{"id":23204,"date":"2015-04-18T17:03:10","date_gmt":"2015-04-18T17:03:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=23204"},"modified":"2015-04-18T17:03:10","modified_gmt":"2015-04-18T17:03:10","slug":"vavila-popovici-o-personalitate-marcanta-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/04\/18\/vavila-popovici-o-personalitate-marcanta-a-romaniei\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: O personalitate marcant\u0103 a Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00a0\u201eViitorul este continuarea trecutului.\u201d<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Constantin R\u0103dulescu-Motru (1868-1957) a fost filozof, psiholog, unul dintre cei mai mari \u015fi printre primii psihologi rom\u00e2ni, om politic, academician, personalitate marcant\u0103 a Rom\u00e2niei primei jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului XX. De la moartea lui au trecut, iat\u0103, 58 de ani. A urmat liceul la Craiova \u0219i simultan Facultatea de Drept \u0219i Facultatea de Litere \u0219i Filozofie din Bucure\u0219ti. L-a avut profesor pe Titu Maiorescu, cu care a devenit prieten, \u00eentre ei realiz\u00e2ndu-se leg\u0103turi spirituale puternice \u0219i de durat\u0103, am\u00e2ndoi plec\u00e2nd \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie \u00een Austria, Germania \u0219i Elve\u021bia, vizit\u00e2nd\u00a0 universit\u0103\u021bi prestigioase din unele centre culturale \u0219i stabilind contacte cu aceste \u021b\u0103ri. \u00centre 1890 \u0219i 1893 se statornice\u0219te \u00een Germania. Dup\u0103 ce studiaz\u0103 un semestru la M\u00fcnchen, se mut\u0103 la Leipzig. Acolo, timp de trei ani, lucreaz\u0103 \u00een laboratorul vestitului psiholog\u00a0 Wilhelm Wundt. Al\u0103turi de studiile psihologice, pe care le face sub \u00eendrumarea profesorului Wundt, frecventeaz\u0103 \u0219i alte cursuri care-i folosesc la\u00a0 \u00eembog\u0103\u021birea cuno\u0219tin\u021belor. \u00cen 1892 \u00ee\u0219i adaug\u0103 numele de Motru la cel de R\u0103dulescu. Un an mai t\u00e2rziu, devine doctor \u00een filozofie. \u00centre 1895 \u0219i 1899 este bibliotecar la biblioteca Funda\u021biei Universitare Carol I, \u00een 1918 devine director al Teatrului National din Bucure\u0219ti, \u00een 1929 este primit \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103, iar \u00een 1938 devine pre\u0219edintele acestei institu\u021bii, func\u021bie exercitat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1941.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucrarea sa de \u00eenceput a fost intitulat\u0103 \u00a0F.W. Nietzsche. Via\u021ba \u0219i filosofia, elaborat\u0103 \u00een 1897, apoi au urmat alte lucr\u0103ri, printre care \u0219i Sufletul neamului nostru. Calit\u0103\u021bi bune \u0219i defecte – 1910, Rom\u00e2nismul. Catehismul unei noi spiritualit\u0103\u021bi – 1936, Psihologia poporului rom\u00e2n – 1937 \u0219i lista se \u00eencheie cu Etnicul rom\u00e2nesc. Comunitate de origine, limb\u0103 \u0219i destin – 1942.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Psihologia Poporului Rom\u00e2n are ca moto: \u201e\u00cen om este at\u00e2ta realitate c\u00e2t\u0103 este \u00een el energie de munc\u0103\u201d<\/em><\/strong>, concentr\u00e2nd \u00een aceast\u0103 lucrare rezultatele analizelor lui privitoare la sufletul poporului rom\u00e2nesc. Primele dou\u0103 capitole ale acestei lucr\u0103ri sunt intitulate: Psihologia poporului rom\u00e2n \u0219i Despre sufletul neamului nostru, calit\u0103\u021bi bune \u0219i defecte. Tr\u0103s\u0103turile pe care le stabile\u015fte pentru poporul rom\u00e2n dateaz\u0103 dinainte de cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, ele fiind condi\u021bionate de fondul biologic ereditar, mediul geografic \u0219i de caracterele institu\u021bionale dob\u00e2ndite \u00een timpul evolu\u021biei istorice. Ajunge la concluzia c\u0103 tehnologia \u015fi dezvoltarea civiliza\u0163iei nu au schimbat prea mult societatea contemporan\u0103. De apreciat este interesul deosebit pe care l-a manifestat pentru \u0219tiin\u021ba care se ocup\u0103 cu studiul psihicului, al \u00eensu\u0219irilor psihice ale poporului nostru, bine\u00een\u021beles cu posibilit\u0103\u021bile de analiz\u0103 \u0219i investigare ale acelui timp.<\/p>\n

\u00a0 Consider\u00e2nd cunoa\u0219terea sufletului unui neam ca fiind o adev\u0103rat\u0103 \u201eoper\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103\u201d, C. R. Motru expune o analiz\u0103 sumar\u0103 dar precis\u0103, \u00eentr-un limbaj clar \u0219i destul de conving\u0103tor. Cu c\u00e2t un popor are o cultur\u0103 mai veche \u0219i mai original\u0103, spune el, cu at\u00e2t \u0219tiin\u021ba despre sufletul s\u0103u are de cercetat un obiect mai singular. La popoarele cu o cultur\u0103 mai nou\u0103 \u0219i nu at\u00e2t de original\u0103, \u0219i aici \u00eencadreaz\u0103 psihologia social\u0103 a poporului rom\u00e2n, dificult\u0103\u021bile cercet\u0103rii sunt destul de mari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 cum psihologia fiec\u0103rui individ depinde de idealul pe care \u00eel are, tot a\u0219a \u0219tiin\u021ba psihologiei sociale depinde de idealul pe care \u00eel urm\u0103re\u0219te fiecare popor, dar, cred c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, acest ideal trebuie s\u0103 existe. \u00cen aceast\u0103 idee C. R. Motru afirm\u0103 c\u0103 \u201eFor\u021ba unui popor nu vine de pe urma cultiv\u0103rii tendin\u021belor antagoniste, ci din convergen\u021ba tendin\u021belor spre un scop\u201d. Este adev\u0103rat, fiindc\u0103 se poate tr\u0103i, din p\u0103cate, \u0219i f\u0103r\u0103 ideal, numai cu interese meschine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vorbind despre defecte, C.R. Motru descrie \u0219i exemplific\u0103 individualismul sufletului rom\u00e2nesc: \u201eRom\u00e2nul vrea s\u0103 fie absolut la el acas\u0103, cu o p\u0103rticic\u0103 de proprietate c\u00e2t de mic\u0103, dar s\u0103 fie a lui\u201d, fapt ce nu implic\u0103 spiritul de ini\u021biativ\u0103 \u00een via\u021ba economic\u0103, ca prioritate, \u0219i sugereaz\u0103 ideea c\u0103 poate fi schimbat acest defect datorat factorului biologic ereditar, prin educa\u021bie, \u00eentr-un individualism institu\u021bional. Pe de alt\u0103 parte \u201eOmul de caracter, la rom\u00e2ni, nu este acela care este consecvent cu sine \u00eensu\u0219i, ci acela care n-a ie\u0219it din cuv\u00e2ntul grupului, adic\u0103 acela care a urmat \u00eentotdeauna clopotul turmei\u201d, \u00een acest mod el contribuie la des\u0103v\u00e2r\u0219irea idealului solidarit\u0103\u021bii, impus\u0103 de \u00eemprejur\u0103ri \u0219i de tradi\u021bie. Sufletul s\u0103u gregar i-a folosit la men\u021binerea unit\u0103\u021bii limbii \u0219i a bisericii: \u201e\u00cen \u00eemprejur\u0103rile vitrege prin care a trecut neamul nostru, gregarismul sufletesc a fost o binecuv\u00e2ntare pentru noi\u2026\u201d. Cu timpul gregarismul nu a mai folosit, s-a produs o schimbare, s-au diferen\u021biat aptitudinile \u0219i caracterele, \u0219i odat\u0103 cu progresul statelor moderne au fost necesare individualit\u0103\u021bi puternice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Furat de un \u201edulce\u201d idealism, C.R. Motru nu poate s\u0103 nu remarce elanul (uneori exagerat) \u0219i curajul rom\u00e2nului. Fac o parantez\u0103 \u0219i aduc \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 aprecierea filozofului-poet Lucian Blaga (1895-1961),\u00a0 anume c\u0103 elanul este structural \u0219i \u00eenr\u0103d\u0103cinat fiin\u021bei noastre, iar desfiin\u021barea elanurilor metafizice ar \u00eensemn\u0103\u00a0 \u201emutilarea fiin\u021bei umane\u201d. \u0218i continui cu remarca lui C.R. Motru: \u201eNu este \u021bar\u0103 cu oameni mai curajo\u0219i ca \u021bara noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103! \u00cen front, la r\u0103zboi; \u00een cea\u021b\u0103, la revolt\u0103; \u00een c\u00e2rd, la v\u00e2n\u0103toare. Dar romanul izolat este bl\u00e2nd ca mielul.[\u2026] Lui \u00eei place s\u0103 se simt\u0103 \u00een mijlocul mul\u021bimii, s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i s\u0103 se ajute cu mul\u021bimea. Specularea for\u021belor naturii prin industrie \u0219i comer\u021b, el o \u00eentreprinde numai \u00een cazul cel r\u0103u, adic\u0103 dac\u0103 nu poate fi func\u021bionar, avocat sau politician. C\u00e2nd are talent, el r\u0103m\u00e2ne la avocatur\u0103, \u0219i la politicianism, adic\u0103 la specularea cet\u0103\u021benilor s\u0103i. \u00cen acesta din urm\u0103 profesiune, sufletul rom\u00e2nului c\u00e2\u0219tig\u0103 o energie ne\u00eentrecut\u0103. Cel mai anonim dintre anonimi, intrat \u00een politic\u0103, devine dintr-o dat\u0103 \u201eom mare\u201d. \u0218i cum to\u021bi rom\u00e2nii au r\u00e2vna s\u0103 ajute \u0219i s\u0103 \u00eendrume neamul, \u021bara e cople\u0219it\u0103 de \u00aboameni mari\u00bb!\u201d Vorbind despre perseveren\u021b\u0103, sus\u021bine c\u0103 toate popoarele au dob\u00e2ndit-o printr-o selec\u021bie: \u201eSelec\u021bia s-a operat \u00een trecut prin tradi\u021bia \u00een familie. Ast\u0103zi ea se opereaz\u0103 prin voin\u021b\u0103, \u00een mod ra\u021bional\u201d. Mai vorbe\u0219te despre lipsa de perseveren\u021b\u0103 a \u00a0rom\u00e2nului la lucrul \u00eenceput, dar puncteaz\u0103: \u201eEl este neperseverent \u00eentruc\u00e2t institu\u021biile statului l-au obligat la improviza\u021bii, de exemplu problema educa\u021biei dirijate, soldate cu dispropor\u021bia dintre num\u0103rul celor \u00eenscri\u0219i \u00een institute \u0219i al celor absolven\u021bi, alegerea unei cariere fiind un lucru important, de care nu s-a \u021binut seam\u0103 de multe ori. Rom\u00e2nul este prin natura sa ereditar\u0103, perseverent la lucru\u201d. Alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 negativ\u0103 ar fi indisciplina \u00een munc\u0103 pe t\u0103r\u00e2m economic, lipsindu-i \u201eacel ceasornic ce determin\u0103 un ritm regulat; rom\u00e2nul munce\u0219te \u00een salturi, \u00eei lipse\u0219te spiritul comercial, este cheltuitor de timp, pierz\u00e2nd zile \u0219i nop\u021bi la petreceri\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe l\u00e2ng\u0103 aceste caracteristici defavorabile, C.R. Motru \u00a0atribuie rom\u00e2nului mari calit\u0103\u021bi spirituale: primitor, tolerant, iubitor de dreptate \u0219i religios, calit\u0103\u021bi pe care le reia \u0219i le detaliaz\u0103 \u00een lucrarea Rom\u00e2nismul. Catehismul unei noi spiritualit\u0103\u021bi: \u201eRom\u00e2nul este \u00eendelung r\u0103bd\u0103tor, conservator \u0219i tradi\u021bionalist\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre sufletul poporului nostru aminte\u0219te c\u0103 el a dorit s\u0103 realizeze un tip de cultur\u0103 \u0219i acela a fost tipul culturii europene occidentale. \u201eEste bine cunoscut\u0103 finalitatea acestei spiritualit\u0103\u021bi, care, pe terenul vie\u021bii politice \u0219i sociale, poart\u0103 denumirea de spirit burghez\u201d. Pentru acordul sau dezacordul \u00eentre sufletul poporului rom\u00e2n \u0219i spiritul burghez, R\u0103dulescu Motru conchide: \u201eSpiritul burghez aduce pe terenul vie\u021bii politice sentimentul de supunere fa\u021b\u0103 de opinia majorit\u0103\u021bii \u0219i respectul fa\u021b\u0103 de obliga\u021biile liber contractate\u201d. De asemenea comer\u021bul este principal \u0219i cine reu\u0219e\u0219te \u00een concuren\u021b\u0103, are drept la beneficii, iar lupta se d\u0103 \u00eentre indivizi cu drepturi egale, cultiv\u00e2ndu-se ini\u021biativa individual\u0103 prin asigurarea propriet\u0103\u021bii individuale. \u201eLegile fiind obligatorii, nerespectarea lor se datore\u0219te unei educa\u021bii cet\u0103\u021bene\u0219ti incomplete\u201d. Nici pentru viitor, crede, adaptarea sufletului rom\u00e2nesc la libera concuren\u021b\u0103 nu se va face u\u0219or, subiectivitatea caracteristic\u0103 sufletului se va \u00eempotrivi \u00eentotdeauna. Timpul a for\u021bat rom\u00e2nul s\u0103 \u00eencerce s\u0103 se adapteze, dar modul \u00een care s-a adaptat, este de discutat. C. R. Motru atrage aten\u021bia \u00een mod vizionar: \u201eDe solu\u021bia pe care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 vor da-o acestei probleme, depinde orientarea noastr\u0103 politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 \u00een viitor. Suntem noi, rom\u00e2nii, \u00eenrudi\u021bi suflete\u0219te cu burghezia occidental\u0103, atunci ceea ce ne r\u0103m\u00e2ne de f\u0103cut este s\u0103 aplic\u0103m principiile lor politice \u0219i economice, \u00een mod sincer, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd, pedepsind chiar cu brutalitate toate apuc\u0103turile care ne dep\u0103rteaz\u0103; vom fi burghezi sinceri, nu de parad\u0103. Suntem noi, rom\u00e2nii, dimpotriv\u0103, str\u0103ini suflete\u0219te de burghezii occidentali, atunci ceea ce ne r\u0103m\u00e2ne de f\u0103cut este ca, \u00eenainte de a copia legi \u0219i institu\u021bii burgheze, s\u0103 \u00eencepem prin a ne studia pe noi \u00een\u0219ine, ca s\u0103 vedem cine suntem \u0219i ce putem. Ru\u0219ine nu este pentru poporul care se \u0219tie deosebit suflete\u0219te de popoare glorioase \u0219i puternice, dar este ru\u0219ine pentru poporul care n-are curajul s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 firea \u0219i destinul\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot despre sufletul rom\u00e2nesc spune c\u0103 este \u201ecel mai variat mozaic din c\u00e2te se pot imagina\u201d, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 este totu\u0219i \u201eo unitate care tr\u0103ie\u0219te prin armonia func\u021biilor sale, \u00eentocmai cum tr\u0103ie\u0219te sufletul fiec\u0103rui individ \u00een parte. \u00a0Sufletul neamului nostru s-a format ca o rezultant\u0103 din sufletele rom\u00e2nilor care au tr\u0103it \u0219i tr\u0103iesc; el \u00ee\u0219i are firea sa proprie\u201d. \u0218i \u00ee\u0219i va p\u0103stra, spunem noi, firea original\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen alt\u0103 lucrare a sa, despre poetul nostru Eminescu, Constantin R\u0103dulescu Motru afirm\u0103: \u201eEste poetul rom\u00e2nismului. Nu este sim\u021bire la el care s\u0103 nu-\u0219i g\u0103seasc\u0103 ecou \u00een sufletul rom\u00e2nesc\u201d; \u201eEste pentru noi ceea ce este Goethe pentru germani; Shakespeare pentru englezi; Dante pentru italieni. El este geniul, \u00een care s-au \u00eent\u00e2lnit, deopotriv\u0103 de ridicate, puterea de inven\u0163iune cu aceea de reflec\u0163iune critic\u0103. \u00cen poezia \u015fi proza lui, sim\u0163irile cele mai caracteristice ale vie\u0163ii noastre na\u0163ionale \u015fi-au g\u0103sit o expresiune artistic\u0103 \u015fi nepieritoare. El este maestrul care a \u015ftiut alege metalul pur \u015fi nobil din minereul brut al sufetului nostru\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen alt\u0103 lucrare a sa, despre care sper c\u0103 voi mai scrie, Constantin R\u0103dulescu Motru insista asupra faptului c\u0103 trebuie s\u0103 ne cunoa\u0219tem cu adev\u0103rat, Biologia \u0219i Psihologia pun\u00e2ndu-ne la \u00eendem\u00e2n\u0103 destule mijloace prin care se pot m\u0103sura \u0219i clasifica aptitudinile unei totalit\u0103\u021bi sociale. \u0218i are dreptate, fiindc\u0103 pentru a ne \u00een\u021belege trebuie s\u0103 ne cunoa\u0219tem bine \u0219i numai cunosc\u00e2ndu-ne bine, vom \u0219ti clar ce avem de f\u0103cut.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 nu ne aducem nici laude ipocrite, precum sus\u021bin unii c\u0103 nu este popor pe lume mai inteligent, mai artist, mai religios, mai curajos, mai muncitor, ca cel rom\u00e2nesc. Nu trebuie sa ne iluzionam \u00eentru totul, ci s\u0103 apel\u0103m, mai \u00eent\u00e2i, la sentimentul realit\u0103\u021bii \u2013 echilibrul pe care-l invoc de fiecare dat\u0103! Fiecare popor are calit\u0103\u021bile \u0219i defectele lui, ele c\u00e2nt\u0103rind \u00een mod diferit; oriunde \u0219i oric\u00e2nd este posibil a \u00eendrepta balan\u021ba spre binele acelui popor, el \u00eensum\u00e2ndu-se binelui \u00eentregii lumi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De aceea, orice ini\u021biativ\u0103 de a da importan\u021b\u0103 lucr\u0103rilor personalit\u0103\u021bii marcante a Rom\u00e2niei – Constantin R\u0103dulescu Motru – \u0219i a \u00eentocmi un studiu similar celui \u00eentocmit de el, cu scopul de a \u00een\u021belege sufletul rom\u00e2nului, evolu\u021bia lui func\u021bie de vremurile noi \u0219i rolul Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103 la acest moment, av\u00e2nd la dispozi\u021bie o tehnic\u0103 de investiga\u021bie modern\u0103, este l\u0103udabil\u0103 \u0219i binevenit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u0219tept\u0103m de la tinerii cercet\u0103tori rezultatele acestei munci laborioase, pasionante \u0219i le dorim succes. S\u0103 fie f\u0103cute \u00een spiritul realit\u0103\u021bii \u0219i al sentimentului de respect \u0219i dragoste de neam. S\u0103 nu se uite nici un moment c\u0103 sufletului nostru p\u0103streaz\u0103 imaginea oamenilor mari, a eroilor, conduc\u0103torilor puternici, regilor, pe care i-am avut de-a lungul istoriei noastre \u0219i care au \u0219tiut s\u0103 lupte pentru binele acestui neam rom\u00e2nesc, au crezut \u00een menirea lui istoric\u0103 \u0219i au imprimat o conduit\u0103 demn\u0103 oamenilor, \u00een acele vremi. La\u0219it\u0103\u021bi \u0219i \u00eenfr\u00e2ngeri au existat \u0219i vor mai exista pretutindeni, ele apar\u021bin r\u0103ului acestei lumi \u0219i alc\u0103tuiesc partea dureroas\u0103 a sufletului celor cinsti\u021bi \u0219i devota\u021bi binelui \u0219i drept\u0103\u021bii.<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici – Carolina de Nord, SUA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201eViitorul este continuarea trecutului.\u201d   \u00a0\u00a0 Constantin R\u0103dulescu-Motru (1868-1957) a fost filozof, psiholog, unul dintre cei mai mari \u015fi printre [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-23204","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23204"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23206,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23204\/revisions\/23206"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}