{"id":23871,"date":"2015-05-14T13:55:12","date_gmt":"2015-05-14T13:55:12","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=23871"},"modified":"2015-05-16T17:38:07","modified_gmt":"2015-05-16T17:38:07","slug":"mihai-radulescu-este-de-conceput-o-ideologie-a-fostilor-detinuti-politici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/05\/14\/mihai-radulescu-este-de-conceput-o-ideologie-a-fostilor-detinuti-politici\/","title":{"rendered":"Mihai R\u0103dulescu – Este de conceput o ideologie a fo\u0219tilor de\u021binu\u021bi politici ?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Scriitorul Mihai R\u0103dulescu<\/strong><\/p>\n

(15 mai 1936 \u2013 19 ianuarie 2009)<\/em><\/p>\n

Nu e cu putin\u0163\u0103 s\u0103 definim num\u0103rul imens al victimelor comunismului \u00een Rom\u00e2nia, judecate \u015fi condamnate, condamnate administrativ, exilate din locul lor de ba\u015ftin\u0103, c\u0103rora li s-a impus un domiciliu obligatoriu, date afar\u0103 din slujb\u0103, din \u015fcoal\u0103, cu numele interzis tiparului, cu propriet\u0103\u0163ile confiscate etc. etc. Aceast\u0103 imposibilitate deriv\u0103 din aceea c\u0103 etichetele de \u201ccontrarevolu\u0163ionar\u201d, \u201csabotor\u201d, \u201cdu\u015fman al poporului\u201d, \u201cagitator public\u201d \u015fi celelalte, bine cunoscute, nu au fost alese de victime, ci le-au fost atribuite de c\u0103tre Securitate, indiferent de adev\u0103r. Al\u0103turi de membrii partidelor istorice \u015fi ai celor n\u0103scute din \u015fi \u00eempotriva beznei ce ne-a invadat patria, al\u0103turi de mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00een care s-a \u00eenscris fiecare gest de protest, individual sau de grup, \u015fi de lupt\u0103 pentru libertate, al\u0103turi de rom\u00e2nii con\u015ftien\u0163i de demnitatea lor de cet\u0103\u0163eni liberi \u015fi care au hot\u0103r\u00e2t cu vrednicie s\u0103 se jertfeasc\u0103 pentru democratizarea patriei, ministerul de interne a adunat, strat peste strat, tot ceea ce tr\u0103da o g\u00e2ndire independent\u0103, o reac\u0163ie c\u00e2t de c\u00e2t nealiniat\u0103 la disciplina inuman\u0103 impus\u0103 de comitetul central al partidului comunist \u015fi de secretarul s\u0103u general, tot ceea ce pre\u0163uia morala, religia, proprietatea privat\u0103, c\u0103l\u0103toria ne\u00eengr\u0103dit\u0103, solidaritatea uman\u0103, mila de aproape, p\u00e2n\u0103 \u015fi umorul s\u0103n\u0103tos al rom\u00e2nului \u2013 da, c\u00e2\u0163i dintre noi nu \u015fi-au pierdut s\u0103n\u0103tatea \u015fi chiar via\u0163a prin ocne, pentru un biet \u201cbanc\u201d inofensiv!! ba chiar \u015fi pentru un pahar de vin!. Aduna\u0163i din toate p\u0103turile sociale, din toate profesiile \u015fi meseriile, din c\u00e2te preg\u0103tiri intelectuale se pot \u00eenchipui, fiecare familie de rom\u00e2n ajung\u00e2nd treptat s\u0103-\u015fi dea obolul de s\u00e2nge, cei declara\u0163i vrednici de pedeaps\u0103 au umplut subp\u0103m\u00e2ntul na\u0163iei cu spaimele \u015fi curajul lor, cu abdic\u0103rile \u015fi speran\u0163ele lor, cu prostrarea \u015fi cu energia lor creatoare. De la Mare\u015falul \u0163\u0103rii \u015fi p\u00e2n\u0103 la analfabe\u0163i, fiecare am fost sorti\u0163i s\u0103 ne sufoc\u0103m sub cizma totalitarismului, fiecare \u00een numele altui motiv, totdeauna personal, totdeauna n\u0103scocit de c\u0103tre anchetatorii no\u015ftri, \u00een chip mincinos. Unul avea un crez, altul nu; niciunul n-a g\u0103sit crezare \u00een fa\u0163a instan\u0163ei. Privind fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici \u00een ansamblu, ne d\u0103m seama c\u0103 ideologia unuia era negat\u0103 de ideologia celuilalt; nu rareori b\u00e2jb\u00e2irea intelectual\u0103 a celui de aici era ridiculizat\u0103 de luminile aceluia de acolo. C\u00e2\u0163iva \u015fi destul de rari nu-\u015fi mai recuno\u015fteau teoria \u00een numele c\u0103reia, p\u00e2n\u0103 la arestare, \u00eei oprimaser\u0103 pe actualii lor so\u0163i de temni\u0163\u0103 \u2013 m\u0103 refer la comuni\u015ftii \u00eenghi\u0163i\u0163i de malaxorul imens edificat de ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi ajun\u015fi \u00een p\u00e2ntecul balenei ro\u015fii, odat\u0103 cu Iona, al c\u0103rui nume evoc\u0103 at\u00e2t de aproape numele de botez al majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor: Ioan. Exist\u0103 oare o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103 pentru to\u0163i cei care au fost zv\u00e2rli\u0163i \u00een temni\u0163e ieri? Credem c\u0103 da. Dincolo de limitele ideologiei lor sau ale lipsei unei ideologii, to\u0163i au suferit datorit\u0103 faptului c\u0103 g\u00e2ndirea independent\u0103 \u015fi individual\u0103 era interzis\u0103.<\/p>\n

Se poate oare concepe o ideologie at\u00e2t de generalizant\u0103, at\u00e2t de redus\u0103 la cele mai simple idei, la cele esen\u0163iale, \u00eenc\u00e2t ea s\u0103 fie acceptat\u0103 de c\u0103tre to\u0163i fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici din Rom\u00e2nia? O ideologie \u00een care s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 fiecare, de la caracterul cel mai aprig \u015fi p\u00e2n\u0103 la caracterul cel mai smerit, aspira\u0163iile pentru care s\u0103 merite a-\u015fi sacrifica, iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi, lini\u015ftea, echilibrul, via\u0163a? O ideologie generoas\u0103 \u015fi rodnic\u0103 \u00een atare m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi adoptat\u0103 \u015fi de c\u0103tre genera\u0163iile viitoare, p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate veacuri? O ideologie ce s\u0103 \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 nu numai inimile fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politici, ci s\u0103 r\u0103spund\u0103 necesit\u0103\u0163ilor suflete\u015fti ale tuturor cet\u0103\u0163enilor patriei, chiar \u015fi ale fo\u015ftilor c\u0103l\u0103i ai celor dint\u00e2i, presupun\u00e2nd c\u0103 ace\u015ftia din urm\u0103 ar dori s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 m\u0103car o dat\u0103 \u201cclipa adev\u0103rului\u201d, a patriotismului \u015fi a omeniei?<\/p>\n

Da. O astfel de ideologie nu numai c\u0103 poate fi conceput\u0103, plec\u00e2nd de la numitorul comun descoperit mai sus, anume c\u0103 to\u0163i fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici au suferit datorit\u0103 faptului c\u0103 g\u00e2ndirea independent\u0103 \u015fi individual\u0103 a fost ieri interzis\u0103, aceast\u0103 ideologie exist\u0103, a existat permanent \u015fi va exista c\u00e2t timp va d\u0103inui omul pe p\u0103m\u00e2nt. De aici \u015fi valoarea ei general uman\u0103.<\/p>\n

\u00centrev\u0103d o singur\u0103 linie directoare ce s\u0103 se potriveasc\u0103 tuturor fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politici, indiferent de culoarea lor, de gradul lor de implicare politic\u0103, o singur\u0103 linie directoare la care, al\u0103turi de ei, s\u0103 poat\u0103 adera \u00eentreg poporul rom\u00e2n. Ea conduce la ap\u0103rarea drepturilor fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean. Este vorba despre solidaritatea tuturora \u00eentru dob\u00e2ndirea \u015fi ap\u0103rarea dreptului cet\u0103\u0163enesc de a g\u00e2ndi \u015fi de a da glas, de a scrie \u015fi de a face public prin orice mijloace ceea ce g\u00e2nde\u015fte, f\u0103r\u0103 a se mai teme pentru existen\u0163a lui \u015fi a familiei sale.<\/p>\n

Cugetarea \u015fi schimbul de idei, opinii \u015fi informa\u0163ii constituie elementele ce ne disting de animale \u015fi ne plaseaz\u0103 mai presus de ele. Acela \u2013 oricine ar fi el \u2013 care atenteaz\u0103 la libertatea cugetului \u015fi a exprim\u0103rii lui atenteaz\u0103 la dreptul omului de a r\u0103m\u00e2ne om \u015fi se cuvine s\u0103 sufere rigorile legii, fie c\u0103 se afl\u0103 a\u015fezat la talpa sau \u00een fruntea \u0163\u0103rii, deoarece nimeni nu-\u015fi poate aroga dreptul la tentativa de a dezumaniza un semen sau o na\u0163ie. De asemenea, vinovat este acela care folose\u015fte dreptul cuget\u0103rii \u015fi exprim\u0103rii libere \u00eempotriva acestui drept \u00eensu\u015fi, pentru a instiga sau a trece la \u00eenc\u0103lcarea lui, adic\u0103 la \u00eencercarea \u2013 indiferent de unde iscat\u0103 sau cum motivat\u0103 \u2013 de a opri, prin indiferent ce cale, emiterea \u015fi circula\u0163ia ideilor, opiniilor \u015fi informa\u0163iei.<\/p>\n

Ast\u0103zi, c\u00e2nd o nou\u0103 Constitu\u0163ie a Rom\u00e2niei este \u00een curs de elaborare, suntem datori s\u0103 lupt\u0103m, folosind toate mijloacele legale pentru \u00eenscrierea \u00een Ea, complet\u0103, limpede \u015fi de necontrazis, a acestui drept al omului.<\/p>\n

\u00cen vederea adopt\u0103rii generalizate a respectului fa\u0163\u0103 de acest drept fundamental, fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici au menirea \u015fi \u00eendatorirea de a folosi toate mijloacele accesibile omului de r\u00e2nd \u015fi cele de mass-media pentru a r\u0103sp\u00e2ndi cu perseveren\u0163\u0103 informa\u0163ii c\u00e2t mai numeroase privitoare la jum\u0103tatea neagr\u0103 de veac scurs\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Decembrie 1989, al c\u0103rei ultim scop a fost anihilarea omului. Aceast\u0103 activitate prevede \u015fi redactarea viitoare a unei istorii autentice a Rom\u00e2niei. Am ajuns \u00een situa\u0163ia ca vechea istoriografie s\u0103 fi fost profund falsificat\u0103, dup\u0103 ea urm\u00e2nd un hiat de 50 de ani. Un popor f\u0103r\u0103 istorie nu poate rezista \u00een \u00eenfruntarea cu viitorul; acesta a fost interesul \u015fi obiectivul guvernan\u0163ilor dictaturii comuniste.<\/p>\n

Pentru ca fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici, ace\u015fti purt\u0103tori de cuv\u00e2nt ai suferin\u0163ei unui popor c\u0103ruia i s-a interzis s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 gr\u0103iasc\u0103, s\u0103 se poat\u0103 manifesta plenar \u015fi s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 audien\u0163a \u015fi ecoul impuse unei rea\u015fez\u0103ri morale a na\u0163iei, este necesar ca legea s\u0103 le \u00eencurajeze, s\u0103 le stimuleze \u015fi s\u0103 le protejeze ac\u0163iunea de asanare a neamului, p\u00e2ndit \u00een continuare de pericolul unei sinucideri etice \u015fi aceea\u015fi lege s\u0103-i cheme a-\u015fi dezv\u0103lui opinia \u00een toate problemele de libertate a cugetului, a con\u015ftiin\u0163ei \u015fi a cuv\u00e2ntului. Suferin\u0163a a f\u0103cut din ei unicii profesioni\u015fti ai acestei libert\u0103\u0163i.
\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Mihai R\u0103dulescu<\/strong><\/p>\n

________________<\/p>\n

Mihai R\u0103dulescu (n. 15 mai 1936 \u00een Bucure\u0219ti), este un scriitor de beletristic\u0103, istoric al deten\u021biei rom\u00e2ne sub comunism, armenolog, cercet\u0103tor al artelor plastice \u0219i editor.<\/em><\/p>\n

N\u0103scut la 15 mai 1936, \u00een Bucure\u0219ti, \u00een familia Dumitru \u0219i Toni R\u0103dulescu (ambii, fugi\u021bi de p\u0103rin\u021bi, \u00een capital\u0103, pentru a-\u0219i ap\u0103ra dragostea), fiul lor unic Mihai este h\u0103r\u0103zit unui destin ciudat, num\u0103r\u00e2nd at\u00e2t sui\u0219uri c\u00e2t mai ales cobor\u00e2\u0219uri, deseori ame\u021bitoare, ce au format din el un lupt\u0103tor (caracteristic\u0103 a multor copii \u0219i tineri care au crescut sub comunism, \u00een Rom\u00e2nia).<\/em><\/p>\n

Refuz\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 parte din orice organiza\u021bie comunist\u0103, \u00een anul II al Facult\u0103\u021bii de Filologie, sec\u021bia de Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103 Englez\u0103, preia chemarea studen\u021bilor medicini\u0219ti la o demonstra\u021bie \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, convoc\u00e2nd numero\u0219i colegi de facultate \u0219i al\u021bi cunoscu\u021bi. Arestat la 4 noiembrie 1956, este condamnat \u00een lotul organizatorilor la patru ani \u00eenchisoare corec\u021bional\u0103. \u00cei efectueaz\u0103 la Jilava, Gherla, Periprava, Salcia, Luciu-Giurgeni, dup\u0103 ce fusese anchetat la Ministerul de Interne.<\/em><\/p>\n

A avut c\u00e2teva mari suferin\u021be: oreionul ce nu i-a fost tratat, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd astfel f\u0103r\u0103 dreptul la progenitur\u0103, avitaminoza A, tratat\u0103 numai cu o pilul\u0103 de polivitamin\u0103 pe tot parcursul bolii, \u00eenso\u021bit\u0103 de 20-30 crize nervoase pe zi, timp de mai bine de o lun\u0103. Finalmente, se elibereaz\u0103 din spitalul din Slobozia, bolnav de febr\u0103 tifoid\u0103 \u0219i mutat la spitalul de boli contagioase din Bucure\u0219ti.<\/em><\/p>\n

Aceasta l-a sc\u0103pat de domiciliul obligatoriu ce-i a\u0219tepta pe to\u021bi cei elibera\u021bi \u00een acea perioad\u0103. Reia studiile universitare \u00een 1963, devine licen\u021biat \u00een limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 englez\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103, iar \u00een continuare se \u00eenscrie la doctorat, sub \u00eendrumarea prof. Zoe Dumitrescu-Bu\u0219ulenga, dar nu va \u00eentruni condi\u021biile politice necesare sus\u021binerii tezei.<\/em><\/p>\n

\u00centre timp a fost profesor de liceu, asistent al Facult\u0103\u021bii de Limb\u0103 Englez\u0103 \u0219i al Institutului Pedagogic; \u00een 1972 a fost numit prin concurs lector de limb\u0103 englez\u0103 \u0219i francez\u0103 la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucure\u0219ti, de unde va ie\u0219i la pensie la \u0219aizeci \u0219i cinci de ani.<\/em><\/p>\n

O boal\u0103 grav\u0103 (astm), coroborat\u0103 cu alta la fel de grav\u0103 de inim\u0103, \u00eel \u00eempiedic\u0103 ani de zile s\u0103 mai ias\u0103 din cas\u0103 \u0219i, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00eel conduce la spital. Aceasta nu-l \u00eempiedic\u0103 s\u0103-\u0219i continue activit\u0103\u021bile de scriitor de beletristic\u0103, de istoric al deten\u021biei rom\u00e2ne sub comunism, de armenolog, de cercet\u0103tor al artelor plastice \u0219i de editor.<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 din 1989 a \u00eentemeiat editura Ramida care a func\u021bionat timp de zece ani. Scopul ei era publicarea de memorii de deten\u021bie si de carte religioas\u0103.<\/em><\/p>\n

A avut unul dintre cele mai bogate \u0219i mai bine organizate site-uri literare \u0219i de deten\u021bie (www.literturasidetentie.ro) din \u021bar\u0103, unde a deschis un capitol nou: \u201eCartea Prietenului Meu\u201d, dedicat acelor fo\u0219ti de\u021binu\u021bi sau rudelor acestora, ce nu au bani s\u0103-\u0219i publice memoriile .<\/em><\/p>\n

S-a stins din via\u021b\u0103, dup\u0103 o perioad\u0103 de c\u00e2\u021biva ani de suferin\u021b\u0103 (suferea de astm), \u00een 19 ianuarie 2009.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Scriitorul Mihai R\u0103dulescu (15 mai 1936 \u2013 19 ianuarie 2009) Nu e cu putin\u0163\u0103 s\u0103 definim num\u0103rul imens al victimelor [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-23871","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23871","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23871"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23871\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23874,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23871\/revisions\/23874"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23871"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23871"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23871"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}