{"id":2227,"date":"2012-02-24T23:58:27","date_gmt":"2012-02-24T23:58:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=2227"},"modified":"2012-03-16T10:33:49","modified_gmt":"2012-03-16T10:33:49","slug":"precum-in-cer-asa-si-pe-pamant-cristina-nichitus-roncea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/02\/24\/precum-in-cer-asa-si-pe-pamant-cristina-nichitus-roncea\/","title":{"rendered":"“Precum \u00een cer, a\u015fa \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt” – Cristina Nichitus Roncea"},"content":{"rendered":"
\n

\u201cAm ajuns prima oara la manastirea Petru Voda in seara de Craciun. Luminau stelele, ninsese, totul era alb, iar maicile se pregateau sa mearga cu colindul. Iata-ma umbland, impreuna cu ele, de pe un deal pe altul, din chilie in chilie. \u201cLerui, Doamne, Ler \/ au pornit cu plugusorul \/ \u00eengerii prin cer\u201d. Intrasem, pe nesimtite, in calatoria din poveste. La casuta cu cei mai multi pelerini, in noapte, usa s-a deschis si din chilie a iesit chiar Mos Craciun, asa cum il stiam dintotdeauna: un patriarh inalt, cu barba alba, un zambet care-ti incalzeste inima si o privire care stie intreaga-ti viata, daca ai fost sau nu cuminte. Intrasem in Rai. Am simtit ca aceasta intalnire cu Parintele avea sa imi schimbe viata.”(Cristina Nichitus Roncea)<\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Precum in cer, asa si pe pamant – Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca<\/strong><\/em><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Imi doresc ca albumul acesta sa aduca un smerit omagiu marelui marturisitor al ortodoxiei romane Justin Parvu, ctitorul Manastirii Petru Voda, la 20 de ani de cand s-a pus piatra de temelie a sfantului lacas inchinat martirilor din temnitele comuniste. Fara binecuvantarea, viziunea si caldura sa parinteasca, aceste imagini nu ar fi existat.<\/strong><\/p>\n

Multumesc, de asemenea, pentru buna primire si ingaduinta, tuturor preotilor din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, surorilor, maicilor, fratilor si calugarilor din Manastirile Petru Voda, Paltin, Sihla, Sihastria, Secu, Neamt, Agapia, Varatec, Humor, Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Putna, Trei Ierarhi, Galata, Copou, Miclauseni, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala si \u201cSfanta Maria\u201d din Techirghiol.\u201d (Cristina Nichitus Roncea)<\/strong><\/p>\n

\u201cUnul si acelasi fotograf poate face zeci de feluri de poze. Uneori, cu unul si acelasi aparat. Poate raspunde unei comenzi de reportaj; poate imortaliza cunostinte, situatii, locuri; se poate mira, bucura, induiosa pe cont propriu, acumuland poze \u201cpentru sertar\u201d; poate \u201cfura\u201d nostalgii, ezitari, asteptari, inaltari si uniri colective de care imaginea da seama mai bine decat propria lui judecata ; poate declansa ca sa-si asigure o amintire plata si poate obtine\u2026 un miracol.<\/strong><\/p>\n

S-au asezat in acest album peste 210 cadre ca sa spuna povestea unui fel de a fi din interiorul ortodoxiei romanesti, asa cum arata ea in ultimii doi-trei ani (2008-2011).<\/strong><\/p>\n

Cristina Nichitus Roncea si-a deschis aici arhiva de mirean care fotografiaza in biserici si manastiri, in atelierele si bucatariile lor, in chilii si prin muntii in care calugarii se duc \u201cla pustie\u201d.<\/strong><\/p>\n

A avut sansa de a fi acceptata si ingaduita cum putini sunt, gratie unui firesc si unei simplitati inspirand liniste si incredere.<\/strong><\/p>\n

Sentimente justificate din ceea ce se poate vedea in album: o priza directa a evenimentului, iar nu punerea lui in scena; bucurii mari si sarbatori ale inimii, nu o antologie a fastului; momente de meditatie autentica si altele de munca la fel de adevarata, care tin laolalta viata spirituala si intruchiparea ei materiala, cerul si pamantul existentei, iar nu plasmuiri eterice asociate cu cine stie ce abstractii.<\/strong><\/p>\n

Pentru cei care vor sa-si curete sufletul, ca si pentru cei care nu cunosc aceasta anume Romanie sau pentru strainii care n-o cunosc deloc, invitatia la calatorie prin ortodoxia rasariteana de la noi are gustul fermecat al traditiei traite chiar la timpul prezent.<\/strong><\/p>\n

Printr-un noroc, obiectivul proaspat al aparatului de fotografiat s-a mutat de pe monumentul de arhitectura mereu pus in rama pe omul in rasa neagra care matura imprejurul lui, pe cel care aprinde candela, coase vesminte preotesti, duce vitele la pascut si ingrijeste de batrani ! O mica deplasare de accent: pasul de furnica dintre idee si inima.\u201d (Adina Keneres \u2013 Editura Compania)<\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

\u201cAlbumul doamnei Cristina Nichitu\u015f Roncea ofer\u0103 o imagine mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103 a vie\u0163ii ortodoxe din Rom\u00e2nia. De obicei, lucr\u0103rile de acest fel st\u0103ruie asupra valorii artistice a ctitoriilor \u2013 m\u0103n\u0103stiri sau biserici de mir \u2013 din \u0163ara noastr\u0103 \u015fi a comorilor de art\u0103 \u015fi cultur\u0103 \u2013 icoane, obiecte de cult, manuscrise, c\u0103r\u0163i \u2013 p\u0103strate \u00eentre zidurile lor. De ast\u0103 dat\u0103 \u00eens\u0103, obiectivul fotografic a urm\u0103rit altceva: tr\u0103irea \u00eentru Domnul a celor care au c\u0103utat m\u00e2ntuirea prin des\u0103v\u00e2r\u015fire, dar \u015fi leg\u0103tura lor cu lumea credincio\u015filor, \u00een mijlocul c\u0103rora continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege mai bine cr\u00e2mpeiele de via\u0163\u0103 bisericeasc\u0103 \u2013 monastic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd \u2013 cobor\u00e2rea la ob\u00e2r\u015fie este necesar\u0103. Una din caracteristicile cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc este p\u0103trunderea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii lui Hristos de-a lungul unei lungi perioade, de la timpurile apostolice la \u00eencheierea etnogenezei rom\u00e2nilor.<\/strong>
\n Dac\u0103 \u00een cazul bulgarilor, ungurilor, ru\u015filor, de pild\u0103, cunoa\u015ftem momentul, c\u00e2nd un conduc\u0103tor politic \u2013 \u0163ar, rege, mare cneaz \u2013 a impus cre\u015ftinismul poporului s\u0103u, rom\u00e2nii apar dintru \u00eenceput ca un popor cre\u015ftin. Miracol \u015fi enigm\u0103, \u00eentocmai ca \u015fi continuitatea daco-roman\u0103, apoi rom\u00e2n\u0103, la nord de Dun\u0103re, \u00een perioada migra\u0163iilor (secolele III-XIII) s-ar putea repeta. \u00cen fapt \u00eens\u0103, difuzarea cre\u015ftinismului \u015fi formarea poporului rom\u00e2n au fost dou\u0103 procese concomitente, care s-au asociat \u00een chipul cel mai str\u00e2ns. Cre\u015ftini am fost de c\u00e2nd am ap\u0103rut ca neam.<\/strong><\/p>\n

\u00cen Evul mediu, \u00een lumea cre\u015ftin\u0103, orice autoritate politic\u0103, era, \u00een mod obligatoriu, dublat\u0103 de una religioas\u0103: al\u0103turi de voievod, cneaz, rege st\u0103tea un prelat \u2013 episcop, mitropolit sau, la nevoie, un stare\u0163 care-\u015fi dob\u00e2ndise o autoritate spiritual\u0103. C\u00e2nd s-au \u00eentemeiat domniile rom\u00e2ne\u015fti, voievozii au avut al\u0103turi ierarhi recunoscu\u0163i de Patriarhia Ecumenic\u0103 de la Constantinopol.<\/strong><\/p>\n

A\u015fa cum cre\u015ftinarea rom\u00e2nilor s-a desf\u0103\u015furat pe t\u0103cute \u015fi ne\u015ftiute, tot astfel, \u00een \u00eemprejur\u0103ri care r\u0103m\u00e2n \u00een obscuritate, \u00een spa\u0163iul carpato-dun\u0103rean, organizarea bisericeasc\u0103 s-a aflat sub semnul hesihasmului (isihasmului), acel curent, care, originar \u00eenc\u0103 din secolele IV-V, s-a afirmat plenar \u00een secolul al XIV-lea prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sf\u00e2ntului Grigore Palama. Obiectivul lui era \u00een\u0103l\u0163area, prin ascez\u0103, a omului p\u00e2n\u0103 la perceperea luminii taborice, a str\u0103lucirii M\u00e2ntuitorului, v\u0103dit\u0103 \u00een Schimbarea la Fa\u0163\u0103. Atingerea unei trepte at\u00e2t de \u00eenalte, de cur\u0103\u0163ie sufleteasc\u0103 \u015fi de comunicare cu Dumnezeu, pe Care \u201ea-L vedea nu este cu putin\u0163\u0103 oamenilor\u201d, cerea o for\u0163\u0103 spiritual\u0103, capabil\u0103 s\u0103 lupte cu ispitele \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103, prin rug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103, calea spre Domnul.<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103, atunci, \u00een secolele XIV-XV \u015fi chiar mai t\u00e2rziu, p\u00e2n\u0103 la re\u00eennoirea paisian\u0103 nu am avut clerici de rafinamentul teologic al palami\u015ftilor, \u00een schimb, hesiha\u015ftii rom\u00e2ni au devenit siha\u015ftrii, pustnici, c\u0103lug\u0103ri retra\u015fi \u00een solitudine, dar gata oric\u00e2nd s\u0103 dea sfatul cel bun pentru zidirea spiritual\u0103 sau conduita \u00een lume. Termenul \u00eensu\u015fi de \u201esihastru\u201d \u015fi, mai ales, locul ocupat de el \u00een imaginarul popular \u2013 unde este \u00eenconjurat de respect \u2013 d\u0103 m\u0103sura leg\u0103turii puternice dintre tr\u0103irea isihast\u0103 \u015fi percep\u0163ia ei \u00een masa credincio\u015filor.<\/strong><\/p>\n

Ajungem astfel la alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a monahismului rom\u00e2nesc: dialogul permanent dintre monahi \u015fi laici. Trei factori sunt de avut \u00een vedere pentru a \u00een\u0163elege aceast\u0103 realitate. Mai \u00eent\u00e2i, permeabilitatea social\u0103: \u00een imensa lor majoritate, c\u0103lug\u0103rii au aceea\u015fi origine rural\u0103 ca \u015fi masa credincio\u015filor. \u0162\u0103ranul se recunoa\u015fte \u00een \u0163\u0103ran, \u00een graiul, reprezent\u0103rile, obi\u015fnuin\u0163ele at\u00e2t ale unora, c\u00e2t \u015fi ale altora. \u00cen al doilea r\u00e2nd, rezultat al \u00eemprejur\u0103rilor vitrege \u2013 am fost mereu \u201e\u00een calea r\u0103ot\u0103\u0163ilor\u201d \u2013 numai o elit\u0103 cu totul restr\u00e2ns\u0103 a clerului avea o \u00eenalt\u0103 cultur\u0103 teologic\u0103; grosul clerului c\u0103lug\u0103resc \u015fi mirean se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea din aceea\u015fi cultur\u0103 de sorginte popular\u0103, ca \u015fi credincio\u015fii care \u00eel frecventau. Dialogul devenea astfel foarte lesnicios. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, prin stilul de via\u0163\u0103, c\u0103lug\u0103rul, supus ascult\u0103rii, avea de \u00eendeplinit diverse munci fizice, care, \u00eentr-o lume agrar\u0103, erau, de regul\u0103, activit\u0103\u0163i legate de cultura p\u0103m\u00e2ntului \u015fi cre\u015fterea vitelor. \u0162\u0103ranul, venit la m\u0103n\u0103stire, vedea pe \u201ep\u0103rintele\u201d lucr\u00e2nd la c\u00e2mp sau \u00eengrijind de vitele sau stupii m\u0103n\u0103stirii, \u00eentocmai ca \u015fi el \u00een gospod\u0103ria lui.<\/strong><\/p>\n

Toate acestea \u201eau spart\u201d zidurile m\u0103n\u0103stirii \u015fi au integrat organic comunit\u0103\u0163ile c\u0103lug\u0103re\u015fti \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103. Respectul credinciosului de r\u00e2nd pentru omul \u00een ras\u0103 nu-l \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 \u00een nici un chip pe cel din urm\u0103 de cel dint\u00e2i. Cleric \u015fi laic se afl\u0103 \u00eentr-o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 unitate spiritual\u0103 \u015fi mental\u0103.<\/strong><\/p>\n

Aceste tr\u0103s\u0103turi ale vie\u0163ii biserice\u015fti s-au p\u0103strat nealterate din Evul mediu p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Este ceea ce explic\u0103 locul eminent ocupat de Biseric\u0103 \u00een via\u0163a societ\u0103\u0163ii, prestigiul de care ea se bucur\u0103, for\u0163a credin\u0163ei v\u0103dit\u0103, cel mai pregnant, \u00een marele aflux de credincio\u015fi la s\u0103rb\u0103torile Bisericii.<\/strong>
\n <\/strong><\/p>\n

Imaginile doamnei Cristina Nichitu\u015f Roncea ilustreaz\u0103 perfect aspectele caracteristice ale tr\u0103irii ortodoxe, cu prec\u0103dere \u00een lumea monastic\u0103, \u00eenfr\u0103\u0163irea, at\u00e2t de fireasc\u0103, \u00eentr-o religie a iubirii, \u00eentre cleric \u015fi mirean. C\u0103lug\u0103rul se roag\u0103 \u015fi munce\u015fte \u2013 ora et labora! \u2013, iar laicul, beneficiar al ostenelilor celui dint\u00e2i, \u00eel prive\u015fte cu iubire \u015fi respect.<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o vreme c\u00e2nd desacralizarea, confuzia \u015fi, mai presus de toate, p\u0103catul sunt atotputernice, fotografiile din acest album au putere reconfortant\u0103. Doamna Cristina Nichitu\u015f Roncea a izbutit, prin arta sa, dar, mai ales, prin for\u0163a sufletului, s\u0103 coboare Cerul pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 ne smulg\u0103, fie \u015fi pentru o clip\u0103, din mizeriile cotidianului pentru a ne \u00een\u0103l\u0163a \u00eentr-o lume purificat\u0103. Cartea de fa\u0163\u0103 este, deopotriv\u0103, o surs\u0103 de inspira\u0163ie \u015fi o chemare la \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea unor valori de esen\u0163\u0103 divin\u0103. Indiferent de op\u0163iunea celui care o va lua \u00een m\u00e2n\u0103 \u2013 credincios sau ateu \u2013 cartea \u00eei va fi de mare folos.\u201d (Acad. Florin Constantiniu)<\/strong><\/p>\n

Cristina Nichitus Roncea \/ \u00abPrecum in cer, asa si pe pamant\u00bb \u2013 Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca. Editura Compania, Bucuresti, 2011.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa: http:\/\/precum-in-cer.ro\/<\/strong><\/p>\n

http:\/\/precum-in-cer.ro\/librarii-online\/<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cAm ajuns prima oara la manastirea Petru Voda in seara de Craciun. Luminau stelele, ninsese, totul era alb, iar maicile [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-2227","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2227","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2227"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2227\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2227"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2227"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2227"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}