{"id":23884,"date":"2015-05-15T08:08:42","date_gmt":"2015-05-15T08:08:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=23884"},"modified":"2015-05-15T08:08:42","modified_gmt":"2015-05-15T08:08:42","slug":"octavian-d-curpas-%e2%80%9efemeie-in-fata-lui-dumnezeu%e2%80%9d-de-melania-cuc-%e2%80%93-un-roman-despre-conditia-femeii-in-societate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/05\/15\/octavian-d-curpas-%e2%80%9efemeie-in-fata-lui-dumnezeu%e2%80%9d-de-melania-cuc-%e2%80%93-un-roman-despre-conditia-femeii-in-societate\/","title":{"rendered":"Octavian D. Curpa\u015f: \u201eFemeie \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu\u201d de Melania Cuc \u2013 Un roman despre condi\u0163ia femeii \u00een societate"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen romanele Melaniei Cuc, fiecare volum are\u00a0 etapa sa cronologic\u0103, epoca istoric\u0103, personaje care se deosebesc \u00eentre ele sau se aseam\u0103n\u0103, dup\u0103 cum merge firul ,,pove\u015ftii\u201d. \u00cen \u201eFemeie \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu\u201d, prozatoarea se apleac\u0103 spre civiliza\u0163ia\u00a0 Samizegetusei \u015fi credin\u0163a b\u0103tr\u00e2nului Zamolxes, dar\u00a0 face \u015fi trecerea spre condi\u0163ia femeii \u00een lumea de azi. Romanul\u00a0 se inscrie \u00een proza erosului, av\u00e2nd ca tem\u0103 mitul iubirii \u015fi motivul cuplului. Experien\u0163ele limit\u0103 tr\u0103ite de eroin\u0103, aflat\u0103 \u00een c\u0103utarea iubirii :perfecte, simbolizeaz\u0103 unitatea primordial\u0103 a spiritului uman, dorin\u0163a de a descoperi absolutul. Totu\u015fi, o astfel de iubire nu poate fi oferit\u0103 dec\u00e2t Dumnezeu, Cel despre care autoarea afirm\u0103 \u00een carte c\u0103 venea \u201ec\u0103l\u0103rind un asin; nu avea plete, nici barb\u0103, nici must\u0103\u0163i\u2026 doar o coroan\u0103 aprins\u0103 de spini.\u201d<\/p>\n

\"\"<\/a>Melania Cuc \u2013 \u201eO scriitoare original\u0103\u201d<\/p>\n

,,Numele scriitoarei Melania Cuc\u2026\u00a0 este un nume care mi-a re\u0163inut aten\u0163ia prin\u00a0 unele poezii, proze, \u00eensemn\u0103ri, interviuri, reportaje \u015fi anchete literare\u00a0 ce au impus-o \u00een peisajul\u00a0 literaturii rom\u00e2ne contemporane ca pe o scriitoare original\u0103 \u015fi \u00eenzestrat\u0103 cu multiple disponibilit\u0103\u0163i creatoare\u201d, spunea istoricul literar Nicolae Scurtu. Autoare a dou\u0103zeci de volume de versuri \u015fi proz\u0103, printre care\u00a0 \u201eImpozit pe dragoste\u201d,\u00a0 \u201eTablete contra disper\u0103rii\u201d, \u201eFructul oprit\u201d, \u201eMiercurea din cenu\u015f\u0103\u201d sau \u201eGraal\u201d, Melania Cuc este de\u0163in\u0103toarea a numeroase nominaliz\u0103ri, distinc\u0163ii, diplome, premii \u015fi medalii. \u00centre acestea se remarc\u0103 Premiul Editurii Minerva\u00a0 pentru Poezie, ob\u0163inut la\u00a0 Festivalul de literatur\u0103 \u201eMo\u015ftenirea V\u0103c\u0103re\u015ftilor\u201d, T\u00e2rgovi\u015fte, 1988 sau DIPLOMA \u015fi Premiul I , acordate la Concursul Na\u0163ional de Proz\u0103 \u201cLiviu Rebreanu\u201d, Bistri\u0163a, 2003. \u00cen 2009, Melania Cuc prime\u015fte Diploma \u015fi Titlul de Femeia European\u0103 pentru Municipiul Bistri\u0163a, pentru cultur\u0103 european\u0103. Fiecare din c\u0103r\u0163ile pe care le-a scris Melania Cuc are via\u0163a ei, destinul \u015fi vibra\u0163ia proprie. De referin\u0163\u0103 pentru opera sa sunt c\u0103r\u0163ile de proz\u0103, dar \u015fi cele cu tablete.<\/p>\n

\u201cO moned\u0103 sub\u0163ire\u201d<\/p>\n

Ac\u0163iunea din povestirea Melaniei Cuc, \u201cFemeie \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu\u201d oscileaz\u0103\u00a0 undeva, la limita dintre real \u015fi fabulos. A\u015fa cum o spune \u015fi titlul, eroina este o femeie, \u201cDacia Diugan, singura artist\u0103 din lume care \u00ee\u015fi asigurase nu averea imobiliar\u0103, nu contul din banc\u0103, nu s\u0103n\u0103tatea, nu via\u0163a, ci\u2026 picioarele\u201d, dansatoare \u00een trupa Gloria Mundi. Dacia ajunge \u00eentr-un moment de r\u0103scruce \u00een via\u0163\u0103, c\u00e2nd are de parcurs un intinerariu spiritual decisiv. Fugit\u0103 de acas\u0103 pentru c\u0103 este s\u0103tul\u0103 de existen\u0163a artificial\u0103 pe care o duce \u00een lux, al\u0103turi de Sergio, un b\u0103rbat care nu o iube\u015fte, ci doar profit\u0103 de pe urma ei, Dacia\u00a0 o \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een tren pe baba Chiva, \u0163iganc\u0103 d\u0103ruit\u0103 cu \u201charul\u201d ghicitoriei, un fel de oracol, de profetes\u0103, care \u00eei anun\u0163\u0103 dansatoarei, viitorul. C\u0103l\u0103toria ei spre Munte se realizeaz\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 fantastic\u0103, noaptea, cu acest personaj misterios, Chiva, care \u00een cele din urm\u0103, dispare, ca \u015fi cum ar fi fost \u201eextras\u0103 prin vraj\u0103.\u201d<\/p>\n

De la Chiva, Dacia afl\u0103 \u201cce va va fi sigur\u201d, cu ea. \u201cAcolo, unde v\u0103z c\u0103 te-o trimes Soarta, nu-s-exist\u0103 pr\u0103v\u0103lii cu chilo\u0163i-\u015fnur \u015fi cu pijamale de m\u0103tas\u0103\u2026 Tu, soro, dac\u0103 mai ajungi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t de linie \u00eei bine, \u00eei tare bine\u2026\u201d, o anun\u0163\u0103 Chiva.\u201d Mai mult, baba dispare \u015fi pe bancheta unde st\u0103tuse, r\u0103m\u00e2ne \u201co moned\u0103 sub\u0163ire\u201d ce\u00a0 \u201cm\u0103rturisea, f\u0103r\u0103 cuvinte, c\u0103 fiin\u0163a aceea nu fusese chiar o fantasm\u0103\u2026 Dacia sim\u0163i cum acvila regal\u0103 din efigie, \u00ee\u015fi \u00eempl\u00e2nt\u0103 clon\u0163ul, scormone\u015fte \u00een carnea sa t\u00e2n\u0103r\u0103, cum \u00eei cuib\u0103re\u015fte cu indiferen\u0163\u0103 la durere, celul\u0103 dup\u0103 celul\u0103, cum \u00eei atinge \u015fi m\u0103duva din \u015fira spin\u0103rii, dar\u2026 osul vertebrei este \u00eenc\u0103 puternic, tare \u015fi nu se rupe, nu se fr\u00e2nge de bun\u0103voie.\u00bb Acvila sau pajura reprezint\u0103 \u00een simbol, un spirit protector al lumii, \u00eenceputul, arhaicul, primordialitatea.<\/p>\n

\u201cLumea din care plecase\u201d<\/p>\n

Dacia are parte de un \u201cdincolo\u201d \u015fi un \u201cdincoace\u201d. Ea se crede \u201cdeta\u015fat\u0103 de lumea din care plecase. Dincolo, \u00een lumea din care ea evadase sau din care fusese ,,extras\u0103\u201d, era \u00eenc\u0103 zi plin\u0103, era amiaz\u0103, cu ar\u015fi\u0163\u0103 tras\u0103 \u00een aparate sofisticate de climatizare, canicul\u0103 purtat\u0103 direct dintre ciulinii b\u0103r\u0103ganelor de odinioar\u0103. Dincoace, \u00een vagonul de lemn vechi, lumina Lunii pline m\u00e2njea noaptea ca pe o ciozv\u00e2rt\u0103 de carne crud\u0103, vopsea \u00een ro\u015fu de lupanar fe\u0163ele celor dou\u0103 f\u0103pturi \u2013 una ca \u015fi b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi cu aur c\u00e2t s\u0103 astupe cu el o f\u00e2nt\u00e2n\u0103; cealalt\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een putere, dar\u2026 f\u0103r\u0103 dorin\u0163e strict personale, f\u0103r\u0103 bagaje \u015fi care se credea deta\u015fat\u0103 de lumea din care plecase.\u201d Dacia p\u0103r\u0103se\u015fte aceast\u0103\u00a0 lume civilizat\u0103, \u00een care r\u0103m\u00e2ne Sergio, cel pe care \u00eel iubea \u015fi pe care \u201c\u00eel a\u015fteptase s\u0103 urce pe munte, s\u0103 o caute \u015fi s-o g\u0103seasc\u0103.\u201d Fosta Div\u0103 ajunge pe Munte \u015fi p\u0103trunde \u00eentr-o alt\u0103 lume, o lume veche, arhaic\u0103, cu rosturi din ve\u015fnicie. Aici o g\u0103se\u015fte Mutu, om ce tr\u0103ie\u015fte \u201c\u00een cealalt\u0103 parte a Piscului\u201d, care v\u00e2neaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu lupii. El o duce \u00een casa lui Barb\u0103,\u00a0 b\u0103rbat \u201cvoinic ca un taur, dar bl\u00e2nd din fire ca mielul \u015fi frumos ca un zeu preg\u0103tit de ursitoare s\u0103 \u00eenfrunte pentru al\u0163ii primejdiile\u201d, ce \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 traiul din \u201cnego\u0163 cu miere \u015fi p\u0103str\u0103vi\u201d.<\/p>\n

\u201cUn alt Dumnezeu\u201d<\/p>\n

Dacia, femeia cu nume simbolic, tr\u0103ie\u015fte un vis, \u00eentr-o lume arhaic\u0103, a cutumelor, \u00een care oamenii se \u00eenchin\u0103 \u201eb\u0103tr\u00e2nului Zeu\u201d, nefiind \u00eenc\u0103 preg\u0103ti\u0163i s\u0103 accepte \u201crosturile \u015fi legile primite de la un alt Dumnezeu, unul care Se n\u0103scuse din femeie pentru ca mai apoi s\u0103 se lase prins, crucificat, cum le povestea preotul sosit la ei de la Pont.\u201d \u00cen timp ce asist\u0103 la o ceremonie ritualic\u0103, \u201c\u00een creierul\u201d ei \u201cse d\u0103dea lupta \u00eentre fantasmagoric \u015fi realitate\u2026 Chiva, vr\u0103jitoarea, \u00eei r\u0103m\u00e2nea singurul detaliu clar din via\u0163\u0103.\u201d Cei \u00een mijlocul c\u0103rora tr\u0103ie\u015fte se \u00eenchin\u0103 Soarelui, a\u015ftept\u00e2nd \u201cun semn de la vechiul lor Zeu\u201d. Ne afl\u0103m \u00eentr-un univers \u00een care cre\u015ftinismul abia acum \u00eencepe s\u0103 p\u0103trund\u0103, \u00een lumea dacilor, la Sarmizegetuza. Aici , Dacia, nume predestinat, ajunge\u00a0 s\u0103 \u201cexecute \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu num\u0103rul forte al luptei ei decisive dintre dou\u0103 civiliza\u0163ii atemporale\u201d, \u00eentre dou\u0103 realit\u0103\u0163i \u2013 una pe care o cunoa\u015fte \u015fi alta spre care aspir\u0103. \u00centre simbolurile care se deta\u015feaz\u0103 \u00een carte este acela al casei \u00een care Dacia locuie\u015fte cu Barb\u0103, \u201cb\u0103rbat \u015fi femeie, pereche unit\u0103 prin timpi \u015fi spa\u0163ii nedefinite.\u201d Aceast\u0103 locuin\u0163\u0103 este un simbol al \u00eentoarcerii dinspre o lume, lumea civilizat\u0103, contemporan\u0103, spre trecut. Este un spa\u0163iu al ini\u0163ierii \u00een ritualurile celeilalte lumi, o trecere de \u201edincolo\u201d c\u0103tre \u201cdincoace\u201d. Tot din lumea de \u201cdincoace\u201d face parte \u015fi prin\u0163ul TalariK, fiul M\u0103tcii, \u00eendr\u0103gostit \u015fi el de Dacia.\u00a0 Pentru ea, \u201cSergio juca rol de prin\u0163, se numea TalariK! Sergio-TalariK-Barb\u0103 deveniser\u0103 trei imagini \u00eentr-o singur\u0103 ram\u0103 decolorat\u0103.\u201d Dacia se \u00eentoarce mereu \u00een trecutul din care vine, \u00eencearc\u0103 s\u0103 recupereze m\u0103car momentele semnificative, \u00eens\u0103 singura certitudine este c\u0103 sta \u201cnep\u0103s\u0103toare, dezbr\u0103cat\u0103 de voin\u0163a personal\u0103, sta \u00een fa\u0163a lui Dumnezeului care\u2026 era nehot\u0103r\u00e2t \u00eentre a-i ar\u0103ta ce e bine sau r\u0103u.\u201d<\/p>\n

\u201cDrumul\u2026 spre Piscuri\u201d<\/p>\n

Important este \u015fi ritualul la care Dacia este supus\u0103 de Matc\u0103, mama prin\u0163ului TalariK, decis\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi despart\u0103 fiul de aceast\u0103 \u201cvr\u0103jitoare\u201d ap\u0103rut\u0103 de niciunde, pe care vrea \u201cs-o jertfeasc\u0103 cu m\u00e2na sa\u201d. Cele dou\u0103 urc\u0103 spre Piscuri. \u201cDrumul acela, spre Piscuri, Matca nu-l mai f\u0103cuse niciodat\u0103 nici cu g\u00e2ndul, nici cu pasul, doar auzise, de la ciobanii din vale, despre locul unde urcau \u015fi se rugau, locuitori vechii dave, cei care aveau curaj \u015fi putere s\u0103 ajung\u0103 pe culme \u015fi s\u0103 depun\u0103 jertf\u0103 \u00een vin \u015fi \u00een gr\u00e2ne Zeului lor, un zeu ca to\u0163i oamenii, adic\u0103 din carne \u015fi s\u00e2nge.\u201d Dacia se love\u015fte de rezisten\u0163a M\u0103tcii \u015fi de duritatea concep\u0163iilor ei conservatoare, specifice lumii c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine. \u015ei totu\u015fi, Dacia \u00eenvinge. Religia nou\u0103 \u00eenvinge vechiul, p\u0103g\u00e2nismul, profanul. \u201cChiar sub ochii ei, Dacia sta \u00een ve\u015fminte ca din aur, nu pe st\u00e2lp \u015fi nu legat\u0103 cu fr\u00e2nghii de m\u00e2ini \u015fi picioare. Era r\u0103stignit\u0103 direct pe o cruce de aer.\u201d Din acest moment, Matca \u00eei ofer\u0103 respectul \u015fi aten\u0163ia cuvenite celei pe care o iube\u015fte prin\u0163ul TaraliK.<\/p>\n

\u201eArm\u0103sarul din vis\u201d<\/p>\n

Un moment de referin\u0163\u0103\u00a0 \u00een carte, marc\u00e2nd finalul istoriei Daciei, este na\u015fterea inorogului \u2013 \u201ccalul din vis\u201d, Vifor. Dacia \u015fi TaraliK, femeia \u015fi b\u0103rbatul, cuplul, asist\u0103 la venirea pe lume a acestuia. \u201cNu se \u00een\u015fela, era un inorog de-adev\u0103ratelea! M\u00e2nzul din poveste o a\u015fteptase pe ea, acolo \u00een pustietate, s\u0103 o conving\u0103 c\u0103 tot o Lume era c\u00e2t \u00eenc\u0103pea \u015fi c\u00e2t nu \u00eenc\u0103pea \u00een basme\u2026 Era un inorog adev\u0103rat, poate ultimul de pe P\u0103m\u00e2nt.\u201d Inorogul, numit \u015fi licorna sau unicorn, este un animal mitologic, reprezentat ca un cal alb av\u00e2nd un corn \u00een mijlocul frun\u0163ii. Legendele descriu acest corn ca de\u0163in\u00e2nd puteri miraculoase: vindec\u0103 bolile, cur\u0103\u0163\u0103 r\u0103ul, d\u0103 via\u0163\u0103. Inorogul este \u015fi simbolul omului superior, ne\u00een\u0163eles de cei din jurul s\u0103u. Cu simbolul inorogului de altfel, se \u015fi \u00eencheie \u201eFemeie \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu\u201d. Dacia Diugan, dansatoarea fugit\u0103 de acas\u0103 \u015fi salvat\u0103 de pe un v\u00e2rf de munte, dintr-un sloi de ghea\u0163\u0103, ajunge \u00een urma unei opera\u0163ii fatale, \u00eentr-un scaun cu rotile. Tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een carte a fost visul acesteia, \u00een timp ce z\u0103cea, zb\u0103t\u00e2ndu-se \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, pe st\u00e2nca Muntelui. Aici, planul fantastic pare s\u0103 se \u00eencheie, l\u0103s\u00e2nd loc celui real. Dacia scap\u0103 cu via\u0163\u0103, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne paralizat\u0103, \u00eentr-un scaun cu rotile. Picioarele ei asigurate nu \u00eei mai sunt de niciun folos. \u00centr-o sear\u0103, Dacia se afl\u0103 al\u0103turi de Sergio, la un spectacol de circ. \u00cen program urmeaz\u0103 o dresur\u0103 de cai. \u201eBrusc, Dacia se ridic\u0103 din c\u0103ruciorul supersofisticat\u2026 De la locul ei, din sal\u0103, v\u0103zuse arm\u0103sarul din vis,- un cal cu coama spulberat\u0103 ca o z\u0103pad\u0103\u2026 Era el, m\u00e2nzul inorog! Retr\u0103ia cu intensitate colosal\u0103 clipa, limita dintre real \u015fi poveste. Printre oamenii cu grija facturilor care le umpleau zilnic cutiile po\u015ftale, trecea Inorogul!\u201d<\/p>\n

\u201eP\u00e2n\u0103 c\u00e2nd coama sa alb\u0103 acoperi palmele ei\u201d<\/p>\n

Fiin\u0163a aceasta din alt\u0103\u00a0 lume, o recunoa\u015fte. \u015etie cine e Dacia, nu a uitat c\u0103 ea l-a ajutat s\u0103 vin\u0103 pe lume. \u201eInorogul nu mai \u015ftia, uitase ce-i teama st\u0103p\u00e2n, de povar\u0103, ce-i crava\u015fa sau g\u0103leata cu ap\u0103 st\u0103tut\u0103, din regie. Era iar un simbol f\u0103r\u0103 dimensiune precis\u0103. Se cambr\u0103 falnic, \u00ee\u015fi aplec\u0103 doar grumazul p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd coama sa alb\u0103 acoperi palmele ei.\u201d Tragismul este ilustrat indirect \u00een carte, prin descrierea st\u0103rilor Daciei, care oscileaz\u0103 permanent \u00eentre speran\u0163\u0103 \u015fi dezn\u0103dejde. Semnifica\u0163ia paradisiac\u0103 a visului Daciei, \u00een care este descris un univers nev\u0103zut, na\u015fte o \u00eentrebare \u2013 ceea ce am citit p\u00e2n\u0103 acum a fost o simpl\u0103 c\u0103l\u0103torie prin \u00eentuneric sau o incursiune \u00eentr-un fragment excep\u0163ional redat, din via\u0163a \u015fi religia str\u0103bunilor no\u015ftri, dacii? Cu certitudine, cititorul va \u00een\u0163elege c\u0103 a avut ocazia, prin talentul de prozatoare al Melaniei Cuc, s\u0103 asiste \u201epe viu\u201d la o autentic\u0103 pagin\u0103 de istorie antic\u0103. De altfel, evadarea Daciei \u00een acest necunoscut este pentru autoare un simplu pretext. Inten\u0163ia sa a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne aceea de a ne provoca la descifrarea unor semnifica\u0163ii tainice \u015fi ad\u00e2nci, cum este de exemplu, cea a Muntelui. \u00cen final, \u00eentre cele dou\u0103 divinit\u0103\u0163i, Dumnezeu adev\u0103rat \u015fi un zeu \u201edin carne \u015fi s\u00e2nge\u201d, r\u0103m\u00e2ne Dacia, o femeie \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu. Iar ea \u015ftie ce are de f\u0103cut. \u201eTrebuie doar s\u0103 a\u015ftept trenul meu, poate drezina care s\u0103 m\u0103 scoat\u0103 \u00een lumea adev\u0103rat\u0103. Voi dormi \u00een halt\u0103, pe banca scrijelit\u0103-n briceag, voi reciti revistele mototolite\u2026 cu date de apari\u0163ie care nici nu exist\u0103!\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Octavian D. Curpa\u015f<\/em><\/p>\n

Phoenix, Arizona<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen romanele Melaniei Cuc, fiecare volum are\u00a0 etapa sa cronologic\u0103, epoca istoric\u0103, personaje care se deosebesc \u00eentre ele sau se [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-23884","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23884","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23884"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23884\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23888,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23884\/revisions\/23888"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23884"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23884"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23884"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}