{"id":22101,"date":"2015-03-21T15:58:34","date_gmt":"2015-03-21T15:58:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=22101"},"modified":"2015-03-21T15:58:34","modified_gmt":"2015-03-21T15:58:34","slug":"nicolae-baciut-despre-exilul-romanesc-cu-simona-puscas-roma-italia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/21\/nicolae-baciut-despre-exilul-romanesc-cu-simona-puscas-roma-italia\/","title":{"rendered":"Nicolae B\u0102CIU\u0162: Despre exilul rom\u00e2nesc cu Simona Pu\u0219ca\u0219 (Roma, Italia)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Doamn\u0103 Simona Pu\u015fca\u015f, inten\u0163ionez s\u0103 public o carte despre exilul rom\u00e2nesc. V\u0103 invit pe dumneavoastr\u0103 s\u0103 r\u0103spunde\u0163i la \u00eentreb\u0103rile de mai jos. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCA\u015e: <\/strong>Mul\u0163umesc d-le B\u0103ciu\u0163. Sunt onorat\u0103 s\u0103 particip la aceast\u0103 anchet\u0103\/interviu \u015fi s\u0103 v\u0103 r\u0103spund la \u00eentreb\u0103ri. Sper s\u0103 fiu la \u00een\u0103l\u0163imea a\u015ftept\u0103rilor. Am plecat din Rom\u00e2nia de mai mul\u0163i ani, imediat dup\u0103 revolu\u0163ie… a\u015fa c\u0103 pot s\u0103 spun c\u0103 am cunoscut exilul \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 destul de mare. Sper s\u0103 pute\u0163i publica aceast\u0103 carte care va ajuta publicul cititor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a fenomenului numit EXIL. V\u0103 doresc succes!<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Exilul a rupt, geografic, familii \u00een dou\u0103 \u2013 o parte a r\u0103mas \u00een \u0163ar\u0103, cealalt\u0103 s-a stabilit peste Ocean. Ce suferin\u0163e particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCA\u015e: <\/strong>A\u015fa este! \u00centrebarea este oarecum \u015fi r\u0103spunsul! Imediat dup\u0103\u00a0 revolu\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia era haos \u015fi majoritatea rom\u00e2nilor \u00ee\u015fi \u00eencercau a\u015fa zisul noroc peste ocean sau chiar \u00een Europa, \u00een \u0163\u0103ri precum Germania, Fran\u0163a, Spania, Italia… Eu am plecat \u00een Italia, deoarece cuno\u015fteam limba noii \u0163\u0103rii de adop\u0163ie \u015fi m\u0103 sim\u0163eam mai \u00een siguran\u0163\u0103 aici \u00een special din punctul de vedere a comunic\u0103rii. Acest fapt nu a f\u0103cut totu\u015fi s\u0103-mi g\u0103sesc imediat locul pe care-l visam. Primi pa\u015fi nu au fost u\u015fori. Am suferit mult \u015fi pentru faptul c\u0103-mi lipsea familia de care m-am despar\u0163it. Mi-am l\u0103sat p\u0103rin\u0163ii \u015fi fiul \u00een Rom\u00e2nia, iar c\u00e2nd tat\u0103l meu a decedat, din motive de birocra\u0163ie nu am reu\u015fit s\u0103-l conduc pe ultimul drum. Poate a fost suferin\u0163a mea cea mai mare…<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Care sunt v\u0103mile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de c\u0103tre un exilat?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCA\u015e: <\/strong>V\u0103mile exilului sunt at\u00e2t de multe \u00eenc\u00e2t e dureros s\u0103 vorbesc de ele. \u00cen primul r\u00e2nd acomodarea \u00een \u0163ara care te g\u0103zduie\u015fte este plin\u0103 de asperit\u0103\u0163i, m\u0103 refer la obiceiuri, mentalit\u0103\u0163i, apoi… chiar dac\u0103 cuno\u015fti limba, nu vei vorbi niciodat\u0103 ca un b\u0103\u015ftina\u015f, nu vei fi \u00eencadrat repede \u00een noua societate. Va trebui s\u0103 trude\u015fti mai mult dec\u00e2t localnicii ca s\u0103-\u0163i meri\u0163i locul, va trebui s\u0103 accep\u0163i ce \u0163i se ofer\u0103 pentru a supravie\u0163ui… fapt care te face s\u0103 nu-\u0163i fie u\u015for \u015fi care, uneori, te poate chiar \u00eemboln\u0103vi suflete\u015fte, sau s\u0103 te fac\u0103 s\u0103-\u0163i pierzi speran\u0163a \u00een viitor. Totu\u015fi, dac\u0103 ai putere, \u00eencet-\u00eencet \u00ee\u0163i redresezi echilibru \u015fi reu\u015fe\u015fti p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u0103 \u00ee\u0163i \u00eendepline\u015fti scopul pentru care ai emigrat. Oricum pragul cel mai greu de trecut este dorul de p\u0103m\u00e2ntul unde \u00ee\u0163i ai r\u0103d\u0103cinile \u015fi dorul de tot ce te leaga de acest p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> E diferit modul de asumare \u015fi manifestare a exilului rom\u00e2nesc, comparat cu exilan\u0163ii altor \u0163\u0103ri europene? Nu doar din perioada comunist\u0103, ci \u015fi \u00eenainte \u015fi dup\u0103 aceasta!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCA\u015e: <\/strong>Da, se poate vorbi de un mod diferit… Rom\u00e2nii pleca\u0163i \u00eenainte de revolu\u0163ie nu se puteau re\u00eentoarce u\u015for, unii de frica regimului totalitar, al\u0163ii din motive financiare. Ar mai exita \u015fi categoria celor care de ru\u015fine c\u0103 nu erau realiza\u0163i nu puteau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103… S\u0103 nu uitam c\u0103 durerea \u00eenstr\u0103in\u0103rii de \u0163ara este imensa pentru orice exilat… Rom\u00e2nul trebuie s\u0103 accepte \u00een acela\u015fi timp cultura \u015fi deseori chiar \u015fi religia \u0163\u0103rii de adoptie. Totu\u015fi, purt\u00e2nd mereu \u00een suflet tradi\u0163iile de acas\u0103… \u00een timp \u00ee\u015fi va gasi echilibrul spiritual.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Ce \u015fanse are scriitorul rom\u00e2n care pleac\u0103 \u00een exil? Dar omul de \u015ftiin\u0163\u0103? Dar omul f\u0103r\u0103 preten\u0163ii intelectuale, f\u0103r\u0103 mari nevoi culturale?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PUSCA\u015e: <\/strong>Scriitorul rom\u00e2n ajuns \u00een str\u0103in\u0103tate nu poate vorbi de \u015fans\u0103! El poate spera s\u0103 (re)devin\u0103 scriitor \u00een exil doar dac\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 academic limba \u0163\u0103rii de adop\u0163ie… \u015ei chiar \u015fi a\u015fa este greu s\u0103 reu\u015feasc\u0103. Pentru cei care incearc\u0103, chiar dac\u0103 st\u0103p\u00e2nesc limba \u0163\u0103rii bine, este greu s\u0103 scrie sau s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 imediat \u00een noua limb\u0103. Dup\u0103 aproape un sfert de veac de exil pot afirma ca vorbesc bine limba \u0163\u0103rii mele de adop\u0163ie, scriu \u015fi \u00eemi traduc poeziile singur\u0103, dar… este acel DAR! Nu voi scrie niciodat\u0103\u00a0 ca un b\u0103\u015ftina\u015f, de\u015fi uneori am senza\u0163ia c\u0103 am reu\u015fit!!! Dar sa nu uitam c\u0103 mereu au fost si sunt excep\u0163ii. Un exemplu este Norman Manea, scriitor rom\u00e2n stabilit la New York.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Cum se poate afirma profesional, social, un exilat?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCA\u015e: <\/strong>Prin mult\u0103 munc\u0103! De calitate! Munca este cuv\u00e2ntul magic… Cu mult\u0103 munc\u0103 \u015fi deseori chiar cu umilin\u0163\u0103 po\u0163i ocupa cu timpul un loc – chiar demn – \u00een societate. Munca \u00een sensul \u00een care, daca ai o profesie bun\u0103,\u00a0 reu\u015fe\u015fti, daca nu, te califici. Mai sunt \u015fi excep\u0163ii: \u201eomul potrivit la locul potrivit…\u201d. dar regula este c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eencepi mereu de la o munc\u0103 de jos! Totu\u015fi, cu perseveren\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elepciune po\u0163i reu\u015fi.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> A\u0163i resim\u0163it discriminarea, din perspectiva condi\u0163iei de exilat?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCA\u015e: <\/strong>Discriminare g\u0103sim peste tot, dar \u00een unele p\u0103r\u0163i sunt mai accentuate. De exemplu \u00een Italia sunten numi\u0163i \u201e\u0162iganii Europei\u201d. Imediat dup\u0103 uciderea Giovannei Reggiani la Roma, in octombrie 2007, de c\u0103tre rom\u00e2nul de etnie rom\u0103, Romulus Nicolae Mailat, Partidul Democrat, condus de fostul primar al Romei, Walter Veltroni, a \u00eenceput s\u0103 critice Rom\u00e2nia, afirm\u00e2nd c\u0103 aderarea acestei \u0163\u0103ri la Uniunea Europeana este principala surs\u0103 a lipsei de siguran\u0163\u0103 din Italia. Cazul Mailat a tensionat rela\u0163iile rom\u00e2no-italiene. Incidentul a amplificat discu\u0163iile privind infrac\u0163iunile s\u0103v\u00e2r\u015fite de emigran\u0163ii rom\u00e2ni, a determinat un val de antipatie fa\u0163\u0103 de rom\u00e2nii din Italia \u015fi a determinat autorit\u0103\u0163ile italiene s\u0103 ia m\u0103suri f\u0103r\u0103 precedent \u00eempotriva acestora. Presa din Italia a explodat, iar guvernul italian a aprobat de urgen\u0163\u0103 un decret de lege privind siguran\u0163a public\u0103 care le acord\u0103 dreptul prefec\u0163ilor de a-i expulza pe emigran\u0163ii considera\u0163i periculo\u015fi. Mai mul\u0163i rom\u00e2ni au fost ataca\u0163i pe strad\u0103 sau \u00een propriile case. Din aceast\u0103 cauz\u0103 mul\u0163i rom\u00e2ni nu \u00ee\u015fi etaleaz\u0103 identitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi chiar nu recunosc c\u0103 sunt rom\u00e2ni. \u00cen acest fel suntem obliga\u0163i s\u0103 ne uit\u0103m limba matern\u0103, obiceiurile noastre str\u0103mo\u015fe\u015fti, s\u0103 uit\u0103m\u00a0 de \u201eai no\u015ftri\u201d… lucru de neconceput \u00a0\u00eentr-o societate modern\u0103. A\u015fa ajungem s\u0103 devenim dezr\u0103d\u0103cina\u0163i! Dar deseori excep\u0163ia \u00eent\u0103re\u015fte regula, mul\u0163i rom\u00e2ni s-au integrat bine \u015fi sunt respecta\u0163i \u015fi recunoscu\u0163i ca buni profesioni\u015fti \u015fi ca oameni de mare omenie. Lista ar fi lung\u0103 c\u0103ci suntem mul\u0163i pe aceste meleaguri, dar ne putem m\u00e2ndri c\u0103 foarte mul\u0163i medici, profesori, c\u00e2nt\u0103reti lirici, arti\u015fti,\u00a0 au purtat Rom\u00e2nia prin ei pentru a putea fi cunoscut\u0103 pozitiv aici in Italia. A\u015f vrea s\u0103 amintesc aici un caz interesant al unui copil-adolescent care face onoare numelui de rom\u00e2n \u015fi care a r\u0103zbit singur \u00eentr-o lume de str\u0103ini. V\u0103 ata\u015fez o prezentare scris\u0103 \u00a0de ea: \u201e<\/em>C\u00e2teva r\u00e2nduri! 7 ianuarie 2014! M\u0103 numesc Denisa Andreea Curta\u015fu, o mic\u0103 pianist\u0103. Am \u00eenceput s\u0103 studiez pianul de la v\u00e2rsta de 7 ani, la T\u00e2rgovi\u015fte. \u00cen urm\u0103 cu cinci ani am primit o propunere de a studia pianul la Conservator in Italia, a\u015fa c\u0103 dup\u0103\u00a0 un an de pregatire singur\u0103, am reu\u015fit performan\u0163a de a fi admis\u0103 la Conservator, cu nota 10. Acum\u00a0 am 15 ani \u015fi ma preg\u0103tesc pentru examenul de trecere \u00een anul 8 de Conservator. \u00cen tot acest parcurs, am sus\u0163inut \u015fi participat la mai multe concerte \u015fi concursuri. De c\u00e2teva luni am \u00eenceput s\u0103 compun singur\u0103. Am reu\u015fit s\u0103 compun zece \u00a0piese pentru primul meu album de compozi\u0163ii. (…) Toate compozi\u0163iile sunt recunoscute \u015fi protejate de dreptul de autor din Italia \u201eSIAE\u201d. Pentru lansarea albumului de compozi\u0163ie am preg\u0103tit \u015fi o c\u0103rticic\u0103 autobiografic\u0103, scris\u0103 tot de mine sub form\u0103 de poveste, pentru ca via\u0163a mea p\u00e2na la aceasta v\u00e2rst\u0103 este o poveste trist\u0103. Crescut\u0103 f\u0103r\u0103\u00a0 mam\u0103 de la 3 ani, de un tat\u0103 cu un handicap locomotor, am reu\u015fit s\u0103 ajung la aceste performan\u0163e, chiar dac\u0103 via\u0163a mi-a oferit multe bariere \u015fi greut\u0103\u0163i.\u201d<\/em> A\u015f mai vrea s\u0103 adaug c\u0103 Denisa a reu\u015fit s\u0103 devin\u0103 cunoscut\u0103 pe aceste meleaguri \u015fi nu numai! \u00cen 2014 a concertat la Bucure\u015fti fiind invitat\u0103 pentru un interviu \u015fi la televiziunea rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Ce loc ocup\u0103 credin\u0163a \u00een exil? Dar prieteniile?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCA\u015e: <\/strong>\u00cen suflet, rom\u00e2nul, poart\u0103 cu el CREDIN\u0162A! Caut\u0103 o biseric\u0103 \u00een apropierea locului unde este stabilit, iar duminicile le petrece acolo acomod\u00e2ndu-se cu locul \u015fi noii prieteni… Eu cred c\u0103 credin\u0163a este important\u0103 pentru c\u0103 ne leag\u0103 de str\u0103mo\u015fi \u015fi de locurile natale, ne leag\u0103 de exila\u0163i ca \u015fi noi pe care \u00eei cunoa\u015ftem si cu care ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim bucuriile sau necazurile vie\u0163ii de emigrant. Credin\u0163a ne d\u0103 speran\u0163\u0103, ne d\u0103 putere s\u0103 mergem \u00eenainte. Avem aici \u00een Italia multe biserici ortodoxe, majoritatea foarte c\u0103utate de c\u0103tre rom\u00e2ni. Acolo se creeaz\u0103 noi pretenii, se simt mai apropia\u0163i de atmosfera din \u0163ar\u0103 \u015fi se comunic\u0103 \u00een limba matern\u0103. \u015ei astfel se realizeaz\u0103 o unitate etnic\u0103, iar diaspora rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencepe s\u0103 fie cunoscut\u0103 \u015fi deseori s\u0103 aib\u0103 un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een Italia.<\/p>\n

\n

\u00cen schimb, prieteniile adev\u0103rate au r\u0103mas totu\u015fi… undeva acolo \u00een \u0163ara de unde am plecat! Aici se leag\u0103 greu \u015fi nu sunt de durat\u0103! Rom\u00e2nul este nevoit deseori s\u0103 se mute acolo unde \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte un loc de munc\u0103 mai u\u015for… \u015fi s\u0103 nu uit\u0103m peninsula este mare… Niciodat\u0103 prieteniile nu le po\u0163i lua cu tine. R\u0103m\u00e2n in suflet, sau \u00een filele unei scrisori de s\u0103rb\u0103tori, sau \u00eentr-o convorbire telefonic\u0103…. Este greu s\u0103 define\u015fti, aici \u00een exil, cuv\u00e2ntul PRIETENIE!!!<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Ce perspective are ecumenismul \u00een armonizarea rela\u0163iilor dintre exila\u0163i \u015fi popula\u0163ia \u0163\u0103rilor gazd\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCA\u015e: <\/strong>Aici, nu prea \u015ftiu ce s\u0103 zic. Ecumenismul dore\u015fte s\u0103 uneasc\u0103 toate religiile cre\u015ftine, fapt care mi se pare benefic dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 ne rug\u0103m aproape la fel \u015fi c\u0103… cu to\u0163ii ne rug\u0103m la acela\u015fi Dumnezeu.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Care e diferen\u0163a \u00eentre exila\u0163ii ideologici \u015fi cei economici, ca s\u0103-i etichetez a\u015fa pe cei care s-au exilat din motive de con\u015ftiin\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de cei care s-au exilat din nevoi materiale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCA\u015e: \u00ce<\/strong>nainte de revolu\u0163ie cei care emigrau o f\u0103ceau din motive ideologice, iar dup\u0103 revolu\u0163ie, din dorin\u0163a unui trai mai bun \u015fi mai decent. \u00cens\u0103 peste tot exist\u0103 \u015fi excep\u0163ii. Eu am ajuns \u00een Italia singur\u0103, \u00een speran\u0163a unui trai mai bun. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am g\u0103sit ce c\u0103utam de o via\u0163\u0103… un trai decent, dragoste \u015fi mult\u0103 lini\u015fte sufleteasc\u0103. Datorit\u0103 faptului c\u0103 mi-am g\u0103sit jumatatea ce-mi lipsea. Sa nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 at\u00e2t exila\u0163ii ideologici c\u00e2t \u015fi cei economici \u00eent\u00e2mpin\u0103 cam acelea\u015fi probleme de acomodare \u00een noile \u0163\u0103ri pe care doresc s\u0103 le cucereasc\u0103.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Ce-l poate face, cu adev\u0103rat, fericit pe un exilat?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCAS: <\/strong>Speran\u0163a c\u0103 \u00eentr-o zi se va intoarce acasa este visul fiec\u0103rui exilat, \u00eensa uneori r\u0103m\u00e2ne doar un vis!!! Rom\u00e2nul cu c\u00e2t are mai mult, vrea mai mult. Din p\u0103cate nu \u00eentotdeauna este a\u015fa. Dar ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul FERICIRE? Fericirea este o stare mentala de bine, fiind caracterizat\u0103 de emo\u0163ii pozitive sau pl\u0103cute, de la mul\u0163umire la bucurie imens\u0103. \u015etim bine c\u0103 diverse grupuri de cercetare, au f\u0103cut eforturi de a r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103ri despre ceea ce este \u201eFERICIREA,\u201d \u015fi cum am putea-o atinge!? Concluziile \u015fi explica\u0163iile sunt multiple. Eu o v\u0103d cam a\u015fa: O stare de mul\u0163umire sufleteasc\u0103 intens\u0103 \u015fi deplin\u0103! Mul\u0163i se mul\u0163umesc cu asta \u015fi sunt ferici\u0163i, dac\u0103, putem ad\u0103uga, c\u0103 au o s\u0103n\u0103tate bun\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi v\u0103d copiii realiza\u0163i. Iar dac\u0103 ai \u015fansa s\u0103 ajungi \u00a0la pensie (ha!ha!) \u00ee\u0163i dore\u015fti s\u0103 zbori, s\u0103 cuno\u015fti lumea \u015fi sa vezi locuri inedite pe aceast\u0103 planet\u0103 \u015fi nu numai. Oare asta o fi fericirea unui exilat…!?<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Cum se poate pierde identitatea etnic\u0103 \u00een exil?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCAS: <\/strong>Identitatea etnic\u0103 se pierde dac\u0103 ui\u0163i de unde vii, dac\u0103 ui\u0163i c\u0103 e\u015fti rom\u00e2n, dac\u0103 faci gre\u015feli provocate de snobism, dac\u0103 fiind obsedat de integrare \u00een noua societate cu orice pre\u0163 \u00ee\u0163i ui\u0163i limba \u015fi str\u0103mo\u015fii.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Este integrarea exila\u0163ilor o problem\u0103 insolvabil\u0103? Cum sunt privi\u0163i cei care-\u015fi caut\u0103 o alt\u0103 patrie?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCAS: <\/strong>Consider c\u0103 \u00eenc\u0103 este insolvabil\u0103. Sincer cred c\u0103 depinde \u015fi de \u0163ara de unde vii \u015fi de \u0163ara gazd\u0103. Aici \u00een Italia trebuie sa fii foarte disponibil la orice situa\u0163ie pentru a fi acceptat. \u00cens\u0103 noi rom\u00e2nii am \u00eenv\u0103\u0163at lec\u0163ia \u015fi demonstr\u0103m tot mai mult c\u0103 \u201ese poate face\u201d!!! \u015etim c\u0103 nu putem fi lega\u0163i ve\u015fnic de un singur p\u0103m\u00e2nt, de \u201eglie\u201d, \u015fi deseori, necazurile, curiozitatea, necesitatea sau discriminarea te provoac\u0103 s\u0103 emigrezi mereu \u015fi mereu pentru un trai mai bun. \u015ei a\u015fa va fi mereu…<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Care ar putea fi, pentru un exilat, \u00een\u0163elesurile dictonului latin \u201eUbi bene, ibi patria\u201d?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCAS: <\/strong>Exilul este greu de \u00eendurat, dar \u00eel induri dac\u0103 vezi c\u0103 via\u0163a ta este mai bun\u0103, mai prosper\u0103. Dac\u0103 reu\u015fe\u015fti s\u0103-\u0163i realizezi unele idealurile, incet, incet vei accepta \u0163ara de adop\u0163ie ca noua ta \u0163ar\u0103, vei \u00een\u0163elege c\u0103 ai o \u015fans\u0103 dac\u0103 vrei si cum… cu \u00a0to\u0163ii suntem fii lui Dumnezeu oriunde am trai pe planeta P\u0103mant, \u015ftiind ca omenirea este creat\u0103 dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea Lui \u015fi ca El este Capul bisericii universale… atunci pot afirma c\u0103 \u015fi rom\u00e2nul poate s\u0103 sfin\u0163easc\u0103 locul. Important este s\u0103 nu ne uit\u0103m ob\u00e2r\u015fia!<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Cum se vede \u0163ara natal\u0103 din exil? Cum se raporteaz\u0103 el la \u0163ar\u0103, la valorile ei, la ne\u00eemplinirile ei, la a\u015ftept\u0103rile ei?!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCAS: <\/strong>Emigr\u0103rile \u00een mas\u0103 au f\u0103cut ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie mai cunoscut\u0103 \u00een lume. Fiind obligat sa emigrezi tu \u015ftii c\u0103 \u0163ara unde te-ai n\u0103scut este unic\u0103. Cuv\u00e2ntul \u201eRom\u00e2nia\u201d te va emo\u0163iona de c\u00e2te ori ai s\u0103-l auzi. Este posibil c\u0103 vei purta \u00een sufletul t\u0103u de exilat sentimente contradictorii, dar este firesc sa fii mereu cu g\u00e2ndul al\u0103turi de cei r\u00e2ma\u015fi acas\u0103. C\u00e2nd facem lucruri minunate suntem aprecia\u0163i pentru asta. A\u015f vrea s\u0103 amintesc c\u0103 exilatul rom\u00e2n \u00ee\u015fi intre\u0163ine familia at\u00e2t aici c\u00e2t \u015fi \u00een \u0163ar\u0103 particip\u00e2nd la ameliorarea greului de acas\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m\u00a0 de unde am venit \u015fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne etal\u0103m valorile, s\u0103 ne facem tot mai cunoscu\u0163i \u015fi sa lupt\u0103m pentru a ne primi locul meritat \u00een lume. Diaspora, sau cum se nume\u015fte azi, \u201eRomanii de pretutindeni\u201d, \u00ee\u015fi impune cuv\u00e2ntul tot mai mult \u015fi se implic\u0103 \u00een via\u0163a de zi cu zi a emigrantului. Trebuie men\u0163ionat c\u0103 un num\u0103r mare de rom\u00e2ni ajun\u015fi pe aceste meleaguri au ajutat ca Italia s\u0103-\u015fi poat\u0103 construi mii de case \u015fi nu numai… Pe plan cultural ne facem auzi\u0163i de asemenea. Diaspora de peste Prut a publicat de cur\u00e2nd c\u0103 la Roma a avut loc ceremonia de acordare a premiului \u201eUn libro nel casseto\u201d (O carte intr-un sertar), pentru cel mai bun roman scris de un autor \u00a0str\u0103in \u00een Italia. Este vorba de Valeriu Bojoga, autorul romanului \u201ePe b\u0103iat \u00eel cheam\u0103 Roman\u201d, subiectul descriind via\u0163a unui baiat din Moldova care se afl\u0103 la munc\u0103 in Italia \u015fi problemele de via\u0163\u0103 prin care trece…<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Cine, \u015fi de ce s-ar re\u00eentoarce un exilat \u00een patria mam\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Simona PU\u015eCAS: <\/strong>Cum ziceam mai sus, speran\u0163a rom\u00e2nului este s\u0103 s\u0103 \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ara-mam\u0103. Pu\u0163ini au reu\u015fit \u00eens\u0103! Motivele sunt multe. Unii au muncit numai pentru a-\u015fi putea construi o cas\u0103 acolo de unde au plecat. Ace\u015ftia au o \u015fans\u0103 de revenire. Al\u0163ii nu au reu\u015fit \u015fi se mul\u0163umesc cu ce au realizat aici, cu un trai mai decent din punct de vedere material. Sunt mul\u0163i rom\u00e2ni ajun\u015fi la v\u00e2rsta pension\u0103rii care se re\u00eentorc acas\u0103 \u00a0\u015ftiind c\u0103 cu pensiile din str\u0103in\u0103tate vor tr\u0103i \u00een tihn\u0103 \u015fi pace. Dar uneori lucrurile se mai \u015fi schimb\u0103, te adaptezi \u0163\u0103rii gazd\u0103, te c\u0103s\u0103tore\u015fti, i\u0163i \u00eentemeiezi un c\u0103min… cum s\u0103 la\u015fi toate astea \u015fi s\u0103 te re\u00eentorci? Mul\u0163i tineri emigreaz\u0103 cu speran\u0163a c\u0103-\u015fi vor putea ajuta p\u0103rin\u0163ii, fra\u0163ii, familia aflat\u0103 la str\u00e2mtoare. Cu timpul se obi\u015fnuesc cu noile condi\u0163ii, cu greut\u0103\u0163ile \u015fi cu suferin\u0163a, dar, din p\u0103cate, uneori, chiar \u015fi dragostea de cei \u201ede acas\u0103\u201d se diminueaz\u0103. Tempus Fugit, rudele mor, prietenii te uit\u0103 \u015fi dac\u0103 ai noroc \u015fi sanatate… r\u0103m\u00e2i cu speran\u0163a ca poate \u00eentr-o zi…. minunea va veni!<\/p>\n

——————————————–<\/p>\n

PU\u015eCA\u015e Simona<\/strong>, poet, traduc\u0103tor, translator (rom\u00e2n\u0103-italian\u0103-maghiar\u0103), n\u0103scut\u0103 la Oradea, la 30 septembrie 1950. Stablit\u0103 la Roma, \u00een Italia. Dup\u0103 absolvirea liceului teoretic \u015fi-a continuat studiile la Academia de \u015etiinte Economice – sec\u0163ia Turism. Stabilit\u0103 la Roma, \u00een Italia. <\/em>\u00cen prezent \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea literar\u0103 at\u00e2t \u00een limba rom\u00e2n\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een limba \u0163\u0103rii de adop\u0163ie. C\u0103r\u0163i publicate: <\/strong>\u201ePasiune\/Passione\u201d (poezii), Edi\u0163ie bilingv\u0103 (rom\u00e2n\u0103\/italian\u0103), Editura Anamarol, Bucure\u015fti, 2014. Volume colective: <\/strong>Antologie de poezie \u201eSimbioze Lirice\u201d Volumele 5, 8, 10, Editura Anamarol, Bucure\u015fti, 2014-2015. Prezint\u0103 versuri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi bilingve (rom\u00e2n\u0103-italian\u0103) \u00een reviste literare precum: \u201eCetatea lui Bucur\u201d (Liga Scriitorilor Rom\u00e2ni – Bucure\u015fti), \u201eConfluen\u0163e Literare\u201d (Bucure\u015fti), \u201eSingur\u201d (T\u00e2rgovi\u015fte), \u201eProlitera\u201d (Germania), \u201eClipa\u201d (Anaheim, SUA), \u201eMetafora\u201d (Seattle, SUA), \u201eMiorita\u201d (Sacramento, SUA<\/p>\n

\n

Interviu realizat de Nicolae B\u0102CIU\u021a<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Doamn\u0103 Simona Pu\u015fca\u015f, inten\u0163ionez s\u0103 public o carte despre exilul rom\u00e2nesc. V\u0103 invit pe dumneavoastr\u0103 s\u0103 r\u0103spunde\u0163i la [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-22101","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22101","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22101"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22101\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22104,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22101\/revisions\/22104"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22101"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22101"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}