![\"\"](\"http:\/\/autori.citatepedia.ro\/foto\/petre_gigea_gorun.jpg\")
Cunosc pu\u0163ini demnitari rom\u00e2ni care s\u0103-\u015fi fi p\u0103strat caracterul \u015fi modestia de-a lungul carierei profesionale \u015fi politice. Unii devin \u201ecumsecade\u201d doar c\u00e2nd decad din func\u0163ii sau, uneori, la pensionare.<\/p>\n
Petre Gigea-Gorun, diplomat \u015fi scriitor, face parte din prima categorie. De\u015fi a ocupat meritoriu diverse func\u0163ii profesionale \u015fi politice, el a r\u0103mas mereu acela\u015fi: modest, mereu cu z\u00e2mbetul pe buze, gata oric\u00e2nd s\u0103 ajute pe oricine (chiar \u015fi pe inamici), plin de ini\u0163iative \u015fi cu o energie debordant\u0103. Din 1960 \u015fi p\u00e2n\u0103 azi locuie\u015fte \u00een acela\u015fi apartament craiovean; f\u0103r\u0103 vil\u0103, f\u0103r\u0103 autoturism, dar cu o sumedenie de prieteni.<\/p>\n
S-a n\u0103scut la 31 martie 1930, \u00een comuna doljean\u0103 Goicea, comun\u0103 \u00eenvecinat\u0103 cu B\u00e2rca lui Adrian P\u0103unescu, motiv de disput\u0103, \u00een anii 1970-1980, pentru viitorul centru urban: B\u00e2rca sau Goicea. Mama sa, Ecaterina (n\u0103scut\u0103 Chiurtu), era casnic\u0103, iar tat\u0103l a fost notarul comunei. \u00cen localitatea natal\u0103 \u015fi-a \u00eenceput studiile primare (1937-1941), le-a continuat la Liceul comercial \u201eGh. Chi\u0163u\u201d din Craiova (1941-1949) \u015fi le-a finalizat la Facultatea de Finan\u0163e \u015fi Credit a Academiei de \u015etiin\u0163e Economice din Bucure\u015fti (1949-1953). Se c\u0103s\u0103tore\u015fte, \u00een decembrie 1952, cu Marieta B\u0103dele din B\u0103ile\u015fti, care i-a d\u0103ruit doi copii: Teodor-C\u0103t\u0103lin \u015fi Irina.<\/p>\n
Dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u0163ii, se \u00eencadreaz\u0103 la Sec\u0163ia Financiar\u0103 a Regiunii Oltenia, urm\u00e2nd toate treptele ierarhice (referent, \u015fef de birou, \u015fef de serviciu, inspector finaciar), p\u00e2n\u0103 la conducerea acestei institu\u0163ii.<\/p>\n
A fost primar al Craiovei (1964-1968), primvicepre\u015fedinte al Consiliului Popular al jud. Dolj (1968-1977), ministru al Finan\u0163elor (1981-1986), guvernator al Rom\u00e2niei la Fondul Monetar Interna\u0163ional \u015fi la Banca Mondial\u0103 (1981-1986), ambasador al Rom\u00e2niei la Paris \u015fi la UNESCO (1986-1989). A fost ales, \u00een perioada 1981-1987, pre\u015fedinte al Federa\u0163iei Na\u0163ionale de \u015eah a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Dup\u0103 pensionarea din 1990, Petre Gigea-Gorun a continuat s\u0103 fie o prezen\u0163\u0103 activ\u0103 \u00een diverse institu\u0163ii \u015fi organisme nonguvernamentale: membru al Asocia\u0163iei Ambasadelor \u015fi Diploma\u0163ilor de Carier\u0103 din Rom\u00e2nia, pre\u015fedinte de onoare al Asocia\u0163iei Cultul Eroilor,filiala Dolj, prorector al Institutului de Drept \u015fi Rela\u0163ii Interna\u0163ionale \u201eN. Titulescu\u201d din Bucure\u015fti, membru \u00een Biroul Consiliului Na\u0163ional al Asocia\u0163iei Na\u0163ionale a Economi\u015ftilor din Rom\u00e2nia (AGER), pre\u015fedinte al Funda\u0163iei \u201eSatul rom\u00e2nesc-milenium III\u201d, membru al Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor din Oltenia \u015fi vicepre\u015fedinte al Uniunii Epigrami\u015ftilor din Rom\u00e2nia etc.<\/p>\n
Ca vicepre\u015fedinte al Funda\u0163iei craiovene \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201d \u015fi-a adus o contribu\u0163ie decisiv\u0103 (logistic\u0103 \u015fi financiar\u0103) \u00een amplasarea a peste 80 de pl\u0103ci memoriale \u00een Craiova, \u00een crearea Aleei Marilor Personalit\u0103\u0163i Oltene (\u00een Craiova), \u00een organizarea unor simpozioane \u015fi sesiuni \u015ftiin\u0163ifice de prestigiu.<\/p>\n
Ca ambasador \u00een Fran\u0163a, a re\u00eenfiin\u0163at Biblioteca Rom\u00e2n\u0103 din Paris (azi Centrul Cultural), dup\u0103 o \u00eentrerupere de 43 de ani, a comemorat eroii rom\u00e2ni c\u0103zu\u0163i la datorie\u00a0 \u015fi \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een Fran\u0163a, s-a \u00eent\u00e2lnit cu 43 de pre\u015fedin\u0163i-\u015fefi de stat, cu 13 prim mini\u015ftrii, cu 15 mini\u015ftrii de Externe, cu peste 40 de mini\u015ftrii de Finan\u0163e, cu peste 200 de pre\u015fedin\u0163i ai unor mari b\u0103nci comerciale, cu peste 150 de ambasadori extraordinari \u015fi plenipotentari. Este un raport diplomatic demn de laud\u0103 \u015fi model pentru tinerii diploma\u0163i rom\u00e2ni. O activitate profesional\u0103 de excep\u0163ie, motiv pentru care i s-a decernat: Ordinul Muncii, cls. III, Steaua Rom\u00e2niei, cls. V, Ordinul \u201eTudor Vladimirescu\u201d, cls. III. A fost onorat, de asemenea, cu numeroase diplome \u015fi distinc\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi str\u0103ine (o simpl\u0103 enumerare ar \u00eensemna circa 4-5 pagini!).<\/p>\n
Pseudonimul \u201eGorun\u201d ata\u015fat numelui s\u0103u dovede\u015fte leg\u0103tura sa cu literatura. Volumul s\u0103u de debut editorial, Pentru dreptate se aprinse focul<\/em> (Editura Scrisul rom\u00e2nesc, 1978), este prefa\u0163at de reputatul critic \u015fi istoric literar, Al. Piru: \u201eAutorul care se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cu sfial\u0103 \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een volum cititorilor, Petre Gigea-Gorun, este un om de o mare distinc\u0163ie sufleteasc\u0103 \u015fi un vechi amic al muzelor<\/em>\u201d, iar ciclul liric este \u201eo imagine vie a evenimentelor care acum \u015fapte decenii au \u00eens\u00e2ngerat p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, o evocare autentic\u0103, \u00eensufle\u0163it\u0103, a r\u0103scoalelor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, cu motivarea exact\u0103 a cauzelor, cu tabloul dramatic al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor […] E surprinz\u0103tor cum forma sever\u0103 \u015fi aparent \u00eenchis\u0103 a sonetului se \u00eentrune\u015fte \u00een armonia acestui fragment simfonic de epopee, l\u0103s\u00e2nd impresia sincerit\u0103\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii de ton a expozi\u0163iei<\/em>\u201d.<\/p>\n Despre acela\u015fi volum, reputatul profesor Ion Dodu B\u0103lan f\u0103cea precizarea c\u0103 nu-i vorba de un epigonism, \u201eci de continuarea unei tradi\u0163ii cu for\u0163e proprii, originale, de care poetul Petre Gigea- Gorun dispune cu prisosin\u0163\u0103, reu\u015find s\u0103 creeze un univers artistic al lui, s\u0103 se impun\u0103 ca o personalitate creatoare distinct\u0103 \u00een peisajul at\u00e2t de bogat al liricii rom\u00e2ne\u015fti contemporane<\/em>\u201d.<\/p>\n Petre Gigea-Gorun actualizeaz\u0103 sonetul \u015fi \u00een volumele urm\u0103toare: C\u0103ldura vie\u0163ii <\/em>(1979), Amintiri de acas\u0103 <\/em>(1981), La poarta vremii <\/em>(1981), Sonete sentimentale <\/em>(2002), dar \u015fi rondelul \u00eentr-o plachet\u0103 intitulat\u0103 ca atare (\u00een 2001). Poetul se define\u015fte ca un poet al tradi\u0163iei, al universului pierdut, al unei v\u00e2rste romantice, un nostalgic al copil\u0103riei edenice \u015fi al satului rom\u00e2nesc. \u015ei \u00een urm\u0103toarele volume de versuri: Sub sabia timpului <\/em>(2005), \u00cemi iau ca martor universul (<\/em>2006), De-ai mei str\u0103mo\u015fi cu drag mi-aduc aminte (<\/em>2007), Prin\u0163esa mea cu ochi alba\u015ftri (<\/em>2008), Ninsori de argint (<\/em>2008), Am\u0103gitoare patimi omene\u015fti<\/em> (2009) etc., Petre Gigea-Gorun r\u0103m\u00e2ne credincios crezului s\u0103u: \u201e\u015ei-n lumea mea r\u0103m\u00e2n un vis\u0103tor\u201d<\/em>. Satul patriarhal este evocat idilic, \u00een versuri cantabile, iubirea apare ca \u201eam\u0103gitoare patimi omene\u015fti<\/em>\u201d, iar \u201eadev\u0103rurile vie\u0163ii<\/em>\u201d medita\u0163ii grave despre timp, spa\u0163iu, iubire, via\u0163\u0103, moarte, din perspectiva stenic\u0103 a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n.<\/p>\n Memorialistica este un alt domeniu literar, \u00een care contribu\u0163iile lui Petre Gigea-Gorun sunt indispensabile pentru reconstituirea biografic\u0103 a unei personalit\u0103\u0163i sau a unei epoci. Autorul are un merit aparte: a participat nu numai ca oficialitate, ci \u015fi ca simplu observator, consemn\u00e2nd, atunci, faptele \u015fi ideile expuse. Volumul Din \u00eensemn\u0103rile unui ambasador rom\u00e2n la Paris<\/em> (2002) sau \u00een \u00cent\u00e2lniri memorabile<\/em> (2011), de pild\u0103, au \u00een prim plan personalit\u0103\u0163ile pe care Petre Gigea le-a cunoscut: Constantin Virgil Gheorghiu, Asocia\u0163ia \u201ePrietenii lui Panait Istrati\u201d din Fran\u0163a, Papa Ioan Paul al II-lea (ca poet), actri\u0163a Elvira Popescu etc.<\/p>\n Scris\u0103 \u00eentr-un ritm alert, respect\u00e2nd veridicitatea evenimentelor, \u00eentruc\u00e2t autorul are la baz\u0103 o bogat\u0103 arhiv\u0103 personal\u0103 cu documente originale sau \u00een copie, Oameni \u015fi evenimente craiovene<\/em> (2001) consemneaz\u0103 vizita lui Charles de Gaulle \u00een Craiova (mai 1968), \u00eenfiin\u0163area Festivalului \u201eMaria T\u0103nase\u201d, a Teatrului de Operet\u0103, a Muzeului de Istorie, a Filarmonicii \u201eOltenia\u201d, a Teatrului de P\u0103pu\u015fi, date despre \u201eZilele Al. Macedonski\u201d (1970). \u00cen volumul Despre Craiova, cu dragoste<\/em> (2001), reune\u015fte amintirile sale despre o serie de personalit\u0103\u0163i pe care le-a cunoscut din c\u0103r\u0163i, din via\u0163\u0103 sau i-au fost apropiate: V.G. Paleolog, C.S. Nicolaescu-Plop\u015for, Al. Piru, Iancu Jianu, I.D. S\u00eerbu, Marian Barbu, Ilarie Hinoveanu, Al. Balaci, Amza Pellea, Jean Negulescu, Nicolae Romanescu, Nicolae B\u0103lcescu, Barbu B\u0103lcescu, Tudor Vladimirescu. Se poate spune, cu deplin temei, c\u0103 municipiul Craiova \u015fi-a g\u0103sit memorialistul pe m\u0103sur\u0103.<\/p>\n Amintiri despre scriitori \u015fi al\u0163i oameni de cultur\u0103<\/em> (2003) \u201ese \u00eencadreaz\u0103 aceluia\u015fi gen memorialistic, dar \u2013 prin stilul direct, oral, evocator \u2013 este \u015fi un jurnal despre \u00abscriitori \u015fi al\u0163i oameni de cultur\u0103\u00bb \u015fi faptele lor, o panoramare incitant\u0103.<\/p>\n Cititorii au, astfel, ocazia s\u0103-\u0163i completeze cuno\u015ftin\u0163ele sau s\u0103-\u015fi fac\u0103 o imagine despre comportamentul, \u00een public sau \u00een particular, a unor personalit\u0103\u0163i marcante, parte din ei \u00eemprietenindu-se cu autorul care \u015ftie s\u0103 cultive acest sentiment.<\/p>\n A\u015fa este cazul lui Amza Pellea<\/em>, regizorului-poet Emil Loteanu,<\/em> pictorului-romancier Sabin B\u0103la\u015fa, Nichita St\u0103nescu<\/em> cu a sa <\/em>cunoscut\u0103 verv\u0103, cu Al. Piru<\/em> cu care transforma, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, nop\u0163ile \u00een prelegeri de istorie literar\u0103, cu C.S. Nicolaescu-Plop\u015for<\/em>, pe care l-a sprijinit \u00een g\u0103sirea unui imobil pentru filiala Academiei Rom\u00e2ne la Craiova, cu celebrele actri\u0163e de notorietate mondial\u0103: rom\u00e2nca Elvira Popescu<\/em> \u015fi Marina Vlady<\/em>, cu tragicul \u015fi genialul Marin Sorescu<\/em>, cu pictorul Sweitzer-Cump\u0103na<\/em>, sau cu grupul de 30 de scriitori invita\u0163i \u00een Dolj (I. L\u0103ncr\u0103jan, Horia Lovinescu, Liviu Bratiloveanu, R. Vulpescu, Pop Simion, Lauren\u0163iu Fulga, Corneliu Leu, Ion Petrache, Constantin Nisipeanu, Ion Hoban\u0103, Suzana Delciu<\/em>) <\/strong>etc.<\/p>\n Emo\u0163ionante sunt amintirile despre autentica savant\u0103 recunoscut\u0103 pe Mapamond, Ana Aslan<\/em>, pe care autorul a cunoscut-o cu prilejul unui dineu oferit de N. Ceau\u015fescu<\/em>, despre <\/strong>pre\u015fedintele francez Valery Giscard d\u2019Estaing<\/em>. Impresionan\u0163i sunt cu adev\u0103rat pacien\u0163ii Doamnei Aslan: Ch. de Gaulle, I.B. Tito, R. Reagan, Indira Gandhi, Franco, Ch. Chaplin, Claudia Cardinale, Pablo Picasso, S. Maugham, Salvador Dali, Marlene Deitrich, Aristotel Onassis, Jacqueline Kennedy<\/em> etc., dovad\u0103 peremptorie a eficacit\u0103\u0163ii tratamentului s\u0103u geriatric.<\/p>\n Pe Eugen Jebeleanu, Corneliu Leu<\/em> \u015fi pe Dan De\u015fliu<\/em> \u00eei cunoa\u015ftem \u00een atmosfera \u201eliterar\u0103\u201d de la madam Candrea, ultimul dovedindu-\u015fi talentul de recitator mai mult dec\u00e2t cel de creator. Michel Steriade<\/em>, ambasadorul culturii rom\u00e2ne \u00een general \u015fi al lui Eminescu<\/em> \u00een special, \u00een lumea francofon\u0103, este surprins \u00een accea\u015fi dragoste pentru autorul \u201eLuceaf\u0103rului\u201d, sus\u0163in\u00e2nd, la repetatele sale insisten\u0163e, o conferin\u0163\u0103 la UNESCO, scriitorul belgian de origine rom\u00e2n\u0103 mul\u0163umindu-i ambasadorului Petre Gigea<\/em> \u00eentr-un mod original: prin traducerea unor poezii \u00een limba francez\u0103. I.D. S\u00eerbu<\/em>, ardeleanu stabilit, de nevoie, \u00eentr-un fel de exil asumat, \u00een Cetatea B\u0103niei, \u00een Isarl\u00e2kul oltean, este surprins \u00een manifest\u0103rile sale fire\u015fti, nonconformiste, b\u00e2ntuit de idei. Admirabil\u0103 descrierea fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 a celebrului scriitor I.D. S\u00eerbu<\/em>, a c\u0103rei stea abia acum urc\u0103 dup\u0103 includerea lui Eugen Simion \u00een celebra colec\u0163ie \u201eOpere fundamentale\u201d a Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103.<\/p>\n Pentru o imagine \u00eentregitoare a crea\u0163iei literare a lui Petre Gigea-Gorun,<\/em> volumul se \u00eencheie cu redarea \u00een extenso a cronicilor literare sau recenziile scrise sau rostite pe calea undelor de: Al. Piru, I. Deaconescu, Radu Felix, L. Ulici, C. Dumitrache, N. Stoian, I.D. B\u0103lan, I. Petrache, M. Du\u0163escu, C. Stan, F\u0103nu\u015f B\u0103ile\u015fteanu, Emil Vasilescu, Fl. Firan, Gr. Mure\u015fan<\/em>, precum \u015fi stenograma interven\u0163iilor cu prilejul lans\u0103rii la Galeriile Radio-Arts Craiova a volumului Oameni \u015fi evenimente craiovene<\/em>, ini\u0163iatorul \u015fi moderatorul unei astfel de radiocritic\u0103 fiind Gabriela Rusu-P\u0103s\u0103rin.<\/em> Au vorbit, cu acest prilej, direct sau prin interven\u0163ie radiofonic\u0103: <\/em><\/strong>Fl. Firan, M. Pospai, Ovidiu Ghidirmic, Mihai Du\u0163escu, acad. \u015etefan \u015etef\u0103nescu, Al. Firescu, Marian Barbu, Luchian Deaconu, Tudor Nedelcea, Emil Boroghin\u0103, I.P.S. Teofan Savu <\/em>etc.<\/p>\n Prin publicarea acestor volume, Petre Gigea-Gorun<\/em> reabiliteaz\u0103 genul memorialistic, aduc\u00e2nd totodat\u0103, contribu\u0163ii \u00eensemnate la istoria recent\u0103 a rom\u00e2nilor\u201d.<\/p>\n Petre Gigea-Gorun a \u00eenf\u0103ptuit \u00een prodigioasa sa activitate lucruri bune, apreciate ca atare; posterit\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103, las\u0103 o oper\u0103 literar\u0103 divers\u0103 tip\u0103rit\u0103 \u00een 45 de volume (poezii, epigrame, teatru, memorialistic\u0103), m\u0103rturia gr\u0103itoare a unui spirit ales, rafinat, modest. Poate tocmai din aceste motive nu este (\u00eenc\u0103) membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n Tudor Nedelcea<\/strong><\/p>\n Sursa: ,,Flac\u0103ra lui Adrian P\u0103unescu” nr.11[689] <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cunosc pu\u0163ini demnitari rom\u00e2ni care s\u0103-\u015fi fi p\u0103strat caracterul \u015fi modestia de-a lungul carierei profesionale \u015fi politice. Unii devin \u201ecumsecade\u201d [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-22682","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22682","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22682"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22682\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22684,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22682\/revisions\/22684"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22682"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22682"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22682"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\ndin 27 Martie-2 Aprilie 2015.<\/p>\n