{"id":21798,"date":"2015-03-14T08:21:37","date_gmt":"2015-03-14T08:21:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21798"},"modified":"2015-03-14T08:21:37","modified_gmt":"2015-03-14T08:21:37","slug":"magdalena-albu-haricleea-darclee-%e2%80%93-elogiul-demnitatiii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/14\/magdalena-albu-haricleea-darclee-%e2%80%93-elogiul-demnitatiii\/","title":{"rendered":"Magdalena Albu: Haricleea Darcl\u00e9e \u2013 Elogiul demnit\u0103\u021biii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen memoria celor 155 de ani de la na\u015fterea sopranei HARICLEEA DARCL\u00c9E <\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

Unele personalit\u0103\u0163i pot schimba complet paradigma momentului, altele, \u00een schimb, chiar istoria \u00eens\u0103\u015fi. Contemporan\u0103, deopotriv\u0103, \u00een paliere de timp distincte, cu MIHAI EMINESCU \u015fi GEORGE ENESCU, DARCL\u00c9E a fost unul dintre acele spirite superioare ale umanit\u0103\u0163ii constituite ca parte integrant\u0103 a Pantheonului culturii universale care nu doar c\u0103 se se nasc foarte rar \u00een cuprinsul diacroniei fire\u015fti a unei na\u0163ii, dar au \u00eensemnat\u0103 \u00een propriul lor drum existen\u0163ial \u015fi o menire aparte, aceea de a marca definitiv epoci, culturi, mitologii \u015fi mentalit\u0103\u0163i. Dac\u0103 e s\u0103 men\u0163ion\u0103m aici meritele funciare ale sopranei HARICLEEA DARCL\u00c9E \u00een ceea ce prive\u015fte construc\u0163ia definitiv\u0103 a marii arte lirice a lumii, atunci trebuie spus c\u0103 ele se confund\u0103 intim, p\u00e2n\u0103 la ultima particul\u0103 de materie \u015fi de antimaterie a\u015fezate la un loc, cu br\u00e2ncu\u015fiana nepotolit\u0103 \u201eie\u015fire din Eu\u201d, un exerci\u0163iu aspira\u0163ional complex \u015fi unic de a atinge cu palmele, \u00een cazul sculptorului, \u015fi cu glasul, \u00een cazul interpretei de oper\u0103, esen\u0163a intrinsec\u0103 a lucrurilor \u015fi starea lor aparte de a fi, structura interioar\u0103 greu perceptibil\u0103 a concretului geometrizat din jur – cu alte cuvinte, priveli\u015ftea real\u0103 de dincolo de \u00eengustimea \u201eformulelor obscure\u201d ale existen\u0163ei -, precum \u015fi cea a falsului mister arborat. Un ditiramb pythic, s\u0103-l numim, \u00een fa\u0163a semioticii indescifrabile a vie\u0163ii?!… Nu. Poate doar zv\u00e2rcolirea ne\u015ftiut\u0103 a alc\u0103tuitorului de valori aflat fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu fascina\u0163ia fireasc\u0103 de \u201ea atinge absolutul \u015fi a descifra via\u0163a\u201d (Constantin Br\u00e2ncu\u015fi), dar \u015fi de a admira cu delicate\u0163e \u015fi lips\u0103 de margini ori prejudec\u0103\u0163i – dac\u0103 ne raport\u0103m la mica patrie a c\u00e2mpului epic joycian – melodicitatea unui Erin universal, ce poate c\u0103p\u0103ta oric\u00e2nd \u00een\u0163elesuri mitice diverse \u00een l\u0103untricitatea fiec\u0103rui reprezentant al omenirii doritor de a c\u0103uta o seam\u0103 de propor\u0163ii perfecte \u00een dizarmonia absolut\u0103 a spectacolului cotidian. ENESCU \u015fi DARCL\u00c9E au fost contemporani \u00eens\u0103 nu doar din perspectiva strict\u0103 a temporalit\u0103\u0163ii concrete \u015fi precise, ci, mai presus de toate, ei au fost contemporani \u00eentru arta de a tr\u0103i cu demnitate, art\u0103 pe care au respectat-o cu sfin\u0163enie, la fel ca \u015fi pe cea muzical\u0103, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul vie\u0163ii, aidoma unor ni\u015fte eremi\u0163i tr\u0103itori \u00een pustiul sumbru al vremii lor tulburi. Teoretic, pentru fiecare Fiin\u0163\u0103 uman\u0103 \u00een parte, demnitatea ar trebui s\u0103 fie echivalent\u0103 cu \u00eens\u0103\u015fi condi\u0163ia sa fundamental\u0103 de a fi, tocmai fiindc\u0103 ea nu reprezint\u0103 numai mijlocul acestei Fiin\u0163e de a exista, practic, \u00eentr-o anumit\u0103 ordine echilibrat\u0103 de tip normat, s\u0103-i spunem, \u00een raport cu sine \u015fi cu Ceilal\u0163i, ci, mai ales, datul sublim al propriei sale existen\u0163e pe P\u0103m\u00e2nt. Se poate afirma faptul c\u0103 acestor dou\u0103 embleme culturale at\u00e2t de fascinante sub raport biografic \u015fi, totdeodat\u0103, valoric, demnitatea le-a fost, printre alte calit\u0103\u0163i unanim recunoscute, tr\u0103s\u0103tura de caracter definitorie, care \u015fi-a transmis \u00een mod decisiv influen\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare \u015fi \u00een armonia distinct\u0103 a nenum\u0103ratelor crea\u0163ii individuale realizate \u00een timp.<\/p>\n

\n

GEORGE ENESCU spunea despre \u00eentreaga oper\u0103 muzical\u0103 a lui Johann Sebastian Bach faptul c\u0103 ea este, prin excelen\u0163\u0103, una \u201epalpabil\u0103, material\u0103, uman\u0103\u201d. Putem \u201e\u00eemprumuta\u201d, credem, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de t\u0103gad\u0103, aceast\u0103 aglomerare de adjective caracterizante \u015fi discursului muzical de-a dreptul revelatoriu, construit cu at\u00e2ta m\u0103iestrie \u015fi virtuozitate distinctiv\u0103 de c\u0103tre HARICLEEA DARCL\u00c9E. Fugind, la fel ca \u015fi ENESCU, de tot ceea \u00eentruchipeaz\u0103 facilul interpretativ lipsit de orice fel de scrupule, artista a creat cu o accentuat\u0103 responsabilitate \u015fi con\u015ftien\u0163\u0103 rolurile, articul\u00e2nd de la prima \u015fi p\u00e2n\u0103 la ultima not\u0103 a \u015ftimei \u00eencredin\u0163ate cele mai fine nuan\u0163e \u015fi cele mai adecvate accente \u00een vederea sus\u0163inerii temeliei identitare a personajului respectiv. \u00cen aceast\u0103 cheie ampl\u0103 de tip constructiv, DARCL\u00c9E reu\u015fea s\u0103 contureze \u00eentotdeauna nu numai profilul complex al chipului teatral \u00a0jucat cu o siguran\u0163\u0103 \u015fi un dramatism unice la acel moment al istoriei muzicii de oper\u0103, dar \u015fi \u00eengloba, \u00eentr-o formul\u0103 de un lirism extrem de conving\u0103tor, arta superioar\u0103 a propriei \u00een\u0163elepciuni v\u0103dite a trecerii. Orice rol al sopranei avea con\u0163inut \u00een dezvoltarea lui arhitectural\u0103 sui-generis, pe l\u00e2ng\u0103 fluidul tainic al muzicii v\u0103zute ca o \u201eexpresie pur\u0103 a unei st\u0103ri de suflet\u201d de c\u0103tre GEORGE ENESCU, noble\u0163ea aceea curg\u0103toare \u015fi mitic\u0103, aidoma simbiozei nemai\u00eent\u00e2lnite dintre fizionomia calm\u0103 a pustiului galben \u015fi modula\u0163ia vijelioas\u0103 a unui fluviu nepotolit. C\u0103ci \u201emuzica este un grai izvor\u00e2t din inim\u0103 \u015fi menit s-aduc\u0103 dragoste \u015fi-nfr\u0103\u0163ire printre cei pe care \u00eei despart credin\u0163i \u015fi obiceiuri deosebite\u201d, spunea acela\u015fi compozitor rom\u00e2n \u00een cadrul Discursului de recep\u0163ie rostit \u00een \u015eedin\u0163a Academiei Rom\u00e2ne, \u00een anul 1933. Iar pentru HARICLEEA DARCL\u00c9E, rela\u0163ia creator-personaj s-a desf\u0103\u015furat continuu cu o for\u0163\u0103 uimitoare \u00eentre nelimitele articul\u0103rii melodico-filozofice a actului de interpretare artistic\u0103, ca \u015fi cum \u00een structura lui geometrizat\u0103 se aflau cheia \u015fi lac\u0103tul semioticii subtile \u015fi personalizate, pe care c\u00e2nt\u0103rea\u0163a o putea imprima cu originalitate deta\u015fat\u0103 \u015fi ad\u00e2ncime fiec\u0103rei schi\u0163e psihologice creionate componistic. A fost aceasta una dintre liniile sale concrete de a na\u015fte magie \u015fi de a primi, deopotriv\u0103, considera\u0163ia publicului divers \u015fi a cronicarilor vremii. Unul dintre ace\u015ftia, Carlo d\u2019Ormeville, scria cu mare entuziasm dup\u0103 reprezenta\u0163ia operei \u201cSaffo\u201d a lui Giovanni Pacini, la Politeama florentin\u0103, urm\u0103toarele: \u201eHARICLEEA DARCL\u00c9E – to\u0163i o \u015ftiu – e o inteligen\u0163\u0103 ager\u0103, o inim\u0103 pasionat\u0103, un suflet aprins, o foarte frumoas\u0103 femeie \u015fi o mare artist\u0103. Glorioasa ei carier\u0103 nu este altceva dec\u00e2t un lan\u0163 ne\u00eentrerupt de triumfuri ob\u0163inute pe scenele noastre \u015fi pe cele din Europa sau America. (…) Ei bine, HARICLEEA DARCL\u00c9E nu s-a \u00een\u015felat nici de ast\u0103 dat\u0103. (…) Neobosita \u015fi laborioasa c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 \u015fi-a folosit \u015fi condus vocea din domeniul liric \u00een cel dramatic, \u00een care ni se pare de-a dreptul o revela\u0163ie…\u201d<\/p>\n

\n

Pretutindeni, omagiul cel mai frumos adus artei interpretative a lui DARCL\u00c9E erau versurile profund adulatoare \u015fi covoarele de flori ce i se a\u015fezau cvasiconstant la ie\u015firea din marile teatre ale lumii, semne elocvente ale vibra\u0163iei pozitive inegelabile pe care artista o producea constant \u00een sufletul publicului s\u0103u de pe toate continentele. Dac\u0103, dup\u0103 ce a sus\u0163inut magistral rolul poetesei Saffo din opera omonim\u0103 a lui Pacini, locuitorii Floren\u0163ei au a\u015fteptat-o cu ramuri albe \u015fi roz de piersici \u015fi zarz\u0103ri \u00eenflori\u0163i, \u00eembr\u0103c\u00e2ndu-i cu ele at\u00e2t tr\u0103sura, c\u00e2t \u015fi drumul dintre teatru \u015fi hotel, ei bine, \u201ed\u00e2ra luminoas\u0103\u201d l\u0103sat\u0103 \u00een urma sa de HARICLEEA – a\u015fa cum avea s\u0103 se scrie, printre altele, \u00een \u201eGazeta Artelor\u201d a lui Juarez Movil\u0103, la ultimul turneu din anul 1910 al c\u00e2nt\u0103re\u0163ei \u00een patria natal\u0103 – a inscrip\u0163ionat \u00een memoria colectiv\u0103 a asisten\u0163ei sud-americane pagini rar tr\u0103ite de spectatori vreodat\u0103, c\u0103ci DARCL\u00c9E tr\u0103ia cu toat\u0103 fiin\u0163a ei pentru muzic\u0103, asemeni unei zei\u0163e m\u0103rinimoase a artelor. Respecta cu stricte\u0163e repertoriul fiec\u0103rei na\u0163ii \u015fi fermeca \u00eentotdeauna spectatorii prin interpretarea un fragment \u00een limba \u0163\u0103rii respective. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een turneul din Brazilia, c\u00e2nd, la Rio de Janeiro, dup\u0103 ce a c\u00e2ntat \u00een portughez\u0103 p\u0103r\u0163i din \u201eCondor-ul\u201d \u015fi \u201eGuarany-ul\u201d lui G\u00f3mez, \u201ei-a fost a\u015fezat\u0103 solemn pe frunte o cunun\u0103 de lauri confec\u0163ionat\u0103 din aur\u201d (G. SB\u00ceRCEA, I. HARTULARI-DARCL\u00c9E). De fapt, Rio de Janeiro, Buenos Aires, Montevideo, Santiago de Chile, Valparaiso, Rosario de Santa F\u00e9 \u015fi Sao Paolo au fost locurile unde HARICLEEA DARCL\u00c9E a creat istorie. \u00cen ora\u015ful de pe litoralul Atlanticului, Sao Paolo, spre exemplu, ea a cobor\u00e2t, ca o veritabil\u0103 aristocrat\u0103 a timpului, direct din trenul pre\u015fedintelui Braziliei pe un \u00eentins covor floral alc\u0103tuit din nenum\u0103rate anemone \u015fi crini \u00een ova\u0163iile unei mul\u0163imi, care-\u015fi m\u0103rturisea, cu o fervoare greu de expus \u00een cuvinte, admira\u0163ia sincer\u0103 fa\u0163\u0103 de marea artist\u0103 rom\u00e2nc\u0103. Fascina\u0163ia momentului a fost mult amplificat\u0103 \u015fi de primirea pe care directorul Conservatorului de atunci i-a realizat-o al\u0103turi de un grup de eleve \u00eembr\u0103cate \u00een rochii albe, \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2ini co\u015fule\u0163e umplute cu petale de trandafiri. La sf\u00eer\u015fitul discursului oficial, se ridicar\u0103 brusc spre cer dintr-o colivie c\u00e2teva privighetori ce aveau prinse de picioru\u015fe panglici tricolore rom\u00e2ne\u015fti, o form\u0103 de pre\u0163uire maxim\u0103, iat\u0103, fa\u0163\u0103 de soprana denumit\u0103 simbolic de presa timpului drept \u201ePrivighetoarea Carpa\u0163ilor\u201d. Evenimentele omagiale de atunci nu s-au oprit \u00eens\u0103 aici, deoarece, directorul Operei din Sao Paolo \u00eei \u00eenm\u00e2n\u0103 HARICLEII o medalie special creat\u0103 pentru ea, av\u00e2nd pe una dintre p\u0103r\u0163i imprimat chipul marelui compozitor brazilian G\u00d3MEZ cu titlurile operelor sale distribuite circular, iar pe cealalt\u0103 parte imaginea genialei DARCL\u00c9E. \u00cen camera de hotel, pe mobilierul din lemn verde-m\u0103sliniu de guayac, o a\u015ftepta sur\u00e2z\u00e2ndu-i vesel un buchet imens de flori de c\u00e2mp \u00een culorile drapelului ei na\u0163ional.<\/p>\n

\n

Ne\u00eendur\u0103torul zeu grec al timpului, Kronos, este, prin defini\u0163ie, cel care creeaz\u0103 \u015fi distruge fiin\u0163e \u015fi statui. Este \u015fi motivul pentru care anumite momente din via\u0163a unui om r\u0103m\u00e2n \u00eenfipte \u00eentr-o fixitate granitic\u0103, atunci c\u00e2nd vine vorba despre fascicule de lumin\u0103 spiritual\u0103 ce irump cu putere dintr-un punct dat \u015fi ajung s\u0103 cuprind\u0103 prin incandescen\u0163a lor Universul. Din acest punct de vedere, dou\u0103 date cu semnifica\u0163ie diferit\u0103 pentru DARCL\u00c9E posed\u0103 un singur numitor aparte: compozitorul italian GIACOMO PUCCINI… Prima dintre ele face referire la ziua de 14 ianuarie a anului 1900, zi ce apare consemnat\u0103 \u00een istoria muzicii de oper\u0103 drept unul dintre referen\u0163ialele sale emblematice, tocmai pentru c\u0103 atunci era sus\u0163inut\u0103 cu mare succes la Teatrul Constanzi din Roma premiera operei \u201eTosca\u201d de PUCCINI, \u00een rolul principal figur\u00e2nd \u00eens\u0103\u015fi soprana rom\u00e2nc\u0103 HARICLEEA DARCL\u00c9E, iar \u00een cel al lui Scarpia – baritonul EUGENIO GIRALDONI… Cel de-al doilea punct temporal determinant, l-a reprezentat, un sfert de secol mai t\u00e2rziu, anul 1924. Un an extrem de trist pentru artist\u0103, c\u0103ci dragul ei prieten de-o via\u0163\u0103, GIACOMO PUCCINI, p\u0103r\u0103sea \u00een acordurile recviemului din \u201eEdgar\u201d, pe o ploaie toren\u0163ial\u0103 \u015fi rece, lumea. O lume interesant\u0103 pentru el, c\u0103reia s-a str\u0103duit a-i realiza pentru eternitate identitatea unor personaje complexe precum Floria Tosca, Scarpia, Mimi \u015fi at\u00e2tea altele realizate cu migala unui maestru des\u0103v\u00e2r\u015fit al artei miraculoase de a \u015flefui de data aceasta nu geometria \u00eengust\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 luciu a pietrei, ci pe aceea necuprins\u0103 a sufletului omenesc. Doi ani mai t\u00e2rziu, pe 29 noiembrie 1926, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele compozitorului italian au fost a\u015fezate \u00een cavoul vilei de la Torre del Lago. La finalul ceremoniei, pe sicriul acestuia, vibra, cu un vaiet mut de triste\u0163e (dar auzit numai de o singur\u0103 persoan\u0103 prezent\u0103 la adunare), un buchet de orhidee a\u015fezat acolo de m\u00e2na celei care, la r\u00e2ndul s\u0103u, primise din partea lui PUCCINI, cu dou\u0103zeci \u015fi \u015fase de ani \u00eenainte, la premiera \u201eTosc\u0103i\u201d, exact acelea\u015fi flori – soprana HARICLEEA DARCL\u00c9E\u2026<\/p>\n

\n

Practic, o dat\u0103 cu dispari\u0163ia creatorului \u201eBoemei\u201d, via\u0163a inegelabilei DARCL\u00c9E a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u015fi str\u00e2ng\u0103 pe mosor, cu mare durere, din ce \u00een ce mai grabnic firul. C\u0103ci de pe culmile artei lirice \u015fi p\u00e2n\u0103 la ignoran\u0163a contemporanilor s\u0103i din patria natal\u0103, nu a fost dec\u00e2t un singur pas. N\u0103zuin\u0163ele mari \u015fi planurile concrete remarcabile, pe care HARICLEEA DARCL\u00c9E le dorea \u00eemplinite \u015fi la ea acas\u0103, nu au fost sub nicio form\u0103 luate \u00een seam\u0103 de numeroasele mediocrit\u0103\u0163i existente \u015fi atunci, ca \u015fi acum, \u00een punctele-cheie ale societ\u0103\u0163ii (\u015fi facem trimitere aici la mediul politic \u015fi la cel muzical al vremii respective). Poate \u015fi pentru c\u0103 mul\u0163i au \u00eencercat a-i asemui, din seva propriei lor micimi, geniul acestei necuprinse \u00een cuvinte interprete de oper\u0103 cu de\u015fertul propriei lor fiin\u0163e de lut, neoferindu-i nimic altceva \u00een ultimii ani de via\u0163\u0103, din septembrie 1936 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een ianuarie 1939, dec\u00e2t, din p\u0103cate, indiferen\u0163\u0103, foarte mult\u0103 indiferen\u0163\u0103 \u015fi marginalizare total\u0103. Nimeni nu a avut nevoie pe plan na\u0163ional de legendara experien\u0163\u0103 a celei pentru care mari compozitori ai timpului creaser\u0103 opere de c\u0103p\u0103t\u00e2i, drept pentru care nu a ob\u0163inut niciodat\u0103 mult visata catedr\u0103 de canto, unde s\u0103 poat\u0103 preda aspiran\u0163ilor tehnica interpret\u0103rii vocale \u015fi modalitatea construirii complexe a unui anumit rol. La fel de condamnabil au procedat \u015fi guvernan\u0163ii timpului respectiv, care nu au dorit, pur \u015fi simplu, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een vistieria statului o sum\u0103 de bani infim\u0103 pentru o pensie de subzisten\u0163\u0103 \u015fi, deopotriv\u0103, de merit a artistei (de parc\u0103 mai era nevoie de o motivare precis\u0103 \u00eentr-un atare caz de unicitate artistic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent!), cu toate c\u0103 \u015fi GEORGE ENESCU, dar \u015fi CEZAR PETRESCU \u00eentreprinseser\u0103 ambii – f\u0103r\u0103 succes concret, de altfel – tot ceea ce se putea realiza \u00een acest sens, prima interpret\u0103 a Floriei Tosca din istoria muzicii universale sf\u00e2r\u015findu-\u015fi zilele \u00een cea mai accentuat\u0103 stare de s\u0103r\u0103cie cu putin\u0163\u0103 pentru statutul ei profesional inegalat nici p\u00e2n\u0103 \u00een secolul de fa\u0163\u0103, XXI. \u201eAceasta s\u0103 fie morala fabulei? Stupid\u0103 moral\u0103!\u201d, scria CEZAR PETRESCU la acea dat\u0103, \u00een ziarul s\u0103u.<\/p>\n

\n

Dar lucrurile nu s-au oprit aici, c\u0103ci acela\u015fi stat rom\u00e2n al anului 1939 nu a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 nici m\u0103car \u00een momentul trecerii artistei la cele sfinte s\u0103 ofere ajutorul de \u00eenmorm\u00e2ntare necesar fiului acesteia, compozitorul ION HARTULARI-DARCL\u00c9E, Ambasada Italiei fiind entitatea administrativ\u0103 de pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre, care a sus\u0163inut, \u00een final, cheltuielile aferente \u00eenhum\u0103rii, av\u00e2ndu-se \u00een vedere serviciile culturale remarcabile aduse de geniala DARCL\u00c9E culturii italiene \u015fi umanit\u0103\u0163ii, \u00een genere. Amintim \u00een acest context faptul c\u0103 nu a putut fi vorba, desigur, nici de funeralii na\u0163ionale \u00een cazul c\u00e2nt\u0103re\u0163ei noastre, cea care, culmea, a militat din r\u0103sputeri pentru \u00eenfiin\u0163area Operei Na\u0163ionale din Bucure\u015fti. C\u00e2t despre buchetul ultim de orhidee inexistent pe sicriul s\u0103u, nu mai are rost s\u0103 amintim… Astfel, \u00eent\u00e2ia Floria Tosca a lui GIACOMO PUCCINI a p\u0103truns \u00een spa\u0163iul f\u0103r\u0103 de margini al eternit\u0103\u0163ii, ca o ilustr\u0103 necunoscut\u0103, exact \u00een propria sa patrie de suflet. S\u0103 fi fost acesta \u201epre\u0163ul\u201d ingrat prin care HARICLEEA DARCL\u00c9E \u015fi-a pl\u0103tit cu v\u00e2rf \u015fi \u00eendesat pe p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii celebritatea construit\u0103 cu at\u00e2ta ardere l\u0103untric\u0103 \u00een afara ei?!… Ar fi extrem de dureros ca r\u0103spunsul afirmativ la interoga\u0163ia retoric\u0103 anterioar\u0103 s\u0103 constituie, de fapt, esen\u0163a adev\u0103rului unic. Credem, totu\u015fi, c\u0103 numai vanitatea oarb\u0103 a mediocrit\u0103\u0163ii cultural-politice din acea vreme, precum \u015fi indiferen\u0163a sem\u0103nat\u0103 de aceasta \u00een jur au reprezentat, de fapt, cele dou\u0103 dimensiuni negative, care au metamorfozat dur existen\u0163a interpretei \u00een ultimii ani de via\u0163\u0103 dintr-un exerci\u0163iu firesc al recuno\u015ftin\u0163ei necesare \u00eentr-un spectacol de teatru absurd despre absurdul ontologic \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

\n

Crezul artistic al HARICLEII DARCL\u00c9E pare c\u0103 seam\u0103n\u0103 destul de bine din anumite puncte de vedere cu cel al eroului romantic novalisian Heinrich von Ofterdingen, c\u0103ci \u015fi unul, dar \u015fi cel\u0103lalt au pornit \u00eentreaga lor via\u0163\u0103 \u00een aflarea t\u0103r\u00e2mului unei lumi superioare, cel al simbolicei flori albastre, pe care HARICLEEA l-a atins cu repeziciune \u00een mod concret de la bun \u00eenceput. \u201eMi-e dor s\u0103 v\u0103d floarea albastr\u0103. (…) Necurmat la ea \u00eemi st\u0103 g\u00e2ndul \u015fi la nimic altceva.\u201d, rostea cu nostalgie Heinrich, \u00een basmul unuia dintre cei mai importan\u0163i poe\u0163i \u015fi prozatori ai romantismului german \u015fi european Friedrich Leopold von Hardenberg (NOVALIS). \u00cen mijlocul furtunii \u015fi al suferin\u0163ei, r\u0103m\u00e2i \u00eens\u0103, ca \u00eentr-un soi de purificare necesar\u0103 a sufletului, de cele mai multe ori, singur. Floarea albastr\u0103 se face atunci brusc nev\u0103zut\u0103 privirii omene\u015fti. \u201cMarea artist\u0103 DARCL\u00c9E s-a d\u0103ruit\u00a0 vie\u0163ii \u015fi artei. S-a risipit \u00een f\u0103r\u0103-de-grija zilei de m\u00e2ine, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd v\u00e2ntul aspru al iernii din via\u0163\u0103 ne-a adus-o zgribulit\u0103, s\u0103rac\u0103 \u015fi uitat\u0103, la limanurile natale.\u201d, scria ]n ziarul s\u0103u, la acea dat\u0103 CEZAR PETRESCU. Dar suferin\u0163a poate deveni, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u015fi cel mai bun profesor al sufletului, cu toate c\u0103 \u00eei contorsioneaz\u0103 acestuia p\u00e2n\u0103 la destructurare fibra, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eel r\u0103pun\u0103 cu orice chip, ori c\u0103 \u00eei r\u0103pe\u015fte f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt vlaga, conduc\u00e2ndu-l, finalmente, p\u00e2n\u0103 la miezul greu identificabil al Tainei. \u00cen lipsa durerii profunde, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 Omul ar r\u0103m\u00e2ne un simplu lunatic al statisticii, orbec\u0103ind \u00eentr-o continu\u0103 mi\u015fcare haotic\u0103 \u00eenspre nic\u0103ieri, legat fiind trupe\u015fte \u015fi suflete\u015fte de vremelnicia sempitern \u00een\u015fel\u0103toare a materialit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\n

Septembrie 1936… HARICLEEA DARCL\u00c9E, cu toat\u0103 for\u0163a \u00een\u0163elepciunii sale definitorii, nu putea b\u0103nui \u00een acel moment c\u0103 \u00eentreaga sa via\u0163\u0103 se va transforma c\u00e2t de cur\u00e2nd \u00een istorie \u015fi amintiri. Ultima c\u0103l\u0103torie c\u0103tre p\u0103m\u00e2ntul natal a primei \u015fi inegalabilei interprete din istoria teatrului liric mondial a puccinienei Floria Tosca avea s\u0103-i anun\u0163e acesteia, din p\u0103cate, peste numai doi ani, o sf\u00e2\u015fietoare \u015fi nedreapt\u0103 ie\u015fire definitiv\u0103 din teatrul rece al acestei lumi dezmembrate spiritual \u015fi stridente. C\u0103ci, \u00eentr-o r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103 de 10 ianuarie a anului 1939, c\u00e2nd lapovi\u0163a \u015fi v\u00e2ntul plesneau cu putere zidurile vechi ale caselor Bucure\u015ftiului interbelic \u015fi via\u0163a, limbile ceasornicului ne\u00eendur\u0103tor anun\u0163au cu b\u0103t\u0103i lungi orele cinci c\u0103tre sear\u0103. Pe patul uneia dintre rezervele spitalului bucure\u015ftean Filantropia, glasul alt\u0103dat\u0103 intens adulatei pe toate continentele soprane DARCL\u00c9E \u00ee\u015fi stingea \u00een acel moment, cu ultime acorduri lirice, definitiv povestea. Sarcomul hepatic \u00eei \u00eenvinsese pentru totdeauna voin\u0163a de-a tr\u0103i. HARICLEEA a murit, a\u015fa cum, de altfel, a tr\u0103it: discret \u015fi cu resemnare. \u00cen secunda intr\u0103rii sale pe t\u0103r\u00e2mul necunoscut al umbrelor, singur sufletul unei bolnave recent operate \u00eei era al\u0103turi, aceasta l\u0103s\u00e2ndu-se prins\u0103, pentru prima \u015fi ultima oar\u0103 \u00een via\u0163a ei, de firul vr\u0103jit al c\u00e2ntecului n\u0103scut din str\u0103fundurile unei inimi care tr\u0103ise multe \u015fi sperase, deopotriv\u0103, la fel. Celei care c\u00e2ndva i se a\u015fterneau covoare de flori la ie\u015firea din teatrele lumii, la slujba de \u00eenmorm\u00e2ntare, cortegiul compus din c\u00e2\u0163iva cunoscu\u0163i ai artistei asista cu nedisimulat\u0103 revolt\u0103 la nep\u0103sarea de condamnat a autorit\u0103\u0163ilor zilei. Interpretul de oper\u0103 Edgar Istrati cuv\u00e2nt\u0103 la final, cu o durere imens\u0103, astfel: \u201eNe pare r\u0103u s\u0103 nu vedem \u00een jurul marii disp\u0103rute persoanele \u015fi oficialit\u0103\u0163ile care trebuiau s\u0103 fie aici. Dar HARICLEEA DARCL\u00c9E se poate lipsi de omagiul lor, pentru c\u0103 numele ei tr\u0103ie\u015fte \u015fi f\u0103r\u0103 ei; \u00een sutele de mii de parti\u0163ii ale operei \u201eTosca\u201d, r\u0103sp\u00e2dite \u00een lumea \u00eentreag\u0103, el este tip\u0103rit pe prima pagin\u0103 \u015fi genera\u0163iile viitoare vor \u00eenv\u0103\u0163a \u00een toate Conservatoarele \u015fi pe toate scenele lirice din lume numele acesta magic \u015fi sonor ca glasul care s-a stins…\u201d Undeva, sus, printre stele, prietenul ei drag, PUCCINIONE, o a\u015ftepta de ceva vreme singur, \u00een fa\u0163a por\u0163ilor larg deschise ale lumii de Dincolo, cu un buchet de orhidee albe \u00een m\u00e2n\u0103, ca atunci, de mult, la \u00eenceputul anului 1900, dup\u0103 succesul de neuitat al premierei crea\u0163iei sale \u201eTosca\u201d… O altfel de ie\u015fire, deloc grandioas\u0103 \u00eens\u0103, de pe scena marelui teatru de oper\u0103 al lumii \u015fi p\u0103trunderea, de ast\u0103 dat\u0103, \u00een universul mitic al spectacolului umbrelor, sub aceea\u015fi str\u0103lucit\u0103 baghet\u0103 a marelui compozitor al Italiei \u015fi al lumii – GIACOMO PUCCINI…<\/p>\n

\n

\u201eMenirea sf\u00e2nt\u0103 a muzicii este s\u0103 sting\u0103 urile, s\u0103 potoleasc\u0103 patimile \u015fi s\u0103 apropie inimile \u00eentr-o cald\u0103 \u00eenfr\u0103\u0163ire, a\u015fa precum a-n\u0163eles-o m\u0103rea\u0163a antichitate cre\u00eend mitul lui Orfeu.\u201d, afirma cu ani \u00een urm\u0103 GEORGE ENESCU. Ei bine, \u00eentre cele dou\u0103 puncte fixe ale existen\u0163ei sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti, \u00eentocmai ca vestita poetes\u0103 a lui PACINI – Saffo -, HARICLEEA DARCL\u00c9E, pe l\u00e2ng\u0103 traiectoria unic\u0103 de interpret de oper\u0103 pentru care s-au creat opere \u015fi care a creat, la r\u00e2ndul ei, identit\u0103\u0163i lirice de o singularitate izbitoare, a descris cu mult\u0103 for\u0163\u0103 \u00eensu\u015fi locul geometric a ceea ce definim \u00een toat\u0103 splendoarea ei profund\u0103 drept demnitate uman\u0103, o integral\u0103 deloc complicat\u0103 a celui mai simplu cu putin\u0163\u0103 mod de a exista \u015fi de a te \u00eendep\u0103rta de semantica \u00eenchis\u0103 la culoare a substantivului comun \u201ecompromis\u201d. Cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de marea \u00eent\u00e2lnire cu spiritul lui PUCCINI, rememor\u00e2ndu-\u015fi instantaneu traseul vie\u0163ii, artista scria a\u015fa: \u201eCelebritate, glorie, sunt ca str\u0103lucirea metalelor; se datoresc luminii din jur. Dac\u0103 s-ar putea, le-a\u015f mai cuceri o dat\u0103…\u201d Un destin aidoma unui cerc alb de lumin\u0103 al c\u0103rui parcurs a fost de la \u00eenceput \u015fi p\u00e2n\u0103 la final \u00eenchinat zeului perfec\u0163iunii creatoare \u00een arta spectacolului liric. C\u0103ci aura individual\u0103 a neegalatei noastre interprete de oper\u0103 s-a statuat \u00eentotdeauna pe principiul eviden\u0163iat cu mult\u0103 exactitate de c\u0103tre MIRCEA ELIADE, \u015fi anume: \u201cDeasupra tuturor gloriilor efemere \u015fi de\u015fert\u0103ciunilor legate de patimile noastre omene\u015fti, un singur punct r\u0103m\u00e2ne fix, necl\u0103tinat de nicio catastrof\u0103 istoric\u0103: geniul.\u201d, un geniu pe care DARCL\u00c9E, asemenea lui ENESCU, l-a avut din plin…<\/p>\n

\n

P.S.<\/strong><\/p>\n

Un morm\u00e2nt trist \u015fi \u00eencremenit \u00eentr-o \u00eensigurare de ghea\u0163\u0103, ce \u00eempr\u0103\u015ftie \u00een jurul s\u0103u nu chietudine, ci r\u0103ceal\u0103, foarte mult\u0103 r\u0103ceal\u0103. A\u015fa sim\u0163i c\u00e2nd te afli \u00een Cimitirul Bellu l\u00e2ng\u0103 cripta de marmur\u0103 alb\u0103 a HARICLEII DARCL\u00c9E. Dac\u0103 la Tore del Lago, \u00een Italia, fotografia ei este a\u015fezat\u0103 pe pianina din cavoul compozitorului GIACOMO PUCCINI al\u0103turi de pozele lui Enrico Caruso, Arturo Toscanini, Petro Mascagni, Rosina Storchio, Victorien Sardou \u015f.a., interpretei lui Saffo (Pacini), a Santuzzei, Luisei \u015fi Iris (Mascagni), a Odaleei (Gomez), a lui Wally (Catalani), a Notinei, Lindei de Chamonix \u015fi Lucreziei Borgia (Donizetti), a Vaniei (Glinka), a Margaretei \u015fi Julietei (Gounod), a Neddei \u015fi Zazei (Leoncavallo), a Chimenei (Massenet), a Reginei Valentina (Meyerbeer), a Proserpinei (Saint-Sa\u00ebns), a Aidei, Ameliei, Desdemonei, Gildei, Violetei, Leonorei (Verdi), a Evei, Elsei \u015fi Elisabetei (Wagner), dar \u015fi a multor altor roluri importante din arta liric\u0103 a lumii, credem c\u0103 merit\u0103 s\u0103 \u00eei fie readus\u0103 \u00een prim-plan str\u0103lucirea memoriei sale viguroase \u00een patria natal\u0103 nu doar \u00een cadrul Concursului Interna\u0163ional de Canto \u201eHARICLEEA DARCL\u00c9E\u201d, ce are loc la Br\u0103ila, ci, \u00een virtutea frumoasei \u015fi trainicei prietenii care i-a legat pe ENESCU \u015fi DARCL\u00c9E, \u015fi cu prilejul Festivalului Interna\u0163ional \u201eGEORGE ENESCU\u201d, unde ar fi bine s\u0103 i se dedice o sec\u0163iune special\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u015ei, pentru c\u0103 Cimitirul Bellu este declarat muzeu \u00een aer liber datorit\u0103 multitudinii de monumente funerare unice construite de-a lungul timpului pe tot cuprinsul s\u0103u, av\u00e2nd \u00een fa\u0163\u0103 modelul Italiei, care acord\u0103 o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 memoriei lui VERDI sau a lui PUCCINI, de exemplu, ca s\u0103 amintesc doar dou\u0103 nume foarte mari de pe continentul european care au stabilit leg\u0103turi puternice \u015fi directe cu ilustra noastr\u0103 interpreta de oper\u0103, e necesar ca \u015fi morm\u00e2ntul HARICLEII DARCL\u00c9E s\u0103 fie scos o dat\u0103 pentru totdeauna din marginalizarea \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte de zeci de ani \u015fi inclus pe lista locurilor de referin\u0163\u0103 pentru istoria cultural\u0103 a Bucure\u015ftiului, devenind, astfel, un punct important de vizitat cu prilejul diverselor ocazii cultural-artistice din capitala Rom\u00e2niei (\u015fi m\u0103 refer aici, \u00een principal, la Festivalul Interna\u0163ional \u201eGEORGE ENESCU\u201d, ce se va desf\u0103\u015fura, iat\u0103, chiar \u00een toamna acestui an). E dureros c\u0103 din momentul trecerii artistei la cele sfinte \u015fi p\u00e2n\u0103 acum acest monument nu a fost transformat \u00eentr-o emblem\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, din p\u0103cate, o ve\u015fnic\u0103 necunoscut\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 multe alte repere unice asemenea lui. De\u015fi tardiv, acest gest reparatoriu nu va putea anula \u00eens\u0103 niciodat\u0103 \u00een mod definitiv gre\u015feala condamnabil\u0103 a politicienilor ingra\u0163i afla\u0163i la c\u00e2rma statal\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een anul 1939, politicieni care nu au dorit din ignoran\u0163\u0103, desigur, \u015fi lips\u0103 de bun sim\u0163 s\u0103 \u00eei cinsteasc\u0103 sopranei, a\u015fa cum s-ar fi cuvenit \u00een momentul respectiv, meritele deosebite aduse culturii rom\u00e2ne \u015fi artei lirice universale. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Un alt gest nobil ar fi acela ca, a\u015fa cum exist\u0103 \u00een Paris \u201cPlace DALIDA\u201d, undeva, \u00een Bucure\u015fti – poate chiar actuala Pia\u0163\u0103 a Operei ar fi indicat s\u0103 poarte un asemena nume, dac\u0103 circumstan\u0163ele o permit, ori poate zona fostului Hotel Bratu de pe strada Polizu, unde interpreta a tr\u0103it \u00een ultimii s\u0103i ani de via\u0163\u0103, \u00a0\u00eendur\u00e2nd cu triste\u0163e \u015fi resemnare nu numai zgomotul tramvaielor \u015fi frigul din \u00eenc\u0103pere, ea locuind, practic, \u00een fiecare zi a iernii, cu radiatoarele \u00eenghe\u0163ate \u015fi rememor\u00e2nd continuu \u00een acest fel, ca o form\u0103 terapeutic\u0103 de rezisten\u0163\u0103 fizic\u0103 la temperaturile sc\u0103zute ale camerei, gloriosu-i trecut devenit, de mult\u0103 vreme, legend\u0103 – s\u0103 fie denumit simbolic un loc drept \u201cPia\u0163a DARCL\u00c9E\u201d. \u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

[Personal, dup\u0103 ce i-am citit cu mult timp \u00een urm\u0103 biografia artistei, mi-au trebuit aproape patru ani ca s\u0103-i descop\u0103r cripta de marmur\u0103 din Cimitirul bucure\u015ftean Bellu (ortodox), nimeni dintre cei care lucrau acolo la \u00eenceputul anilor 2000 ne\u015ftiind s\u0103-mi spun\u0103 unde este morm\u00e2ntul ei. M-am umplut \u00een acel moment de o cantitate imens\u0103 de am\u0103r\u0103ciune, g\u00e2ndindu-m\u0103 la c\u00e2te a realizat faimoasa noastr\u0103 sopran\u0103 pentru marea oper\u0103 a lumii, dar \u015fi la ignoran\u0163a colectiv\u0103 care a urm\u0103rit-o \u00eendeob\u015fte ca un blestem nu numai \u00een ultimii s\u0103i ani de via\u0163\u0103 \u015fi \u00een clipa mor\u0163ii, ci la ignoran\u0163a care o urm\u0103re\u015fte \u00een mod nedrept \u015fi acum. (Pentru cei care nu \u015ftiu, monumentul funerar al interpretei HARICLEEA DARCL\u00c9E se afl\u0103 pe partea st\u00e2ng\u0103 a aleii unde este \u00eengropat actorul TOMA CARAGIU, la c\u00e2\u0163iva metri distan\u0163\u0103 de acesta. Men\u0163ionez faptul c\u0103 actorul TOMA CARAGIU nu e \u00eengropat pe cunoscuta Alee a Actorilor, ci \u00een apropiere de intrarea principal\u0103 \u00een Cimitirul Bellu, mai precis, \u00een st\u00e2nga intr\u0103rii. Accesul la morm\u00e2ntul din marmur\u0103 alb\u0103 al lui DARCL\u00c9E se face destul de dificil, deoarece nu se afl\u0103 pozi\u0163ionat \u00een primul r\u00e2nd al aleii, precum cel al lui CARAGIU, ci, undeva, \u00een r\u00e2ndul al treilea sau al patrulea \u00een raport cu aceast\u0103 alee, ca s\u0103 se ajung\u0103 la el trebuind s\u0103 se calce, efectiv, peste mormintele al\u0103turate.)]\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Magdalena ALBU<\/strong><\/p>\n

8 martie 2015<\/strong><\/p>\n

Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen memoria celor 155 de ani de la na\u015fterea sopranei HARICLEEA DARCL\u00c9E \u00a0 Unele personalit\u0103\u0163i pot schimba complet paradigma momentului, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-21798","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21798","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21798"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21798\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21801,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21798\/revisions\/21801"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21798"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21798"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21798"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}