{"id":23096,"date":"2015-04-14T17:02:04","date_gmt":"2015-04-14T17:02:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=23096"},"modified":"2015-04-14T17:02:55","modified_gmt":"2015-04-14T17:02:55","slug":"vavila-popovici-tacerea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/04\/14\/vavila-popovici-tacerea\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: T\u0103cerea"},"content":{"rendered":"

\"Imagini\u201eOmul are nevoie de doi ani pentru a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i de \u0219aizeci ca s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 tac\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0\u2013 Lion Feuchtwanger<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am primit c\u00e2ndva \u00een dar o statuet\u0103 frumoas\u0103. Emo\u021bionat\u0103 \u00een acele clipe, am \u00eentrebat uimit\u0103: \u201eEste Tacita?\u201d \u201eT\u0103cerea este c\u0103utat\u0103 \u0219i iubit\u0103 de poe\u021bi\u201d, mi s-a r\u0103spuns. \u00cemi amintesc c\u0103 am plecat cu ea \u00een bra\u021be, de\u0219i era grea \u0219i m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 mul\u0163i dau t\u0103cerii un nume expresiv, mai oportun, \u00eei zic calitate; al\u0163ii \u00eens\u0103 \u00eei zic virtute \u0219i pot avea dreptate, pentru c\u0103 sunt \u00eemprejur\u0103ri c\u00e2nd t\u0103cerea implic\u0103 o mare putere sufleteasc\u0103. Iar poe\u021bii sunt \u00eentr-adev\u0103r cei ce caut\u0103 \u0219i ador\u0103 t\u0103cerea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u0103cerea poate fi de c\u00e2teva clipe pentru sp\u0103larea unui g\u00e2nd, pentru luminarea lui \u00eenainte de a fi rostit, dar exist\u0103 \u0219i t\u0103cere care merge \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei \u0219i care necesit\u0103 mai mult timp de g\u00e2ndire, este t\u0103cerea ca drum al crea\u021biei, \u00een care exist\u0103 o intens\u0103 concentrare a spiritului, o gesta\u021bie a g\u00e2ndului care se construie\u0219te, se filtreaz\u0103, se rotunje\u0219te, se lumineaz\u0103 \u00eenainte de intrarea \u00een lume prin cuv\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u0103cerea are legile ei, necesar a fi folosite at\u00e2t \u00een conversa\u021biile uzuale, c\u00e2t \u0219i atunci c\u00e2nd intr\u0103m \u00een biblioteci, l\u0103ca\u0219uri de cult, teatre, s\u0103li de concerte etc. Comunicarea, \u00een general, nu ar trebui s\u0103 existe f\u0103r\u0103 spa\u021biul de t\u0103cere care permite reflec\u021bia, trecerea g\u00e2ndurilor prin filtrul ra\u021biunii, ca apoi s\u0103 le po\u021bi rosti. Filozoful italian Francesco Orestano (1873-1945) spunea c\u0103 \u201eexist\u0103 o art\u0103 a t\u0103cerii nu mai pu\u021bin \u00eensemnat\u0103 \u0219i eficace ca arta de a vorbi. A asculta \u0219i a t\u0103cea, a t\u0103cea \u00een mod deliberat, cu fermitate, \u00een chip absolut, este o neobi\u0219nuit\u0103 \u0219i pre\u021bioas\u0103 regul\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i un mijloc sigur de mari victorii.\u201d<\/em> Chiar regula monahal\u0103 este \u201es\u0103 nu \u00eencepi s\u0103 vorbe\u015fti f\u0103r\u0103 s\u0103 fii \u00eentrebat\u201d,<\/em> cu scopul de a asculta, a reflecta asupra \u00eentreb\u0103rii \u0219i a da r\u0103spunsul cuvenit. Lini\u015ftea clipelor de t\u0103cere este binef\u0103c\u0103toare at\u00e2t pentru suflet, c\u00e2t \u0219i pentru minte. Poe\u021bii iubesc t\u0103cerea \u0219i o consider\u0103 aduc\u0103toare de r\u0103spunsuri. Poetul-filozof rom\u00e2n Lucian Blaga (1895-1961) pentru a reda imperiul lini\u0219tii, al t\u0103cerii, m\u0103rturisea \u00een versurile lui c\u0103 aude \u201ecum se izbesc de geamuri razele de lun\u0103\u201d.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u0103cerea\u00a0are glasul ei de\u00a0\u00een\u021belepciune, dar poate avea \u0219i ascunzi\u0219ul prostiei. Nu despre cel din urm\u0103 \u00eencerc s\u0103 vorbesc, \u00een cazul c\u0103ruia chiar este nevoie a prelungi t\u0103cerea \u0219i a nu ie\u0219i din spa\u021biul ei. <\/em>Despre t\u0103cerea ca \u00een\u021belepciune au vorbit filozofii \u0219i scriitorii, spun\u00e2nd c\u0103 uneori t\u0103cerea \u00eenseamn\u0103 putere \u0219i profunzime, filozoful german Arthur Schopenhauer asemuind-o cu un copac de care at\u00e2rn\u0103 fructul numit pace<\/em>. Este necesar, ca atare, un fr\u00e2u al limbii, timp \u00een care g\u00e2ndul s\u0103 discearn\u0103 vorbele. \u201eCel ce sl\u0103be\u0219te fr\u00e2ul limbii dovede\u0219te c\u0103 e departe de virtute\u201d<\/em> spunea Pustnicul Avva Isaia (sec. al IV-lea). A t\u0103cea \u0219i a vorbi se face cu m\u0103sur\u0103, spunea el, altfel \u0219i t\u0103cerea \u0219i vorb\u0103ria pot face mult r\u0103u. Adic\u0103, s\u0103 te \u00eenve\u0163i c\u00e2t po\u0163i de mult s\u0103 taci; s\u0103 taci c\u00e2nd g\u00e2ndurile se \u00eenv\u0103lm\u0103\u015fesc \u00een minte \u0219i cer s\u0103 fie exprimate \u00een cuvinte!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen timp ce limba este \u00eenfr\u00e2nat\u0103, mintea g\u00e2nde\u0219te \u0219i un simplu gest – un sur\u00e2s, o privire insistent\u0103, o mi\u0219care a mu\u0219chilor fe\u021bii pot \u00eenlocui cu prisosin\u021b\u0103 clipele mute. Uneori ne vine \u00een ajutor, alteori ne d\u0103 de gol. M\u0103 g\u00e2ndesc la poetul-filozof Lucian Blaga (1895-1961), la \u00eent\u00e2lnirea dintre el \u0219i Iorga, descris\u0103 de Blaga: \u201eIlustrul profesor scria la o mas\u0103, cople\u0219it de manuscrise \u0219i c\u0103r\u021bi\u2026 da ordine, corecta (\u2026). M\u0103 sim\u021beam \u00een fa\u021ba unei uzine (\u2026) Dar pe dumneata nu te intereseaz\u0103 lucrurile astea, \u0219i-a \u00eentrerupt pledoaria Iorga. D-ta e\u0219ti\u00a0 metafizician!\u201d<\/em> Da, cel care vorbea mult \u0219i repede era Nicolae Iorga, omul dotat cu o memorie extraordinar\u0103, cel mai mare istoric \u0219i savant al Rom\u00e2niei din toate timpurile! \u0218i Blaga era \u00eentr-adev\u0103r metafizicianul, copilul a c\u0103rui mu\u021benie s-a manifestat p\u00e2n\u0103 la patru ani \u0219i c\u0103reia \u00eei datora, dup\u0103 spusele sale, prematura tendin\u021b\u0103 de interiorizare, de concentrare \u00een sine. Povestea, tot el, c\u0103 \u00eentr-o noapte, \u021bin\u00e2nd m\u00e2na ru\u0219inat peste ochi, a \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci \u00a0\u00eens\u0103 \u201elumina cu care ochii mei r\u0103spundeau la \u00eentreb\u0103ri \u0219i \u00eendemnuri era poate mai vie \u0219i mai \u00een\u021beleg\u0103toare dec\u00e2t la al\u021bi copii\u201d.<\/em> Mai t\u00e2rziu, Blaga intra \u00een minunata \u201erobie a cugetului\u201d <\/em>\u00een t\u0103cerea mult dorit\u0103,<\/em> de\u0219i, din copil\u0103rie \u0219i p\u00e2n\u0103 la moarte a fost b\u00e2ntuit, dup\u0103 cum se exprima un critic, \u201ede nelini\u0219tile metafizicii ale cunoa\u0219terii, de setea n\u0103prasnic\u0103 de a p\u0103trunde c\u00e2t mai ad\u00e2nc \u00een tainele lumii<\/em>, nestrivind \u201ecorola de minuni a lumii\u201d – <\/em>\u00a0metafor\u0103 memorabil\u0103. C\u00e2t prive\u0219te t\u0103cerea femeii, Blaga considera c\u0103 femeia de\u021bine un secret al existen\u021bei, din vremea c\u00e2nd Evei \u0219arpele i-a \u0219optit ceva, t\u0103cerea ei misterioas\u0103 fiind unul din misterele lumii: \u201e\u2026 De-atunci femeia-ascunde sub pleoape-o tain\u0103\/ \u0219i-\u0219i mi\u0219c\u0103 geana parc\u0103-ar zice\/ c\u0103 ea \u0219tie ceva,\/ ce noi nu \u0219tim,\/ ce nimeni nu \u0219tie,\/ nici Dumnezeu chiar.\u201d<\/em> Sigur c\u0103 nu to\u021bi oamenii sunt la fel \u0219i nu toate femeile sunt t\u0103cute, \u00een momente \u00een care ar trebui s\u0103 fie!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u0103cerea a fost privit\u0103 \u00eentotdeauna ca o putere. Din timpurile cele mai vechi g\u0103sim semne de adorare aduse t\u0103cerii. G\u0103sim astfel unele popoare care au amulete \u0219i alte feti\u015furi reprezent\u00e2nd t\u0103cerea. Invariabil, asemenea imagini \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 o femeie cioplit\u0103 dintr-o bucat\u0103 de lemn sau alte materiale, st\u00e2nd dreapt\u0103 \u0219i \u021bin\u00e2nd un deget la buze. Ideea este venit\u0103 de la vechii Greci care celebrau pe Harpocrate, un t\u00e2n\u0103r efeb cu degetul pus pe buzele str\u00e2nse. Divinitatea greac\u0103, de fapt de origine egiptean\u0103 \u0219i adoptat\u0103 mai t\u00e2rziu, a fost apoi preluat\u0103 \u015fi de Romani, spre a fi adorat\u0103 ca zei\u0163\u0103 a lini\u015ftii, Tacita,<\/em> nume propriu ce a constituit r\u0103d\u0103cina lingvistic\u0103 a substantivului existent \u00een limba rom\u00e2n\u0103; \u201et\u0103cere\u201d. O credin\u0163\u0103 foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 cerea ca \u00eentr-o anumit\u0103 zi Cupidon s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 un trandafir lui Harpocrate, drept r\u0103splat\u0103 c\u0103 p\u0103strase t\u0103cerea asupra faptelor \u015fi purt\u0103rii mamei sale, Venus, \u015fi pentru a-l stimula s\u0103 tac\u0103 mai departe\u2026 Pe vremea aceea simbolul discre\u0163iei era trandafirul. De aceea, la ospe\u0163e, exista obiceiul s\u0103 se a\u015feze pe mas\u0103 un vas cu trandafiri, fiind o invita\u0163ie pentru oaspe\u0163i s\u0103 nu lase s\u0103 le scape cumva vreo tain\u0103 sub \u00eenr\u00e2urirea liba\u0163iilor. Obiceiul a disp\u0103rut, amintirea lui a r\u0103mas \u00eens\u0103 sintetizat\u0103 \u00eentr-un proverb: \u201eS\u0103 dezv\u0103lui vasul cu roze\u201d,<\/em> ajuns la unele popoare ca o expresie ce arat\u0103, \u00een urma unei curiozit\u0103\u0163i indiscrete, dest\u0103inuirea unor lucruri care ar fi trebuit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pururi ascunse. Este bine, este r\u0103u? Cred c\u0103 este \u0219i bine \u0219i r\u0103u. Este r\u0103u fiindc\u0103 r\u0103m\u00e2i cu sufletul \u00eenc\u0103rcat, este bine, fiindc\u0103 nu orice vulgaritate pe care \u0219i-o permite omul, trebuie dat\u0103 \u00een vileag, \u00een public. Poate fi o neru\u0219inare din partea acelui om \u0219i poate, este mai bine a fi trimis\u0103 \u00een spa\u021biul uit\u0103rii, a se institui t\u0103cerea, cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de a nu fi repetat gestul vulgar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u0103cerea a fost \u0219i este o calitate pre\u021buit\u0103 \u0219i ea trebuie dob\u00e2ndit\u0103 de-a lungul vie\u021bii, prin educa\u021bie \u0219i voin\u021b\u0103.\u00a0 Lec\u021bia care trebuie \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 este aceea c\u0103 \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 ascul\u021bi, ca apoi s\u0103 te lansezi \u00een conversa\u021bii, p\u0103reri. Ne-am prost obi\u0219nuit de a vorbi prea mult, f\u0103r\u0103 a trece g\u00e2ndurile prin filtrul ra\u021biunii, a nu t\u0103cea c\u00e2nd trebuie. A t\u0103cea \u00eenseamn\u0103 \u0219i a-\u021bi st\u0103p\u00e2ni pornirile, furiile. Din cele mai \u00eendep\u0103rtate timpuri st\u0103p\u00e2nirea de sine a fost important\u0103 pentru oameni. Opus acestei calit\u0103\u021bi este vorba exploziv\u0103, mult\u0103, asem\u0103n\u0103toare mahalagismului, clevetirea, colportarea informa\u021biilor la adresa cuiva, atitudini frecvent relatate \u00een opera dramaturgului nostru Ion Luca Caragiale, sub forma unor expresii vulgare, dar \u0219i lipsa de respect \u00eentr-un dialog, atunci c\u00e2nd nu este l\u0103sat cel\u0103lalt s\u0103-\u0219i termine ce are de spus \u0219i i se taie fraza, ideea neput\u00e2nd fi exprimat\u0103 \u00een \u00eentregime. C\u00e2nd un om spune o prostie sau ceva necuviincios, observatorul oripilat de prostia omului, aminte\u0219te proverbul rom\u00e2nesc: \u201el-a luat<\/em> gura pe dinainte\u201d. <\/em>Ce bine ar fi ca tot omul s\u0103 \u0219tie c\u00e2nd s\u0103 tac\u0103, c\u00e2nd s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 nu jigneasc\u0103, s\u0103 nu tulbure atmosfera! M\u0103-ntorc tot la Lucian Blaga, iubitor al t\u0103cerii, amintind un fragment din poemul \u201eTainele ini\u021biatului\u201d: \u201eOmule, \u021bi-a\u0219 spune mai mult,\/ dar e-n zadar,- \/ \u0219i afar\u0103 de-aceea stele r\u0103sar\/ \u0219i-mi fac semn s\u0103 tac\/ \u0219i-mi fac semn s\u0103 tac.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Politicienii pe care i-am avut de cur\u00e2nd \u0219i \u00eei mai avem, au uzat de aceast\u0103 impolite\u021be, crez\u00e2nd c\u0103 dob\u00e2ndesc superioritatea \u00eentr-un dialog. Este o dorin\u021b\u0103 de a epata, permi\u021b\u00e2ndu-\u0219i libert\u0103\u021bi, cinisme, vulgarit\u0103\u021bi \u00een exprimare, elimin\u00e2nd astfel spa\u021biul necesar al t\u0103cerii. De aceea au existat \u0219i mai exist\u0103 \u00een lume regi, sau conduc\u0103tori cu comportament regesc \u0219i care uzeaz\u0103 de un vocabular ales, din care sunt eliminate vulgarit\u0103\u021bile, tonurile ridicate, se folosesc pauzele, t\u0103cerile \u0219i gesturile respectuoase \u00een conversa\u021bii. Filozoful Nietzsche avea dreptate c\u00e2nd spunea c\u0103 \u201elibertatea prea mare fixeaz\u0103 orizonturi str\u00e2mbe\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exemplul negativ dat \u201ede sus\u201d, a fost urmat cu credin\u021b\u0103 de foarte mul\u021bi politicieni, fiindc\u0103 puterea exemplului conteaz\u0103. E greu s\u0103-\u021bi p\u0103strezi demnitatea, modestia, naturale\u021bea, de fapt simplitatea pe care o are omul ca o bog\u0103\u021bie, \u00een asemenea condi\u021bii, av\u00e2nd conduc\u0103tori cu prea pu\u021bin\u0103 fr\u00e2n\u0103 \u00een vorbire. Oamenii educa\u021bi, integri care nu au suportat un astfel de comportament, au plecat din sfera politicului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fostul pre\u0219edinte s-a exprimat \u0219i continu\u0103 s\u0103-\u0219i exprime p\u0103rerea asupra justi\u021biei, cu \u00eend\u00e2rjire, poate de mul\u021bi ne\u00een\u021beleas\u0103. Se uit\u0103 sau se minimalizeaz\u0103 faptul c\u0103 doar atunci c\u00e2nd domnia legii ne c\u0103l\u0103uze\u0219te, binele moral se poate \u00eenf\u0103ptui. Sigur, dac\u0103 moralitatea public\u0103 ar fi des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, nu ar mai fi nevoie de constr\u00e2ngeri. Odat\u0103 cu dezvoltarea sim\u021bului moral, autoritatea \u00ee\u0219i va putea reduce activitatea, l\u0103s\u00e2nd loc libert\u0103\u021bii, chiar \u0219i a celei de exprimare. Acesta ar fi sensul progresului uman. Dar nu este cazul, nu este momentul. De ce nu exist\u0103 r\u0103bdare \u0219i se for\u021beaz\u0103 \u00eempiedicarea ac\u021biunilor autorit\u0103\u021bilor? \u00cen ce scop, se face acest lucru, ne putem \u00eentreba. <\/em>\u0218i aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, c\u00e2nd justi\u021bia a dob\u00e2ndit \u00eencrederea societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im, c\u00e2nd s-a realizat un mecanism judiciar capabil s\u0103 condamne pe oricine ar fi el, c\u00e2nd se dore\u0219te a se face lumin\u0103 \u00een obscuritatea corup\u021biei. Chiar nu vrem s\u0103 triumfe dreptatea?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ziarul DW din data de 8 aprilie 2015 am citit un articol intitulat \u201eMahalaua etern\u0103\u201d, \u00een care se d\u0103 \u00een vileag comportamentul fostului pre\u0219edinte al \u021b\u0103rii noastre: \u201e\u2026Ce a fost bun, acum e r\u0103u, ce a fost de \u00eencredere, acum e suspect, ce a fost pur, acum e maculat. Aceast\u0103 instabilitate \u015fi nesiguran\u0163\u0103, aceast\u0103 hegemonie a umorilor este \u00eens\u0103 tr\u0103s\u0103tura de baz\u0103 a mahalalei, \u00een care absolut nimic nu este cu adev\u0103rat respectabil \u015fi unde totul poate fi t\u00e2r\u00e2t \u00een v\u00e2rtejul invectivelor\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103 \u00eencheiam un poem cu cuvintele: \u201e<\/em>Istoria mahalalelor se repet\u0103!\/ \u015ei anii mei, anii t\u0103i, anii copiilor no\u015ftri se duc…\u201d <\/em>Ar trebui schimbat\u0103 g\u00e2ndirea, comportamentul, m\u0103car al genera\u021biilor viitoare, de revenire la modestia, cugetarea \u0219i bunul sim\u021b al rom\u00e2nului, calit\u0103\u021bi preponderente c\u00e2ndva, la cur\u0103\u021benia \u0219i \u00eennobilarea sufletelor, m\u0103car de acum \u00eenainte, dup\u0103 o pauz\u0103 de aproape, \u00een cur\u00e2nd \u2026 un secol.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a evita s\u0103 arunci g\u00e2ndurile ur\u00e2te \u00een fa\u021ba celorlal\u021bi, \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 realizezi c\u0103 aceast\u0103 exteriorizare este nepotrivit\u0103, s\u0103 sim\u021bi \u0219i s\u0103 ai puterea de a da dovad\u0103 de o t\u0103rie de caracter – ab\u021binerea. S\u0103 nu arunci cu pietre \u00een apele care se vor limpezite! S\u0103 vorbe\u0219ti c\u00e2nd trebuie \u0219i ce trebuie. \u00cen rest, s\u0103 taci! Tocmai aceast\u0103 caracteristic\u0103 \u2013 ab\u021binerea – a fost aceea care a f\u0103cut ca t\u0103cerea s\u0103 fie pre\u0163uit\u0103 dintotdeauna de g\u00e2nditori.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eOmul are nevoie de doi ani pentru a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i de \u0219aizeci ca s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 tac\u0103.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-23096","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23096","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23096"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23096\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23099,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23096\/revisions\/23099"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23096"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23096"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23096"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}