{"id":22439,"date":"2015-03-27T18:41:20","date_gmt":"2015-03-27T18:41:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=22439"},"modified":"2015-03-27T19:00:52","modified_gmt":"2015-03-27T19:00:52","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-buna-vestire-a-basarabiei-sfinte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/27\/gheorghe-constantin-nistoroiu-buna-vestire-a-basarabiei-sfinte\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Buna Vestire a Basarabiei Sfinte"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>+ 27 Martie 1918 – Buna Vestire a Basarabiei Sfinte.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCe-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie,\/ T\u00e2n\u0103r\u0103 mireas\u0103, mam\u0103 cu amor!\/ Fiii t\u0103i tr\u0103iasc\u0103 numai \u00een fr\u0103\u0163ie\/ Ca a nop\u0163ii stele, ca a zilei zori,\/ Via\u0163a \u00een vecie, glorii, bucurie,\/ Arme cu t\u0103rie, suflet rom\u00e2nesc,\/ Vis de vitejie, fal\u0103 \u015fi m\u00e2ndrie,\/ Dulce Rom\u00e2nie, asta \u0163i-o doresc!\u201d <\/em><\/strong>(Mihail Eminescu)<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u201eLimba noastr\u0103-i numai c\u00e2ntec,\/ Doina dorurilor noastre,\/ Roi de fulgere, ce spintec\/ Nouri negri, z\u0103ri albastre.\/\/ Limba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103,\/ Limba vechilor cazanii,\/ care o pl\u00e2ng \u015fi care o c\u00e2nt\u0103\/ pe la vatra lor \u0163\u0103ranii.\u201d<\/em><\/strong> (Alecu Alexei Mateevici)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSub cerul \u0163\u0103rii, c\u0103tr\u0103nit sinistru,\/ s-a r\u0103stignit Hristos ca la-nceput,\/ cu palma st\u00e2ng\u0103 s\u00e2nger\u00e2nd pe Nistru,\/ cu palma dreapt\u0103 \u00eenflorind pe Prut.\u201d<\/strong><\/p>\n

(Robert Cahuleanu alias Andrei Ciurunga)\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dorul sf\u00e2nt al lui Eminescu prelins din Dulcea Bucovin\u0103<\/em> s-a \u00eempletit cu fibrele Limbii Noastre<\/em>, urzit\u0103 \u00een sufletul heraldic al iubirii P\u0103rintelui Alexie Mateevici, \u00eentr-un Imn divin al \u00cenvierii Basarabiei, \u00eentru acel crez al re-\u00eentrup\u0103rii pe veci la Patria Mum\u0103-Dacia str\u0103bun\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Limba Noastr\u0103, <\/em>aceast\u0103 poezie divin\u0103, Prin\u0163es\u0103 mo\u015ftenitoare a Regalei: Ce-\u0163i doresc eu \u0162ie, Dulce Rom\u00e2nie,<\/em> \u00eenmugure\u015fte emo\u0163ia pretutindeni, \u00eenflorind entuziasmul tuturor, fascin\u00e2nd inimile doldora de rodul frumos al unui patriotism pur \u015fi sf\u00e2nt. \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Fiin\u0163a Basarabiei a fost z\u0103mislit\u0103 de Bunul Dumnezeu \u00een leag\u0103nul sf\u00e2nt dintre Nistru \u015fi Prut cu fruntea rezemat\u0103 \u00een rug\u0103ciune, \u00een poala Carpa\u0163ilor \u015fi cu picioarele \u00een sacrul botez al Marii Neagre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00centreg Darul de Sus cu origini, tradi\u0163i, cet\u0103\u0163i moldave, cu ape de cer, cu codrii verzi \u015fi seme\u0163i, cu r\u0103ze\u015fi f\u0103lo\u015fi sub Voievozi izb\u0103vitori se permanentizeaz\u0103 \u00een sf\u00e2nta noastr\u0103 Dacie \u00een visul \u015fi leg\u0103mintele Marilor dacorom\u00e2ni: Burebista, Decebal, \u015etefan, Mihai Viteazul, Eminescu, Co\u015fbuc, Mateevici, Nistor, Halippa, Stroescu, Popovici, Grosu, Erhan, Baltaga, Pelivan, Madan, Murafa, Ghibu, Incule\u0163, Ion Buzdugan, Ion I. C. Br\u0103tianu, generalul Prezan, generalul roma\u015fcan Ernest Bro\u015fteanu, comandantul Diviziei a XI-a, regele Ferdinand I \u015fi marea noastr\u0103 Regin\u0103 Maria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atestat\u0103 arheologic cu peste 300 000 de ani, \u00een multele vestigii \u015fi sta\u0163iuni paleolitice ce adast\u0103 \u00eenc\u0103 pe cursul inferior al Prutului, Fiin\u0163a Basarabiei descende din marele Trunchi trac, care se reface ca unitate politic\u0103 \u00eentr-un puternic Principat geto-dac situat \u00eentre Nipru-Tisa, Carpa\u0163ii Nordici \u015fi Dun\u0103re cu toate cet\u0103\u0163ile ei trace ale Bugului de la Apollonia la Olbia sub autoritatea marelui \u00eemp\u0103rat Burebista.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Confruntat cu valurile succesive de triburi migratoare, Principatul Basarabiei lui Burebista-\u00centregitorul, Imperiului traco-geto-dac pierde din intensitate, din unitate, nu \u00eens\u0103 \u015fi din fiin\u0163a ei spiritual\u0103 care \u00eencepe a se reface, organic de\u015fi nu integral sub ilustrul desc\u0103lec\u0103tor Bogdan I, intr\u00e2nd \u00een componen\u0163a noului Principat al Moldovei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen vremea lungii domnii a \u00een\u0163eleptului Domn Alexandru cel Bun, Moldova se consolideaz\u0103 puternic sub forma a dou\u0103 \u0163\u0103ri unite, contopite \u00eentr-o singur\u0103 fiin\u0163\u0103: \u0162ara de Sus <\/em>\u015fi \u0162ara de Jos cu Odorul lor scump Basarabia. <\/em>Numai c\u0103 faima Moldovei atrage ispitele turcilor, t\u0103tarilor, maghiarilor \u015fi polonilor, care \u00een urma ostilit\u0103\u0163ilor provocate de setea de cucerire \u00eencep disputele pentru marile \u015fi \u00eenfloritoarele cet\u0103\u0163i moldave: Chilia, Cetatea Alb\u0103, Tighina.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cel mai puternic \u015fi cel mai ilustru Domn al Moldovei, \u015etefan cel Mare le reteaz\u0103 av\u00e2nturile n\u0103v\u0103litorilor, restaur\u00e2nd \u00een cea mai mare parte Principatul moldavo-basarabean al lui Burebista nemuritorul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Incursiunile t\u0103tarilor \u015fi cazacilor orientez\u0103 puternicul Principat al Moldovei spre o coali\u0163ie cu \u0163\u0103rile apuse cre\u015ftine \u00eentr-o cruciad\u0103 antiotoman\u0103, care se va dovedi \u00een realitate mult mai dezastruoas\u0103 dec\u00e2t \u00een\u0163elegerile cu Poarta p\u0103g\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihai Viteazul,cel mai mare Domn cre\u015ftin al dacorom\u00e2nilor, reface unitatea marelui Regat al lui Decebal sub sceptrul Daciei Mari, unind la 1600, cele trei Principate rom\u00e2ne: Muntenia, Ardealul \u015fi Moldova.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fezarea geografic\u0103 a Principatelor valahe \u00eentre gurile fl\u0103m\u00e2nde \u015fi \u00eensetate ale haps\u00e2nelor imperii: otoman, rusesc prin Alexei Romanov \u015fi habsburgic, a determinat anumi\u0163i Domni rom\u00e2ni \u201es\u0103 se fac\u0103 frate cu dracul\u201d,<\/em>adic\u0103 cu \u201eIuda cel cre\u015ftin\u201d<\/em>, orient\u00e2ndu-se spre sprijinul rusesc. A\u015fa a fost Prin\u0163ul culturii<\/em>, dar \u015ferbul<\/em> diploma\u0163iei, Principele Dimitrie Cantemir, care dorea actualizarea \u00een practic\u0103 a primului tratat de la 1656, \u00eencheiat \u00eentre Moldova \u015fi Rusia, ce stipula la art. 4, ajutorul rusesc pentru realipirea Buceagului \u015fi a cet\u0103\u0163ilor r\u0103pite Moldovei,pentru ca a\u015fezarea ei: s\u0103 fie iar\u0103\u015fi \u00een hotarul \u0163\u0103rii noastre \u015fi \u00een st\u0103p\u00e2nirea noastr\u0103 (a Moldovei) precum au fost dintru \u00eenceput la domnii vechi, \u00eenainte de a le fi luat turcii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marea dram\u0103 pentru Moldova, \u00eencepe odat\u0103 cu marea ascesiune a ru\u015filor sub Petru cel Mare, dup\u0103 r\u0103sun\u0103toarea victorie de la Poltava asupra Suediei. Inten\u0163ia marelui Cantemir a fost de bun augur orient\u00e2ndu-se spre ru\u015fi, numai c\u0103 momentul n-a fost inspirat. Domnul Moldovei \u00eencheie la Lu\u0163k \u00een Aprilie 1711, un tratat de alian\u0163\u0103 pe picior de egalitate cu Petru cel Mare, ce garanta Moldovei deplina autonomie \u015fi integritate teritorial\u0103, av\u00e2nd grani\u0163ele pe: r\u00e2ul Nistru, Cameni\u0163a, Bender(Tighina) cu tot teritoriul Buceagului, Dun\u0103rea, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Ardealul \u015fi la nord Polonia. <\/em>(art. 9)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, am vrut s\u0103 sc\u0103p\u0103m de Dracul<\/em>, dar am dat peste Tat\u0103l-Tartorul cel mare \u015fi pofticios. <\/em>De la 1711 p\u00e2n\u0103 la 1944, Moldova a fost invadat\u0103 de ru\u015fii cre\u015ftini, apoi de hoardele\u00a0 bol\u015fevice de 12 ori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primul rapt al Moldovei convenit \u00eentre Casa de Austria <\/em>\u015fi Poarta Otoman\u0103<\/em>, prin smulgerea Bucovinei (Cern\u0103u\u0163iul \u015fi cea mai mare parte a Sucevei), alipit\u0103 Austriei, s-a petrecut \u00een 1775, la care s-a ad\u0103ugat \u015fi martiriul Domnului Grigore Ghica III.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 conflictul armat ruso-turc din 1787, Pacea de la Ia\u015fi stabile\u015fte<\/em> la 1792, grani\u0163a Rusiei pe Nistru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe masa de joc<\/em> a diploma\u0163iei franceze s-a disputat \u00a0<\/em>\u00een 1805 soarta Principatelor Rom\u00e2ne \u00eentre prin\u0163ul Talleyrand, care voia s\u0103 ofere <\/em>Principatele Austriei \u015fi Napoleon I, care d\u0103ruia <\/em>Finlanda \u015fi Principatele Rom\u00e2ne \u0163arului, \u00een urma tratatului secret de la Erfurt (1808). Dup\u0103 vitregirea \u00een\u0163elegerilor ruso-franceze, Rusia \u00eencheia Pacea de la Bucure\u015fti<\/em> din 1812, cu turcii, culmin\u00e2nd prin \u015firetlicuri \u015fi tr\u0103d\u0103ri diplomatice, turco-moldavo-ruse\u015fti s\u0103 anexeze din principatul moldav mai mult de o treime, respectiv jum\u0103tatea estic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la 1813 \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi 2015, vreme de dou\u0103 veacuri, \u00a0ru\u015fii, respectiv bol\u015fevicii, consider\u0103 soarta rom\u00e2nilor ocupa\u0163i ca pe o purtare de grij\u0103 asupra coloniei ruse\u015fti.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinul rom\u00e2nilor, sf\u00e2rteca\u0163i, smul\u015fi, rup\u0163i, \u00a0<\/em>dezna\u0163ionaliza\u0163i \u015fi rusifica\u0163i a fost \u015fi este privat de sf\u00e2nta unitate \u015fi libertate geo-politic\u0103-spiritual\u0103, \u00eemplinind astfel temerarul testament al lui Petru cel Mare: Ori unde v\u0103 duce\u0163i, v\u0103 duce\u0163i ca prieteni \u015fi r\u0103m\u00e2ne\u0163i ca st\u0103p\u00e2ni.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103darea turceasc\u0103 de la 1812, privind v\u00e2nzarea, r\u0103pirea Basarabiei este continuat\u0103 incredibil la 1877, de tr\u0103darea imperial\u0103 ruseasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Lumea politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nutrea speran\u0163a la 1877, c\u00e2nd s-au \u00eente\u0163it ostilit\u0103\u0163ile ruso-turce, c\u0103 prin ajutorul acordat Rusiei vom reface trupul \u0163\u0103rii prin revenirea Basaraabiei la s\u00e2nul Patriei. Din partea Rom\u00e2niei Mici nu a fost doar un sprijin militar acordat Rusiei, ci \u00eens\u0103\u015fi victoria c\u00e2\u015ftigat\u0103 de noi asupra turcilor, pe care am oferit-o provoslavnicilor,<\/em> iar drept recuno\u015ftiin\u0163\u0103, Ursul fl\u0103m\u00e2nd de s\u00e2nge rom\u00e2nesc ne-a impus ca un merit <\/em>al lor, retrocedarea Basarabiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele cunosc\u0103tor al istoriei na\u0163ionale, Omul moral \u015fi martor al acelei vremi, Mihail Eminescu, protesteaz\u0103: \u201eRusia nu poate lua Basarabia pentru c\u0103 nu are nici un pretext binecuv\u00e2ntat de-a ne pedepsi at\u00e2t de aspru; iar noi nu i-o putem da, pentru c\u0103, la urma urmelor, nu avem dreptul de a dispune dup\u0103 placul nostru de aceast\u0103 parte din \u0163ara noastr\u0103… Basarabia \u00eentreag\u0103 a fost a noastr\u0103 pe c\u00e2nd Rusia nici nu se megie\u015fa cu noi. Basarabia \u00eentreag\u0103 ni se cuvine, c\u0103ci e p\u0103m\u00e2nt drept, al nostru, \u015fi cucerit cu plugul, ap\u0103rat cu arma a fost de la \u00eenceputul veacului al patrusprezecelea, \u00eenc\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een veacul al nou\u0103sprezecelea.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Victor Cr\u0103ciun-Pierdem Basarabia? Liga cultural\u0103 pentru Unitatea Rom\u00e2nilor de Pretutindeni-Funda\u0163ia <<Hercules>> 1992, p. 62).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 suflarea \u015fi sim\u0163irea rom\u00e2neasc\u0103 tr\u0103ie\u015fte adev\u0103rul acelei Basarabii de Vatr\u0103 milenar\u0103 dacorom\u00e2n\u0103, fiindc\u0103: \u201eCestiunea retroced\u0103rii Basarabiei<\/em>, strig\u0103 Eminul tuturor rom\u00e2nilor la 10 \u015fi 14 Februarie 1878, cu \u00eencetul ajunge a fi o<\/em> cestiune de existen\u0163\u0103 pentru poporul rom\u00e2n… Mihai Viteazul a izbutit s\u0103 \u00eempreune sub st\u0103p\u00e2nirea sa trei \u0163\u0103ri \u015fi s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 \u00eentemeierea unui stat rom\u00e2n mai puternic… Rusia voie\u015fte s\u0103 ia Basarabia cu orice pre\u0163: noi nu primim nici un pre\u0163. Primind un pre\u0163, am vinde; \u015fi noi nu vindem nimic… Rom\u00e2nul care ar cuteza s\u0103 ating\u0103 acest principiu ar fi un v\u00e2nz\u0103tor… <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Chestiunea Basarabiei, poate fi pentru Rusia o chestiune de onoare militar\u0103, dar este pentru noi nu numai o chestiune de onoare,ci una de existen\u0163\u0103. Rom\u00e2nia, pierz\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul ce domineaz\u0103 gurile Dun\u0103rii, devine un stat indiferent, de-a c\u0103rui existen\u0163\u0103 sau neexisten\u0163\u0103 nu s-ar mai interesa absolut nimenea.\u201d<\/em> (Mihai Eminescu, Basarabia-1812. CTRL *Verba 1991, p. 7, 9)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele Fiu al Basarabiei sfinte \u015fi marele ierarh al Ardealului, Mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, \u00eencerca s\u0103 asocieze o \u00eemplinire <\/em>de speran\u0163\u0103: \u201eAnul 1918, ca \u015fi anul 1600, ca \u015fi anul 1859, a fost anul de \u00eemplinire al rom\u00e2nilor. Ar fi fost bine dac\u0103 ar fi r\u0103mas a\u015fa, dar iat\u0103 c\u0103, nu dup\u0103 mult\u0103 vreme a\u015fa cum fusese \u00eemplinirea realizat\u0103 de Mihai Viteazul la anul 1600, \u015fi anul 1918 a trebuit s\u0103 redevin\u0103 \u015fi el un simbol \u015fi din nou o speran\u0163\u0103.\u201d<\/strong><\/em> (Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103-Basarabia. Sibiu, 2003, p. 118)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Visul acestei mari \u00eempliniri l-a \u00eenf\u0103ptuit deci, Basarabia, ridic\u00e2nd fruntea de la \u00eengenuchiere la spiritul slavei de libertate. Refugia\u0163i \u00een inimi, \u00een suflete \u015fi \u00een sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103 tot basarabenii mai nutresc speran\u0163a ultimei \u00eempliniri. To\u0163i care au fugit din calea urgiei n\u0103v\u0103lirii muscalilor \u015fi-au luat cu ei g\u00e2ndul de \u00eentoarcere Acas\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe te voi uita Basarabie, <\/em>spune acela\u015fi mare Ierarh, uitat\u0103 s\u0103 fie dreapta mea. A\u015fa au c\u00e2ntat \u015fi mai c\u00e2nt\u0103 basarabenii afla\u0163i \u00een refugii. A\u015fa vor fi suspinat cei deporta\u0163i \u00een Siberia. A\u015fa trebuie s\u0103 pl\u00e2ngem \u015fi noi peste amintirea celor deporta\u0163i: <<De v\u0103 vom uita, uitat\u0103 s\u0103 fie dreapta noastr\u0103!>> Sute de mii au fost martiriza\u0163i prin foame, prin frig \u015fi munc\u0103 istovitoare. Au murit cu g\u00e2ndul \u00eentors spre livezile \u015fi viile de acas\u0103, spre casele cu pridvor \u015fi cu mu\u015fcate \u00een ferestre, spre bisericile \u00een care au fost boteza\u0163i, spre p\u0103m\u00e2ntul m\u0103nos dintre Prut \u015fi Nistru. Nu le-a slujit preot la \u00eenmorm\u00e2ntare \u015fi i-a \u00eenghi\u0163it p\u0103m\u00e2nt str\u0103in… <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Speran\u0163a n-a murit… E \u00een firea ei s\u0103 nu moar\u0103<\/em>. \u015ei at\u00e2ta vreme c\u00e2t speran\u0163a r\u0103m\u00e2ne vie, unitatea rom\u00e2neasc\u0103 se va reface \u00eentre hotarele ei care merg p\u00e2n\u0103 acolo unde se vorbe\u015fte limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi se simte rom\u00e2ne\u015fte. Acesta este p\u0103m\u00e2ntul pe care ni l-a dat Dumnezeu nou\u0103, rom\u00e2nilor.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Basarabia, Bucovina \u015fi \u0162inutul Her\u0163ei nu s-au rupt niciodat\u0103 din propreia lor voin\u0163\u0103 de la trupul \u0162\u0103rii. \u00centotdeauna rupturile au fost silnice.\u201d<\/em><\/strong> (ibid. p. 124,126)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103rut aceste lacrimi de martiri…\/ Abuzuri ru\u015finoase au ciuntit\/ p\u0103m\u00e2ntul Her\u0163ei plin de amintiri\/ \u015fi cerul ei sub stele despletit..\/ Legi f\u0103r\u0103 nici o lege au impus\/ hotare noi \u015fi vechi \u00eendurer\u0103ri,\/ \u0163\u0103r\u00e2nei lui \u015etefan, \u0163\u0103rii de sus,\/ crucific\u00e2ndu-i trupul \u00een c\u0103r\u0103ri..\/ A\u015fa cum codrii doar cu frunza scriu\/ \u015fi c\u00e2nt\u0103 doar cu fo\u015fnetul de v\u00e2nt,\/ tot astfel tu, t\u0103r\u00e2m al Her\u0163ei, viu\/ e\u015fti rom\u00e2nesc \u00een crez \u015fi leg\u0103m\u00e2nt..\/ E timpul de speran\u0163e \u015fi de vreri,\/ ne mai desparte doar un singur pas.\/ Lupta-vom pentru trupul t\u0103u de ieri,\/ c\u0103ci clipa nu-i departe, ci \u00eei azi..\/ S\u0103rut aceste lacrimi care curg\/ pe-al Her\u0163ei chinuit \u015fi sf\u00e2nt obraz!\/ S\u0103rut \u015fi Timpul-Demiurg\/ ce ne va scoate din necaz.\u201d<\/em> (Florica Dumitrescu-Lacrimile Her\u0163ei \u00een \u0162inutul Her\u0163a, de prof. dr. docent Ion Gherman. Ed. \u201eUniversu\u201d, Bucure\u015fti, 1991, p. 3)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, \u00een acela\u015fi entuziasm de sf\u00e2nt\u0103 s\u0103rb\u0103toare rom\u00e2neasc\u0103, sufletul \u00eentreg al Basarabiei s-a \u00een\u0103l\u0163at la Chi\u015fin\u0103u \u00een 1918, la 27 Martie \u00eentr-un singur glas:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii<\/strong> declar\u0103:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eRepublica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia), \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, \u00een puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, pe baza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor, de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mam\u0103-sa Rom\u00e2nia.\u201d<\/em><\/strong> (Ion Constantin\/ Ion Negrei, Pnatelimon Halippa-tribun al Basarabiei. Ed. Biblioteca Bucure\u015ftilor, p. 133)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eUnirea Basarabiei,<\/em> scria prof. G. Ra\u015fcu \u00eentr-o revist\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din Jude\u0163ul L\u0103pu\u015fna, a fost pentru sufletele rom\u00e2ne\u015fti ca un balsam pus pe o ran\u0103 ad\u00e2nc\u0103, ca o raz\u0103 de m\u00e2ng\u00e2iere venit\u0103 \u00een vremea celei mai cumplite dezn\u0103dejdi. Basarabia s-a unit cu \u0163ara mam\u0103 atunci c\u00e2nd n-avea nimic de c\u00e2\u015ftigat, dec\u00e2t bucurie sufleteasc\u0103; de aceea, pentru noi, aceia care tr\u0103im la grani\u0163a Nistrului \u015fi ne hr\u0103nim din p\u0103m\u00e2ntul ei binecuv\u00e2ntat, nu poate s\u0103 existe o zi mai scump\u0103 dec\u00e2t ziua de 27 Martie.\u201d<\/em><\/strong> (Pr. Sergiu C. Ro\u015fca, Basarabia-P\u0103m\u00e2ntul misiunii noastre. Ed. Universitar\u0103, Bucure\u015fti, 2006, p. 7)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 BunaVestire este triumful Biruin\u0163ei ca principiu c\u0103l\u0103uzitor al vie\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin \u00centruparea M\u00e2ntuitorului, respectiv prin na\u015fterea Sa minunat\u0103 din Fecioara Maria, omenirea are \u015fansa rena\u015fterii spirituale, conferit\u0103 printr-o alt\u0103 ordine \u015fi dimensiune religioas\u0103, aceea a cre\u015ftinismului ortodox, \u00eencununat de diadema Frumosului, Binelui, Libert\u0103\u0163ii \u015fi Adev\u0103rului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Sub acest deziderat dup\u0103 19 veacuri, Bunul Dumnezeu aduce solia Bunei Vestiri a \u00eemplinirii Basarabiei sfinte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Limba sf\u00e2nt\u0103 a dulcelui Emin s-a \u00eentrupat cu Limba Noastr\u0103 <\/em>a lui Mateevici \u00een Lumin\u0103torul-<\/em> Ieromonahului Gurie Grosu, al P\u0103rintelui Partenie \u015fi al venerabilului Ic. Mitrofor Constantin Popovici- Farul c\u0103rturarilor moldoveni. De aceea c\u00e2nd Limba sf\u00e2nt\u0103 e \u00eenlocuit\u0103 cu cea rus\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, Rugul ei viu a ars \u00een altarul Bisericii: \u201ePentru ca s\u0103 fim drep\u0163i<\/em>, gr\u0103ie\u015fte P\u0103rintele \u0162epordei, principalul na\u015f al Unirii a fost Biserica basarabean\u0103… Tot ceea ce s-a f\u0103cut pe terenul na\u0163ional \u00een Basarabia a fost f\u0103cut de fiii Bisericii. \u015ei c\u00e2nd vine \u015fi se face Unirea, ea este f\u0103cut\u0103 tot de seminari\u015fti. Lua\u0163i pe un Incule\u0163, Pelivan, Halippa, Madan, ieromonahul Gurie, etc., etc., to\u0163i sunt fiii Bisericii. Aproape to\u0163i deputa\u0163ii Sfatului \u0162\u0103rii \u015fi to\u0163i mini\u015ftrii Basarabiei de dup\u0103 Unire sunt elevi ai Seminarului. Deci to\u0163i sunt elevi ai celui mai b\u0103tr\u00e2n \u015fi mai mare na\u0163ionalist basarabean: ai p\u0103rintelui Iconom Mitrofor Constantin Popovici.\u201d<\/strong><\/em> (Vasile \u0162epordei-Scrieri Alese. Ed. Flux, Chi\u015fin\u0103u, 2005, p. 92-94)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u0162ar\u0103 cu pridvoare \u015fi cu prune brune\/ care dorm \u00een ochii pu\u015fi pe rug\u0103ciune,\/ cine-a fr\u00e2nt \u00een tine ascu\u0163i\u015f de sabie\/ s\u0103 te plece altor steaguri, Basarabie?\/\/ Ruptu-te-au du\u015fmanii, datu-te-au la c\u00e2ini,\/ iezii din privire s\u0103 \u0163i-i culci \u00een m\u00e2ini.\/ Pletele s\u0103-\u0163i fluturi noaptea pe sub stele\/ c\u00e2nd \u00ee\u015fi umple Nistrul ochii cu m\u0103rgele.\/\/ \u0162ar\u0103 cu domni\u0163e-tremur \u00eentre gene-\/ albe ca lumina str\u00e2ns\u0103 din poiene,\/ unde-au fost arca\u015fii, unde-au fost pl\u0103ie\u015fii,\/ c\u00e2nd le-au scos \u00een t\u00e2rguri trupul, megie\u015fii?\/\/ Frunz\u0103, frunzi\u015foar\u0103 verde de sulfin\u0103,\/ crucea se ridic\u0103, troi\u0163ase-nchin\u0103.\/ Plugul \u00eentre brazde r\u0103scole\u015fte s\u00e2nge,\/ v\u00e2ntul dac\u0103 bate, plopul nu mai pl\u00e2nge.\/\/ \u0162ar\u0103, \u0163\u0103rulean\u0103 limpede ca Prutul,\/ las\u0103-m\u0103 s\u0103-\u0163i m\u00e2ng\u00e2i rana cu s\u0103rutul…\u201d<\/em><\/strong> (Andrei Ciurunga-C\u00e2ntec pentru Basarabia \u00een Lacrimi pentru Basarabia 1940-1995. Ed. <\/em>Arvin Graphics 2002)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Meritele savantului, pedagogului, patriotului \u015fi revolu\u0163ionarului ardelean Onisifor Ghibu\u00a0 pentru \u00eenf\u0103ptuirea marii Uniri, privind cauza Basarabiei au fost monumentale. Statuia zelului s\u0103u na\u0163ionalist este sculptat\u0103 de m\u00e2na \u015fi sufletul altui mare Rom\u00e2n, mitropolitul Gurie Grosu: \u201e Ne-a adunat \u00een jurul s\u0103u, cum adun\u0103 pas\u0103rea puii s\u0103i, sub aripile sale, a \u00eendemnat pe cei molateci<\/em><\/strong>, a sprijinit pe cei ce se cl\u0103tinau, a \u00eent\u0103rit pe cei slabi, a \u00eencurajat \u015fi a insuflat \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u00een cei timizi \u015fi, pun\u00e2ndu-i la lucru, i-a f\u0103cut pe to\u0163i s\u0103 simt\u0103 bucuria copilului, care \u00eencepe a umbla pe picioarele sale proprii, f\u0103r\u0103 sprijinul tatei sau al mamei. A fost un mentor<\/em><\/strong> iscusit, care \u015ftia s\u0103 nu-\u015fi pun\u0103 propriul amor \u00een lupt\u0103 \u015fi s\u0103-l vad\u0103 \u015ftirbit \u00een aprecieri \u015fi drepturi, ci pentru marea idee a na\u0163ionalit\u0103\u0163ii, a rede\u015ftept\u0103rii neamului, \u00ee\u015fi ascundea ambi\u0163ia, meritele proprii, << eul >> personal, ca s\u0103 c\u00e2\u015ftige pe mai mul\u0163i pentru cauza \u00eenalt\u0103 \u015fi m\u0103rea\u0163\u0103 care \u00eei sta \u00eenainte.\u201d<\/em><\/strong> (Onisifor Ghibu-Unitatea Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Chestiunea Basarabiei. Ed. \u201eFiat Lux\u201d, Bucure\u015fti, 1995, p. 98)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i factorii responsabili s-au angajat \u00een lupta pentru sus\u0163inerea cauzei divine a Unirii: Biserica, o\u015ftirea \u0163\u0103rii, \u015fcoala, intelectualitatea, elitele na\u0163ionaliste, binecuv\u00e2ntarea \u015fi jertfa adus\u0103 de Neam lui Dumnezeu. \u201eDorul\u00a0 de Unire este nespus de mare, <\/em><\/strong>spunea scriitorul Andrei Str\u00e2mbeanu. Din aceast\u0103 cauz\u0103 au devenit drapel de lupt\u0103\u00a0 Eminescu \u015fi \u015etefan cel Mare.\u201d<\/strong><\/em> (Georgeta Adam\/ Ion Adam-Bat clopotele pentru Basarabia. Ed. Eminescu, 1995, p. 174)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eGenera\u0163ia Unirii \u015fi Re\u00eentregirii din anii aminti\u0163i n-a mai fost urmat\u0103 de o alta, ea a r\u0103mas o icoan\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc peste ani.\u201d<\/em><\/strong> (Gheorghe Radu-Basarabia P\u0103m\u00e2nt Rom\u00e2nesc 200 de ani de durere, umilin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103. Ed. Cetatea Doamnei Piatra Neam\u0163, 2012, p. 364)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vara anului 1917, a ab\u0103tut asupra Rom\u00e2niei Mici, cea mai puternic\u0103 ofensiv\u0103 german\u0103 \u015fi austro-ungar\u0103, cere tindea spre ocuparea Moldovei. Numai \u00eentre August-Septembrie 1917, dup\u0103 retragerea trupelor ruse\u015fti, armata rom\u00e2n\u0103, singur\u0103 a \u0163inut piept celor 25 de b\u0103t\u0103lii \u00een zona Oituz-M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti-N\u0103moloasa, resping\u00e2nd atacurile du\u015fmanilor cu bravura osta\u015filor rom\u00e2ni: \u201ePe aici nu se trece!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Vitejiei armatei noastre s-au al\u0103turat r\u0103ze\u015fii c\u0103rturari nem\u0163eni de la poalele Ceahl\u0103ului, declan\u015f\u00e2nd: \u201e asaltul final pentru Unirea Basarabiei, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori nem\u0163eni ca Leon Mrejeriu, Simion T. Kirileanu, Petru Gheorgheasa etc., au plecat \u00een Basarabia, unde \u00eempreun\u0103 cu al\u0163ii s-au al\u0103turat pedagogului ardelean Onisifor Ghibu.\u201d<\/em><\/strong> (Traian Cicoare-Marea Unire \u015fi jude\u0163ul Neam\u0163, <\/em>\u00een \u201eReformatorul\u201d, Piatra Neam\u0163, din 20 Decembrie 1993)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Clubul Nobilimii Basarabene l-a \u00eent\u00e2mpinat pe marele rom\u00e2n \u015fi distins militar, Ernest Bro\u015fteanu distins cu Ordinul Militar \u201eMihai Viteazu\u201d<\/strong>, cel al \u201eLegiunii de Onoare\u201d<\/strong>, cel al \u201eStavroforilor Ortodoc\u015fi al Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt<\/strong>, \u201eCrucea comemorativ\u0103 a R\u0103zboiului 1916-1918<\/strong> cu baretele \u201eCarpa\u0163i \u015fi M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti\u201d<\/strong>,<\/em> cu un viu \u015fi \u00eenfl\u0103c\u0103rat entuziasm:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Domnule general,…\u00een dorin\u0163a de a ne exprima profundul nostru sentiment de recuno\u015ftiin\u0163\u0103 c\u0103tre vitezele trupe ale Diviziei a XI-a, venite din dep\u0103rtatele v\u0103i ale Olteniei, spre a pune ordine \u015fi slava neamul rom\u00e2nesc din Basarabia…\u201d<\/em><\/strong>Gheorghe Radu-Basarabia P\u0103m\u00e2nt Rom\u00e2nesc. Ed. Cetatea Doamnei, 2008, p. 100)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCu ad\u00e2nc\u0103 emo\u0163ie<\/em><\/strong>, spunea Suveranul nostru Ferdinand acelui moment divin, \u015fi cu inima plin\u0103 de bucurie am primit \u015ftirea despre importantul act ce s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit la Chi\u015fin\u0103u. Sentimentul na\u0163ional ce se de\u015fteptase at\u00e2t de puternic \u00een timpurile din urm\u0103 \u00een inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit, prin votul \u00een\u0103l\u0163\u0103tor al Sfatului \u0162\u0103rii, o solemn\u0103 afirmare. un vis frumos s-a \u00eenf\u0103ptuit. Din suflet mul\u0163umesc Bunului Dumnezeu c\u0103 mi-a dat, \u00een zile de restri\u015fte, ca o dulce m\u00e2ng\u00e2iere, s\u0103 v\u0103d dup\u0103 o sut\u0103 de ani pe fra\u0163ii basarabeni revenind iar\u0103\u015fi la Patria-Mum\u0103.\u201d<\/strong>(Mesajul Regelui Ferdinand c\u0103tre Sfatul \u0162\u0103rii din Basarabia.-28 Martie 1918, <\/em>\u00een Ioan Scurtu-Regele Ferdinand. Ed. Garamond, Bucure\u015fti, p. 148)<\/p>\n

\u00a0 C\u00e2t de diferit urma s\u0103 fie acest mesaj de momentul \u00een care Stalin decora pentru ilustra colaborare la predarea intereselor vitale ale Rom\u00e2niei sovieticilor, pe cel care cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, se pare, fusese acceptat drept nepot legitim !<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Poetul Canalului, mucenicul Andrei Ciurunga, avea s\u0103 opresc\u0103 timpul \u00een loc, st\u00e2nd la sfat cu Stefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt, \u00een numele nostru, al tuturor celor ce sim\u021bim focul dorului de fra\u021bii no\u0219tri de dincolo de Prut:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ,, C\u00e2nd am sim\u0163it pe-al \u0163\u0103rii trup nepace\/m-am r\u0103sucit la Putna \u00een morm\u00e2nt\/\u015fi-am r\u0103sturnat cinci veacuri de p\u0103m\u00eent\/de pe pieptarul meu, s\u0103 vin \u00eencoace.\/\/Au m\u0103 sminte\u015fte ochiul ce se bate\/sau nu-mi ajut\u0103 mintea s\u0103 dezleg?\/Hotarul drept vi l-am l\u0103sat \u00eentreg\/\u015fi aflu-acum Moldova jum\u0103tate.\/\/V\u00e2nduta-\u0163i oare hoardelor de-afar\u0103,\/<\/em><\/p>\n

\u00een t\u00e2rgul vremii, una din mo\u015fii?\/Eu nu cunosc pe lume avu\u0163ii\/s\u0103-mi poat\u0103 pre\u0163ui un col\u0163 de \u0163ar\u0103.\/\/<\/em><\/p>\n

………<\/p>\n

Ci nu p\u0103stra \u00een inim\u0103 sminteal\u0103,\/ c\u0103 nu pl\u0103ie\u015fii \u015fi-au ie\u015fit din min\u0163i\/precupe\u0163ind Moldova pe argin\u0163i,\/ cum le-ai adus la cuget b\u0103nuial\u0103.\/\/Ei zac \u00een lan\u0163uri, l\u00e2ng\u0103 h\u0103ul m\u0103rii, \/\u015fi trag \u00een juguri puse de c\u0103l\u0103i.\/Bicele \u00eens\u0103 nu le \u0163in ai t\u0103i\/\u015fi m\u00e2na ce izbe\u015fte nu-i a \u0163\u0103rii\/\/.<\/em><\/p>\n

….<\/p>\n

M\u0103ria Ta. \u00censenineaz\u0103-\u0163i fa\u0163a,\/pu\u015fca\u015fii n-au uitat s\u0103 dea la semn,\/ci doar a\u015fteapt\u0103 chiot de \u00eendemn\/ s\u0103 rup\u0103 lan\u0163ul \u015fi s\u0103 ia s\u00e2nea\u0163a.\/\/Atunci vor arde \u0163estele du\u015fmane\/<\/em><\/p>\n

cu v\u00e2lv\u0103t\u0103i de s\u00e2nge \u015fi de fum\/ \u015fi nu va fi z\u0103gaz pe nici un drum\/s\u0103 ne opreasc\u0103 iure\u015ful, \u015etefane<\/em>.\/\/<\/p>\n

Amin !<\/p>\n

 <\/p>\n

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

27 MARTIE 2015<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

+ 27 Martie 1918 – Buna Vestire a Basarabiei Sfinte. \u00a0 \u00a0\u00a0 \u201eCe-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie,\/ T\u00e2n\u0103r\u0103 mireas\u0103, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-22439","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22439","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22439"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22439\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22442,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22439\/revisions\/22442"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22439"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22439"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22439"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}