{"id":22168,"date":"2015-03-23T11:58:39","date_gmt":"2015-03-23T11:58:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=22168"},"modified":"2015-03-23T11:58:39","modified_gmt":"2015-03-23T11:58:39","slug":"nicolae-baciut-ancheta-despre-exilul-romanesc-cu-lucian-dumbrava-faro-portugalia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/23\/nicolae-baciut-ancheta-despre-exilul-romanesc-cu-lucian-dumbrava-faro-portugalia\/","title":{"rendered":"Nicolae B\u0102CIU\u0162 – Anchet\u0103: Despre exilul rom\u00e2nesc cu Lucian Dumbrav\u0103 (Faro, Portugalia)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Nicolae B\u0102CIU\u0162: Domnule Dumbrav\u0103, inten\u0163ionez s\u0103 public o carte despre exilul rom\u00e2nesc. V\u0103 invit pe dumneavoastr\u0103 \u015fi pe cei pe care \u00eei cunoa\u015fte\u0163i \u015fi sunt \u00eemplica\u0163i \u00een fenomenul exilului s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103rile de mai jos.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> M\u0103 simt onorat s\u0103 particip la construc\u0163ia unei c\u0103r\u0163i pe care dori\u0163i s\u0103 o publica\u0163i \u015fi sper ca acest proiect al dumneavoastr\u0103 s\u0103 se des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103. Poate se va reu\u015fi, prin acest volum, estomparea unor mituri sau prejudec\u0103\u0163i privitoare la exila\u0163ii rom\u00e2ni.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Exilul a rupt, geografic, familii \u00een dou\u0103 \u2013 o parte a r\u0103mas \u00een \u0163ar\u0103, cealalt\u0103 s-a stabilit peste Ocean. Ce suferin\u0163e particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102<\/strong>: Este adev\u0103rat, multe familii s-au \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it, \u00eentr-un acord impus de motive personale, \u00een principiu de natur\u0103 material\u0103. Personal, nu am experien\u0163a unor astfel de sentimente n\u0103scute din \u00eendep\u0103rtarea conjunctural\u0103 de familie, dar e u\u015for de presupus c\u0103 aceast\u0103 desp\u0103r\u0163ire, care \u00eentotdeauna se decide a fi provizorie, atrage dup\u0103 sine fr\u00e2ngeri dintre cele mai grele, dificil de suturat. \u00cen schimb, am \u00een\u0163eles foarte bine ce \u00eenseamn\u0103 sentimentul dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii, al dez\u0163elenirii de p\u0103m\u00e2ntul din care ai fost creat, am \u00een\u0163eles ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu mai po\u0163i bea din seva p\u0103m\u00e2ntului \u00een care \u0163i-ai \u00eentins pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 r\u0103d\u0103cinile. Am crezut c\u0103 toate acestea sunt un fel de poetizare patriotic\u0103, dar nu este a\u015fa. O astfel de sete o sim\u0163i la nivel organic.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Care sunt v\u0103mile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de c\u0103tre un exilat?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Acomodarea depinde, \u00een primul r\u00e2nd, de felul \u00een care te prime\u015fte poporul c\u0103ruia \u00eei ceri g\u0103zduire. De fapt, de aici pornesc toate. Eu \u015fi familia locuim \u00een Portugalia, \u00eentr-un mic or\u0103\u015fel (fost sat de pescari, odat\u0103) cu oameni lini\u015fti\u0163i, mode\u015fti, lipsi\u0163i de prejudec\u0103\u0163i etnice, oameni care dau atmosferei acel puls regulat \u015fi calm, ce te-ndeamn\u0103 la activit\u0103\u0163i boeme \u015fi visare. Am avut ne\u015fansa de a avea unele probleme de s\u0103n\u0103tate \u015fi, \u00een acest context, \u015fansa de a cunoa\u015fte starea de umanism a acestor oameni, simpli \u015fi ideali\u015fti. Pragul cel mai dificil de trecut, pentru mine, a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne cel al sentimentului expus ca r\u0103spuns la \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103 anterioar\u0103: setea sevei p\u0103m\u00e2ntului din care am fost creat.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: E diferit modul de asumare \u015fi manifestare a exilului rom\u00e2nesc, comparat cu exilan\u0163ii altor \u0163\u0103ri europene? Nu doar din perioada comunist\u0103, ci \u015fi \u00eenainte \u015fi dup\u0103 aceasta!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Consider c\u0103 un exilat trebuie s\u0103-\u015fi asume din momentul deciziei de a se exila, c\u0103 va trebui s\u0103 accepte cultura \u015fi regulile poporului care-l prime\u015fte. Asta nu \u00eenseamn\u0103 renun\u0163area la propriile reguli culturale sau de principiu, dar cu certitudine acest bagaj, ideologic s\u0103-i spunem, pe care-l aduci din \u0163ara ta, nu trebuie impus \u00een societea nou\u0103 pe care ai ales-o. Dac\u0103 \u00ee\u0163i \u00een\u0163elegi statutul de oaspete, vei reac\u0163iona \u00een consecin\u0163\u0103 \u015fi atitudinile de bun sim\u0163 vin de la sine.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Ce \u015fanse are scriitorul rom\u00e2n care pleac\u0103 \u00een exil? Dar omul de \u015ftiin\u0163\u0103? Dar omul f\u0103r\u0103 preten\u0163ii intelectuale, f\u0103r\u0103 mari nevoi culturale?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong>\u00a0 \u015eansele unui scriitor de a se afirma \u00een cultura literar\u0103 a \u0163\u0103rii de exil, este minim\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, chiar dac\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte limba \u0163\u0103rii-gazd\u0103 la un nivel decent, scriitorul nu-\u015fi poate rupe arta de \u0163ara \u00een care s-a n\u0103scut, de limba \u00een care a exprimat p\u00e2n\u0103 la nivel de carte. Pentru un scriitor, cuv\u00e2ntul este ceva aproape sacralic, iar cuv\u00e2ntul \u00eenseamn\u0103 patrie, p\u0103rin\u0163i, bunici… A \u00eencepe s\u0103 expui, prin arta scris\u0103, g\u00e2nduri, sentimente \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103, devine un soi de act de tr\u0103dare, negarea propriei identit\u0103\u0163i. Desigur, se poate cocheta cu a produce literatur\u0103 \u00een alt\u0103 limb\u0103, ca un exerci\u0163iu de putin\u0163\u0103, dar nu po\u0163i creea cu adev\u0103rat, la nivel de emo\u0163ii, \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103. Ar putea exista traduceri a operelor create, dar \u00een vremea \u00een care cartea este de interes coda\u015f, e foarte dificil pentru un scriitor s\u0103 ob\u0163in\u0103 sprijin. Dar aceasta este o situa\u0163ie de care scriitorul se love\u015fte \u015fi \u00een propria lui \u0163ar\u0103. Privitor la oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, ei sunt ca \u015fi pictorii, sculptorii, muzicienii: creaz\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 universal\u0103 \u015fi de interes universal. Diferen\u0163a dintre ei \u015fi arti\u015fti este c\u0103 \u015ftiin\u0163a are prioritate \u00een fa\u0163a artelor, prin urmare \u015fansele lor de a se afirma sunt mult mai mari. Omul f\u0103r\u0103 preten\u0163ii intelectuale? Dac\u0103 este gr\u0103dinar sau zugrav profesionist, satisfac\u0163ia lui const\u0103 \u00een faptul c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 mai pun\u0103 de-o-parte bani pentru un nou r\u00e2nd de \u0163igle pe casa de la \u0163ar\u0103 sau s\u0103 schimbe gardul casei, din lea\u0163uri de lemn, din satul natal, cu un gard din fier forjat. Este adev\u0103rat c\u0103 pentru aceste idealuri munce\u015fte din greu, dar are \u015fi satisfac\u0163ia omului \u00eemplinit. \u00cen cazul \u00een care lucrurile merg r\u0103u \u015fi venitul \u00eei este minim, intr\u0103 \u00een derut\u0103 \u015fi nu mai \u015ftie pentru ce munce\u015fte, iar de la derut\u0103 la viciu nu e dec\u00e2t un pas \u015fi ceva. Sunt \u00eens\u0103 \u015fi oameni al c\u0103ror vis este s\u0103 ofere familiei un trai decent \u015fi trimit mult din c\u00e2t c\u00e2\u015ftig\u0103, familiei (dac\u0103 familia i-a r\u0103mas \u00een \u0163ar\u0103) bani cu care se achit\u0103 facturile pe timp de iarn\u0103, rata la apartament \u015fi facultatea copiilor.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Cum se poate afirma profesional, social, un exilat?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> \u00cen primul r\u00e2nd, cum spuneam ceva mai-nainte, \u0163ine de felul \u00een care \u015ftie s\u0103 se integreze \u00een noua societate. Dac\u0103 las\u0103 o impresie pozitiv\u0103, \u00ee\u015fi poate expune calit\u0103\u0163ile de meseria\u015f \u015fi e apreciat \u00een consecin\u0163\u0103. \u00cen cazul \u00een care e refractar noilor reguli a unei noi societ\u0103\u0163i, cu greu va fi l\u0103sat s\u0103 arate c\u0103 din punct de vedere profesional are o bun\u0103 preg\u0103tire. Mai ales dac\u0103 are o preg\u0103tire superioar\u0103, pentru c\u0103 exilatul porne\u015fte \u00eentotdeauna de la munca de jos, fiind nevoie de timp pentru a dovedi c\u0103 poate mult mai mult.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: A\u0163i resim\u0163it discriminarea, din perspectiva condi\u0163iei de exilat?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Da, am sim\u0163it atitudine discriminatorie. Dar \u00een \u00een\u0163elesul invers a ceea ce se \u00een\u0163elege, \u00een general. prin termenul \u201ediscriminare\u201d. Anume, adesea comportamentul unui func\u0163ionar era mai afabil fa\u0163\u0103 de mine dec\u00e2t fa\u0163\u0103 de compatriotul s\u0103u. Cunosc, \u00eens\u0103, destule cazuri de discrimin\u0103ri crase, dar nu \u00een Portugalia, ci \u00een alte \u0163\u0103ri menite exilului.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Ce loc ocup\u0103 credin\u0163a \u00een exil? Dar prieteniile?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> \u00cen general, cel pu\u0163in la \u00eenceput, exist\u0103 tendin\u0163a de a se c\u0103uta refugiu \u00een biseric\u0103. Asta atrage dup\u0103 sine c\u00e2teva lucruri care sus\u0163in moralul: speran\u0163a \u00een Dumnezeire \u015fi-n egida acesteia, g\u0103sirea de cona\u0163ionali \u015fi, implicit, legarea unor prietenii. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, mai este sentimentul c\u0103 biserica e parte a patriei tale, g\u0103se\u015fti o atmosfer\u0103 familiar\u0103 pe care o asociezi cu \u0163ara din care ai plecat. Aici prieteniile sunt, \u00een genere, calme \u015fi stabile. Ora\u015ful fiind relativ mic, majoritatea rom\u00e2nilor se cunosc \u00eentre ei, dar nu au construit o comunitate compact\u0103, un fel de grup cu \u201eto\u0163i ai no\u015ftri \u00eempotriva lor\u201d. Prieteniile const\u0103 \u00een respect reciproc \u015fi, dac\u0103 e cazul, ajutor, atunci c\u00e2nd situa\u0163ia impune, dar totul se face cu discre\u0163ia bunului sim\u0163.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Ce perspective are ecumenismul \u00een armonizarea rela\u0163iilor dintre exila\u0163i \u015fi popula\u0163ia \u0163\u0103rilor gazd\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Este irefutabil faptul c\u0103 o omogenizare religioas\u0103 ar apropia mai mult popoarele \u0163\u0103rilor cre\u015ftine, atitudinea oamenilor fa\u0163\u0103 de oameni ar fi alta. Nu \u015ftiu \u00eens\u0103 ce \u015fanse sunt ca aceast\u0103 omogenizare s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, c\u00e2nd suntem \u00eenc\u0103 la stadiul \u00een care un preot critic\u0103 vehement un alt preot sau catolicii sar la g\u00e2tul protestan\u0163ilor. Dificil de schimbat mentalit\u0103\u0163i inoculate vreme de mii de ani. Mie acest ecumenism \u00eemi sun\u0103 cam la fel de utopic precum comunismul lui Marx \u015fi Engels.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Care e diferen\u0163a \u00eentre exila\u0163ii ideologici \u015fi cei economici, ca s\u0103-i etichetez a\u015fa pe cei care s-au exilat din motive de con\u015ftiin\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de cei care s-au exilat din nevoi materiale?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Cunosc o povestioar\u0103 legat\u0103 de \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103: o ea venit\u0103 din Ucraina, din motive pur economice, \u015fi un el idealist, plecat din Rom\u00e2nia cu ceva ani \u00een urm\u0103 \u015fi care a c\u0103l\u0103torit prin mai multe \u0163\u0103ri Europene, prefer\u00e2nd vizitarea de locuri noi, \u0163el atins prin banii pe care \u00eei c\u00e2\u015ftiga muncind pe anumite perioade \u00een \u0163\u0103rile \u00een care decidea s\u0103 stea mai mult. A ajuns \u00een Portugalia, a cunoscut-o pe ea \u015fi chiar dac\u0103 atunci nu au g\u0103sit o limb\u0103 comun\u0103 de comunicare verbal\u0103, \u015fi-au transmis sentimentele prin gesturi interna\u0163ionale. Acum au am\u00e2ndoi un ideal comun: de a-\u015fi cre\u015fte cei doi copii \u015fi de a le oferi din punct de vedere material, at\u00e2t c\u00e2t se poate. Ce vroiam s\u0103 subliniez prin aceast\u0103 paradigm\u0103 este c\u0103, indiferent de motivele pentru care ai plecat, se-nt\u00e2mpl\u0103 ca idealismul \u015fi nevoia material\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een acela\u015fi punct. Nu consider c\u0103 necesitatea material\u0103 \u015fi idealismul sunt dou\u0103 drepte paralele.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Ce-l poate face, cu adev\u0103rat, fericit pe un exilat?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Este greu de dat un r\u0103spuns generalizat. Fericirea vine ca urmare a atingerii \u0163elului propus. Mici fericiri pe parcurs, c\u00e2nd vezi c\u0103 pa\u015fii nu sunt f\u0103cu\u0163i redundant \u015fi apoi fericirea apoteotic\u0103, pentru atingerea v\u00e2rfului. Numai c\u0103 fericire este prin el \u00eensu\u015fi un termen abstract \u015fi discutabil, fiecare \u00een\u0163eleg\u00e2nd altceva prin fericire \u015fi se pare c\u0103 indiferent ce am \u00een\u0163elege, nu atingem acel apoteotic de care vorbeam, mai r\u0103m\u00e2n mereu trepte de urcat. Nu neap\u0103rat c\u0103 ar mai fi, dar fericirea care dureaz\u0103 prea mult nu mai e fericire \u015fi c\u0103ut\u0103m o alt\u0103 fericire.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Cum se poate pierde identitatea etnic\u0103 \u00een exil?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Din prea mult zel \u00eentru integrarea \u00een noua societate. Po\u0163i deveni at\u00e2t de obsedat de a fi integrat, \u00eenc\u00e2t ri\u015fti s\u0103 pierzi efectiv, nu numai identitatea na\u0163ional\u0103, ci \u015fi identitatea de fiin\u0163\u0103.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Este integrarea exila\u0163ilor o problem\u0103 insolvabil\u0103? Cum sunt privi\u0163i cei care-\u015fi caut\u0103 o alt\u0103 patrie?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Eu cred c\u0103, \u00eentr-o destul de mare m\u0103sur\u0103, problema grav\u0103 e integr\u0103rii exila\u0163ilor a trecut. Poate datorit\u0103 U.E. care a dat un alt sens imaginii frontierelor. Cum am tot repetat pe parcursul acestu interviu, dac\u0103 exist\u0103 disponibilitate la integrare din partea emigrantului, exist\u0103 \u015fi disponibilitatea gazdei de a-l integra. Sigur, conteaz\u0103 \u015fi \u0163ara de provenien\u0163\u0103. Unde sunt eu, de pild\u0103, dac\u0103 spui c\u0103 ai venit din Rom\u00e2nia, te bat pe um\u0103r \u00een\u0163eleg\u0103tori \u015fi-\u0163i ureaz\u0103 noroc. Dac\u0103 spui c\u0103 e\u015fti venit din Anglia, se uit\u0103 cruci\u015f \u015fi sunt convin\u015fi c\u0103 ceva nu e-n regul\u0103 cu tine. Sigur, e vorba de contextul \u00een care ai venit aici ca s\u0103 munce\u015fti.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Care ar putea fi, pentru un exilat, \u00een\u0163elesurile dictonului latin \u201eUbi bene, ibi patria\u201d?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102: <\/strong>Dintotdeauna am considerat c\u0103 omul nu apar\u0163ine efectiv unei patrii, ci P\u0103m\u00e2ntului. Oriunde un om se simte bine, acolo este locul lui. Dincolo de reperele de grani\u0163e, r\u0103m\u00e2n totu\u015fi, acut, reperele de neam, de glie. Dac\u0103 po\u0163i trece grani\u0163ele f\u0103r\u0103 niciun fel de probleme de con\u015ftiin\u0163\u0103, nu po\u0163i dep\u0103\u015fi grani\u0163ele propriei firi, a unei ancestralit\u0103\u0163i pe care n-am \u00een\u0163eles-o niciodat\u0103 dar care, f\u0103r\u0103-ndoial\u0103, exist\u0103 \u015fi care e-n str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu locul unde te-ai n\u0103scut \u015fi r\u0103d\u0103cinile str\u0103mo\u015fe\u015fti.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Cum se vede \u0163ara natal\u0103 din exil? Cum se raporteaz\u0103 el la \u0163ar\u0103, la valorile ei, la ne\u00eemplinirile ei, la a\u015ftept\u0103rile ei?!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Cu nostalgie, \u00een primul r\u00e2nd. Apoi, cu o str\u00e2ngere de inim\u0103, pentru c\u0103 din diverse motive, ai fost obligat s\u0103 pleci dintr-un loc care pentru tine \u00eenseamn\u0103 mult. Dac\u0103 acomodarea \u00eentr-o nou\u0103 \u0163ar\u0103 se poate face relativ u\u015for, nu te po\u0163i obi\u015fnui cu motivul pentru care ai plecat din propria \u0163ar\u0103. Sunt sentimente contradictorii, sentimentele fiului alungat din casa p\u0103rinteasc\u0103. Firesc, tr\u0103ie\u015fti emo\u0163iile poporului t\u0103u ca \u015fi cum ai fi acolo, indiferent dac\u0103 aceste emo\u0163ii sunt din momente bune ale \u0163\u0103rii sau din momente tragice. Este imposibil s\u0103 nu-\u0163i pese de tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi, prin urmare, s\u0103 nu fii \u00een simbioz\u0103 cu poporul c\u0103ruia i se-nt\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n

\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Cine, \u015fi de ce s-ar re\u00eentoarce un exilat \u00een patria mam\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lucian DUMBRAV\u0102:<\/strong> Probabil c\u0103 acela care a reu\u015fit s\u0103-\u015fi cl\u0103deasc\u0103, prin munca \u00een str\u0103in\u0103tate, un viitor asigurat \u00een Rom\u00e2nia \u015fi care a atins o anumit\u0103 etate care-i permite retragerea la casa p\u0103rinteasc\u0103 sau unde \u015fi-a cump\u0103rat cas\u0103 din banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i. Cunosc astfel de cazuri. Ar mai fi cei dezam\u0103gi\u0163i de ce le ofer\u0103 str\u0103in\u0103tatea, dar ace\u015ftia sunt, cu preoponderen\u0163\u0103, tineri pe care \u00eei a\u015fteapt\u0103 p\u0103rin\u0163ii acas\u0103, gata s\u0103-i \u00eentre\u0163in\u0103 \u00een continuare. Tot ce se poate c\u0103 dac\u0103 \u0163ara natal\u0103 ar oferi condi\u0163ii de trai similare cu ce ofer\u0103 str\u0103inii, ar fi mul\u0163i \u015fi din toate categoriile, care s-ar re\u00eentoarce.<\/p>\n

———————————————–<\/p>\n

A consemnat,<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162<\/strong><\/p>\n

T\u00e2rgu-Mure\u015f \u2013 Sydney (via internet)<\/strong><\/p>\n

23 martie 2015<\/strong><\/p>\n

———————————————–<\/p>\n

\u00a0DUMBRAV\u0102 Lucian<\/strong>, poet \u015fi prozator, n\u0103scut la data de 15 martie 1974 \u00een T\u00e2rgu-Mure\u015f. Liceu (1988-1992). Disponibilizat din sistemul bugetar \u00een 2010. Emigrat \u00een Portugalia, cu familia, \u00een 2011. C\u0103r\u0163i publicate: <\/strong>\u201eDeparte de \u0163\u0103rm\u201d, versuri, Editura NICO, 2009; \u201eSpini de z\u0103pad\u0103\u201d, versuri, Editura NICO, 2010; \u201ePoeme pentru zile simple\u201d, versuri, Editura NICO, 2010; \u201ePovestiri \u00een alb \u015fi negru\u201d, povestiri, Editura NICO, 2010; \u201eInimi de-o noapte\u201d, versuri, Editura NICO, 2011; \u201eNop\u0163i de cear\u0103\u201d, versuri, Editura NICO, 2011;\u00a0 \u201ePeronul de la linia moart\u0103\u201d, roman, Editura NICO, 2012; \u201eZ\u0103pezi pelagice\u201d, versuri, Editura NICO, 2012; \u201eMaidanul filosofilor\u201d, roman, Editura NICO, 2013; \u201dContemporan cu Istoria\u201d, versuri, Editura eLiteratura, 2015. Antologii: <\/strong>\u201eInsomnii m\u0103t\u0103soase\u201d, antologie de poezie \u015fi proz\u0103 scurt\u0103, Editura Pastel, 2012; \u201eMeridiane lirice (Aripi de vis)\u201d vol.2, antologia poeziei rom\u00e2ne\u015fti contemporane, Editura Armonii Culturale, 2013; \u201eAutograf pentru m(\u00e2)ine\u201d, liric\u0103, proz\u0103 \u015fi arte plastice, Editura \u201eArmonii culturale\u201d, 2014. Premii: <\/strong>Premiul \u201eVatra Veche\u201d pentru debut \u00een proz\u0103 cu volumul \u201ePovestiri \u00een alb \u015fi negru\u201d, 2011; Premiul special la Concursul Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u201eRomulus Guga\u201d 2011, pentru volumul \u201eInimi de-o noapte\u201d \u2013 versuri.<\/em><\/p>\n

\n

\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Domnule Dumbrav\u0103, inten\u0163ionez s\u0103 public o carte despre exilul rom\u00e2nesc. V\u0103 invit pe dumneavoastr\u0103 \u015fi pe cei pe [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-22168","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22168","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22168"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22168\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22171,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22168\/revisions\/22171"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22168"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22168"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22168"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}