{"id":22487,"date":"2015-03-28T18:02:01","date_gmt":"2015-03-28T18:02:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=22487"},"modified":"2015-03-28T18:10:41","modified_gmt":"2015-03-28T18:10:41","slug":"nicolae-baciut-%e2%80%93-ancheta-despre-exilul-romanesc-cu-elena-buica-toronto-canada","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/03\/28\/nicolae-baciut-%e2%80%93-ancheta-despre-exilul-romanesc-cu-elena-buica-toronto-canada\/","title":{"rendered":"Nicolae B\u0102CIU\u021a \u2013 Anchet\u0103: Despre exilul rom\u00e2nesc cu Elena Buic\u0103 (Toronto, Canada)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> D<\/strong>istins\u0103 d<\/strong>o<\/strong>amn\u0103 Elena Buic\u0103<\/strong>, inten\u0163ionez s\u0103 public o carte despre exilul rom\u00e2nesc. V\u0103 invit s\u0103 r\u0103spund<\/strong>e\u0163i <\/strong>la \u00eentreb\u0103rile de mai jos. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Stimate domnule Nicolae B\u0103ciu\u0163, \u00cencep cu un cuv\u00e2nt de apreciere pe care vi-l adresez, pentru c\u0103, dincolo de truda\u00a0 pentru cultura neamului nostru, sunte\u0163i preocupat \u015fi de problemele lui sociale. Mul\u0163umindu-v\u0103 pentru \u00eencrederea ce mi-o acorda\u0163i adres\u00e2ndu-mi invita\u0163ia de a r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rilor acestei anchete, v\u0103 comunic c\u0103 o fac cu mult\u0103 pl\u0103cere, fiindc\u0103 tr\u0103iesc pe viu, cu ochii a\u0163inti\u0163i \u015fi cu sufletul priponit \u00een exilul acceptat de bun\u0103voie \u00een Canada.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Exilul a rupt, geografic, familii \u00een dou\u0103 \u2013 o parte a r\u0103mas \u00een \u0163ar\u0103, cealalt\u0103 s-a stabilit peste Ocean. Ce suferin\u0163e particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Oricum am privi, exilul este un aspect dur al vie\u0163ii, greu de suportat, nu este la \u00eendem\u00e2na oricui \u015fi nu poate fi \u00een\u0163eles pe deplin dec\u00e2t de cei care tr\u0103iesc aceea\u015fi experien\u0163\u0103. Indiferent c\u00e2t de bine ne rezolv\u0103m problemele \u00een noua \u0163ar\u0103, acel loc \u00eenv\u0103luit \u00een sfin\u0163enie numit ACAS\u0102, r\u0103m\u00e2ne pe via\u0163\u0103 cel al locului unde ne-am n\u0103scut \u015fi am crescut. Ruperea de familie \u015fi de ceea ce a constituit climatul \u00een care am tr\u0103it, r\u0103m\u00e2ne \u00een sine o r\u0103sturnare profund\u0103 a problemelor de via\u0163\u0103\u00a0 resim\u0163it\u0103 ca\u00a0 un \u015fir de\u00a0 seisme suflete\u015fti de diferite grade\u00a0 care aduc \u00een acela\u015fi peisaj\u00a0 multe ruine\u00a0 abia tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi suflarea\u00a0 \u00een vecin\u0103tatea\u00a0 unor noi construc\u0163ii.\u00a0 Moare ceva din tine \u015fi se na\u015fte ceva nou.<\/p>\n

In ultimii ani au \u00eenceput s\u0103 se simt\u0103\u00a0 totu\u015fi ni\u015fte amelior\u0103ri aduse de viteza cu care se dezvolt\u0103, \u00een special\u00a0 tehnica comunica\u0163iilor. Telefonia, programele rom\u00e2ne\u015fti la TV,\u00a0 numarul tot mai mare al persoanelor care\u00a0 circul\u0103 prin lume \u015fi \u00eenc\u0103 multe altele,\u00a0 aduc \u00een via\u0163a noastr\u0103\u00a0 un suflu rom\u00e2nesc\u00a0 de care avem at\u00e2ta nevoie. Timpul vindec\u0103 totu\u015fi\u00a0 multe r\u0103ni, numai g\u00e2ndul cald \u015fi bun la ceea ce am l\u0103sat ACAS\u0102, nu se ostoie\u015fte, se \u00eentoarce \u00eenapoi, cu \u015fi f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103. Se instaleaz\u0103 \u00een\u00a0 via\u0163a noastr\u0103 interioar\u0103 un permanent balans \u00eentre dou\u0103 lumi, fie c\u0103 recunoa\u015ftem, fie c\u0103 facem pe “reali\u015ftii”, pe oamenii\u00a0 puternici, ru\u015fin\u00e2ndu-ne de nostalgii \u015fi refuz\u00e2nd s\u0103 mai deschidem l\u0103cata cu care am z\u0103vor\u00e2t comori de suflet.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Care sunt v\u0103mile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de c\u0103tre un exilat?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>R\u0103spunsurile depind de mul\u0163i factori: de \u0163ara pe care ai ales-o, de departarea p\u00e2n\u0103 la ea, de temperamentul \u015fi educa\u0163ia fiec\u0103ruia. Se mai ia \u00een calcul \u015fi v\u00e2rsta \u015fi nu de pu\u0163ine ori, de \u015fansa sau ne\u015fansa care \u00ee\u0163i iese \u00een cale, ca s\u0103 enumer\u0103m doar c\u00e2teva din cauzele care pot face diferen\u0163e substan\u0163iale. Dar indiferent \u00een ce \u0163ar\u0103 te-ai afla, \u00eenceputul are c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi comune cov\u00e2r\u015fitoare. Ca s\u0103-\u0163i c\u00e2\u015ftigi existen\u0163a, \u00een Canada, \u0163i se impune experien\u0163\u0103 canadian\u0103, pe care o cape\u0163i numai prin munc\u0103 voluntar\u0103. Nefiind pl\u0103tit, str\u00e2mtoreala material\u0103 \u00ee\u0163i poate crea vertijuri. Cel mai adesea, trebuie s\u0103 incepi munca de jos, pl\u0103tit\u0103 pu\u0163in, nu conform preg\u0103tirii pe care o ai. Nu mai folose\u015fti limba \u00een care g\u00e2nde\u015fti \u015fi \u00een care tr\u0103ie\u015fti \u015fi chiar dac\u0103 cuno\u015fti limba \u0163\u0103rii de adop\u0163ie, o sim\u0163i ca o hain\u0103 care nu prea te cuprinde, trebuie s\u0103 faci efort s-o perfec\u0163ionezi. Te po\u0163i lovi ca de un bolovan de lipsa de \u00een\u0163elegere a mentalit\u0103\u0163ii comunit\u0103\u0163ii \u00een care ai intrat. Lipsa prietenilor \u015fi a comunic\u0103rii cu cei de-un neam \u00ee\u0163i creaz\u0103 un fel de pustiu \u00een suflet. Chiar dac\u0103 te \u0163ii tare, uneori lacrimile dau pe r\u0103scoale \u015fi dac\u0103 nu ai un um\u0103r pe care s\u0103-\u0163i sprjini capul\u00a0 sau un suflet pentru\u00a0 un cuv\u00e2nt de m\u00e2ng\u00e2iere, treci prin momente greu de \u00eendurat \u015fi dorul de acas\u0103 devine ucig\u0103tor. De aceea, pentru\u00a0 emigrant, familia \u015fi chiar \u015fi rudele, aici pot fi micul rai p\u0103m\u00e2ntean.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> E diferit modul de asumare \u015fi manifestare a exilului rom\u00e2nesc, comparat cu exilan\u0163ii altor \u0163\u0103ri europene? Nu doar din perioada comunist\u0103, ci \u015fi \u00eenainte \u015fi dup\u0103 aceasta!<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>R\u0103spunsul este unul afirmativ. Noi, rom\u00e2nii, avem o particularitate\u00a0 definitorie creat\u0103 de istoria noastr\u0103. Avem dorul de \u0163ar\u0103 imprimat \u00een structura noastr\u0103 genetic\u0103. Statornicia, una din temeliile poporului nostru, a \u0163esut \u00een fibra fiin\u0163ei noastre o puternic\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul, apele, codru, aerul, croindu-ne un contur care ne define\u015fte. O astfel de\u00a0 povar\u0103 dulce-amar\u0103\u00a0 o purt\u0103m cu noi c\u00e2nd ne afl\u0103m \u00een alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen ultima perioad\u0103 de timp, evolu\u0163ia tehnicii a adus prefaceri fundamentale, pe toate planurile vie\u0163ii noastre. Rela\u0163iile \u00eentre neamul nostru \u015fi alte neamuri de pe p\u0103m\u00e2nt, fie ele situate chiar la \u201ecap\u0103tul p\u0103m\u00e2ntului” sunt acum altele, le privim din alte unghiuri de vedere.\u00a0 Chiar dac\u0103 ast\u0103zi accept\u0103m cu mai mult\u0103 \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 valurile\u00a0 noilor prefaceri, totu\u015fi, ceea ce s-a s\u0103dit \u00een noi din vremuri ancestrale a r\u0103mas de neatis, acea dragoste de ai t\u0103i \u015fi de locurile \u00een care ni s-a z\u0103mislit fiin\u0163a. Marile prefaceri determinate de evolu\u021bia tehnicii\u00a0 au adus cu ele \u015fi v\u00e2lvorirea oamenilor \u00een deplas\u0103ri frecvente pe toate meridianele lumii. \u0162ara noastr\u0103 trebuia s\u0103 \u00ee\u015fi potriveasc\u0103 pasul \u00een acest dans al lumii. \u00cen valuri succesive mai mari sau mai mici, oamenii se deplaseaz\u0103 \u00een raport de varii motive. Conjunctura \u00een care s-a aflat \u0163ara noastr\u0103 \u00een ultimul sfert de veac a f\u0103cut ca acest fenomen s\u0103 ia amploare. Ruperea de familie \u015fi de ceea ce a constituit climatul \u00een care am tr\u0103it, r\u0103m\u00e2ne \u00een sine o traum\u0103, oric\u00e2t de izbutit ne-ar fi noul drum, oric\u00e2t de puternic\u0103 ne-ar fi construc\u0163ia interioar\u0103. Cu timpul se mai estompeaz\u0103, dar g\u00e2ndul cald \u015fi bun la ceea ce am l\u0103sat acas\u0103 se \u00eentoarce \u00eenapoi cu \u015fi f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103.<\/p>\n

\u0162ara \u00een care tr\u0103iesc eu, Canada, ocup\u0103 primul loc din lume pentru protec\u021bia social\u0103. De cum ai cobor\u00e2t din avion \u0219i te-ai prezentat cu actele la ghi\u015feul pentru emigran\u0163i, e\u015fti \u00eent\u00e2mpinat cu z\u00e2mbetul pe buze adres\u00e2ndu-se c\u0103lduros: \u201eWelcome”, urarea de bun sosit\u00a0 \u00een Canada. La desp\u0103r\u0163ire \u00ee\u0163i spune c\u0103 de acum ai toate drepturile unui cet\u0103\u0163ean canadian, minus dreptul la vot p\u00e2n\u0103 la primirea cet\u0103\u0163eniei \u015fi aceasta nu r\u0103m\u00e2ne doar o vorb\u0103 \u00een v\u00e2nt.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> <\/strong>Ce \u015fanse are scriitorul rom\u00e2n care pleac\u0103 \u00een exil? Dar omul de \u015ftiin\u0163\u0103? Dar omul f\u0103r\u0103 preten\u0163ii intelectuale, f\u0103r\u0103 mari nevoi culturale?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>\u015eansele scriitorilor sunt foarte reduse. Dac\u0103 scriem \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ne adres\u0103m mai mult celor din \u0163ar\u0103 sau rom\u00e2nilor r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i pe toate meridianele lumii, folosindu-ne de internet. Ne tip\u0103rim c\u0103r\u0163ile \u00een \u0163ar\u0103 pe banii no\u015ftri \u015fi cel mai mare num\u0103r de exemplare formeaz\u0103 cadouri pentru cei dragi. Mai multe \u015fanse au cei care au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat domeniul \u015ftiin\u0163ei sau al tehnicii. Cei cu preten\u0163ii intelectuale\u00a0 mai limitate \u015fi ei se bucura de acela\u015fi respect pentru demnitatea de om. Canada le ofer\u0103 o existen\u0163\u0103 pl\u0103cut\u0103 datorit\u0103 stadiului avansat al civiliza\u0163iei. Se pune foarte mult accent pe educa\u0163ie, \u00eencep\u00e2nd\u00a0 de la cea mai fraged\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u015fi de la primul pas al noului venit \u00een Canada. E cu totul remarcabil modul cum este asimilat un numar foarte mare de emigran\u0163i sosi\u0163i din toate col\u0163urile lumii cu\u00a0 obiceiurile \u015fi deprinderile foarte diferite. E sistemul bine g\u00e2ndit \u015fi exersat mul\u0163i ani, \u00eenc\u00e2t\u00a0 nu po\u0163i s\u0103 te aba\u0163i de la el de mai multe ori. Ilustrez cu dou\u0103 experien\u0163e tr\u0103ite pe viu pentru a sublinia gradul de civiliza\u0163ie al tuturor cet\u0103\u021benilor canadieni, indiferent de\u00a0 statutul lor social. Primul: \u00centr-o zi, c\u00e2nd am ie\u015fit cu c\u0103\u0163elul la plimbare, nu m-am sim\u0163it prea confortabil\u0103 s\u0103 m\u0103 aplec \u0219i s\u0103 iau murd\u0103ria c\u0103\u0163elului. M-am uitat \u00een toate p\u0103r\u0163ile \u015fi crez\u00e2nd c\u0103 nu m\u0103 vede nimeni, am plecat. Dup\u0103 2-3 minute, s-a oprit o ma\u015fin\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine, \u015foferul a deschis fereastra \u015fi mi-a \u00eentins o pung\u0103 de plastic,\u00a0 spun\u00e2ndu-mi: \u201eAm v\u0103zut c\u0103 sunte\u0163i \u00een dificultate \u015fi nu ave\u0163i pung\u0103, v\u0103 ofer eu”. Nu \u015ftiu dac\u0103 \u015foferul a observat c\u0103 am ro\u015fit c\u00e2nd am \u00eentins o\u00a0 m\u00e2n\u0103 dup\u0103 pung\u0103 mul\u0163umindu-i \u015fi cu cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103 controlam punguli\u0163a mea din buzunar s\u0103 nu m\u0103 tr\u0103deze sco\u0163\u00e2nd un col\u0163 afar\u0103, dar \u015ftiu c\u0103 pentru mine ca profesoar\u0103 cu ceva preten\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia, a fost o lec\u0163ie zdrav\u0103n\u0103 primit\u0103 de la un cet\u0103\u0163ean de r\u00e2nd. Un alt exemplu: Fiica mea, urm\u00e2nd un curs organizat pentru directorii de liceu, a fost \u00een\u015ftiin\u0163at\u0103 c\u0103 o \u00eent\u00e2rziere are consecin\u021b\u0103 eliminarea de la cursuri. \u015ei totu\u015fi, ea a \u00eent\u00e2rziat \u00eentr-o zi. C\u00e2nd a ajuns, to\u0163i cursan\u0163ii i-au ie\u015fit \u00een \u00eent\u00e2mpinare cu v\u0103dit\u0103 \u00eengrijorare, presupun\u00e2nd c\u0103 i s-a \u00eent\u00e2mplat ceva foarte grav. V\u0103z\u00e2nd cum s-a ro\u015fit la fa\u0163\u0103, au concluzionat: \u201e\u0162i-a fost rau, vino sa te relaxezi”. \u015ei a\u015fa \u015fi-a \u00eensu\u015fit \u015fi ea o lec\u0163ie canadian\u0103.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> A\u0163i resim\u0163it discriminarea, din perspectiva condi\u0163iei de exilat?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Nic\u0103ieri pe lume nu se simte ca \u00een Canada suflul \u201eOdei bucuriei”\u00a0 compusa de Ludwig van\u00a0 Beethoven pe textul lui Friedrich Schiller: \u201eFra\u0163i pe lume to\u0163i noi suntem”. Aici s-au adunat mai mult ca oriunde, toate semin\u0163iile lumii \u015fi, dup\u0103 cum am spus ceva mai sus, subliniez iar\u0103\u015fi ce spun statisticile \u015fi p\u0103rerile sociologilor. Nicio alt\u0103 \u0163ar\u0103 din \u00eentreaga lume nu egaleaz\u0103 Canada \u00een politica de egalitate a drepturilor omului. Sigur c\u0103 loc de mai bine este oric\u00e2nd, dar aici s-a atins gradul cel mai \u00eenalt la care a putut omenirea s\u0103 ajung\u0103. Bl\u00e2nda \u015fi buna Canada, a\u015fa cum \u00eemi place s\u0103 numesc \u0163ara mea de adop\u0163ie, mi-a creat toate condi\u0163iile unui trai decent, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi ridicat m\u0103car un deget pentru ea, dar a recunoscut c\u0103 i-am f\u0103cut un dar rupt din suflet, pe fiica mea \u015fi familia ei. Dup\u0103 ce mi-am terminat rolul de bunic\u0103, la 70 de ani, climatul potrivit al acestei \u0163\u0103ri mi-a dat impulsul s\u0103 p\u0103\u015fesc pe t\u0103r\u00e2mul scrierilor.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Ce loc ocup\u0103 credin\u0163a \u00een exil? Dar prieteniile?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>\u00cen Canada ne putem p\u0103stra f\u0103r\u0103 niciun fel de restric\u0163ii portul, obiceiurile, tradi\u0163iile, avem dreptul de a ne arbora steagul na\u0163ional al\u0103turi de cel canadian, s\u0103 folosim limba \u0163\u0103rii noastre natale, dar pentru comunicare trebuie s\u0103 folosim limba comun\u0103, limba englez\u0103 sau francez\u0103. Religia ocup\u0103 un loc in viata noastr\u0103 aici ca \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Bisericile ne adun\u0103 in s\u00e2nul lor, slujbele se desf\u0103\u015foar\u0103 comform canoanelor bisericesti, doar cu unele mici restric\u0163ii. La bisericile noastre ortodoxe ascult\u0103m toaca \u015fi clopotele \u00eenregistrate pe band\u0103, ca s\u0103 nu tulbur\u0103m lini\u015ftea comunit\u0103\u0163ii. De aceea\u00a0 ne lipse\u015fte ceva din aerul cucernic ce ne \u00eenv\u0103luie ascult\u00e2nd toaca bisericii pe viu \u015fi din \u00eenfiorarea dang\u0103tului clopotelor care trimit spre \u00een\u0103l\u0163ime sfin\u0163enia g\u00e2ndului c\u0103 acolo exist\u0103 un univers necunoscut nou\u0103 pe care trebuie s\u0103 \u00eel lu\u0103m \u00een seam\u0103. Prieteniile sunt mai rare. Via\u0163a de familie este un univers pl\u0103cut, e trainic\u0103, bogat\u0103 \u015fi frumoas\u0103. C\u00e2nd dorim s\u0103 ne relax\u0103m, ne urc\u0103m \u00een ma\u015fin\u0103 \u015fi mergem cu to\u0163ii la cabane (cotigi, le spunem aici), cele mai multe propriet\u0103\u0163i personale. Muncind mult, petrec\u00e2nd o parte din timp \u00een ma\u015fini, din cauza distan\u0163elor foarte mari, oamenii g\u0103sesc o binefacere st\u00e2nd \u00een mijlocul celor dragi \u015fi robotind c\u00e2te ceva prin jurul casei.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Ce perspective are ecumenismul \u00een armonizarea rela\u0163iilor dintre exila\u0163i \u015fi popula\u0163ia \u0163\u0103rilor gazd\u0103?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>\u00cen climatul bun \u0219i cald al Canadei, guvernul are rol fundamental \u00een a uni cet\u0103\u021benii ei, chiar dac\u0103 sunt aduna\u0163i din toat\u0103 lumea. Bisericile \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 nestingherite slujbele \u00een ritul \u015fi graiul lor.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Care e diferen\u0163a \u00eentre exila\u0163ii ideologici \u015fi cei economici, ca s\u0103 etichetez a\u015fa pe cei care s-au exilat din motive de con\u015ftiin\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de cei care s-au exilat din nevoi materiale.<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>A\u015fa cum am mai spus, \u00een Canada nu exist\u0103 niciun fel de diferen\u0163e. E foarte tolerant\u0103, chiar dac\u0103 risc\u0103 uneori ca aceasta s\u0103 fie r\u0103u \u00een\u0163eleas\u0103. La aceast\u0103 \u00eentrebare, pun accent mai mult pe un aspect si anume, cel de ordin moral. Motivul emigrarii multor familii, ca \u015fi cea a noastr\u0103, este este r\u0103sturnarea valorilor umane din Rom\u00e2nia. Avem pe p\u0103m\u00e2nt o singur\u0103 via\u0163\u0103, aceasta nu este o repeti\u0163ie pentru o alt\u0103 via\u0163\u0103 mai bun\u0103 \u015fi de aceea nu am acceptat ca singura noastr\u0103 via\u0163\u0103 s\u0103 fie c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare. Ne-am dorit s\u0103 tr\u0103im \u00een demnitate, s\u0103 avem \u00eentotdeauna capul sus, s\u0103 respect\u0103m \u015fi s\u0103 fim respecta\u0163i. Putem s\u0103 ne mut\u0103m oric\u00e2nd \u00een USA unde c\u00e2\u015ftigul\u00a0 poate fi mai substan\u0163ial, dar noi am preferat Canada pentru c\u0103 ne ofer\u0103 mai mult\u0103 protec\u0163ie social\u0103, mai mult\u0103 demnitate uman\u0103 \u015fi o existen\u0163\u0103 \u00een normalitate.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Ce-l poate face, cu adev\u0103rat, fericit pe un exilat?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Depinde ce \u00ee\u015fi dore\u015fte fiecare \u015fi pentru ce a emigrat. Pentru familia mea \u015fi a\u015fa cum observ, pentru multe alte familii, \u00een Canada, este o mare binefacere traiul \u00een normalitate \u015fi \u00eentr-un grad de civiliza\u0163ie mai avansat. Aici totul e clar, e transparent, e firesc: munce\u015fti, ai, nu munce\u015fti, nu te po\u0163i \u00eembog\u0103\u0163i prin mi\u015fm\u0103\u015feli. Ca s\u0103 fiu mai bine \u00een\u0163eleas\u0103, ilustrez cu un aspect din via\u0163a noastr\u0103 cotidian\u0103. Frumuse\u0163ea convie\u0163irii cu vecinii de pe strada noastr\u0103 este una ideal\u0103. Nu se simte diferen\u0163a de comportament\u00a0 dintre vecinii no\u015ftri veni\u0163i din Grecia sau Bulgaria, cu job de v\u00e2nz\u0103tori la un magazin sau muncitori \u00een construc\u0163ii \u015fi al\u0163i vecini veni\u0163i din Germania, el doctor \u015fi ea pictori\u0163\u0103.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Cum se poate pierde identitatea etnic\u0103 \u00een exil?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Cam la a treia sau a patra genera\u0163ie se face asimilarea cu ceila\u0163i cet\u0103\u0163eni, uneori \u015fi mai devreme. Treptat se uit\u0103 limba, se r\u0103resc leg\u0103turile cu \u0163ara, la fel ca \u015fi c\u0103l\u0103toriile \u00een Rom\u00e2nia, se creeaz\u0103 noi oportunit\u0103\u0163i pentru a vizita alte \u015fi alte locuri din lumea cea larg\u0103 \u015fi cu multiplele ei forme de civiliza\u0163ie \u0219i de frumuse\u0163i. Fenomenul globaliz\u0103rii nu este numai o vorb\u0103 oarecare, cred c\u0103 are perspective.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162<\/strong>: Este integrarea exila\u0163ilor o problem\u0103 insolvabil\u0103? Cum sunt privi\u0163i cei care-\u015fi caut\u0103 o alt\u0103 patrie?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>\u00cen viitor, eu cred c\u0103 omenirea se va afla \u00eentr-un fel de du-te-vino tot mai intens. Ast\u0103zi, circula\u0163ia cu avioanele este cu mult mai frecvent\u0103 dec\u00e2t acum 10-25 de ani \u015fi are o larg\u0103 perspectiv\u0103 de dezvoltare. Vorbind de Canada, linia general\u0103 este cea de acceptare. Imensa \u00eentindere de p\u0103m\u00e2nt canadian trebuie s\u0103 fie \u0219i populat\u0103.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Care ar putea fi, pentru un exilat, \u00een\u0163elesurile dictonul latin ,,ubi bene, ibi patria\u201d!<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Dac\u0103 ne referim la stropul de otrav\u0103 strecurat \u00een acest dicton, cu \u00een\u0163elesul \u201edac\u0103 aici mi-e bine, asta mi-e patria \u015fi alta nu mai exist\u0103”, pentru rom\u00e2ni nu se aplic\u0103 dec\u00e2t ca excep\u0163ie. Pentru c\u00e2teva din motivele enumerate mai sus,\u00a0 to\u021bi membrii familiei mele iubim \u015fi cinstim din suflet \u0163ara noastr\u0103 de adop\u0163ie, dar acest nobil sentiment \u00eencape bine \u00een inima noastr\u0103 al\u0103turi de dragostea ce o purt\u0103m \u015fi \u0163\u0103rii natale. A\u015fa cum putem iubi doi p\u0103rin\u0163i, putem iubi \u015fi dou\u0103 \u0163\u0103ri. \u00centotdeauna, la s\u0103rbatori,\u00a0 arbor\u0103m cu aleas\u0103 bucurie celele dou\u0103 steaguri. Ne \u00eembr\u0103c\u0103m \u00een costumele noastre na\u0163ionale c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim noi, rom\u00e2nii, dar vorbim cu \u00eensufle\u0163ire \u015fi despre Canada\u00a0 \u015fi punem m\u00e2na la inim\u0103 \u015fi pentru imnul Canadei pe care \u00eel \u015ftim \u015fi \u00eel c\u00e2nt\u0103m, asemenea ca pentru imnul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Cum se vede \u0163ara natal\u0103 din exil? Cum se raporteaz\u0103 el la \u0163ar\u0103, la valorile ei? La ne\u00eemplinirile ei? La a\u015ftept\u0103rile ei?!<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Cei mai mul\u0163i privesc problemele grele ale \u0163\u0103rii cu n\u0103duf, cu revolt\u0103 neputincioas\u0103, cu durere \u0219i cu m\u00e2ng\u00e2iere pentru cei mul\u021bi \u0219i oropsi\u021bi, dar se \u00eentrez\u0103resc \u015fi c\u00e2teva scame de speran\u0163e pentru viitor. \u0162ara\u00a0 se vede\u00a0\u00a0 rupt\u0103 \u00een dou\u0103: o parte\u00a0 o formeaz\u0103\u00a0 popula\u0163ia ajuns\u0103 la limita s\u0103r\u0103ciei, umilit\u0103, dezorientat\u0103, p\u0103r\u00e2nd c\u0103 nu \u00een\u0163elege bine nici acum ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 nu i se lumineaz\u0103 pe ce drum s\u0103 mearg\u0103 \u015fi\u00a0 pe de alt\u0103 parte, o clas\u0103 politic\u0103 devastatoare, cu r\u0103d\u0103cini \u00een blestematul comunism, \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 din avutul \u0163\u0103rii pr\u0103dat ca \u00een codru, dup\u0103 bunul plac. Ace\u015ftia au impus un nou model de comportament care nu ne onoreaz\u0103. Totu\u015fi, se remarc\u0103 unele progrese. \u0162ara nu mai este cea pe care am l\u0103sat-o \u00een urm\u0103 cu 10-15 ani. Din an \u00een an cap\u0103t\u0103 fa\u0163\u0103 nou\u0103\u00a0 sprijinindu-se, \u00een deosebi, pe umerii oamenilor care muncesc \u00een deplin anonimat, oameni care \u00ee\u015fi v\u0103d de rosturile lor a\u015fa cum au \u00eenv\u0103\u0163at din mo\u015fi-str\u0103mo\u015fi \u015fi prinz\u00e2nd din zbor \u015fi unele beneficii ale nout\u0103\u0163ilor tehnice. Sunt mul\u0163i oameni care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 seme\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 sc\u0103ldat\u0103 \u00een lumin\u0103, cinste \u015fi h\u0103rnicie, c\u0103ci s\u0103m\u00e2n\u0163a bun\u0103, str\u0103mo\u015feasc\u0103, n-a pierit.\u00a0 \u015ei nici speran\u0163a din inima rom\u00e2nilor nu a pierit, chiar dac\u0103 \u015fi ea a fost umbrit\u0103.<\/p>\n

Nicolae B\u0102CIU\u0162:<\/strong> Cine, de ce s-ar re\u00eentoarce din exil \u00een patria mam\u0103?<\/strong><\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Exist\u0103 c\u00e2teva categorii de oameni care s-ar \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103 chiar dup\u0103 un stagiu mai \u00eendelungat \u00een Canada. Num\u0103rul cel mai mare \u00eel formeaz\u0103 oamenii v\u00e2rstnici care \u015fi-ar dori \u00eentoarcerea acas\u0103, de\u015fi nu prea se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Dac\u0103 ar avea condi\u0163ii, mul\u0163i \u00ee\u015fi doresc \u00eentoarcerea, de\u015fi nu mai g\u0103sesc nici to\u0163i oamenii \u015fi\u00a0 nici locurile a\u015fa cum le-au l\u0103sat. Exist\u0103 \u00een oameni ceva asem\u0103n\u0103tor cu r\u00e2urile. \u00cenainte de a se arunca \u00een mare, viseaz\u0103 limpezimea z\u0103rilor \u015fi frumuse\u0163ea locurilor de unde au izvor\u00e2t. La o v\u00e2rst\u0103 mai \u00eenaintat\u0103 ni se aprinde mai tare setea s\u0103 bem ap\u0103 din f\u00e2nt\u00e2na\u00a0 noastr\u0103.<\/p>\n

\u00ce\u015fi mai doresc \u00eentoarcerea cei care nu-\u015fi pot potrivi pasul \u00een ritmul vie\u021bii \u00een care au intrat. Mentalit\u0103\u0163ile cu care au venit \u00eei priponesc de \u0163\u0103ru\u015fii de acas\u0103. \u201eNu \u015ftiu canadienii s\u0103 se distreze, n-au c\u00e2rciumi la tot pasul ca la noi, nu po\u0163i s\u0103 ag\u0103\u0163i sau s\u0103 faci glume cu o femeie, nu po\u0163i s\u0103 te \u00eembe\u021bi mai zdrav\u0103n, p\u0103i ce via\u0163\u0103 e \u015fi asta?”. Al\u0163ii nu pot munci \u00een ritm alert. Vin cu un exemplu din familia mea. Profesorii au orarul de munc\u0103 de opt ore. Fiicei mele, ca directoare la un liceu, rare \u00eei sunt zilele c\u00e2nd vine acas\u0103 mai devreme de 10-12 ore de la plecarea de acas\u0103.\u00a0 E adev\u0103rat c\u0103 este pl\u0103tit\u0103 pe m\u0103sur\u0103, dar pe de alt\u0103 parte, taxele cresc \u00een raport cu venitul, \u00eenc\u00e2t poate ajunge la 40% din venit.<\/p>\n

M\u0103 \u00eentreba\u0163i pe mine dac\u0103 m-a\u015f \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia? Nu e nevoie, v\u0103 r\u0103spund grabnic. Eu acolo vie\u0163uiesc, mai ales prin scrieri. Nu m-am putut desprinde \u015fi tr\u0103iesc concomitent \u015fi \u00een Canada, ca \u00eentr-o situa\u0163ie special\u0103 \u00een care dou\u0103 lumi de mare pre\u0163 pentru mine s-au \u00eengem\u0103nat pe plan spiritual. \u00cemi iau gura de aer din Rom\u00e2nia \u00een fiecare var\u0103, petrec\u00e2nd acolo cam dou\u0103 luni, chiar dac\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenfrunt vitregiile v\u00e2rstei ajuns\u0103 acum\u00a0 la cel de al 83-lea an.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere a\u015f mai avea un cuv\u00e2nt de ad\u0103ugat. Am r\u0103spuns cu drag \u00eentreb\u0103rilor acestei anchete, ca \u00eentr-un taifas, de dragul semenilor din \u0163ar\u0103 \u015fi ca un r\u0103spuns gestului de a\u00a0 trimite\u00a0 g\u00e2ndurile spre toate z\u0103rile lumii pe unde se afl\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit neamul nostru.<\/p>\n

——————————————<\/p>\n

Elena BUIC\u0102<\/strong>, n\u0103scut\u0103 la 3 ianuarie 1933 \u00een comuna \u0162ig\u0103ne\u015fti, jude\u0163ul Teleorman. Este absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rrom\u00e2n\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai din Cluj. A fost profesoar\u0103 de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 la mai multe \u015fcoli \u015fi licee din Bihor, Cluj \u015fi Bucure\u015fti. Din anul 1998 locuie\u015fte \u00een Toronto-Canada. Debutul literar: <\/strong>a avut loc la v\u00e2rsta de 70 de ani \u00een publica\u0163ia \u201eObservatorul\u201d din Toronto, la care semneaz\u0103 o rubric\u0103 permanent\u0103. A publicat apoi \u00een revistele online. C\u0103r\u0163i publicate:\u00a0 \u00a0<\/strong>\u201eCr\u00e2mpeie de via\u0163\u0103\u201d, \u201eG\u00e2nd purtat de dor\u201d, \u201ePrin sita vremii\u201d, \u201eOglindiri\u201d, \u201eLumini\u015furi\u201d, “\u00centoarcerea spre ob\u00e2r\u015fii”, “Z\u00e2mbind vie\u0163ii”, “Liliacul de la poarta \u00eenser\u0103rii”, “Frumoasele vacan\u0163e”. Lucr\u0103ri \u00een colaborare: <\/strong>\u201cTradi\u0163ia c\u0103lu\u015fului \u00een jude\u0163ul Teleorman de la ritual la spectacol\u201d, autor Stan V. Cristea, Ed. AIUS Craiova, 2008; \u201eM\u0103rturisiri de credin\u0163\u0103 literar\u0103\u201d vol.II, pag.6 sub \u00eengrijirea lui Artur Silvestri \u2013 Carpathia Press \u2013 2008;; \u201eIn memoriam, Artur Silvestri\u201d, anul IV, nr.11-12 (46-47), decembrie, 2008; \u201eIn memoriam, Artur Silvestri\u201d, colec\u0163ie ini\u0163iat\u0103 \u015fi \u00eengrijit\u0103 de Mariana Br\u0103escu Silvestri, executat\u0103 la C.N.I. \u201eCoresi\u201d S.A. \u00een 2009, Bucure\u015fti \u015fi la aceea\u015fi editur\u0103 \u201eArtur Silvestri \u2013 A\u015fa cum l-am cunoscut\u201d, 2010.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae B\u0102CIU\u0162: Distins\u0103 doamn\u0103 Elena Buic\u0103, inten\u0163ionez s\u0103 public o carte despre exilul rom\u00e2nesc. V\u0103 invit s\u0103 r\u0103spunde\u0163i la \u00eentreb\u0103rile [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-22487","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22487","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22487"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22487\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22490,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22487\/revisions\/22490"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}