{"id":22747,"date":"2015-04-05T15:16:43","date_gmt":"2015-04-05T15:16:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=22747"},"modified":"2015-04-05T15:24:48","modified_gmt":"2015-04-05T15:24:48","slug":"ilie-badescu-in-memoriam-petre-anghel-cuvant-pentru-fratele-petre-anghel","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/04\/05\/ilie-badescu-in-memoriam-petre-anghel-cuvant-pentru-fratele-petre-anghel\/","title":{"rendered":"Ilie B\u0103descu: In Memoriam – Cuv\u00e2nt pentru fratele Petre Anghel"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Petre Anghel<\/strong><\/p>\n

(3.02.1944 \u2013 4.04.2015)<\/strong><\/p>\n

\u201dT\u0103cerea este la fel de important\u0103 ca \u0163ip\u0103tul disperat\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

Universitatea Emaus<\/em> este \u00een doliu. Prietenii revistei Sociologia azi<\/em> sunt \u00een doliu. Un doliu greu, profund, mai greu \u015fi mai ad\u00e2nc dec\u00e2t cea mai teribil\u0103 \u015fi tainic\u0103 noapte. Glas de noapte am auzit, pl\u00e2ngere \u015fi t\u00e2nguire mult\u0103. Unul dintre marii scriitori ai literaturii f\u0103r\u0103 de vreme, un stilistician din tradi\u0163ia necomparabil\u0103 a lui Tudor Vianu, istoric al literaturii rom\u00e2ne postbelice, sociolog al culturii \u015fi specialist reputat al \u015ftiin\u0163elor comunic\u0103rii, pictor al Drumului spre Emaus, un cre\u015ftin m\u0103rturisitor de o frumuse\u015fte \u00een Duh extraordinar\u0103, minunatul frate Petre Anghel s-a retras dintre noi cu o discre\u0163ie de mucenic.\u00a0 L-am \u015ftiut puternic, l-am \u015ftiut ap\u0103r\u0103tor \u015fi n-am crezut nici o clip\u0103 din acest martie am\u0103gitor c\u0103 va pleca. Mi-am zis c\u0103 este ca o pauz\u0103 de refacere, c\u0103 trebuie s\u0103 primim luna aceasta ca pe un intermezzo, cu mult\u0103 r\u0103bdare, cu discre\u0163ie \u015fi rug\u0103ciune. L-am a\u015fteptat zilnic, am crezut c\u0103 e doar o stare, ca o m\u0103gur\u0103 trec\u0103toare, \u015fi vestea plec\u0103rii sale a str\u0103b\u0103tut ca fulgerul cerul lini\u015ftei noastre, al speran\u0163ei \u015fi al planurilor adumbrite de grija veacului \u00eens\u0103 nicidecum de spaima cap\u0103tului. Ce timp este acesta care deodat\u0103 s-a f\u0103cut zid de la p\u0103m\u00e2nt la cer, \u00eentre un februarie alb \u015fi acest martie negru? L-am ascultat vreme de aproape un ceas vorbindu-le studen\u0163ilor la finele lui februarie \u015fi iat\u0103 c\u0103 fotoliul s\u0103u de profesor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor e gol. Ce cuvinte se pot ad\u0103uga \u00een fa\u0163a scaunului singur\u0103t\u0103\u0163ii? A tr\u0103it ca un mucenic, a plecat ca un mucenic. \u00cen toate a fost el \u00eensu\u015fi, discret \u015fi inconfundabil, bl\u00e2nd \u015fi riguros, r\u0103bd\u0103tor \u015fi \u00een\u0163elept, smerit dar cu un acut sim\u0163 al distinc\u0163iei valorilor. \u201eOmul, obi\u015fnuia el s\u0103 spun\u0103, este caracterizat de g\u00e2ndul s\u0103u, de tr\u0103irea sa, de haina pe care o \u00eembrac\u0103 \u015fi de vorba pe care o roste\u015fte. El este caracterizat chiar de t\u0103cerea lui\u201d. \u00centre scriitori a \u015ftiut asemenea celor mari s\u0103 caute sensurile divine \u00een cele trec\u0103toare, ca m\u0103rturisitor l-a cunoscut pe Hristos cu inima \u015fi n-a mai plecat de la El, ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi magistru a \u015ftiut s\u0103 foloseasc\u0103 t\u0103cerea ca vechii \u00een\u0163elep\u0163i. A \u015ftiut, asemenea celor pu\u0163ini, s\u0103 citeasc\u0103 \u201elocul na\u015fterii dup\u0103 un accent pus pe o silab\u0103\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103. A \u015ftiut unde este punctul dintre grab\u0103 \u015fi am\u00e2nare. I-au fost scumpe cuvintele acestea ale lui Anton Pan, despre care a scris \u015fi a conferen\u0163iat incomparabil de p\u0103trunz\u0103tor: \u201eC\u00e2nd vrei s\u0103 vorbe\u015fti, la gur\u0103 s\u0103 aibi lac\u0103t \u015fi m\u0103sur\u0103\u201d. A fost, a r\u0103mas \u015fi se m\u0103rturise\u015fte \u00eenc\u0103, \u00een toat\u0103 vremea, ca un mare iubitor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103. Ce g\u00e2nd \u00eenalt a avut \u00een fa\u0163a limbii rom\u00e2ne! \u201e\u015ei dac\u0103 nu \u015ftim cu ce fapte ne vom \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa \u00eenaintea Celui Prea\u00eenalt, \u015ftim c\u0103 doar \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00cei vom putea vorbi. Fiindc\u0103 doar \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015ftim s\u0103\u2013I spunem rug\u0103ciunea tainic\u0103.\u201d \u00cen dreptul limbii rom\u00e2ne, \u00eei pl\u0103cea s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 acest vers al lui Eminescu: \u201eA pus \u00een tine Domnul nemargini de g\u00e2ndire\u2026\u201d. <\/em>\u0218i c\u0103ut\u00e2nd t\u00e2lcuire la versul poetului le-a g\u0103sit \u00een reflec\u0163ia lui C Noica: \u201eNemargini trebuie s\u0103 fie, de vreme ce oricare limb\u0103 este vorbirea \u00eens\u0103\u015fi, fiind datoare s\u0103 exprime totul. Dar ciud\u0103\u0163enia este c\u0103 marginile vin dinafar\u0103, pe c\u00e2nd nemarginile din\u0103untru. Dac\u0103 \u015ftii din afar\u0103 o limb\u0103, nu-i po\u0163i vedea dec\u00e2t marginile. De posibilit\u0103\u0163ile ei nesf\u00e2r\u015fite dai seama din\u0103untru. E\u015fti sem\u0103d\u0103u al limbii doar din\u0103untru\u201d. \u0218i, da, fratele Petre a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne un sem\u0103d\u0103u al limbii rom\u00e2ne. El a intrat \u015fi a r\u0103mas \u00een templul limbii rom\u00e2ne, a oficiat cu sfin\u0163enie cultul limbii sale, socotind-o una dintre limbile \u00een care, cum spunea, se poate vorbi cu Dumnezeu f\u0103r\u0103 translatori, f\u0103r\u0103 traduceri, ca \u015fi cum s\u00e2mburele a toate cazaniile, a toat\u0103 predica, s-ar odihni \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Despre fratele Petre vom mai scrie \u015fi vorbi, c\u0103ci comoara lui ne \u00eendatoreaz\u0103 mult \u015fi departe. Acum, \u00eens\u0103, e momentul s\u0103 ne reamintim \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui despre concordan\u0163a dintre cuv\u00e2nt \u015fi t\u0103cere. \u201eAceasta din urm\u0103, t\u0103cerea, este la fel de important\u0103 ca \u0163ip\u0103tul disperat. \u00cen\u0163eleptul ne-ar \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi c\u0103 este un timp la vorbirii \u00een pie\u0163e, dar \u015fi unul al t\u0103cerii\u201d. Acesta este un timp al t\u0103cerii, fiindc\u0103, da, aceasta \u201eeste la fel de important\u0103 ca \u0163ip\u0103tul disperat\u201d. Se aude despic\u00e2nd vaetul clipei \u00een t\u0103cerea iubitoarei \u015fi devotatei sale so\u0163ii, care nu se las\u0103 m\u00e2ng\u00e2iat\u0103 fiindc\u0103, iat\u0103, nu mai poate s\u0103-i fie al\u0103turi, \u00een t\u0103cerea fiilor \u015fi \u00een uluirea prietenilor \u015fi a fra\u0163ilor, \u00een odr\u0103slirea st\u00e2lp\u0103rilor de florii, \u00een glasurile copiilor care tot vin spre drumul Iersusalimului ca s\u0103 c\u00e2nte \u201dOsana, Osana, Bine este cuv\u00e2ntat cel ce vine \u00eentru numele Domnului\u201d. \u00cen g\u00e2ndul de frate care se fr\u00e2nge de neputin\u0163a durerii c\u00e2nd, iat\u0103, veni clipa s\u0103 spun\u0103: Dumnezeu s\u0103 te odihneasc\u0103 \u00een pacea Duhului S\u0103u, frate Petre! Amin!<\/p>\n

Cuv\u00e2nt dup\u0103 cuv\u00e2nt<\/p>\n

Fratele nostru a plecat pe lumin\u0103, de pa\u015ftele eliber\u0103rii din robie a poporului ales \u015fi al \u00eent\u00e2lnirii lui cu Dumnezeu, \u015fi deopotriv\u0103 la ceasul venirii copiilor cu st\u00e2lp\u0103ri s\u0103 c\u00e2nte \u201eOsana\u201d Celui ce vine \u00eentru Numele Domnului. Plec\u0103rile \u00ee\u015fi au taina lor \u015fi cine ar \u00eendr\u0103zni s\u0103-\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 o poate p\u0103trunde. Dar cercul care se deschide este el \u00eensu\u015fi gr\u0103itor.<\/p>\n

Ilie B\u0103descu<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Sociologia Azi<\/a> via Ziaristi Online<\/a><\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Petre Anghel, profesor universitar \u0219i prolific scriitor contemporan, a plecat dintre noi.\u00a0<\/strong><\/p>\n

O scurt\u0103 biografie a lui Petre Anghel, potrivit Wikipedia<\/a>:<\/p>\n

A absolvit \u00een anul 1969 Facultatea de Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Universitatea Bucure\u0219ti. A ob\u021binut titlul de doctor \u00een filologie cu o tez\u0103 despre Mihai Ralea (1978) \u0219i doctoratul \u00een teologie cu teza Influen\u021ba literaturii sapien\u021biale asupra literaturii rom\u00e2ne (2003). Doctorand in Sociologie. A debutat cu volumul de versuri Duhul p\u0103m\u00e2ntului, girat de Mircea Ciobanu \u0219i Marin Preda. \u00cen 1976 debuteaz\u0103 \u00een proz\u0103 cu romanul Fratele nostru Emanuel, editat de Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, pentru care ob\u021bine premiul Asocia\u021biei Scriitorilor din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Petre Anghel m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a avut \u0219ansa rar\u0103 de a cunoa\u0219te \u00eendeaproape trei personalit\u0103\u021bi de excep\u021bie ale culturii contemporane, la umbra c\u0103rora \u0219i-a modelat spiritul: Constantin Noica, Marin Preda \u0219i Petre \u021au\u021bea. De marele editor Mircea Ciobanu, el \u00eensu\u0219i un poet \u0219i prozator de excep\u021bie, l-a legat o prietenie irepro\u0219abil\u0103.<\/p>\n

Autorul se declar\u0103 crea\u021bia profesorilor de la Facultatea de Litere din Universitatea Bucure\u0219tean\u0103: Al. Rosetti, Zoe Dumitrescu-Bu\u0219ulenga, Ovidiu Drimba, Dumitru Micu, Eugen Simion, Cornel Mihai Ionescu, Al. Han\u021b\u0103, Constantin Cruceru, Octavian Butoi.<\/p>\n

Dup\u0103 1989, Petre Anghel, fructific\u00e2nd experien\u021ba de ziarist \u0219i scriitor, se dedic\u0103 activit\u0103\u021bii didactice universitare, specializ\u00e2ndu-se \u00een domeniul \u0219tiin\u021belor comunic\u0103rii, fiind lector dr. la Institutul Teologic Adventist, conf. dr. la Institutul Teologic Baptist, prof. univ. dr. la Universitatea din Bucure\u0219ti (Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103), conduc\u0103tor de doctorat \u00een domeniul \u0218tiin\u021be ale Comunic\u0103rii.Conducator de doctorat cu un remarcabil umor fin.<\/p>\n

Romane:<\/strong><\/p>\n