{"id":21763,"date":"2015-03-12T21:06:05","date_gmt":"2015-03-12T21:06:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21763"},"modified":"2015-03-12T21:08:12","modified_gmt":"2015-03-12T21:08:12","slug":"vavila-popovici-cu-sau-fara-religie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/12\/vavila-popovici-cu-sau-fara-religie\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Cu sau f\u0103r\u0103 Religie?"},"content":{"rendered":"

\"Imagini\u201eReligia este dialogul etern dintre omenire \u015fi Dumnezeu.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0– Franz Werfel<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am citit cu surprindere articole recent publicate cu privire la Religie, precum \u0219i comentariile. Din multe articole reiese, dureros de tare, dorin\u021ba de a \u00eengropa credin\u021ba celor mul\u021bi. Cum de a reu\u0219it comunismul s\u0103 infiltreze at\u00e2t de ad\u00e2nc ideologia sa ateist\u0103? Un preot ne-a amintit c\u0103 sovieticii chiar aveau manuale precum C\u0103l\u0103uza ateistului<\/em>, o carte ap\u0103rut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1961. C\u00e2t de incon\u0219tien\u021bi putem fi de a nu vedea repercusiunile acestei ideologii asupra genera\u021biilor urm\u0103toare, comportamentul care se manifest\u0103 cu ur\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 de iubire \u00een rela\u021biile cu semenii? Cum de nu ne-am putut trezi \u00eenc\u0103 de sub influen\u021ba materialismului? \u0218i c\u00e2nd va fi aceasta? Cum se pot uita \u00eensu\u0219irile suflete\u0219ti ale poporului rom\u00e2n, credin\u021ba sa de veacuri? Cum de nu se \u00een\u021belege c\u0103 via\u021ba unui popor este pre\u021buit\u0103 dup\u0103 acele \u00eensu\u0219iri, dup\u0103 nivelul spiritualit\u0103\u021bii sale? Cum de nu suntem con\u0219tien\u021bi c\u0103 puterea sufleteasc\u0103 este mobilul mi\u0219c\u0103rii \u00een via\u021ba noastr\u0103, c\u0103 este, \u00een principal, ceea ce are mai bun na\u021bia? Ne dorim, \u00een prezent, o schimbare a mentalit\u0103\u021bii, dar ea ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu r\u0103d\u0103cinile ei, s\u0103 creasc\u0103 ca un pom, s\u0103 se dezvolte \u0219i s\u0103 dea roade, \u00een modernitate. Dac\u0103 nu privim \u00een sus \u0219i nu vrem s\u0103 cre\u0219tem, \u0219i ne aplec\u0103m ramurile \u00een jos ating\u00e2nd noroiul existent, unde vom ajunge? A\u0219a cum fiecare om are o menire pe acest p\u0103m\u00e2nt, a\u0219a \u0219i fiecare popor are menirea sa. Nu vrem s\u0103 mergem pe calea ar\u0103tat\u0103 de divinitate, ne vom n\u0103rui! Nu putem \u00eenchide ochii \u0219i nu putem r\u0103m\u00e2ne pasivi \u00een fa\u021ba g\u00e2ndirii multor r\u0103t\u0103ci\u021bi. Cineva a profe\u021bit c\u0103 vom ajunge s\u0103 nu ne mai \u00een\u021belegem \u00eentre noi, \u0219i vai!, cred c\u0103 suntem \u00een acest punct. La ce mai putem spera? \u0218i pe c\u00e2nd?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i \u00een timp ce \u00eemi puneam aceste \u00eentreb\u0103ri, iat\u0103 c\u0103 cei mai mul\u021bi p\u0103rin\u021bi \u0219i-au manifestat dorin\u021ba orei de religie pentru copiii lor, au luat \u00een bra\u021be spiritualitatea, credin\u021ba \u00eentr-o ordine creat\u0103 \u0219i etern\u0103, convingerea c\u0103 omul religios este omul moral, \u00eentruc\u00e2t dob\u00e2nde\u0219te un sistem de valori la care ader\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cineva afirmase c\u0103 religia \u00een \u0219coli ar duce la \u00eendoctrinarea copiilor, le-ar strica min\u021bile. Cum adic\u0103? Educa\u021bia cre\u0219tin\u0103, dragostea \u015fi iertarea cre\u015ftin\u0103 sun\u0103 a \u00eendoctrinare? Religia \u00een \u0219coli este educa\u021bie \u0219i cultur\u0103, l\u0103rge\u0219te orizontul copilului \u0219i nicidecum nu \u00eel \u00eengusteaz\u0103. P\u0103rin\u021bii \u00ee\u0219i educ\u0103 copiii conform propriei lor credin\u021be str\u0103mo\u0219e\u0219ti, copilul dac\u0103 asimileaz\u0103 este \u00eembog\u0103\u021bit, dac\u0103 nu – s\u0103r\u0103ce\u0219te. Apoi vine \u0219coala care adaug\u0103, explic\u0103, clarific\u0103 \u0219i la fel, dac\u0103 \u00eenva\u021b\u0103, deprinde, copilul este \u00eembog\u0103\u021bit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mul\u021bi am v\u0103zut c\u0103 urm\u0103resc eventualele imperfec\u021biuni din manualele de religie. Posibil s\u0103 aib\u0103 dreptate. Poate mai trebuie c\u00e2te ceva corijat, adaptat la condi\u021biile vie\u021bii noastre, mobilat\u0103 altfel casa, dar nu d\u0103r\u00e2mat\u0103 \u0219i distrus\u0103 funda\u021bia ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul Religie<\/em>, mai amintim, vine de la latinescul religio,<\/em> derivat al verbului religare = a lega<\/em>, fiind leg\u0103tura con\u0219tient\u0103 \u0219i liber\u0103 a omului cu Dumnezeu, iar leg\u0103tura \u00eenseamn\u0103 cunoa\u0219terea de Dumnezeu \u0219i tr\u0103irea dup\u0103 voia Lui: tr\u0103irea moral\u0103 \u0219i cea de cult divin, adic\u0103 partea teoretic\u0103 a religie \u0219i partea practic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am g\u0103sit citate cuvintele \u00cenalt Preasfin\u0163itului Ioan, Mitropolitul Banatului: \u201e\u2026 Marile b\u0103t\u0103lii nu s-au dat pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103, ci \u00een con\u015ftiin\u0163a unui om \u015fi a unei na\u0163iuni, iar cine va c\u00e2\u015ftiga aceast\u0103 mare b\u0103t\u0103lie cultural\u0103 va domina lumea. Cultura este mintea unui neam! Avem, ca na\u0163ie, at\u00e2ta minte c\u00e2t\u0103 cultur\u0103 avem<\/em>\u201d, \u0219i ale \u00cenalt Preasfin\u0163itul Teodosie,\u00a0Arhiepiscopul Tomisului, care atrage aten\u0163ia asupra pericolului lipsei de educa\u0163ie religioas\u0103<\/a>: \u201eCine ar renun\u0163a, dintre p\u0103rin\u0163i, la ora de Religie ar mutila propriul copil (\u2026) ora de Religie este un liant, Dumnezeu este \u015fi al \u015ftiin\u0163ei, dar \u015fi al \u00een\u0163elepciunii. Ora de Religie le creeaz\u0103 un orizont al \u00een\u0163elepciunii care, \u00een \u00eengem\u0103nare cu \u015ftiin\u0163a, formeaz\u0103 personalitatea omului pornind din copil\u0103rie<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Terorismul este cea mai cumplit\u0103 form\u0103 de lips\u0103 de educa\u0163ie religioas\u0103 \u0219i \u00eendoctrinare cu ideologia r\u0103ului, a urii fa\u021b\u0103 de semeni, cum am v\u0103zut imaginile de la televizor cu copii care \u00een loc de juc\u0103rii \u021bin arme adev\u0103rate \u00een m\u00e2n\u0103. Uciderea iubirii fa\u021b\u0103 de semeni este p\u0103cat cu consecin\u021be dintre cele mai grave. Copiii trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 binele, iar scaunele de profesori s\u0103 fie ocupate de oameni competen\u021bi, cu Dumnezeu \u00een g\u00e2nd \u0219i-n fapte. Un t\u00e2n\u0103r educat, cultivat nu va putea fi manevrat, except\u00e2nd cazurile de aliena\u021bi mintal. \u201eReligia transform\u0103 poporul \u00eentr-o mas\u0103 de oameni cul\u021bi\u201d,<\/em> era de p\u0103rere \u0219i filozoful nostru Petre \u021au\u021bea (1902-1991), care mai spunea c\u0103 absen\u021ba afectivit\u0103\u021bii sterilizeaz\u0103 fiin\u021ba: \u201esuperioritatea religiei, credin\u021bei, speran\u021bei \u0219i iubirii asupra \u0219tiin\u021bei, const\u0103 \u00een perenitatea \u0219i puterea consolatoare a dogmelor sale, a c\u0103ror natur\u0103 extramundan\u0103 nu este roas\u0103 de specula\u021bie \u0219i experien\u021b\u0103\u201d.<\/em> Religia \u00ee\u0219i deschide bra\u021bele pentru celelalte surori ale ei, \u0219tiin\u021ba, arta, filozofia, ast\u0103zi mai mult ca \u00een trecut, c\u00e2nd au existat oameni care nu au admis acest amestec, fiecare ap\u0103r\u00e2ndu-\u0219i \u0219i p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i \u201eimperiul\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La vremea c\u00e2nd eram copil de \u0219coal\u0103, la fel ca-n vremurile de acum, la ora de religie ni se spunea c\u0103 omul a fost creat de Dumnezeu, iar la ora de \u0219tiin\u021be naturale, c\u0103 omul este rezultatul unei \u00eendelungate evolu\u0163ii a unei specii de animale, ivite accidental. \u0218i nu am devenit copii \u201eschizofrenici\u201d. Aceast\u0103 contrazicere unii copii au re\u021binut-o ca informa\u021bie, pe al\u021bii i-a f\u0103cut s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 aprofundeze cuno\u0219tin\u021bele. Nu ne-a \u201eblocat mintea\u201d, contradic\u0163iile au ambi\u021bionat, au dus la dorin\u021ba de documentare profund\u0103, la cercetare, la noi afirm\u0103ri sau infirm\u0103ri, la progresul cuno\u0219tin\u021belor. \u00cendep\u0103rtarea copiilor de la aceste cuno\u0219tin\u021be este tot o alegere, adev\u0103rat, dar ea trebuie c\u00e2nt\u0103rit\u0103 bine. \u201eExilarea discursului metafizic (teologic) amputeaz\u0103, pur \u015fi simplu, min\u0163ile copiilor de o dimensiune intelectual\u0103 indispensabil\u0103 pentru orice mare performan\u0163\u0103\u201d,<\/em> se scrie \u00een alt articol \u0219i este foarte adev\u0103rat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centruc\u00e2t religia s-a manifestat de-a lungul timpului \u00een diferite forme, a fost necesar studiul numit Istoria religiilor<\/em> \u0219i de care s-a ocupat istoricul, scriitorul, filozoful rom\u00e2n Mircea Eliade (1907-1968), ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 omul preistoric a avut religie, dovada cea mai sigur\u0103 fiind aceea a cultului mor\u021bilor. \u00cen primul s\u0103u volum din Istoria religiilor<\/em>, scrie: \u201eCredin\u021ba \u00eentr-o supravie\u021buire post-mortem pare demonstrat\u0103, pentru cele mai vechi timpuri, prin utilizarea ocrului ro\u0219u, substituit ritualul s\u00e2ngelui, deci simbolul vie\u021bii\u201d, <\/em>cultul mor\u021bilor presupun\u00e2nd credin\u021ba \u00een existen\u021ba sufletului, a unei vie\u021bi viitoare, a divinit\u0103\u021bii creatoare \u0219i ocrotitoare. Faptul c\u0103 at\u00e2t \u00een preistorie c\u00e2t \u0219i \u00een istorie omul apare ca av\u00e2nd religie, semnific\u0103 faptul c\u0103 ea r\u0103spunde unei necesit\u0103\u021bi fire\u0219ti a vie\u021bii suflete\u0219ti umane. Filozoful german Eduard Von Hartmann (1842-1906) consider\u0103 c\u0103 ideea de Dumnezeu a fost punctul de plecare con\u0219tient al fiec\u0103rei religii. Religia a urmat omul pretutindeni \u0219i \u00eentotdeauna, \u00een diferite forme, func\u021bie de loc, timp, comunit\u0103\u021bi umane. Ideea divinit\u0103\u021bii este prezent\u0103 \u00een toate religiile, ca atare religia premerge experien\u021bei umane, este leg\u0103tura omului cu Dumnezeu. F\u0103r\u0103 ideea de Dumnezeu nu poate exista sentimentul religios \u0219i deci nici religie. \u0218i viceversa, dac\u0103 alung\u0103m religia, \u00eel alung\u0103m pe Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) a subordonat religia moralei: \u201eReligia este recunoa\u0219terea datoriilor morale ale omului ca porunci ale lui Dumnezeu\u201d. <\/em>\u00cenchin\u00e2nd un imn datoriei, el a scos datoria moral\u0103 de sub instan\u021ba criteriilor religioase, dar, datoria care este tot o supunere, nu are nimic amenin\u021b\u0103tor \u0219i nici atr\u0103g\u0103tor, este goal\u0103 de patos, de afectivitate. \u0218i-atunci ne putem \u00eentreba spre ce s\u0103 \u00eenclin\u0103m, spre datoria ra\u021bional\u0103 sau spre afectivitate? Logic\u0103 sau pasiune? Personal, \u00eentotdeauna am optat pentru echilibrul lor, sau mai bine zis pentru str\u0103duin\u021ba de a ob\u021bine un echilibru, fiindc\u0103 nu \u0219tim niciodat\u0103 dinainte c\u00e2t c\u00e2nt\u0103re\u0219te ra\u021bionalul unei probleme a existen\u021bei, fa\u021b\u0103 de partea afectiv\u0103 a ei; este ceva oscilant, ceva ce poate suferi schimbare func\u021bie de timpul, de spa\u021biul \u00een care se define\u0219te, deci un calcul greu de evaluat \u0219i greu de exprimat. Datoria fiind unica motiva\u021bie moral\u0103 a lui Kant, ne mai putem \u00eentreba: f\u0103r\u0103 partea afectiv\u0103, sim\u021bul datoriei nu poate purta \u00een el pe cel al vinov\u0103\u021biei? Ar fi mult de spus \u0219i \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103! Kant, ca s\u0103 revin, a supraevaluat logica \u00een detrimentul pasiunii, \u00een final propov\u0103duind credin\u021ba, admi\u021b\u00e2nd sfin\u021benia legii lui Dumnezeu \u0219i r\u0103utatea de ne\u00eenvins a inimilor noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Teologul german protestant Werner Gruehn (1887-1961) definea religia ca fiind \u201esinteza cea mai des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 a celor mai \u00eenalte \u00eensu\u0219iri \u0219i func\u021bii ale sufletului omenesc, puse \u00een serviciul a dou\u0103 idei: ideea de Dumnezeu \u0219i cea a leg\u0103turii omului cu El\u201d. <\/em>Simplu \u0219i conving\u0103tor, Fericitul Augustin definea religia <\/em>ca fiind \u201emodul de a cunoa\u0219te \u0219i a cinsti pe Dumnezeu\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Religia \u00eencununeaz\u0103 multe domenii. Pe l\u00e2ng\u0103 informa\u0163ia de cultur\u0103 general\u0103, religia e poarta de intrare spre valorile morale importante ce contureaz\u0103 identitatea noastr\u0103. Unii \u00eencep\u0103tori \u00een ale \u0219tiin\u021bei declar\u0103 cu emfaz\u0103 c\u0103 sunt oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i nu pot admite religia, ne\u0219tiind c\u0103 \u00een cadrul \u0219tiin\u021bei se ajunge la o limit\u0103 \u0219i se intr\u0103 f\u0103r\u0103 voie \u00een spa\u021biul metafizicii, c\u0103 metafizica a ap\u0103rut din ne\u00eendestularea fizicii. De la semnele noastre de \u00eentrebare \u0219i p\u00e2n\u0103 la cunoa\u0219tere este cale lung\u0103, necesit\u0103 \u00een\u021belegere \u0219i tr\u0103ire a unei vie\u021bi religioase, care se reflect\u0103 apoi \u00een activit\u0103\u021bile zilnice. Dac\u0103 avem religia, vine moralitatea cu cele dou\u0103 \u00een\u021belesuri diferite: norma de conduit\u0103 impus\u0103 din afar\u0103 \u0219i sensul general al conduitei noastre. C\u00e2nd sunt respectate legile societ\u0103\u021bii, se poate crede c\u0103 omul este perfect moral, dar se respect\u0103 numai structura sufleteasc\u0103 a societ\u0103\u021bii, nu \u0219i cea interioar\u0103, cea a vie\u021bii dup\u0103 indica\u021biile absolutului, pe care unii o resping con\u0219tient sau mai pu\u021bin con\u0219tient. Apostolul Pavel spunea c\u0103 morala este \u00eenscris\u0103 \u00een inima omului, c\u0103 exist\u0103 o lege moral\u0103 cu care te na\u0219ti, adic\u0103 acea predispozi\u021bie de a alege Binele de R\u0103u; dar exist\u0103 \u0219i o con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103, cea care-l face pe om s\u0103 discearn\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, adic\u0103 cunosc\u00e2nd s\u0103 poat\u0103 alege \u0219i s\u0103 se manifeste ca atare. At\u00e2t legea moral\u0103 c\u00e2t \u0219i con\u0219tiin\u021ba moral\u0103 – con\u0219tiin\u021ba fiind un produs al activit\u0103\u021bii creierului uman – \u00ee\u0219i au izvorul \u00een fiin\u021ba lui Dumnezeu. \u00cen acest mod s-a construit \u0219i se men\u021bine lumea; necredin\u021ba distruge omul, distruge lumea. S\u0103 ne reamintim spusele lui Petre \u021au\u021bea, om al elitei intelectuale a \u021b\u0103rii noastre, care a supravie\u021buit \u0219i a putut s\u0103 ne mai vorbeasc\u0103: \u201eF\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 Dumnezeu, omul devine un animal ra\u021bional care vine de nic\u0103ieri \u0219i merge spre nic\u0103ieri\u201d<\/em>. Cartea de c\u0103p\u0103t\u00e2i a moralit\u0103\u021bii de ordin religios fiind Biblia, concluzia este c\u0103 morala are nevoie de religie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Nu ne este str\u0103in\u0103 ideea unora c\u0103 religiile vor disp\u0103rea pe m\u0103sur\u0103 ce progresele \u00een domeniul civiliza\u021biei materiale vor progresa, c\u0103 ele sunt \u201eca un fel de boal\u0103 infantil\u0103 a omenirii\u201d.<\/em> Religia a fost pus\u0103 sub mare semn de \u00eentrebare din momentul apari\u021biei ateismului, cel despre care se spune c\u0103 a pus multe \u00eentreb\u0103ri, dar nu a dat r\u0103spunsuri. R\u0103d\u0103cinile ateismului le g\u0103sim \u00een secolul XIX-lea, cu reprezentan\u021bii lui, Marx, Freud, Nietzsche. Marx \u00ee\u0219i exprima ateismul spun\u00e2nd c\u0103 religia \u201eeste opiu pentru popor\u201d, <\/em>nelu\u00e2nd \u00een considera\u021bie faptul c\u0103 spiritul religiei este spiritul tradi\u021biei \u0219i al fascina\u021biei fa\u021b\u0103 de ceea ce este \u00een lumea noastr\u0103. Freud, \u00een capitolul \u201eViitorul unei iluzii\u201d<\/em> din volumul I al operelor sale, consider\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile religioase ca fiind: \u201eiluzii, afirma\u021bii nedemonstrabile, nimeni neput\u00e2nd fi constr\u00e2ns s\u0103 le considere adev\u0103rate sau s\u0103 cread\u0103 \u00een ele [\u2026] Enigmele universului ni se dezv\u0103luie destul de \u00eencet cu ajutorul cercet\u0103rii, multor \u00eentreb\u0103ri \u0219tiin\u021ba neput\u00e2nd \u00eenc\u0103 s\u0103 le dea r\u0103spuns. Totu\u0219i, munca \u0219tiin\u021bific\u0103 este pentru noi singura cale de cunoa\u0219tere a realit\u0103\u021bii\u201d.<\/em> De la ateistul Freud r\u0103mas credincios materialismului \u00een calitate de cercet\u0103tor, dar oarecum sceptic ca observator \u00een rezultatele psihanalizei, s-a ajuns ca ast\u0103zi s\u0103 existe mul\u021bi psihanali\u0219ti credincio\u0219i care consider\u0103 \u0219tiin\u021ba legat\u0103 de credin\u021b\u0103. Autorul traducerii invit\u0103 la cugetarea: \u201eDac\u0103 li se demonstreaz\u0103 oamenilor c\u0103 nu exist\u0103 Dumnezeu atotputernic \u0219i drept, nici o ordine divin\u0103 a lumii \u0219i nici o via\u021b\u0103 viitoare, ei se vor sim\u021bi liberi de orice obliga\u021bie de a urma prescrip\u021biile societ\u0103\u021bii. Fiecare va fi ne\u00eenfr\u00e2nat, ne\u00eenfricat, d\u00e2nd curs instinctelor sale asociale, egoiste, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-\u0219i arate puterea; se va instala din nou haosul c\u0103ruia i-am pus cap\u0103t datorit\u0103 miilor de ani de lucrare a civiliza\u021biei\u201d. <\/em>Aceste considera\u021bii \u0219i-au dovedit ast\u0103zi veridicitatea. Filozoful german ateu Friedrich Nietzsche (1844-1900), cel \u00eensetat de \u201evoin\u021ba de putere\u201d, <\/em>r\u0103mas \u00een mentalul colectiv cu blasfemia \u201eDumnezeu a murit!\u201d<\/em> \u0219i care a tr\u0103it \u00eentr-un timp al necredin\u021bei, c\u00e2nd intelectualii din Europa doreau eliminarea credin\u021bei \u00een Dumnezeu, lipsa Lui din preocup\u0103rile omului, a afirmat \u00een cele din urm\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 teorie a adev\u0103rului c\u0103reia s\u0103 nu-i corespund\u0103 credin\u021ba \u00een existen\u021ba lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dramaturgul, nuvelistul german Otto Ludwig (1813-1865) afirma: \u201eCine nu poart\u0103 Cerul \u00een el \u00eensu\u0219i, degeaba \u00eel caut\u0103 \u00een tot universul\u201d. <\/em>A\u0219a \u0219i este! Pe Dumnezeu trebuie s\u0103-l por\u021bi \u00een suflet, astfel \u00eel ai sau nu-L ai. Poetul nostru Marin Sorescu \u00een poemul \u201eSimetrie<\/em>\u201d a sim\u021bit soarta trist\u0103 a omului obi\u0219nuit, incapabil s\u0103 aleag\u0103 drumul cel bun, silit uneori s\u0103 parcurg\u0103 drumul gre\u0219it: \u201e\u0218<\/em>i dup\u0103 aceea \u00een fa\u021ba mea s-au c\u0103scat dou\u0103 Pr\u0103p\u0103stii:\/ Una la dreapta, alta la st\u00e2nga.\/ M-am aruncat \u00een cea din st\u00e2nga,\/ F\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103 clipesc, f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103-mi fac v\u00e2nt,\/ Gr\u0103mada cu mine \u00een cea din st\u00e2nga,\/ Care, vai, nu era cea c\u0103ptu\u0219it\u0103 cu puf.\u201d<\/em> <\/em>\u00a0<\/em>Aten\u021bie la \u201epuful\u201d pe care-l \u00eentrez\u0103resc p\u0103rin\u021bii care refuz\u0103 studiul religiei pentru copiii lor!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Matematicianul, fizicianul, filozoful francez Blaise Pascal (1623-1662), cel care a luat calea credin\u021bei la v\u00e2rsta de 31 ani, \u00een urma unei revela\u021bii religioase, p\u00e2n\u0103 atunci oscil\u00e2nd \u00eentre ra\u021bionalism \u0219i scepticism, spunea: \u201eCei c\u0103rora Dumnezeu le-a d\u0103ruit credin\u021ba prin sentimentele inimii sunt ferici\u021bi, celor care nu o au, noi nu le-o putem d\u0103rui dec\u00e2t prin ra\u021bionament, a\u0219tept\u00e2nd ca Dumnezeu s\u0103 le-o d\u0103ruiasc\u0103 \u0219i prin sentimentele inimii, f\u0103r\u0103 de care credin\u021ba nu e dec\u00e2t omeneasc\u0103 \u0219i inutil\u0103 pentru m\u00e2ntuire<\/em>\u201d.<\/em> \u0218i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de at\u00e2tea ori ca Dumnezeu s\u0103 le d\u0103ruiasc\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Respectul fa\u0163\u0103 de religie, fa\u021b\u0103 de toate confesiunile \u0219i tratarea lor \u00een mod egal, asigur\u0103 adev\u0103rata libertate. Cei care predau religia trebuie s\u0103 aib\u0103 un orizont larg al cunoa\u0219terii \u00een multiple domenii, s\u0103 permit\u0103 dialogul cu tinerii \u00eenv\u0103\u021b\u0103cei, s\u0103 cultive \u00een mod fertil credin\u0163a, tradi\u0163iile.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 nu-i l\u0103s\u0103m pe copii singuri, f\u0103r\u0103 Dumnezeu! S\u0103 g\u00e2ndim la binele lor intelectual \u0219i moral.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eReligia este dialogul etern dintre omenire \u015fi Dumnezeu.\u201d \u00a0– Franz Werfel     \u00a0\u00a0 Am citit cu surprindere articole recent [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-21763","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21763","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21763"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21763\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21765,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21763\/revisions\/21765"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21763"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21763"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21763"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}