat GEORGIOS, traduc\u0103torul lui Dumitru VIRGINIA, so\u021bia lui [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-21637","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21637","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21637"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21637\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21640,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21637\/revisions\/21640"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21637"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21637"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21637"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}