{"id":22018,"date":"2015-03-19T21:40:04","date_gmt":"2015-03-19T21:40:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=22018"},"modified":"2015-03-19T21:40:26","modified_gmt":"2015-03-19T21:40:26","slug":"prof-univ-dr-ilie-badescu-europa-de-azi-in-lumina-profetiei-wilson-iene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/19\/prof-univ-dr-ilie-badescu-europa-de-azi-in-lumina-profetiei-wilson-iene\/","title":{"rendered":"Prof. univ. dr. Ilie B\u0103descu: Europa de azi \u00een lumina profe\u021biei Wilson-iene"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Acel 1918 rom\u00e2nesc \u0219i european\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un cadru ceva mai larg, precum este acela al U.E., ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 european\u0103 precum Rom\u00e2nia pare a fi un altfel de test al vulnerabilit\u0103\u021bilor edificiului european. Un test a fost \u0219i furtuna mul\u021bimilor urbane \u00een Grecia. A\u0219a numitul \u201er\u0103zboi politic\u201d rom\u00e2nesc al ultimilor ani se dovede\u0219te ast\u0103zi a fi fost deopotriv\u0103 efectul factorilor interni \u0219i urmarea, oric\u00e2t de mijlocit\u0103,<\/em> a indeciziei mai marilor europeni \u00een privin\u021ba formulei politice<\/em> pentru Europa de azi \u0219i de m\u00e2ine. Indecizia care-a urmat referendumurilor din Fran\u021ba, Olanda, etc. s-a fixat \u00eentr-un sindrom de am\u00e2nare numit Tratatul de la Lisabona. Europa de azi \u00eenc\u0103 nu \u0219i-a amintit pe deplin c\u0103 edificiul ei actual a fost zidit \u00een lungul Ev Mediu pe stratul renovator cre\u0219tin \u0219i f\u0103r\u0103 de amintirea aceasta, europenii nici nu \u0219tiu cine sunt. Cea mai teribil\u0103 caren\u021b\u0103 a Tratatului este caren\u021ba unei amintiri: amintirea de Dumnezeu. Nici memoria veacului nu pare prea bun\u0103. Ast\u0103zi, Europa spiritual\u0103 se afl\u0103 parc\u0103 \u00eentr-o pozi\u021bie \u00eenc\u0103 mai sensibil\u0103 dec\u00e2t era la momentul unui alt val de c\u0103ut\u0103ri pentru re\u0219ezarea structurilor europene, cunoscute mai cu seam\u0103 prin tentativa de reform\u0103 central european\u0103 al c\u0103rei nucleu era constituit, la vremea aceea, de un binom diplomatic interesant, b\u0103n\u0103\u021beanul Aurel C. Popovici \u0219i unul dintre cele mai interesante vl\u0103stare ale ramurii habsburgice, singurul care ar fi putut scoate ma\u0219in\u0103ria imperiului central-european din mla\u0219tina gospod\u0103riei dualiste, ducele Ferdinand al Austriei. Oamenii aceia au fost repede m\u0103tura\u021bi de pe scen\u0103 dup\u0103 asasinarea lui Ferdinand \u0219i marea \u0219ans\u0103 a Europei a fost formula sa de rezerv\u0103 etnoistoric\u0103 \u0219i noopolitic\u0103<\/em> numit\u0103 ordine trianonic\u0103, <\/em>ordinea numit\u0103 mai apoi \u201eEuropa na\u021biunilor\u201d.<\/p>\n

La pragul noii Europe, dincolo de Atlantic privea departe, spre Bizan\u021b, un mare vizionar, un profet al Europei etnopolitice numit W. Wilson, cu echipa sa de 200 de speciali\u0219ti, coordonat\u0103 de Isaac Bauman, mare geograf politic, care, \u00een tot cursul ultimilor doi ani de r\u0103zboi mondial m\u0103suraser\u0103 arealurile etnopolitice ale vechiului continent, cartografiaser\u0103 etnogramele Europei, alc\u0103tuiser\u0103 tabulograme, verificaser\u0103 izobarele marilor densit\u0103\u021bi etno-spirituale din care se vor na\u0219te na\u021biunile politice moderne ale Europei interbelice, ale luminosului Versailles. A rezultat acea capodoper\u0103 geopolitic\u0103 numit\u0103 ordinea trianonic\u0103, un tip de ordine confirmativ\u0103 pentru ceea ce deja se fundamentase prin Pacea de la Westphalia, din 1648, care pre\u00eenchipuise, tot profetic, prima geografie a unei p\u0103ci europene bazate pe re\u021beaua statelor-na\u021biuni, nu a imperiilor. Nimic nu va mai abate Europa din linia aceasta destinal\u0103, astfel c\u0103 megaciclul westphalian \u00ee\u0219i v\u0103dea roadele prin acest consens \u00een care se odihnea deja g\u00e2ndirea strategic\u0103 \u0219i pacea marelui spa\u021biu euratlantic, reprezentat\u0103 la Versailles de c\u0103tre marii exponen\u021bi ai lumii noi, \u00een frunte cu pre\u0219edintele W. Wilson. \u00cen aceea\u0219i unitate de g\u00e2nd se reg\u0103seau pre\u0219edintele Wilson, savantul Isaac Bauman, marele geograf cultural Emilie de Martonne, \u00eentr-un cuv\u00e2nt o lume nou\u0103 care va triumfa la Trianon cu tot cu v\u00e2rfurile ei de inteligen\u021b\u0103 \u0219i de sensibilitate<\/em>. A venit peste acea Europ\u0103 urgia rostogolirilor revizioniste care-au adus cele dou\u0103 mari invazii de p\u0103g\u00e2nism, comunismul \u0219i nazismul, ale c\u0103ror vl\u0103stare negre au fost holocaustul evreiesc \u0219i holocaustul ro\u0219u, bol\u0219evic, al popoarelor cre\u0219tine ale R\u0103s\u0103ritului, despre care, din p\u0103cate nu se mai vorbe\u0219te, iar, \u00een Rom\u00e2nia s-a f\u0103cut \u0219i prima tentativ\u0103 de reinterpretare printr-un document care combin\u0103 sferturile de adev\u0103r cu falsific\u0103ri ca cele referitoare la Genera\u021bia Labi\u0219 \u0219i la raportul dintre statul comunist \u0219i Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Acest mod de lucru ne aminte\u0219te reflec\u021bia lui Iorga: un sfert de adev\u0103r este mai tic\u0103los dec\u00e2t o minciun\u0103. Asemenea b\u00e2lb\u00e2ieli ne livreaz\u0103 unei anxiet\u0103\u021bi geopolitice.<\/p>\n

Europenii par c\u0103 nu \u0219tiu ce vor \u0219i aici intervine valoarea testului rom\u00e2nesc: acesta devoaleaz\u0103 deficitul energetic al elitelor. Un deficit de viziune dublat de un deficit de voin\u021b\u0103. Mai marii Europei nu \u0219tiu ce vor pentru c\u0103 nu vor s\u0103 \u0219tie. Nu vor s\u0103 \u0219tie ce Europ\u0103 doresc. Vor ei, oare, o Europ\u0103 a na\u021biunilor, o Europ\u0103 a noilor Cortine de fier, o Europ\u0103 a panregiunilor, o Europ\u0103 a unui nou imperiu<\/em>? Din p\u0103cate, ast\u0103zi, noi europenii nu mai avem nici m\u0103car prototipul vizionarilor de la startul veacului trecut. Nu \u0219tiu s\u0103 existe ast\u0103zi cineva care s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u201eprezent\u201d \u00een dreptul marilor disp\u0103ru\u021bi de la startul secolului trecut ca s\u0103 ne putem \u00eenchipui cu g\u00e2ndul \u0219i cu vizionarismul de atunci cum ar ar\u0103ta Europa reformat\u0103 de populari, de pild\u0103. Din p\u0103cate nici Fran\u021ba nu-i mai are pe J. Ancel sau pe E. de Martonne, iar un savant de talia lui Foucher psalmodiaz\u0103 melodii pe motivul \u201eEuropei minorit\u0103\u021bilor semnificative\u201d (Geopoliticianul francez deseneaz\u0103 o \u201ehart\u0103 a minorit\u0103\u021bilor semnificative\u201d sub \u00eentrebarea retoric\u0103: Ialta a c\u0103zut, pe c\u00e2nd Trianonul?). Cum ar fi aceasta? Ce ar mai fi atunci Europa majorit\u0103\u021bilor etnice<\/em> semnificative? C\u00e2t prive\u0219te intelectualii rom\u00e2ni \u0219i atitudinea lor, vae victis<\/em>! Vocea marilor lucizi nu se aude. Iar unii nici nu mai sunt printre cei vii de pe p\u0103m\u00e2nt cu toate c\u0103 sunt printre cei vii din ceruri. M\u0103 refer aici la un vizionar sceptic precum Florin Constantiniu.<\/p>\n

Woodrow Wilson<\/strong>, al 28-lea Pre\u0219edinte al Statelor Unite (1913-1921)<\/strong><\/p>\n

Speran\u021ba pe care \u0219i-o pun elitele politice \u0219i intelectualii din Rom\u00e2nia \u00een institu\u021biile de model occidental este un element definitoriu pentru baza logistic\u0103 a institu\u021bionalismului rom\u00e2nesc dup\u0103 1989. Aceast\u0103 speran\u021b\u0103 este un indicator de psihologie politic\u0103 \u0219i un simptom<\/em> prin care putem \u201eciti\u201d t\u0103ria \u0219i sl\u0103biciunea etosului managerial al claselor politice postdecembriste. Dorin\u021ba de imita\u021bie a Occidentului este prea puternic\u0103, iar reputa\u021bia modelului occidental este \u0219i ea tot at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t putem citi \u00eentr-o atare psihologie imitativ\u0103 deopotriv\u0103 un tip de putere dar \u0219i o teribil\u0103 sl\u0103biciune de clas\u0103 \u0219i o creativitate mult prea diminuat\u0103.<\/p>\n

Baza logistic\u0103 a genezei \u0219i consolid\u0103rii institu\u021biilor \u00ee\u0219i are dinamismul ei propriu. Mai presus de orice alt\u0103 observa\u021bie, trebuie spus c\u0103 aceast\u0103 baz\u0103<\/em> nu poate fi exclusiv opera politicienilor, ci a unui \u00eentreg corp logistic<\/em> al societ\u0103\u021bii, din care fac parte savan\u021bi, scriitori, arti\u0219ti, filosofi, strategi etc., adic\u0103 un \u00eentreg aparat chemat s\u0103 lucreze la re\u00eennoirea <\/em>unei societ\u0103\u021bi \u0219i deci la relansarea procesului de cre\u0219tere a institu\u021biilor sale. Corpul logistic al societ\u0103\u021bii franceze la \u00eenceputurile modernit\u0103\u021bii sale nu era compus numai din corpul legi\u0219tilor<\/em>, ci, dimpotriv\u0103, din morali\u0219tii<\/em> secolului al XVII-lea, din Pascal \u0219i Descartes<\/em>, din Napoleon \u0219i ofi\u021berii acestuia<\/em>, din salonulliterar <\/em>extrem de important \u00een secolul al XIX-lea, dup\u0103 marea criz\u0103 provocat\u0103 de \u00eencordarea la care fuseser\u0103 supuse energiile etnice ale Fran\u021bei de r\u0103zboaiele napoleoniene.<\/p>\n

Din celebrul salon literar al Mathildei, veri\u0219oara lui Napoleon al III-lea, a ie\u0219it marea literatur\u0103 francez\u0103 \u0219i, \u00eentr-un fel, a ren\u0103scut spiritul francez. Cine-\u0219i poate imagina acest spirit redus la Descartes, f\u0103r\u0103 Balzac \u0219i Flaubert? Ace\u0219tia au avut un rol uria\u0219 \u00een restructurarea logistic\u0103 a societ\u0103\u021bii franceze \u0219i europene. Un intelectual pe deplin con\u0219tient de \u00eensemn\u0103tatea logisticii institu\u021bionale \u00een cadrul r\u0103zboiului social de clas\u0103, ca Marx, a \u00een\u021beles lucrul acesta de vreme ce-a m\u0103rturisit c\u0103 de la Balzac a \u00een\u021beles at\u00e2ta economie capitalist\u0103 c\u00e2t n-ar fi reu\u0219it s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de la sute de economi\u0219ti de \u0219coal\u0103. C\u00e2t \u00eel prive\u0219te pe Descartes, un mare filosof rom\u00e2n \u00eel consider\u0103 p\u0103rintele democra\u021biei parlamentare, socotind c\u0103 toate principiile noului c\u00e2mp institu\u021bional au ie\u0219it din cartezianism \u0219i deci din mintea lui Descartes. Oric\u00e2t ar p\u0103rea de eseistic, trebuie spus c\u0103 f\u0103r\u0103 \u201ecohortele\u201d de arti\u0219ti, litera\u021bi, filosofi, evolu\u021bia societ\u0103\u021bilor europene este de neimaginat. Lor li se datoreaz\u0103 aceast\u0103 evolu\u021bie tot at\u00e2t de mult ca \u0219i marilor savan\u021bi ori marilor generali: cele trei corpuri \u00eempreun\u0103 – arti\u0219ti, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i generali – reprezint\u0103 primul e\u0219alon al logisticii institu\u021bionale a unei societ\u0103\u021bi. Imediat dup\u0103 ei vin politicienii \u0219i staff-ul societ\u0103\u021bii respective. Din aceast\u0103 pentad\u0103 se alc\u0103tuie\u0219te corpul logistic al unei societ\u0103\u021bi \u0219i acea societate care nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 se foloseasc\u0103 de acest corp este condamnat\u0103 la \u00eenfr\u00e2ngeri logistice, cele mai primejdioase forme de \u00eenfr\u00e2ngere.<\/p>\n

\u00cen cadrul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, este greu s\u0103 ne imagin\u0103m ce-ar fi fost aceasta f\u0103r\u0103 corpul logistic al pa\u0219opti\u0219tilor ori f\u0103r\u0103 contribu\u021bia logistic\u0103 uria\u0219\u0103 a grupului de la Junimea (junimi\u0219tii maiorescieni), acela care a f\u0103cut educa\u021bia \u00eentregii clase liberale rom\u00e2ne\u0219ti. Fiindc\u0103, precum remarcabil spune un mare filosof rom\u00e2n, P. \u021au\u021bea, statul rom\u00e2nesc a fost f\u0103cut de ca\u021bavenci, dar marea educa\u021bie a acestora, \u0219i deci a burgheziei rom\u00e2ne, este opera Junimii. Cum putem s\u0103 ne imagin\u0103m, de pild\u0103, desf\u0103\u0219urarea acelui curent de eroism extraordinar care-a fost hrana spiritual\u0103 a primului r\u0103zboi mondial f\u0103r\u0103 uria\u0219a personalitate profetic\u0103 a lui Nicolae Iorga? Pe bun\u0103 dreptate s-a spus c\u0103 Iorga a fost axul<\/em> \u00eentregii societ\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i f\u0103r\u0103 personalitatea acestuia nu ne putem imagina logistica institu\u021bional\u0103 a Marii Uniri. Dimensiunile spiritului lui Iorga erau de tip suprafiresc. \u00centr-un moment \u00een care guvernul era mut \u0219i nici un glas de orientare nu se ivea \u00een \u201evuietul infernal al marii catastrofe\u201d a retragerii \u00een Moldova, a vorbit N. Iorga \u0219i discursul s\u0103u a fost afi\u0219at \u00een tot restul de \u021bar\u0103 r\u0103mas\u0103. Iat\u0103 ce scrie unul dintre intelectualii-voluntari ai acestui r\u0103zboi de \u00eentregire: \u201eCineva l-a citit cu glas tare. E cel mai mare cuv\u00e2nt ce mi-a fost dat s\u0103-l aud \u00een via\u021b\u0103. Iorga leag\u0103 tragedia noastr\u0103 de azi cu \u00eentreaga existen\u021b\u0103 tragic\u0103 a neamului acestuia. [\u2026] Nu e un discurs, ci un poem epic de-o \u00eentunecat\u0103 \u0219i \u00eencruntat\u0103 m\u0103re\u021bie, \u00een care suflul istoriei v\u00e2ntur\u0103 sufletele \u0219i le scutur\u0103 de pleava \u021bepoas\u0103 a dezn\u0103dejdii. Nu f\u0103g\u0103duie\u0219te demagogic biruin\u021ba, ci \u00eendeamn\u0103 la moarte c\u0103ci numai prin moarte va birui voin\u021ba celor de dup\u0103 noi. Cuv\u00e2ntul lui Iorga a fulgerat \u00een bezna dezastrului [\u2026]. Pe<\/em> temeliile lui morale a reorganizat rezisten\u021ba<\/em> sufleteasc\u0103 \u0219i – de ce n-am spune-o? – rezisten\u021ba militar\u0103 \u00eens\u0103\u0219i. Din acel moment \u0219i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, N. Iorga a devenit axa moral\u0103 a r\u0103zboiului. N-a mai existat nici guvern nici nimic. Era absolut indiferent cine c\u00e2rmuia. N-a existat dec\u00e2t cuv\u00e2ntul lui Iorga, tip\u0103rit zilnic \u00een\u00a0 \u00abNeamul rom\u00e2nesc\u00bb de la Ia\u0219i [\u2026]. Ziarul se lipea pe ziduri, sorbit de mii \u0219i mii de oameni civili \u0219i solda\u021bi de-a valma\u2026<\/em>\u201d[1]<\/strong>. Ce voci se aud acum? Cine s\u0103 scoat\u0103 Rom\u00e2nia real\u0103 din descurajare? Vocea unui mare istoric patriot precum Acad. Dan Berindei nu este ascultat\u0103, cum n-au fost ascultate nici altele. Nici vocea lui P\u0103tru cel Scurt, extraordinarul \u201escutier\u201d mutat din pagina satului \u00een pagina marii literaturi, ca s\u0103 fie m\u0103rturisitor al unei epoci, de c\u0103tre marele scriitor al veacului, Dinu S\u0103raru. Despre al\u021bi intelectuali, putem folosi metafora lui Mao: sunt figuri de carton. \u00cenal\u021bii func\u021bionari \u0219i strategi europeni \u00een\u0219i\u0219i nu \u0219tiu ce vor pentru c\u0103 nu vor s\u0103 \u0219tie. Vor, oare, rom\u00e2nii, mai mult dec\u00e2t europenii zilei, s\u0103 \u0219tie ceva pentru petecul lor de cer? Nu se pare, de\u0219i fronturile politice sunt agitate, zona sensibil\u0103 a vie\u021bii intelectuale este \u0219i ea agitat\u0103 spre incendii \u0219i cutremure.<\/p>\n

Ce-ar fi fost practica statului rom\u00e2n, dup\u0103 Marea Unire, de pild\u0103, c\u00e2nd o uria\u0219\u0103 sarcin\u0103 ap\u0103sa pe umerii noilor elite – sarcina crea\u021biei unei noi ma\u0219ini de stat capabil\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 unei formidabile presiuni interne \u0219i externe – f\u0103r\u0103 de contribu\u021bia marilor grup\u0103ri culturale \u0219i a marilor \u0219coli de \u0219tiin\u021b\u0103 care au ap\u0103rut atunci?! S-a continuat spiritul S\u0103m\u0103n\u0103torismului, au ap\u0103rut noi specii de na\u021bionalism, \u00eenc\u0103 necercetate, s-a afirmat \u021b\u0103r\u0103nismul sociologic \u0219i economic, ap\u0103rea marea \u0218coal\u0103 a lui Gusti care \u00een\u0103l\u021ba haretismul la al\u021bi parametrii, ap\u0103ruse \u201eSbur\u0103torul\u201d lui Lovinescu, cerut de logistica \u00eencorpor\u0103rii occidentale a zonei r\u0103s\u0103ritene etc., etc. F\u0103r\u0103 toate acestea, societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i institu\u021biile ei n-ar fi ie\u0219it niciodat\u0103 din pseudodisputa coanei Zoi\u021bica cu Ca\u021bavencu, iar concep\u021bia despre stat la rom\u00e2ni n-ar fi trecut de teoria lui Conu Leonida, dup\u0103 care statul n-are alte \u201etrebi\u201d mai \u00eenalte dec\u00e2t s\u0103 achite lefurile. Din p\u0103cate, ast\u0103zi, greii, cei ce-ar trebui s\u0103 compun\u0103 g\u00e2ndirea logistic\u0103 a unei na\u021biuni, de talia unor Nicolae Iorga, de pild\u0103, sunt difluen\u021bi ori lipsesc de-a dreptul. Niciodat\u0103 Rom\u00e2nia n-a traversat o criz\u0103 intelectual\u0103 a\u0219a de profund\u0103. Prea multe grupuscule de \u201eintelectuali\u201d prefer\u0103 alinieri politice \u00een locul unei alinieri na\u021bionale. Politicienii nu se sfiesc s\u0103-\u0219i cear\u0103, care mai de care, \u021bara \u00eenapoi. Voie\u0219te intelectualul rom\u00e2n s\u0103 doreasc\u0103 el lucrul acesta, cu aceea\u0219i patim\u0103 ca \u0219i politicienii? Oare n-ar trebui, mai \u00eent\u00e2i, acesta s\u0103-\u0219i ia \u021bara \u00eenapoi, \u021bara de g\u00e2ndit, \u021bara de iubit, \u021bara de slujit<\/em>?! Aceast\u0103 \u021bar\u0103, mai nimeni \u00een afara omului simplu, nu se arat\u0103 doritor s-o ia \u00eenapoi cu sufletul, cu mintea, cu bra\u021bul \u0219i cu slujirea. De \u021bar\u0103 au nevoie mul\u021bi, dar nu ca s-o slujeasc\u0103, ci ca s-o foloseasc\u0103, nu s-o iubeasc\u0103 ci s-o dispe\u021buiasc\u0103. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd politicienii rom\u00e2ni nu se vor vindeca de maladia politicianismului, Rom\u00e2nia nu va putea s\u0103 treac\u0103 testul european, adic\u0103 s\u0103 fie mai presus de tablele dlui Barosso \u0219i ale altora ca d\u00e2nsul. Aceasta este urgen\u021ba clipei: s\u0103 ne lu\u0103m \u00eenapoi \u021bara de g\u00e2ndit, \u021bara de iubit, \u021bara de slujit. Aceasta este comanda clipei. Aceasta ar trebui f\u0103cut. Ca s\u0103 putem m\u0103rturisi cu poetul nepereche \u0219i tot \u00een chip nepereche hulit de intelectualii zilei, Mihai Eminescu, cel din debara \u0219i totu\u0219i de pe cerul Rom\u00e2niei \u0219i al lumii: Ce-\u021bi doresc eu tie, dulce Rom\u00e2nie,\/\/ \u021aara mea de glorii, \u021bara mea de dor?\/\/ Bra\u021bele nervoase, arma de t\u0103rie,\/\/ La trecutu-\u021bi mare, mare viitor!\/\/ Via\u021b\u0103 \u00een vecie, glorii, bucurie,\/\/ Arme cu t\u0103rie, suflet rom\u00e2nesc,\/\/ Vis de vitejie, fal\u0103 \u0219i m\u00eendrie,\/\/ Dulce Rom\u00e2nie, asta \u021bi-o doresc!<\/em><\/p>\n

————————————–<\/em><\/p>\n

[1] Nichifor Crainic, Zile albe, zile negre<\/em> (Memorii), vol. II, p. 121.<\/p>\n

 <\/p>\n

Prof. univ. dr. Ilie B\u0103descu\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acel 1918 rom\u00e2nesc \u0219i european\u2026 \u00centr-un cadru ceva mai larg, precum este acela al U.E., ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-22018","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22018","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22018"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22018\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22022,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22018\/revisions\/22022"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22018"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22018"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22018"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}