{"id":22450,"date":"2015-03-28T08:37:06","date_gmt":"2015-03-28T08:37:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=22450"},"modified":"2015-03-28T08:38:04","modified_gmt":"2015-03-28T08:38:04","slug":"paul-polidor-interviu-cu-istoricul-silvia-guzun","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/28\/paul-polidor-interviu-cu-istoricul-silvia-guzun\/","title":{"rendered":"Paul POLIDOR: Interviu cu istoricul Silvia Guzun"},"content":{"rendered":"<p align=\"center\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/POLIDOR-GUZUN-WB.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"POLIDOR---GUZUN-WB\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/POLIDOR-GUZUN-WB-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\" align=\"center\">\n<p style=\"text-align: center;\" align=\"center\"><strong><em>27 martie 1918,<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\" align=\"center\"><strong><em>Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Paul POLIDOR: Drag\u0103 Silvia Guzun, ne cunoa\u015ftem de mult timp. Anul acesta se \u00eemplinesc 20 de ani de c\u00e2nd am realizat prima lansare (neoficial\u0103, \u00een 1994) a c\u00e2ntecului \u00abIlie Ila\u015fcu Rom\u00e2nul\u00bb (pe versurile fostului ministru al bugetului Rom\u00e2niei, Liviu Voinea, pe atunci t\u00e2n\u0103r poet).\u00a0 C\u00e2ntecul a fost interzis de toate posturile radio-tv din Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 am reu\u015fit s\u0103-l prezint la Chi\u015fin\u0103u, dup\u0103 3 ani, la Festivalul Gavriil Musicescu, \u00een 1997, \u00een fa\u0163a multor personalit\u0103\u0163i din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cultur\u0103 etc. Era acolo \u015fi marele poet Grigore Vieru. \u00centruc\u00e2t refrenul c\u00e2ntecului zicea\u00a0<em>:\u00a0,,S\u0103 fie r\u0103zboi sau pace s\u0103 fie\/ Dar salva\u0163i-l\u00a0acum pe Ila\u015fcu Ilie!\u201d<\/em>,\u00a0 \u00a0era s\u0103 fiu ridicat de c\u0103tre delega\u0163ia de la Tiraspol, dar am sc\u0103pat datorit\u0103 \u0163ie. A fost o atitudine vizionar\u0103 pentru acele vremuri, \u00eentruc\u00e2t f\u0103ceam, indirect, o previziune: <em>\u201eIla\u015fcu a fost sc\u0103pat din \u00eenchisoare de omul politic Corneliu Vadim Tudor \u015fi \u00abadus\u00bb \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei ca senator&#8230;\u201d<\/em> (uluitor moment). \u00a0\u0162in \u00a0minte \u00a0c\u0103, \u00a0dup\u0103 ce-am c\u00e2ntat refrenul, mai-marii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi politicii din Basarabia \u00eencremeniser\u0103, \u00a0\u00eenc\u00e2t n-au putut spune dec\u00e2t:\u00a0<em>,,Hai s\u0103 revenim la servirea mesei. Cine mai vrea vin?&#8230;\u201d<\/em>\u00a0Tu ce \u00ee\u0163i mai aminte\u015fti din acele momente grave pentru rom\u00e2nism, pentru identitatea noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00een care ai fost parte activ\u0103 datorit\u0103 patriotismului t\u0103u?<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silvia GUZUN:<\/strong> Anevoioas\u0103 a fost calea spre afirmare ca neam, ca identitate na\u0163ional\u0103. Anevoioas\u0103 a fost calea rena\u015fterii na\u0163ionale. Sunt ni\u015fte tr\u0103iri la trecut.\u00a0Nu to\u0163i semenii mei con\u015ftientizau prin anii 1988-1989 c\u0103 vorbim o limb\u0103 \u201camestecat\u0103\u201d, c\u0103 ea e mult mai frumoas\u0103 f\u0103r\u0103 rusisme. Scriitorii\u00a0\u015fi arti\u015ftii de atunci, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Leonida lari, Ion \u015fi Doina Aldea Teodorovici&#8230; Dumnezeu s\u0103-i ierte, Nicolae Dabija, Valeriu Matei\u00a0 au muncit \u00a0mult \u00a0pentru \u201ea face lumin\u0103\u201d \u00een creierele unor moldoveni. Cenaclurile \u00a0literare \u00a0organizate \u00a0de \u00a0c\u0103tre \u00a0ace\u015ftia, \u00a0la \u201eTeatrul Verde\u201d, \u00eencet-\u00eencet adunau mai mult\u0103 lume entuziasmat\u0103 de adev\u0103r. M-au trecut fiorii c\u00e2nd\u00a0 prima dat\u0103\u00a0 la o sta\u0163ie de troleibuze \u00een Chi\u015fin\u0103u,\u00a0 \u015foferul anun\u0163ase: \u201eUrmeaz\u0103 sta\u0163ia \u00abSerghei lazo\u00bb\u201d \u00a0(fost militant comunist din perioada r\u0103zbopiului civil 1917-1922). \u00cen 1989, de 7 noiembrie,\u00a0 porniser\u0103 parada militar\u0103 pe strada \u201eLenin\u201d, de atunci (ulterior bulevardul \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt) \u015fi noi, oameni civili, mai mult clasa intelectual\u0103, ne-am\u00a0 luat\u00a0 de m\u00e2ini \u015fi am stat \u00een fa\u0163a tancurilor \u00eempiedic\u00eendu-le s\u0103-\u015fi arate for\u0163a ruseasc\u0103. \u00cen anii de de\u015fteptare\u00a0 na\u0163ional\u0103, Pia\u0163a Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale, devenise a doua cas\u0103. Acolo ne adunam mii de oameni s\u0103 ne exprim\u0103m, s\u0103 cerem decretarea limbii rom\u00e2ne \u015fi a scrisului latin. Alt\u0103 dat\u0103, c\u00e2nd protestam cu mul\u0163imea pe o por\u0163iune de bulevard, de la\u00a0 Parlament\u00a0 p\u00e2n\u0103 la Academia de \u015etiin\u0163e, ru\u015fii, merg\u00e2nd pe trotuare, ne huiduiau, zic\u00e2nd: <em>\u201eDec\u00e2t\u00a0 limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 mai bine s\u0103 ave\u0163i ce pune pe limb\u0103\u201d<\/em>&#8211; adic\u0103 s\u0103 avem ce m\u00e2nca. Doamne, ce sentiment de m\u00e2ndrie am sim\u0163it atunci, c\u00e2nd Gheorghe Ghimpu, vice-pre\u015fedinte\u00a0 al Frontului Popular, s-a ridicat pe sediul Parlamentului pentru a arbora tricolorul. Am avut \u015fi clipe triste atunci c\u00e2nd am fost chemat\u0103 la Procuratura sectorului Botanica pentru a da fel de fel de explica\u0163ii, cu privire la limba rom\u00e2n\u0103, la faptul c\u0103 \u00eendemn cadre didactice,\u00a0 elevi\u00a0 s\u0103 ias\u0103 \u00een strad\u0103\u00a0 la mitinguri, s\u0103 scandeze, s\u0103-\u015fi impun\u0103 cerin\u0163e cu privire la limb\u0103 \u015fi alfabet \u015f.a.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Paul POLIDOR: Acum un an extremistul ucrainean Tiahnibok considera o umilin\u0163\u0103 pentru ucraineni faptul c\u0103 din luna mai 2014 cet\u0103\u0163enii Republicii Moldova puteau c\u0103l\u0103tori f\u0103r\u0103 vize \u00een Uniunea European\u0103. Cum este v\u0103zut\u0103 aceast\u0103 atitudine \u00een Republica Moldova?<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silvia GUZUN:<\/strong> La noi pa\u015fii spre UE sunt mai hot\u0103r\u00e2\u0163i. Dup\u0103 dou\u0103 mandate comuniste, oamenii au mai \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2te ceva. Am \u00een vedere c\u0103 bucata de Basarabie, dac\u0103 nu\u00a0 era rupt\u0103 de mai multe ori de la \u0162ara-mam\u0103-Rom\u00e2nia, eram \u00een UE, tocmai de c\u00e2nd sunte\u0163i \u015fi voi, din 2007. Acum s-au creat posibilit\u0103\u0163i foarte bune pentru cei ce au rude plecate peste hotare\u00a0 neoficial, pentru cei care caut\u0103 o via\u0163\u0103 mai \u00eendestulat\u0103, mai bun\u0103. P\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een UE avem mult de parcurs \u00een vederea form\u0103rii noastre ca cet\u0103\u0163ean european. Nu vreau s\u0103 comentez aici. Sunt sigur\u0103 c\u0103\u00a0 vom fi membri ai UE. Personal, am fost \u00een Polonia, \u00een ora\u015ful Lodz la cursul de formare \u201e\u00cenv\u0103\u0163 Europa\u201d \u015fi m-am convins c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 2004 domeniul educa\u0163iei \u00een Polonia a avut\u00a0 foarte multe de c\u00e2\u015ftigat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Paul POLIDOR: \u00centr-un interviu pe care l-am realizat pentru revistele noastre, fostul prim-ministru al Rom\u00e2niei, Mihai R\u0103zvan Ungureanu, declara: \u201eDelimitarea platoului continental \u015fi a zonelor economice exclusive din Marea Neagr\u0103 au fost solu\u0163ionate la Curtea de la Haga \u015fi nu v\u0103d de ce \u015fi celelalte contencioase, privind construirea Canalului B\u00e2stroe sau delimitarea final\u0103 a platoului continental al Insulei \u015eerpilor, s\u0103 nu \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 o rezolvare corect\u0103 \u00eentr-un proces echitabil interna\u0163ional. M\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103, \u00eens\u0103, t\u0103cerea pe care o adopt\u0103 factorii politici \u00a0de decizie din Rom\u00e2nia cu privire la soarta comunit\u0103\u0163ilor de rom\u00e2ni din Bucovina \u015fi Transcarpatia.\u201d\u00a0 Eu cred c\u0103 r\u0103nile \u00een aceste probleme sunt mult mai vechi \u015fi mai ad\u00e2nci.\u00a0Ce p\u0103rere ai?<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silvia GUZUN:<\/strong> Multp\u0103timitele Bucovina, Transcarpatia, Basarabia trebuiesc \u00eentoarse. Dar cum? Prin noi, pu\u0163inii patrio\u0163i, precum odinioar\u0103 \u00a0membrii \u201eSfatului\u00a0 \u0162\u0103rii\u201d Ion Incule\u0163, Pan Halippa, Alexei Mateevici, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu \u015f.a<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Paul POLIDOR: Spune-mi, Silvia, cum se vede situa\u0163ia din Ucraina at\u00e2t de la Chi\u015fin\u0103u (\u00een general, din Basarabia) \u015fi cum se vede de la Tiraspol?\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silvia Guzun: <\/strong>Acum c\u00e2nd s-a \u00eemplinit un an de la \u00eenceputul conflictelor pot spune c\u0103 situa\u0163ia e foarte\u00a0 complicat\u0103. \u015ei dac\u0103 Putin \u00ee\u015fi dore\u015fte o \u201eNovorusie\u201d numaidec\u00e2t va opta \u015fi pentru Tiraspol, dar poate \u00a0c\u0103 i se vor \u00eentinde privirile \u015fi spre Chi\u015fin\u0103u. Nu a\u015f dori s\u0103 se repete anul 1992.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Paul POLIDOR: Se vorbe\u015fte foarte mult despre migra\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103 \u00een Occident. Din Rom\u00e2nia statisticile afirm\u0103 c\u0103 au plecat peste 3.000.000 de oameni.\u00a0\u00cen Republica Moldova, \u00een afar\u0103 de familia Guzun, a mai r\u0103mas cineva \u00een \u0163ar\u0103\u00a0?&#8230; L\u0103s\u00e2nd la o parte spiritul de glum\u0103, un documentar german \u201eBALKAN EXPRESS,, difuzat \u00een Rom\u00e2nia cu titlul \u201eEUROPA \u00ceNTUNECAT\u0102\u201d, afirm\u0103 cu stupoare c\u0103, de fapt, \u00een Republica Moldova, au mai r\u0103mas b\u0103tr\u00e2nii \u015fi copiii&#8230; Care este adev\u0103rul?<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silvia GUZUN:<\/strong> Polidor, am avut posibilitatea s\u0103 plec printre primii din \u0163ar\u0103. Nu am plecat, deoarece am luptat pentru readucerea valorilor na\u0163ionale, readucerea limbii rom\u00e2ne pe altarul vie\u0163ii \u015fi\u00a0 chiar\u00a0 dac\u0103 situa\u0163ia material\u0103 era la p\u0103m\u00e2nt \u00eemi ziceam: \u201e\u015ei dac\u0103 plec \u015fi eu?\u201d Am avut impresia c\u0103 s-a \u0163inut Modova numai pe mine. Exagerez, mai sunt patrio\u0163i \u00een afar\u0103 de familia mea \u00een Moldova. Sunt mul\u0163i. Regret c\u0103 cei peste un milion din popula\u0163ia plecat\u0103 n-au luat cu ei valorile noastre na\u0163ionale \u015fi acolo, m\u0103 \u00eendoiesc dac\u0103 le mai p\u0103streaz\u0103. Dac\u0103\u00a0 ar fi \u00een puterea mea a\u015f \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i condi\u0163iile de via\u0163\u0103, a\u015f crea condi\u0163ii de munc\u0103 pentru revenirea la ba\u015ftin\u0103\u00a0 a celor pleca\u0163i. Copiii r\u0103ma\u015fi \u00een educa\u0163ia buneilor, m\u0103tu\u015filor, rudelor, au nevoie de p\u0103rin\u0163i!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Paul POLIDOR: \u00centr-unul din interviurile acordate, pre\u015fedintele Clubului de la Roma pentru Europa, Dr. C\u0103lin Georgescu, afirma c\u0103 \u201edestabilizarea prezent\u0103 a Ucrainei prin proteste violente dirijate este pe punctul de a declan\u015fa un nou R\u0103zboi Rece \u00eentre Rusia\u00a0<\/strong><strong>\u0219<\/strong><strong>i SUA.\u00a0Un\u00a0r\u0103zboi ascuns\u00a0mocne\u015fte deja \u00een Asia,\u00a0\u00eentre China\u00a0<\/strong><strong>\u0219<\/strong><strong>i principalul aliat din Asia al SUA, Japonia. \u00cen acest nou context, extrem de tensionat, Rom\u00e2nia, \u00een loc s\u0103 fie un factor de stabilitate, apare ca un\u00a0\u201eno man\u2019s land\u201d, un fel de t\u0103r\u00e2m al nim\u0103nui care poate oric\u00e2nd exploda, arunc\u00e2nd \u00een aer \u00eentreaga regiune sud-estic\u0103 a Europei.\u201d Cum vezi aceast\u0103 afirma\u0163ie? <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silvia GUZUN:<\/strong> \u015etiu, \u201ecoace\u201d conflictul, dar r\u0103m\u00e2nem \u00een paza lui Dummnezeu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Paul POLIDOR: Cum consideri c\u0103 va evolua situa\u0163ia din Ucraina pe viitor \u015fi dac\u0103 Transnistria poate reprezenta un factor destabilizator pentru Republica Moldova, dar \u015fi pentru Rom\u00e2nia? De altfel, fostul ministru de externe al Rom\u00e2niei, Adrian Severin, \u00eentr-un interviu acordat revistelor noastre, afirma: <em>\u201eSper c\u0103 \u00een acest moment deciden\u0163ii politici rom\u00e2ni iau deja \u00een considerare inclusiv o reac\u0163ie de ordin militar \u00een situa\u0163ia \u00een care dezordinea secesionist\u0103 din Ucraina se extinde \u00een Basarabia istoric\u0103 sau inflameaz\u0103 Transnistria, \u015fi c\u0103 Rom\u00e2nia deja ac\u0163ioneaz\u0103 diplomatic spre a ob\u0163ine sprijinul alia\u0163ilor pentru o asemenea reac\u0163ie.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silvia GUZUN:<\/strong> Am spus mai sus, c\u0103 nu-mi doresc un 1992, c\u00e2nd ru\u015fii au \u00eenceput conflictul de la Dub\u0103sari \u015fi a durat c\u00e2teva luni. De la rele ne va sc\u0103pa doar Unirea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Paul POLIDOR: \u015etiu c\u0103 ai suferit \u00eentotdeauna pentru umilin\u0163ele suferite de rom\u00e2ni \u00een diferite zone interculturale. Care sunt sentimentele rom\u00e2nilor din Basarabia fa\u0163\u0103 de fra\u0163ii no\u015ftri din Bucovina de Nord, Her\u0163a, Cern\u0103u\u0163i, minoritate rom\u00e2neasc\u0103 de o jum\u0103tate de million de oameni, oprimat\u0103 mereu de statul ucrainean? Iat\u0103, \u00een acest sens, declara\u0163ia profesoarei de origine rom\u00e2n\u0103 Zinaida Pinteac (extras din: \u201e\u00cen premier\u0103\u201d\/\/ \u00ab\u00a0Antena 3\u00a0\u00bb\u201d, emisiunea din 8 iunie 2014; realizator: Carmen Avram): \u201eUcraina culege ceea ce a sem\u0103nat. Ea a sem\u0103nat vrajba, anume \u00eempotriva minorit\u0103\u0163ilor. \u00cen Kiev \u00a0era \u00a0lozinca s\u0103 fie ucrainenii pe primul plan. \u00a0Ceea ce se-nt\u00e2mpl\u0103 acuma \u00een \u0163ar\u0103 este rezultatul la ceea ce a f\u0103cut Ucraina p\u00e2n\u0103 acum cu noi, cu minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, cu comunitatea rom\u00e2neasc\u0103; s\u0103 fi fost pus\u0103 corect problema minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0tuturor\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0s\u0103\u00a0\u00a0li\u00a0\u00a0se\u00a0\u00a0fi\u00a0\u00a0dat drepturi egale, azi\u00a0\u00a0Ucraina n-avea probleme.\u00a0Felul cum s-a comportat Ucraina cu noi, ast\u0103zi Rusia se comport\u0103 cu Ucraina!\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silvia GUZUN:<\/strong> Nu consider corect\u0103 afirma\u0163ia. E o situa\u0163ie, probabil ca la noi, la\u00a0 basarabeni.\u00a0 Noi am fost \u00a0loiali, nu am sem\u0103nat vrajb\u0103 \u00eentre minorit\u0103\u0163i \u201e\u00eentre \u00a0fra\u0163ii \u00a0mai \u00a0mari\u201c, regretabil este \u00a0c\u0103 ei\u00a0 nu\u00a0 au \u00eendr\u0103zneala nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00a0de a \u00eenv\u0103\u0163a limba rom\u00e2n\u0103 sau s\u0103 comunice\u00a0 \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Unde am ajuns: <em>\u201es\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m la facultate\u00a0 cu instruire \u00een limba moldoveneasc\u0103 din c\u0103r\u0163i ruse\u015fti; s\u0103 putem vorbim rom\u00e2ne\u015fte de-abia de prin anul 1989 (p\u00e2n\u0103 atunci vorbeam un cuv\u00e2nt rom\u00e2ne\u015fte \u015fi dou\u0103 ruse\u015fti; toate func\u0163iile \u00eenalte erau ocupate de ru\u015fi sau moldoveni, so\u0163iile c\u0103rora erau rusoaice \u015fi, de fapt, conduceau ele \u015fi viziunea lor politic\u0103 ruseasc\u0103 \u015f.a.m.d\u201d.<\/em> Pot continua la infinit. Este\u00a0 o durere sem\u0103nat\u0103 de \u201efra\u0163ii mai mari\u201d\u00a0 at\u00e2t pentru noi, basarabenii, c\u00e2t \u015fi pentru rom\u00e2nii din Bucovina. Dar, zic eu, veni-va ceasul!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Paul POLIDOR: Dac\u0103 ai fi Pre\u015fedintele Republicii Moldova ast\u0103zi, ai mai milita pentru Unirea cu Rom\u00e2nia? Cum vezi \u00een viitor aceast\u0103 unire, pe care ai spus de nenum\u0103rate ori c\u0103 o vei face? <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Silvia GUZUN:<\/strong> Unirea se va face neap\u0103rat.\u00a0 S\u00e2rma ghimpat\u0103 va\u00a0 fi dat\u0103 jos. Lupt zilnic prin faptul c\u0103 sunt istoric \u015fi discut despre aceasta cu elevii ca despre un proces. Suntem \u00een preajma marc\u0103rii a 97 ani de la Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. La 27 martie, \u00een republic\u0103 vor avea loc o mul\u0163ime de\u00a0 activit\u0103\u0163i: concerte, mar\u015furi, conferin\u0163e etc., consacrate acestui eveniment. La gimnaziul pe care \u00eel conduc va avea loc\u00a0 o festivitate cultural\u0103 la care vor participa elevi, p\u0103rin\u0163i, profesori \u015fi al\u0163i invita\u0163i.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;-<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>*<\/em><\/strong><em> Foto: Silvia Guzun decorat\u0103 de Pre\u015fedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (2014)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>** Foto inser\u0163ie: \u201eUnirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia\u201d (George Roca)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>Interviu de Paul POLIDOR<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>26 martie 2015<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>Bucure\u015fti-Chi\u015fin\u0103u<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Paul POLIDOR: Drag\u0103 Silvia Guzun, ne cunoa\u015ftem de mult timp. Anul acesta se [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-22450","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22450","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22450"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22450\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22453,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22450\/revisions\/22453"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22450"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22450"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22450"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}