{"id":21988,"date":"2015-03-19T14:30:43","date_gmt":"2015-03-19T14:30:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=21988"},"modified":"2015-03-19T14:30:43","modified_gmt":"2015-03-19T14:30:43","slug":"ion-huma-comentarii-asupra-articolului-crestinism-si-capitalism%e2%80%9d-de-prof-viorel-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/19\/ion-huma-comentarii-asupra-articolului-crestinism-si-capitalism%e2%80%9d-de-prof-viorel-roman\/","title":{"rendered":"Ion Hum\u0103: Comentarii asupra articolului ,,Cre\u0219tinism \u0219i capitalism\u201d de prof. Viorel Roman"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Stimate domnule profesor Viorel Roman,<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Am primit \u015fi eu mesajul Dv. din Bangkok. A\u015f putea spune c\u0103 acesta este semnificativ prin omisiunea elocvent\u0103 a relat\u0103rilor despre lumea altfel plin\u0103 de culoare, pentru noi europenii, a acelor locuri \u00een care v-a\u0163i aflat de-a lungul mai multor zile. Cum rezult\u0103, nu a\u0163i l\u0103sat \u00een urm\u0103 o Europ\u0103 uitat\u0103, abandon\u00e2ndu-v\u0103 senza\u0163iei epidermice a turistului gr\u0103bit s\u0103 ofere retinei noi imagini; dimpotriv\u0103, v-au urm\u0103rit ca un ecou problemele de aici, mai ales \u00eentreb\u0103rile pe care vi le pune\u0163i de o bucat\u0103 de vreme c\u00e2t prive\u015fte destinul civiliza\u0163iei cre\u015ftine \u00eentr-o lume care, ast\u0103zi, se globalizeaz\u0103 depersonalizant \u015fi contradictoriu.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Cu ceva timp \u00een urm\u0103, m\u0103 frapa \u00een articolele Dv. tonul absolutizant \u00een care, dup\u0103 mine, trata\u0163i diferen\u0163ele dintre cre\u015ftinismul occidental ( privit de Dv. \u00eendeosebi din unghiul catolicismului) \u015fi ortodoxism, propriu bunei p\u0103r\u0163i a lumii est-europene. E drept, \u00eent\u00e2lneam ca \u015fi acum \u00eendemnul la unitatea dorit\u0103 a cre\u015ftinismului, privit\u0103 nu doar ca baz\u0103 spiritual\u0103 a unit\u0103\u0163ii originare a Continentului, ci \u015fi ca un factor efectiv de convergen\u0163\u0103 \u015fi integrare european\u0103 contemporan\u0103. Dar \u00eendemnul \u00een cauz\u0103 nu avea for\u0163a persuasiv\u0103 pe care o constat de aceast\u0103 dat\u0103; \u00een parte, pentru c\u0103 era aproape pus \u00een surdin\u0103 de preocuparea de a eviden\u0163ia cu prec\u0103dere ceea ce desparte aripile cre\u015ftinismului (cu efecte supralicitate \u015fi asupra pretinselor diferen\u0163e de metalitate \u015fi cultur\u0103 dintre ardeleni \u015fi \u201erestul rom\u00e2nilor, \u00abmoldo-valahi\u00bb, cum \u00eei mai numi\u0163i); tot \u00een parte, deoarece solu\u0163ia preconizat\u0103 a refacerii unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine era, dup\u0103 Dv., aceea a unit\u0103\u0163ii cu Roma\u201d, \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 ca o topire reductiv\u0103 a valorilor ortodoxismului \u00een arealul spiritual catolic. Constat de aceast\u0103 dat\u0103 c\u0103 nu mai sus\u0163ine\u0163i\u00a0 – cel pu\u0163in explicit \u2013 prevalen\u0163a necondi\u0163ionat\u0103 a imperativului unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine. Dup\u0103 cum afirma\u0163i acum, \u201eCre\u015ftinismul respir\u0103 cu doi pl\u0103m\u00e2ni\u201d, ceea ce induce ideea c\u0103 fiecare pas spre unitatea cre\u015ftin\u0103 adev\u0103rat\u0103 se face prin dialog \u015fi contribu\u0163ie valoric\u0103 reciproc recunoscut\u0103 fiec\u0103reia dintre p\u0103r\u0163i. \u00cen acest sens, v\u0103 pune\u0163i \u00eendrept\u0103\u0163ite speran\u0163e \u00een Sinodul Panortodox din 2016 de la Constantinopol, chemat s\u0103 ofere, \u00een ordinea lui, deschiderea spre refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine. F\u0103r\u0103 aceasta din urm\u0103, a\u015fa cum ad\u0103uga\u0163i pe bun\u0103 dreptate, \u201efractura dintre est \u015fi vest genereaz\u0103 conflicte binecunoscute de la Marea Schism\u0103 la R\u0103zboiul rece\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Mi se pare de asemenea semnificativ faptul c\u0103 privi\u0163i refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine \u015fi ca un factor favorizant al dep\u0103\u015firii crizei moral-politice occidentale, caracterizat\u0103, cum scrie\u0163i, prin \u201edeform\u0103ri grave: ateism, modernism, materialism, na\u0163ionalism, fascism, socialism, na\u0163ional-socialism, consumerism\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Pe fondul ne\u00een\u0163elegerilor de un mileniu \u00eencoace dintre catolicism \u015fi ortodoxism, s-a creat, cum remarca\u0163i, \u201eun \u00eentreg catalog de prejudec\u0103\u0163i reciproce\u201d, multiplicate ast\u0103zi \u015fi care, la r\u00e2ndu-le, dup\u0103 cum se poate observa, alimenteaz\u0103 ca un feed-back schisma de la \u00eenceputul mileniului al doilea. Con\u015ftientizarea lor este primul pas spre a\u015fteptata concordie, ea \u00eens\u0103\u015fi at\u00e2t salt decisiv, c\u00e2t \u015fi manifestare a doritei unit\u0103\u0163i, apte s\u0103 redea viziunii cre\u015ftine coeren\u0163a \u015fi for\u0163a\u00a0 spiritual\u0103 primordial\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Cred \u00eens\u0103 c\u0103 dep\u0103\u015firea prejudec\u0103\u0163ilor \u2013 aceast\u0103 necesar\u0103 pledoarie pe care o face\u0163i \u2013, are ea \u00eens\u0103\u015fi un prag ce trebuie dep\u0103\u015fit \u015fi care, \u00een opinia mea, subzist\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een modul \u00een care pune\u0163i \u00een discu\u0163ie cauza. Iat\u0103, \u00eentre altele, afirma\u0163ia c\u0103 \u201eRevolu\u0163ia papal\u0103 din secolele XI-XIII a pus bazele civiliza\u0163iei occidentale actuale\u201d. Dar se \u015ftie c\u0103 factorul religios nu ar fi putut juca rolul\u00a0 pe care l-a avut \u00een afirmarea civiliza\u0163iei occidentale dec\u00e2t integrat unui ansamblu socio-istoric de factori evolutivi, \u00eentre care acelora tehnico-\u015ftiin\u0163ific \u015fi economic capitalist, \u00eenso\u0163i\u0163i de treptate seculariz\u0103ri institu\u0163ionale \u015fi psohosociale inevitabile, le revenea procesual o importan\u0163\u0103 decisiv\u0103. Iar \u201edreptul, individualitatea \u015fi proprietatea privat\u0103 de la romani\u201d nu au evoluat, cum estima\u0163i, \u201e\u00een slujba escatoligiei \u015fi eticii Bibliei\u201d; nu doar sorgintea precre\u015ftin\u0103 a celor dint\u00e2i, ci \u015fi finalitatea lor, cu vector concuren\u0163ial spre o economie de pia\u0163\u0103 \u00eentemeiat\u0103 \u00een principiul materialist al produc\u0163iei de m\u0103rfuri \u015fi profitului, le-a f\u0103cut s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 \u00een timp intersect\u0103rile cu mobilurile, c\u00e2te au fost, de natur\u0103 religioas\u0103. \u00cens\u0103\u015fi etica protestant\u0103 a muncii nu a putut feri evolu\u0163ia Occidentului de \u00eenstr\u0103in\u0103rile insulariz\u0103rii individului, de ceea ce chiar Dv. numi\u0163i a fi \u201dlaicismul arogant\u201d \u015fi de celelalte definitorii manifest\u0103ri secularizante ale vie\u0163ii, \u00eenclusiv libertinajul lubric de ast\u0103zi, acoperit moral \u015fi juridic prin ideologia deformant-egocentrist\u0103 a drepturilor omului, pretins model universalist al libert\u0103\u0163ii umane. Iar teza c\u0103 principiul individualit\u0103\u0163ii \u015fi institu\u0163ia de drept a propriet\u0103\u0163ii private constituie \u201eo sintez\u0103 str\u0103in\u0103 ortodoxiei\u201d, se \u00eenso\u0163e\u015fte la r\u00e2ndu-i, chiar \u00een limitele adev\u0103rului ei, a\u015fa cum este proclamat, cu o serie de mentalit\u0103\u0163i inoperante pentru dialogul scontat al celor dou\u0103 spa\u0163ii culturale europene totu\u015fi centripete. A\u015fa cum am desprins pe larg \u00een r\u0103spunsul meu anterior la c\u0103r\u0163ile Dv., Estul european a excelat prin zidirea religioas\u0103 eminamente sufleteasc\u0103 a omului, \u00een fond complementar\u0103 laturii pragmatice a prezen\u0163ei omului \u00een lume, ilustrat\u0103 de epopeea capitalismului. Faptul c\u0103 valorile individualit\u0103\u0163ii \u015fi propriet\u0103\u0163ii private sunt un construct etic \u015fi politico-juridic cu accent occidental nu este \u00een sine o lips\u0103 a Europei estice, ci o contribu\u0163ie a Vestului continental. Estul, \u00een condi\u0163iile sale istorice, de a c\u0103ror evolu\u0163ie nu a fost str\u0103in nici Vestul, a oferit Europei \u015fi, de ce nu, lumii \u00eentregi prinosul s\u0103u de continuitate spiritual\u0103 a antichit\u0103\u0163ii romane, cu valoriz\u0103ri de sintez\u0103 umanist\u0103 a c\u0103rei bog\u0103\u0163ie \u015fi acuitate este cu at\u00e2t mai evident\u0103 \u015fi necesar\u0103 ast\u0103zi \u00een dep\u0103\u015firea crizei spirituale a postmodernismului globalist. Toate acestea nu sunt \u00eens\u0103, a\u015fa cum totu\u015fi aserta\u0163i, o dovad\u0103 c\u0103 \u201eortodoc\u015fii cred \u00een superioritatea lor duhovniceasc\u0103 \u015fi soborniceasc\u0103\u201d \u00een raport cu Occidentul. Ar fi o vanitate contrazis\u0103 de substan\u0163a metafizic\u0103 a ortodoxiei, ce se refuz\u0103 orgoliului luciferic.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen context, Dv. sus\u0163ine\u0163i c\u0103, \u00een timp ce \u201eoccidentalii \u00eel pream\u0103resc pe Creator prin munc\u0103 […], ortodoc\u015fii cred c\u0103 astfel El este\u00a0 mai degrab\u0103 […] tr\u0103dat\u201d. Dup\u0103 mine, \u015fi aceast\u0103 tez\u0103 se alimenteaz\u0103 \u00eentr-o apreciere reductiv\u0103. Ar fi superfluu s\u0103 trec \u00een revist\u0103 pleiada personalit\u0103\u0163ilor est-europene \u00eenscrise definitiv \u00een istoria descoperirilor \u015ftiin\u0163ifice fundamentale ori de ordin tehnic reprezentativ, eviden\u0163iind, ca \u015fi crea\u0163ia popular\u0103 ori de cultur\u0103 major\u0103 a popoarelor est-europene, voca\u0163ia \u015fi elogiul adus muncii omene\u015fti, \u00eempletite \u00eens\u0103 aici cu poate mai sus\u0163inute aspira\u0163ii metafizice \u00eentregitoare pentru orizontul existen\u0163ial al lui homo faber!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, vorbi\u0163i de o \u201erevolt\u0103 ortodox\u0103\u201d a Rusiei lui Putin, a Greciei premierului Tsipras, dar \u015fi a premierului rom\u00e2n Victor Ponta. Dar revigorarea Maicii Rusii sub semnul panslavismului nu face din ortodoxismul post-sovietic un scop \u00een sine; e doar un mijloc de propagand\u0103 expansionist\u0103 servind obiective politice, nu misionarist-dogmatice. Iar grecii nu vor dec\u00e2t s\u0103 trag\u0103 foloase \u015fi dintr-o parte \u015fi din cealalt\u0103 parte a Europei: foloase financiare, nu religioase. \u00cen context, refuzul guvernului rom\u00e2n de a prelungi Acordul cu FMI rezid\u0103 \u00een e\u015fecul dovedit al m\u0103surilor de redresare economic\u0103 impuse Rom\u00e2niei \u015fi altor state de aceast\u0103 agentur\u0103 c\u0103m\u0103t\u0103reasc\u0103 interna\u0163ionalist\u0103; nici c\u0103ut\u00e2nd cu lum\u00e2narea nu am putea g\u0103si la mijloc motiva\u0163ii religioase. \u00cenc\u00e2t, Rom\u00e2nia ortodox\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 \u015fi unit\u0103 ori reformat\u0103, \u015fi nu numai, nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu a\u015fa-zisa revolt\u0103 ortodox\u0103 putinian\u0103. Nu doar originea de neam, de stat \u015fi de cultur\u0103, \u00een care \u00eens\u0103\u015fi confesiunea ortodox\u0103 s-a \u00eenscris la noi ca un factor coagulant al valorilor europene integrative, ci tot ceea ce ne recomand\u0103 \u00een istoria european\u0103 ne plaseaz\u0103 conjunct \u00een cadrul mi\u015fc\u0103rii ei centripete. E drept, am iradiat, \u00een n\u0103zuin\u0163a noastr\u0103 creativ\u0103, \u00een spa\u0163ii trans-est-europene, dar nu am r\u0103mas \u0163intui\u0163i \u00een proiecte str\u0103ine orizontului nostru formativ. \u00cenc\u00e2t, apartenen\u0163a nu trebuie s\u0103 o mai demonstr\u0103m, de\u015fi trebuie s\u0103 o \u00eentre\u0163inem permanent!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Ast\u0103zi, \u00eentr-o lume inerent, de\u015fi deloc integral \u015fi definitiv secularizat\u0103, factorul religios nu mai poate fi ridicat la rangul cauzal-explicativ al ansamblului determin\u0103rii istorice, dup\u0103 cum nici nu poate fi ignorat, c\u00e2nd conflictele politice la scar\u0103 planetar\u0103 se \u00eenve\u015fm\u00e2nt\u0103 religios. S\u0103 fie oare fiecare epoc\u0103 istoric\u0103 un etern Ev Mediu, cu intensiuni diferite, dar de care s\u0103 nu ne d\u0103m seama? Sau e cazul s\u0103 facem din sentimentul religios unul dintre acele sentimente superioare, de autocunoa\u015ftere \u015fi, totodat\u0103, de concordie universal\u0103, de proiectare \u00een perenitatea condi\u0163iei umane? Aici cred c\u0103 putem miza pe miraculoasa energie constructiv\u0103 a credin\u0163elor. Altfel, ele ne arunc\u0103, ca \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, \u00een pr\u0103pastia intoleran\u0163ei. Nu \u015ftiu, de aceea, dac\u0103 mult invocata \u00eentrebare privind destinul secolului XXI \u2013 dac\u0103 va fi un secol religios sau nu va exista deloc \u2013 nu ar trebui s\u0103 cedeze alteia: cum s\u0103 eliber\u0103m\u00a0 cathartic energiile credin\u0163elor \u00een absolut pentru a cl\u0103di, pe c\u00e2t posibil ne\u00eenstr\u0103inant \u015fi nici iluzoriu, o lume a concordiei universale!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Domnule profesor Viorel Roman, v\u0103 doresc o prim\u0103var\u0103 frumoas\u0103, cu deosebite realiz\u0103ri \u015fi s\u0103n\u0103tate!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Cu pre\u0163uire, <\/em><\/p>\n

\n

Ioan HUM\u0102<\/strong><\/p>\n

1 de M\u0103r\u0163i\u015for 2015<\/strong><\/p>\n

Ia\u015fi<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stimate domnule profesor Viorel Roman, \u00a0 Am primit \u015fi eu mesajul Dv. din Bangkok. A\u015f putea spune c\u0103 acesta este [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-21988","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21988","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21988"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21988\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21991,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21988\/revisions\/21991"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21988"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21988"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21988"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}