{"id":23344,"date":"2015-04-22T17:57:02","date_gmt":"2015-04-22T17:57:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=23344"},"modified":"2015-04-22T17:57:59","modified_gmt":"2015-04-22T17:57:59","slug":"george-pruteanu-gheorghe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/04\/22\/george-pruteanu-gheorghe\/","title":{"rendered":"George Pruteanu: ,,Gheorghe”"},"content":{"rendered":"

<\/strong>\"\"<\/a>Bun\u0103 seara, stima\u0163i compatrio\u0163i. Eu nu sunt George Bari\u0163iu, eu nu sunt George Top\u00eerceanu, nu sunt George C\u0103linescu, nu sunt George Washington, nu sunt nici George Pompidou, nici Giorgio Armani, nu sunt George Enescu, nici mac\u0103r Gheorghe Turda nu sunt.
\nDar sunt \u015fi eu un George, \u015fi nu v\u0103 prezint \u015ftirile, ci emisiunea Doar o vorb\u0103 s\u0103\u0163-i mai spun<\/em>.
\nStimate Georgete, Gherghine, Gete, Georgiane, Gine<\/em>, stima\u0163i tizi George, Gheorghe, Gigi, Gelu, Ghi\u0163\u0103<\/em> sau Iorgu<\/em>, v\u0103 zic \u015fi eu la mul\u0163i ani \u015fi v\u0103 cer voie s\u0103 v\u0103 iau numele, care e \u015fi al meu, la ni\u0163ic\u0103 cercetare.
\nOriginea numelui de baz\u0103 George-Gheorghe<\/em><\/strong> este greceasc\u0103: Georgios<\/em> sau Gheorghio<\/em>s, nume care apare \u015fi \u00een scrierile lui Platon. \u00cen acest nume se disting bine cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i din care e compus: cuv\u00eentul vechi atic ge<\/em><\/strong> (sau gea, geo<\/em>), care \u00eenseamn\u0103 “p\u0103m\u00eent”, \u015fi cuv\u00eentul ergon<\/em><\/strong>, care \u00eenseamn\u0103 “munc\u0103, lucru”. Iat\u0103-ne, deci, pe noi, Georgeii \u015fi Georgetele, \u00eenrudi\u0163i (prin nume doar!) cu respectabilele \u015ftiin\u0163e care \u00eel au pe geo<\/em> sau pe ergo<\/em> \u00een denumire: geo<\/em>metrie (m\u0103surarea p\u0103m\u00eentului), geo<\/em>grafie (descrierea p\u0103m\u00eentului.), geo<\/em>logie (stiin\u0163a p\u0103m\u00eentului) – sau: ergo<\/em>nomie: disciplina care studiaz\u0103 metodele \u015fi condi\u0163iile de munc\u0103 \u00een general (cu asta, am r\u0103spuns \u015fi d-lui Gheorghe Marciuc din Gala\u0163i, care m\u0103-ntreba ce-nseamn\u0103 “scaun ergonomic”: \u00eenseamn\u0103 un scaun astfel conceput \u00eenc\u00eet s\u0103 fie optim adaptat trupului omenesc \u015fi activit\u0103\u0163ii pentru care e destinat). Revenind la particula -ergo-<\/em>, trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 tot de acolo vine denumirea unit\u0103\u0163ii de m\u0103sur\u0103 pentru energie<\/em> sau lucru mecanic: ergul<\/em>. A\u0163i observat, sper, c\u0103 \u015fi \u00een cuv\u00eentul “energ<\/em>ie” se afl\u0103 topit\u0103 buc\u0103\u0163ica esen\u0163ial\u0103 -erg<\/em>.
\nA\u015fadar, numele nostru va s\u0103 zic\u0103, pornind de la origini, “lucr\u0103torul p\u0103m\u00eentului”, altfel spus: \u0163\u0103ranul, agricultorul; atrag aten\u0163ia c\u0103 “\u0163\u0103ran” \u00eenseamn\u0103 “omul p\u0103m\u00eentului” (de la latinescul terra,-ae<\/em>) \u015fi insinuez prin asta c\u0103 \u0163\u0103ran f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00eent e un nonsens, e ca \u015fi cum ai spune “avion submarin” – iar agri-cultor<\/em> e un cuv\u00eent care are exact acelea\u015fi componente ca \u015fi George-Gheorghe<\/em>: ager, -gri <\/em>= p\u0103m\u00eent, \u015fi colo- ere- ui- cultum <\/em>= “a munci, a lucra, a cultiva”. Vede\u0163i, dar, din aceast\u0103 etimologie, ce frumos \u00een\u0163eles are expresia “om cultivat”: un om care s-a muncit pe sine, nel\u0103s\u00eendu-se \u00een paragin\u0103, oblig\u00eendu-se s\u0103 dea roade.
\nEi, \u015fi dac\u0103 tot am z\u0103bovit at\u00eeta pe uli\u0163ele Romei antice, s\u0103 amintim ca marele poet latin Virgiliu, ghidul pe care \u015fi l-a ales Dante spre a-l purta prin subteranele Infernului \u015fi potecile Purgatoriului, a scris un amplu \u015fi frumos poem intitulat Georgicele<\/em><\/strong>, titlul \u00eensemn\u00eend: poemele \u00eenchinate muncii c\u00eempului.
\n\u00cen documente rom\u00e2ne\u015fti, numele pe care-l discut apare, \u00een diverse variante, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul veacului al XV-lea. \u015ei, apropo de variante: numele George-Gheorghe<\/em> e dintre cele mai bogate \u00een variante, unele din ele b\u0103nuiesc chiar c\u0103 o s\u0103 v\u0103 par\u0103 nea\u015fteptate. \u015etia\u0163i, de pild\u0103, c\u0103 nume ca Iorgu<\/em> sau Iorga<\/em> sunt variante de la Gheorghe<\/em>? La fel, nume care par cu totul diferite, cum ar fi Giurc\u0103<\/em> sau Iuga<\/em> sau Iuresh<\/em> sau Iordache<\/em> sau Giurgiu<\/em> sau Gociu<\/em> – se trag toate din r\u0103d\u0103cina Gheorghe-George<\/em>.
\nC\u00eeteva cuvinte acum despre sf\u00eentul al c\u0103rui nume e s\u0103rb\u0103torit azi. El s-a n\u0103scut \u00een Capadocia (asta era o provincie roman\u0103 din Asia Mic\u0103), dintr-o familie nobil\u0103, \u015fi, ca soldat roman, din cauza apartenen\u0163ei sale la cre\u015ftinism, a fost decapitat \u00een anul, se pare, 304. E unul din cei mai populari sfin\u0163i, printre altele e \u015fi patronul Angliei. \u00cenc\u0103 din veacul al IX-lea devenise protectorul armatelor – a\u015fa a intrat \u00een datinile multor popoare cre\u015ftine, inclusiv al nostru: ca ocrotitor al vitejiei militare.
\n\u00cen acela\u015fi timp, Sf.Gheorghe e \u015fi patronul sacru al trezirii fertilit\u0103\u0163ii p\u0103m\u00eentului \u015fi al fecundit\u0103\u0163ii vitelor, el “aduce prim\u0103vara”. Se spune c\u0103 Sf.Gheorghe i-a \u00eenviat boul unui biet s\u0103rac care nu mai avea ce s\u0103 \u00eenjuge.
\nPresupun ca \u00een ajun de Sf.Gheorghe, oarece fete au respectat datina \u015fi s-au uitat \u00een cofa de ap\u0103 ca s\u0103 vad\u0103 ce diplomat occidental se va \u00eendr\u0103gosti lulea de ele. Presupun, de asemenea, c\u0103, pentru a deveni atr\u0103g\u0103toare, “sexy” cum zicem noi azi, fetele au sem\u0103nat busuioc cu gura \u015fi l-au stropit, tot cu gura, cu ap\u0103 ne-nceput\u0103. \u00cen fine, presupun c\u0103 n-a\u0163i dat nimic azi din cas\u0103, fiindc\u0103, dac\u0103 da, o s\u0103 da\u0163i tot anul.
\nCu asta, basta, \u015fi dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 \u015fti\u0163i mai multe despre numele Gheorghe, consulta\u0163i Graur, Nume de persoane<\/em>; Cr.Ionescu, Mic\u0103 enciclopedie onomastic\u0103<\/em>; Kernbach, Dic\u0163ionar de mitologie general\u0103<\/em> \u015fi Simion Fl. Marian, S\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni<\/em>. Spor la treab\u0103.<\/p>\n

(38<\/em>-23.IV.1997) GHEORGHE (I)<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

***<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Bun\u0103 s\u0103 v\u0103 fie inima, stimabili teleiubitori de logos, s\u0103 v\u0103 fie bun\u0103 c\u0103 s\u0103-mi ierta\u0163i un anume “contratimp” \u00een care am intrat! Eu am o datorie fa\u0163\u0103 de dvs. Doar nu v\u0103-nchipui\u0163i c\u0103 am uitat de Sf\u00eentu Gheorghe. N-am uitat deloc, dar mi-am zis eu c\u0103 e mai bine s\u0103 nu v\u0103 vorbesc despre asta chiar \u00een aceea\u015fi zi, c\u0103 s\u0103 nu am aerul c\u0103 m\u0103 auto-s\u0103rb\u0103toresc. Nu \u015ftiu dac\u0103 am f\u0103cut bine sau r\u0103u c\u0103 am am\u00eenat cu dou\u0103 zile, dar sper c\u0103 m\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i. A\u015fa c\u0103 azi, de\u015fi dup\u0103 o datin\u0103 str\u0103veche ziua de azi poart\u0103 numele de “Marcu Boilor”, adica ziua sf\u00eentului evanghelist Marcu, zi \u00een care se spune c\u0103 nu e bine s\u0103 ari deloc fiindc\u0103 \u0163i se vor \u00eemboln\u0103vi vitele, de\u015fi e “Marcu Boilor”, eu voi reveni la Gheorghe<\/em>, ur\u00eendu-le, mai \u00eent\u00eei, tuturor celor care poart\u0103 numele de Gheorghe, George, Georgeta, Gherghina<\/em> s\u0103 le fie bine \u015fi s\u0103 \u00eenfr\u00eeng\u0103 balaurii am\u0103r\u0103ciunii cotidiene.
\nDespre originile numelui Gheorghe<\/em> sau George<\/em> v-am vorbit anul trecut. Dar nu cred c\u0103 v-am spus c\u0103 din aceea\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103 din care vine Gheorghe<\/em> sau George<\/em> (care-s de fapt acela\u015fi lucru), vin \u015fi nume care la prima vedere par cu totul diferite, nume de botez sau de familie. Astfel, afla\u0163i, v\u0103 rog c\u0103 nume ca: Gane, Ghica, Ghergu\u015f, Goga, Gogea, Giurea, Giurc\u0103<\/em><\/strong> nu sunt dec\u00eet variante ale numelui Gheorghe<\/em>. \u015ei n-am epuizat lista. Oric\u00eet v-ar p\u0103rea de ciudat, tot derivate de la numele de baz\u0103 Gheorghe<\/em> sunt \u015fi nume ca: Iorga, Giurgiu, Iura\u015fcu, Iurie, Iure\u015f, Iuga, sau Gorea<\/em><\/strong>. Repet, sunt variante, metamorfoze, transform\u0103ri \u00een timp ale lui Gheorghe<\/em>. Statisticile arat\u0103 c\u0103, din punctul de vedere al frecven\u0163ei, numele Gheorghe<\/em> se situeaz\u0103 pe locul 3 sau 4, dup\u0103 Ion, Nicolae<\/em> \u015fi Vasile<\/em>. Numele apare \u00een toate limbile, iat\u0103 doar c\u00eeteva exemple: la spanioli are forma Jorge<\/em>, la albanezi Giergi<\/em>, la italieni Giorgio<\/em> sau Gina<\/em>, la unguri Gy\u00f6rgy<\/em> sau Gy\u00f6r\u00f6k<\/em>, la ru\u015fi Gheorghi<\/em> sau Egor<\/em> sau Iurii<\/em> \u015f.a.m.d. E \u00eent\u00eelnit foarte adesea \u015fi ca nume de locuri; de pild\u0103, la noi \u00een \u0163ar\u0103, v\u0103 pot men\u0163iona: Sf. Gheorghe<\/em> (ora\u015ful \u015fi, respectiv, unul din cele 3 bra\u0163e ale Dun\u0103rii), Gheorghieni<\/em>, S\u00eengeorgiu de P\u0103dure, S\u00eengeorz-B\u0103i, Giurgiu, Ghergani, G\u0103ne\u015fti<\/em> \u015fi altele.
\nCea mai veche atestare (apari\u0163ie) a numelui la noi e din anul 1400, sub forma Zorza<\/em>, apoi, la 1415 g\u0103sim o Gherghina<\/em>, la 1465 Gheorghe<\/em> dup\u0103 care devine foarte curent \u00een textele care s-au p\u0103strat.
\nSf\u00eentul Gheorghe este reprezentat de obicei c\u0103lare pe cal (v. \u015fi imaginea de mai sus), \u00een timp ce biruie cu o lance sau cu o spad\u0103 un dragon. Dup\u0103 vechile credin\u0163e rom\u00e2ne\u015fti, Sf. Gheorghe e “capul prim\u0103verii”, adica \u00eenverzitorul naturii \u015fi sem\u0103n\u0103torul tuturor semin\u0163elor, dar \u015fi st\u00eerpitorul balaurilor, adic\u0103 al acelor mon\u015ftri prin care, \u00een via\u0163a rural\u0103 obi\u015fnuit\u0103, sunt personificate b\u0103l\u0163ile spurcate, iezerele, mla\u015ftinile, mocirlele, cu alte cuvinte: orice umezeal\u0103 rea. De la ziua Sf\u00eentului Gheorghe \u015fi p\u00een\u0103 la Rusalii, care vine la 50 de zile dup\u0103 Pa\u015fti, trebuie neap\u0103rat s\u0103 se tund\u0103 oile, “c\u0103ci dup\u0103 Rusalii intr\u0103 must\u0103rea\u0163a din l\u00eena b\u0103tr\u00een\u0103 \u00een carnea oii \u015fi apoi pute carnea, dar afar\u0103 de aceasta, pornind l\u00eena nou\u0103, a\u015fa e de tare l\u00eena, \u00eenc\u00eet nu se poate tunde”, arat\u0103 cunosc\u0103torul Simion Florea Marian. Tot dup\u0103 str\u0103veche tradi\u0163ie, ciobanii (dar \u015fi v\u0103carii, herghelierii \u015fi porcarii) sunt tocmi\u0163i pe durata dintre Sf. Gheorghe \u015fi Sf. Dumitru (S\u00eenedru!), adic\u0103 jum\u0103t\u0103te de an, cea mai dulce omului. Pe vremuri, \u00eenchirierile caselor sau arend\u0103rile mo\u015fiilor se f\u0103ceau lu\u00eend ca termene tot aceste dou\u0103 repere: de la Sf. Gheorghe la Sf. Dumitru sau viceversa. \u00cen m\u00eeinile acestor doi sfin\u0163i, Dumnezeu a pus cheile vremii<\/em>, pe care ei le poart\u0103 la br\u00eeu cu mare grij\u0103. C\u00eend se aude or\u0103c\u0103it de broa\u015fte, Sf. Gheorghe ia cheile de la Sf. Dumitru \u015fi cu o cheie \u00eenchide iarna<\/em>, iar cu cealalt\u0103, deschide prim\u0103vara<\/em>. C\u00eend nu mai sunt p\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare \u015fi copacii sunt desfrunzi\u0163i, Sf. Dumitru ia la r\u00eendul lui cheile, cu una \u00eenchide vremea bun\u0103<\/em> \u015fi cu cealalt\u0103 sloboade iarna<\/em>.
\nPove\u015fti frumoase, din vremuri patriarhale!
\nDar uite c\u0103 s-a golit clepsidra, \u015fi fiindc\u0103 Gheorghe \u00eenseamn\u0103, \u00een fond, “cultivatorul p\u0103m\u00eentului”, e timpul s\u0103-ncalec pe-o \u015fea, s\u0103 m\u0103 duc \u015fi eu s\u0103-mi v\u0103d de ale mele \u015fi, de-oi putea, s\u0103 m\u0103 lupt \u015fi cu balaurii ideilor care au c\u00eete 10 capete, toate p\u0103trate!
\nS\u0103 fie s\u00eemb\u0103t\u0103, s\u0103 fie tihn\u0103, odihne\u015fte-te Gheorghe, odihne\u015fte-te Ioane!<\/p>\n

(405<\/em>-25.IV.1998) GHEORGHE (II)<\/strong><\/p>\n

Sursa: <\/strong>http:\/\/www.pruteanu.ro\/4doarovorba\/emis405gheorghe.htm<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bun\u0103 seara, stima\u0163i compatrio\u0163i. Eu nu sunt George Bari\u0163iu, eu nu sunt George Top\u00eerceanu, nu sunt George C\u0103linescu, nu sunt [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-23344","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23344","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23344"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23344\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23347,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23344\/revisions\/23347"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23344"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23344"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23344"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}