{"id":23895,"date":"2015-05-16T09:08:17","date_gmt":"2015-05-16T09:08:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=23895"},"modified":"2015-05-16T09:11:44","modified_gmt":"2015-05-16T09:11:44","slug":"emilia-tutuianu-%e2%80%93-interviu-cu-prof-univ-dr-tiberiu-tudor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/05\/16\/emilia-tutuianu-%e2%80%93-interviu-cu-prof-univ-dr-tiberiu-tudor\/","title":{"rendered":"Emilia \u0162u\u0163uianu \u2013 Interviu cu prof. univ. dr. Tiberiu Tudor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cencerc s\u0103 creionez \u00een acest interviu ,,ecoul\u201d produs de apari\u0163ia volumului Tratatul cu Ucraina \u2013 Un act de tr\u0103dare na\u0163ional\u0103<\/strong>, autor profesorul univ. dr. Tiberiu Tudor, fizician, membru de onoare al Academiei Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Domnule Tudor ce v-a determinat s\u0103 scrie\u0163i aceast\u0103 carte, abord\u00e2nd un subiect dureros pentru istoria neamului rom\u00e2nesc?<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: \u00cen anul 1997, imediat dup\u0103 preluarea puterii de c\u0103tre Conven\u0163ia Democrat\u0103, am fost lua\u0163i prin surprindere de c\u00e2teva declara\u0163ii contrare interesului na\u0163ional pe termen lung ale rectorului Universit\u0103\u0163ii noastre, profesorul Emil Constantinescu, devenit pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei. Printre altele, la conferin\u0163a de la Davos, \u00een ianuarie 1997, \u015fi-a declarat disponibilitatea pentru ceea ce a numit ,,sacrificiul istoric\u201d\u2500 recunoa\u015fterea dreptului de succesiune Republicii Ucraina asupra teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti ocupate prin for\u0163\u0103 de c\u0103tre defuncta Uniune Sovietic\u0103. Trebuie subliniat c\u0103 aceste declara\u0163ii ale pre\u015fedintelui Constantinescu au fost f\u0103cute f\u0103r\u0103 un minim mandat, cel din partea Parlamentului Rom\u00e2niei.
\n\u00cen discu\u0163iile pe care le-am avut cu profesorul Constantinescu am realizat c\u0103 este insensibil la ceea ce eu \u015fi mul\u0163i colegi consideram interese na\u0163ionale strategice ale Rom\u00e2niei, la est \u015fi la vest. \u00cen disperare de cauz\u0103 \u015fi \u00een regim de urgen\u0163\u0103 am constituit \u015fi am \u00eenregistrat o forma\u0163iune civic\u0103 \u2500 Forumul Civic Na\u0163ional Rom\u00e2n \u2500 menit\u0103 s\u0103 stopeze sau cel pu\u0163in s\u0103 dea replica disponibilit\u0103\u0163ilor de acest fel ale Pre\u015fedin\u0163iei \u015fi ale Guvernului Ciorbea care, cu mare repeziune \u015fi eficien\u0163\u0103, s-au constituit \u00een politici de stat capitularde: la est Tratatul cu Ucraina, la vest Ordonan\u0163a Guvernamental\u0103 de Urgen\u0163\u0103 36\/1997 pentru modificarea \u015fi completarea Legii \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, printre altele \u00een sensul fundament\u0103rii legislative a segreg\u0103rii etnice p\u00e2n\u0103 la nivel universitar a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de stat din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen Senatul Forumului Civic Na\u0163ional Rom\u00e2n, \u00een 1997 erau personalit\u0103\u0163i importante ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii rom\u00e2ne, printre care academicienii: Ion Irimescu, marele nostru sculptor, Leon D\u0103n\u0103il\u0103, \u015feful \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de neurochirurgie modern\u0103, Sergiu Chiriacescu, pre\u015fedintele Consiliului Rectorilor la acea dat\u0103, Florin Constantiniu, marele nostru istoric, Vasile Gionea, unul dintre p\u0103rin\u0163ii Constitu\u0163iei din 1991, Horia Mazilu, decanul Facult\u0103\u0163ii de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, etc.
\nDin p\u0103cate, mi\u015fcarea noastr\u0103, constituit\u0103 ad-hoc \u00eencep\u00e2nd cu martie 1997, nu a putut \u0163ine pasul cu avalan\u015fa ac\u0163iunilor Puterii \u2500 pe care am descris-o detaliat \u00een carte \u2500 \u015fi, \u00een iulie 1997, pre\u015fedintele Constantinescu a promulgat tratatul.
\n\u00cen schimb, \u00een toamna lui 1997 aceast\u0103 mi\u015fcare civic\u0103, predominant universitar\u0103, a avut suficient\u0103 for\u0163\u0103 pentru a bloca articolele antina\u0163ionale ale Ordonan\u0163ei 36: spargerea Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai nu a mai avut loc, procesul de segregare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de stat din Rom\u00e2nia pe criterii etnice nu a putut fi extins \u015fi la nivelul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar, a\u015fa cum o cerea imperativ UDMR-ul (aflat la guvernare, \u00een cadrul Conven\u0163iei Democrate).
\nCartea Istoria unei tr\u0103d\u0103ri na\u0163ionale \u2013 Tratatul cu Ucraina am scris-o \u015fi pentru a pune la dispozi\u0163ia unei viitoare diploma\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti responsabile argumentele c\u0103 validarea Tratatului cu Ucraina a fost ob\u0163inut\u0103 de c\u0103tre Putere printr-o ampl\u0103 manipulare a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, exprim\u00e2nd voin\u0163a de cabinet a unei camarile \u015fi nu voin\u0163a poporului rom\u00e2n, care ar fi trebuit s\u0103 fie larg consultat, eventual prin referendum, \u00eentr-o problem\u0103 de o asemenea anvergur\u0103. Prin delimitarea de o minoritate responsabil\u0103 de validarea acestui tratat, diploma\u0163ia noastr\u0103 va avea legitimitatea denun\u0163\u0103rii lui, la momentul istoric potrivit.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Articolul despre cartea dvs. ap\u0103rut \u00een revista Melidonium, prin num\u0103rul mare de vizualiz\u0103ri, arat\u0103 interesul fa\u0163\u0103 de o ran\u0103 deschis\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc \u2013 pierderea Basarabiei, a \u0163inutului Her\u0163a \u015fi a Bucovinei de nord la 28 iunie 1940.<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: Her\u0163a a fost o culme a abuzului ocupa\u0163iei sovietice din 1940 a teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti. Dar problema noastr\u0103, a contenciosului nostru cu Ucraina, nu este a Her\u0163ei, nici a Insulei \u015eerpilor sau a Platoului Continental al M\u0103rii Negre. Problema este cea scandat\u0103 de Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u \u2500 cum a numit Mircea Druc uria\u015fa demonstra\u0163ie na\u0163ional\u0103 anticomunist\u0103 din 27 august 1989: Muntele \u015fi Marea! Bucure\u015ftiul va trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ceea ce pentru Chi\u015fin\u0103u a fost clar de la \u00eenceput. Kievul va trebui s\u0103 accepte ceea ce \u00een\u0163elege foarte bine: nordul Bucovinei, Her\u0163a, Insula \u015eerpilor, nordul \u015fi sudul Basarabiei sunt p\u0103m\u00e2nturi rom\u00e2ne\u015fti, pe care va trebui s\u0103 le restituie \u00een \u00eentregime.
\nUcraina este un stat artificial, extins peste orice m\u0103sur\u0103 prin anexiunile sovietice din anii \u201a40 \u015fi includerea \u00een grani\u0163ele unionale ale RSS Ucrainene a unor teritorii care au apar\u0163inut tuturor statelor \u00eenvecinate: Polonia, Rom\u00e2nia, Cehoslovacia \u015fi actuala Federa\u0163ie Rus\u0103. Anul 2014 a ar\u0103tat c\u0103 Ucraina \u2500 indiferent de sus\u0163inerea \u015fi interesul geopolitic \u00een aceast\u0103 zon\u0103 al unor mari puteri \u2500 este la limita imploziei, implozie care, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, se va produce. Ucraina va avea stabilitate statal\u0103 numai c\u00e2nd se va retrage \u00een grani\u0163ele sale etnice istoric justificate. A\u015fa cum au f\u0103cut foste mari puteri ale c\u0103ror ambi\u0163ii fuseser\u0103 sus\u0163inute de posibilit\u0103\u0163ile lor \u00eentr-o mult mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t in cazul Ucrainei: Austria \u015fi Turcia, actualmente state stabile \u015fi surse autentice de stabilitate.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum a\u0163i perceput dvs. orientarea politicii rom\u00e2ne\u015fti fa\u0163\u0103 de aducerea la \u0162ara mam\u0103 a teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti, \u00een ultimii 25 de ani?<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: Politica rom\u00e2neasc\u0103, a forurilor de conducere ale Rom\u00e2niei de dincoace \u015fi dincolo de Prut, \u00een privin\u0163a re\u00eentregirii \u0163\u0103rii \u015fi a recuper\u0103rii teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti ocupate actualmente de Republica Ucraina a avut trei etape: ofensiv\u0103, defensiv\u0103, capitulare.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum aprecia\u0163i politica rom\u00e2nilor din st\u00e2nga Nistrului \u00een anii 1989 ce a culminat cu demonstra\u0163iile din Chi\u015fin\u0103u din 27 august 1989 \u00een plin\u0103 politic\u0103 glasnost \u015fi \u00eenainte de evenimentele din decembrie din Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: \u00cen 1989-1990, rom\u00e2nii au dus o politic\u0103 ofensiv\u0103. Ei au contribuit din plin la for\u0163area cursului istoriei, prin voin\u0163a unit\u0103 a poporului \u015fi a oamenilor de stat care se ridicau dincolo de Prut. Rom\u00e2nii au fost, al\u0103turi de gruzini \u015fi de baltici, \u00een linia \u00eent\u00e2i a ofensivei pentru demolarea imperiului sovietic. Chi\u015fin\u0103ul a dep\u0103\u015fit prin amploarea manifesta\u0163iilor toate celelalte capitale r\u0103zvr\u0103tite ale imperiului. Revolu\u0163ia na\u0163ional\u0103 anticomunist\u0103 a rom\u00e2nilor de dincolo de Prut a adus o contribu\u0163ie important\u0103 la una dintre marile r\u0103sturn\u0103ri istorice ale acestui secol: pr\u0103bu\u015firea comunismului \u015fi destr\u0103marea imperiului sovietic.
\nIn anii 1988-1989 \u00eencepuse procesul de destr\u0103mare a Uniunii Sovietice. Republicile Baltice, Moldova, Republicile Transcaucaziene \u015fi cele din Asia Central\u0103 \u00ee\u015fi revendic\u0103 independen\u0163a.
\nLa 27 august 1989 o jum\u0103tate de milion de oameni inund\u0103 Chi\u015fin\u0103ul. Sub flamurile tricolorului mul\u0163imea intoneaz\u0103 cu hot\u0103r\u00e2re De\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne! Printre pancartele \u015fi p\u00e2nzele albe ale lozincilor: MUNTELE \u015fi MAREA! Dup\u0103 40 de ani de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103 \u015fi dup\u0103 aproape dou\u0103 secole de rezisten\u0163\u0103 \u00eend\u00e2rjit\u0103 \u00eempotriva dezna\u0163ionaliz\u0103rii, rom\u00e2nii de dincolo de Prut au con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 intact\u0103. Ei revendic\u0103, o dat\u0103 cu independen\u0163a Republicii Moldova, \u015fi realipirea teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti ocupate de RSS Ucraina: Muntele (nordul Bucovinei, \u0162inutul Her\u0163a, nordul Basarabiei) \u015fi Marea (sudul Basarabiei).<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Relata\u0163i-ne v\u0103 rog ce schimb\u0103ri au avut loc \u00een politica rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anii 1990, \u00een ce prive\u015fte teritoriile rom\u00e2ne\u015fti pierdute prin Pactul Ribbentrop-Molotov \u00een 1940?<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: Dup\u0103 dezmembrarea Uniunii Sovietice, \u00een decembrie 1991, \u015fi apari\u0163ia noilor state independente desprinse din Uniune, problema Teritoriilor Rom\u00e2ne\u015fti Ocupate revine stringent \u00een actualitate. Uniunea Sovietic\u0103, de\u0163in\u0103toarea titlurilor de suveranitate \u2014 contestabile \u015fi ele \u2014 asupra acestor teritorii, dispare ca subiect de drept interna\u0163ional; apar ca subiect de drept interna\u0163ional noi state; printre ele Republica Ucraina \u015fi Republica Moldova. Imediat dup\u0103 e\u015fuarea puciului de la Moscova, c\u00e2nd destr\u0103marea Uniunii Sovietice devenise iminent\u0103, sau cel pu\u0163in a doua zi dup\u0103 dispari\u0163ia Uniunii Sovietice ca subiect de drept interna\u0163ional, \u00een decembrie 1991, politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei ar fi trebuit s\u0103 se orienteze spre aducerea ferm\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi men\u0163inerea permanent\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a acesteia a faptului c\u0103 estul \u015fi nordul Moldovei \u2014 teritoriu rom\u00e2nesc \u00eenainte de semnarea Protocolului Secret al Pactului Molotov \u2013 Ribbentrop \u015fi de invazia sovietic\u0103 \u2014 se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie identic\u0103, din toate punctele de vedere, cu cea a \u0162\u0103rilor Baltice \u015fi c\u0103 Rom\u00e2nia cere, la dezmembrarea Imperiului, restitutio in integrum.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum au reu\u015fit rom\u00e2nii s\u0103 piard\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea Unirii \u00eentre cele dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti \u00een anii 1990?<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: Roadele formidabilei mi\u015fc\u0103ri na\u0163ionale de la Chi\u015fin\u0103u nu au putut fi culese datorit\u0103 lipsei de anvergur\u0103, clarviziune \u015fi coeren\u0163\u0103 a clasei politice de la Bucure\u015fti precum \u015fi datorit\u0103 apatiei civice a \u0163\u0103rii \u00een problemele de interes na\u0163ional major. \u00cen perioada marilor rea\u015fez\u0103ri statale din Europa de Est, c\u00e2nd por\u0163ile istoriei ne-au fost deschise pentru realizarea cu riscuri minime a Unirii \u015fi a recuper\u0103rii Teritoriilor Rom\u00e2ne\u015fti Ocupate, orizontul politic al Bucure\u015ftiului nu dep\u0103\u015fea, de o parte \u015fi de alta, perimetrul Pie\u0163ii Universit\u0103\u0163ii. \u0162ara era \u00een r\u0103zboi civil rece; antrena\u0163i \u00eentr-o lupt\u0103 fratricid\u0103, rom\u00e2nii au pierdut momentul Unirii.
\nMomentul istoric fiind pierdut, a trebuit s\u0103 ne repliem: a doua etap\u0103, defensiv\u0103, a \u00eenceput \u00een 1991 \u015fi a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1997.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Care era situa\u0163ia Ucrainei \u00een anii 1990, stat care de\u0163ine Bucovina de nord \u015fi sudul Basarabiei, teritorii rom\u00e2ne\u015fti ocupate prin Pactul Ribbentrop-Molotov de defuncta URSS \u015fi care a fost politica rom\u00e2n\u0103 fa\u0163\u0103 de vecinul de la est?<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: \u00cen 1991 Republica Ucraina, principala beneficiar\u0103 a rapturilor teritoriale ale Uniunii Sovietice dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, este \u00een plin\u0103 criz\u0103 de legitimitate: ea de\u0163ine de facto teritorii care au apar\u0163inut tuturor statelor \u00eenvecinate: Polonia, Cehoslovacia, Rom\u00e2nia \u015fi, foarte important, Rusia.
\nRada Suprem\u0103 proclamase independen\u0163a Republicii Ucraina la 24 august 1991. Con\u015ftien\u0163i, de la bun \u00eenceput, de dificult\u0103\u0163ile Ucrainei \u201ede a supravie\u0163ui, de a se legitima \u015fi defini ca identitate\u201d, ucrainenii revin, peste o jum\u0103tate de an, plus\u00e2nd cu referendumul pentru legitimarea pe plan intern a independen\u0163ei. Ucraina este singura fost\u0103 republic\u0103 unional\u0103 care organizeaz\u0103 referendum \u00een problema independen\u0163ei.
\nIn 1991, Parlamentul Rom\u00e2niei reac\u0163ioneaz\u0103 prompt, bar\u00e2nd calea ofensivei pentru legitimitate a ucrainenilor care, \u00een ceea ce ne prive\u015fte, \u00eensemna o ofensiv\u0103 pentru uzurparea drepturilor noastre asupra Teritoriilor Rom\u00e2ne\u015fti Ocupate.
\nIn Declara\u0163ia, Parlamentul Rom\u00e2niei din 28 noiembrie 1991, adoptat\u0103 cu unanimitate de voturi \u00een \u015fedin\u0163a Camerelor reunite, se spune:
\n,,Parlamentul Rom\u00e2niei
\nlu\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163\u0103 de hot\u0103r\u00e2rea autorit\u0103\u0163ilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independen\u0163ei Republicii Ucraina.
\ndeclar\u0103 solemn c\u0103 referendumul organizat de autorit\u0103\u0163ile de la Kiev \u00een teritoriile rom\u00e2ne\u015fti \u00eencorporate cu for\u0163a \u00een cadrul fostei U.R.S.S. \u2014 respectiv Bucovina de Nord, \u0163inutul Her\u0163a, \u0163inutul Hotin precum \u015fi \u00een jude\u0163ele din sudul Basarabiei \u2014este nul \u015fi neavenit, precum \u015fi consecin\u0163ele acestuia.
\ncere parlamentarilor \u015fi guvernelor tuturor statelor care vor recunoa\u015fte independen\u0163a Ucrainei s\u0103 declare expres c\u0103 aceast\u0103 recunoa\u015ftere nu se extinde \u015fi asupra teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti men\u0163ionate.
\nsolicit\u0103 Guvernului \u0163\u0103rii s\u0103 \u00eenceap\u0103 de urgen\u0163\u0103 negocieri cu autorit\u0103\u0163ile de la Kiev \u00een problema teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti anexate cu for\u0163a de U.R.S.S.\u201d
\nTot \u00een acest sens, \u00een aprilie 1993, Guvernul Rom\u00e2n notific\u0103 Guvernului Ucrainean faptul c\u0103, urmare a dispari\u0163iei Uniunii Sovietice \u015fi a apari\u0163iei la frontiera de est a Rom\u00e2niei a dou\u0103 noi state independente, Ucraina \u015fi Republica Moldova, Tratatul privind regimul frontierei de stat rom\u00e2no-sovietice, colaborarea \u015fi asisten\u0163a mutual\u0103 \u00een problemele de frontier\u0103, \u00eencheiat \u00een 1961, a devenit caduc. Se afirm\u0103, de asemenea, disponibilitatea P\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne de a \u00eencepe negocierea cu Partea ucrainean\u0103 a unui acord \u00een acest domeniu.
\nTratatul din 1961 confirma frontiera sovieto-rom\u00e2n\u0103 impus\u0103 prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 \u015fi Protocolul Groza-Molotov din 1948, \u00een condi\u0163iile ocupa\u0163iei sovietice, sfera sa de reglementare limit\u00e2ndu-se, desigur, la problemele regimului de frontier\u0103 \u015fi ale colabor\u0103rii \u015fi asisten\u0163ei mutuale.
\nNotificarea caducit\u0103\u0163ii Tratatului din 1961 cu Uniunea Sovietic\u0103, ca urmare a dispari\u0163iei acesteia ca subiect de drept interna\u0163ional, \u015fi exprimarea disponibilit\u0103\u0163ii de negociere cu noul stat ap\u0103rut la frontiera de est a Rom\u00e2niei \u2014 Republica Ucraina \u2014 era un act menit s\u0103 deschid\u0103 c\u00e2mpul discu\u0163iei problemei frontierei dintre Rom\u00e2nia \u015fi Ucraina, \u00een spiritul Actului Final de la Helsinki .
\nP\u00e2n\u0103 \u00een 1997, negocierile privitoare la \u00eencheierea Tratatului de baz\u0103 cu Republica Ucraina au avut un caracter echilibrat.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ce ne pute\u0163i spune despre politica rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 1997 \u00een ce prive\u015fte rom\u00e2nii din jurul Rom\u00e2niei, din teritoriile istorice rom\u00e2ne\u015fti?<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: Dup\u0103 c\u00e2\u015ftigarea alegerilor de c\u0103tre Conven\u0163ia Democrat\u0103, politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een privin\u0163a contenciosului teritorial cu Ucraina devine capitulard\u0103.
\nImediat dup\u0103 investitur\u0103, la reuniunea de la Davos din ianuarie 1997, pre\u015fedintele Constantinescu lanseaz\u0103 ideea \u201csacrificiului istoric\u201d. Intr-un interviu acordat postului privat de radio ucrainean Nova Mova, \u00een februarie 1997, pre\u015fedintele Constantinescu declar\u0103: \u201eSuntem dispu\u015fi s\u0103 recunoa\u015ftem grani\u0163ele actuale. Aceast\u0103 recunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii va forma, \u00eentr-adev\u0103r, baza tratatului\u201d, men\u0163ion\u00e2nd de asemenea c\u0103 \u201eInsula \u015eerpilor este teritoriu ucrainean\u201d. In februarie 1997 pre\u015fedintele Constantinescu nu avea mandat pentru avansarea ideii \u201csacrificiului istoric\u201d. Nu consultase poporul rom\u00e2n, prin referendum, nu consultase nici m\u0103car Parlamentul \u0163\u0103rii.
\n\u00cen continuare \u00eentreaga diploma\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 este pus\u0103 s\u0103 lucreze \u00een favoarea consolid\u0103rii statalit\u0103\u0163ii \u201ct\u00e2n\u0103rului stat ucrainean\u201d.
\nPrimul implicat este Ministerul Afacerilor Externe. La 7 martie apare stupefiantul comunicat al M.A.E.:
\n,,Ministerul Afacerilor Externe nu va ceda \u00een privin\u0163a intereselor legitime ale Rom\u00e2niei. In acest context, subliniem \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 securitatea Rom\u00e2niei e legat\u0103 de independen\u0163a, stabilitatea \u015fi integritatea teritorial\u0103 a Ucrainei, pe care nu e suficient doar s\u0103 le recunoa\u015ftem, ci chiar s\u0103 le sus\u0163inem prin toate mijloacele politice \u015fi juridice care ne stau la \u00eendem\u00e2n\u0103.\u201d<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum s-a ajuns la semnarea Tratatului cu Ucraina din 1997 \u015fi care sunt consecin\u0163ele politice \u015fi istorice?<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: O extraordinar\u0103 campanie de manipulare a opiniei publice \u015fi a parlamentarilor este pus\u0103 \u00een func\u0163iune. Principalii artizani ai acestei ac\u0163iuni sunt pre\u015fedintele Emil Constantinescu, pre\u015fedintele Senatului Petre Roman \u015fi ministrul de externe din acea perioad\u0103, Adrian Severin.
\nDincolo de perdeaua de fum a explica\u0163iilor celor care au participat la redactarea \u015fi validarea tratatului, dincolo de toate precau\u0163iile \u015fi de reu\u015fita redact\u0103rii tratatului \u00een termenii Actului Final de la Helsinki, esen\u0163a tratatului este achiesarea, acceptul liber consim\u0163it al Rom\u00e2niei, la actuala frontier\u0103 cu Ucraina. Ucraina a ap\u0103rut ca subiect de drept interna\u0163ional \u00een 1991. Tratatul \u00eentrerupe linia contest\u0103rii drepturilor Ucrainei asupra Teritoriilor Ocupate, \u00eenceput\u0103 prin Declara\u0163ia din noiembrie 1991 a Parlamentului Rom\u00e2niei, \u015fi, \u00een 1997, Rom\u00e2nia face cadou Ucrainei recunoa\u015fterea actualei ei frontiere de sud-vest.
\nRecunoa\u015fterea actualei frontiere de stat \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Ucraina este explicit\u0103 \u00een Schimbul de Scrisori \u00eentre cei doi mini\u015ftri ai Afacerilor Externe (a\u015fa-numitul Acord Conex) prev\u0103zut la art.2.2 al Tratatului. Iat\u0103 care este con\u0163inutul acestui Schimb de Scrisori:
\n11
\n1. Guvernul Rom\u00e2niei \u015fi Guvernul Ucrainei vor \u00eencheia, \u00een cel mult doi ani, un Tratat privind regimul frontierei dintre cele dou\u0103 state, pe baza principiului succesiunii
\nstatelor \u00een privin\u0163a frontierelor, potrivit c\u0103ruia proclamarea independen\u0163ei Ucrainei nu afecteaz\u0103 frontiera de stat existent\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Ucraina, a\u015fa cum a fost definit\u0103 \u015fi descris\u0103 \u00een Tratatul din 1961 privitor la regimul frontierei de stat rom\u00e2no-sovietice \u015fi \u00een documentele de demarcare corespunz\u0103toare valabile la 16 iulie 1990, data adopt\u0103rii Declara\u0163iei privind suveranitatea statal\u0103 a Ucrainei.
\n3. Ucraina se va angaja s\u0103 nu amplaseze mijloace militare ofensive pe Insula \u015eerpilor, care apar\u0163ine Ucrainei, potrivit punctului 1 de mai sus.
\nAstfel, esen\u0163a \u201eprincipiilor \u015fi procedurilor convenite prin Schimbul de Scrisori\u201d
\neste:
\n\u2013 renun\u0163area la efectele notific\u0103rii din 1993 a caducit\u0103\u0163ii Tratatului din 1961 privind regimul frontierei de stat rom\u00e2no-sovietice;
\n\u2013 anularea efectelor Declara\u0163iei din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului Rom\u00e2niei cu privire la referendumul asupra independen\u0163ei Ucrainei.
\n\u2013 recunoa\u015fterea dreptului de succesiune al Ucrainei asupra Teritoriilor Rom\u00e2ne\u015fti Ocupate de fosta Uniune Sovietic\u0103 \u015fi de\u0163inute acum de Republica Ucraina.
\nSchimbul de Scrisori nu a fost prezentat plenului Parlamentului \u00een cursul \u015fedin\u0163elor de ratificare, motiv\u00e2ndu-se c\u0103 \u201eel nu este parte a Tratatului\u201d (cu toate c\u0103 prevederile lui
\n\u2013 art.2.2 din Tratat \u2014 \u201evor intra \u00een vigoare simultan cu intrarea \u00een vigoare a prezentului tratat\u201d). Pu\u0163ini parlamentari cunosc con\u0163inutul Schimbului de Scrisori implicat \u00een tratatul pe care l-au votat.
\nSemnarea Tratatului a \u00eensemnat anularea tuturor eforturilor de pruden\u0163\u0103 diplomatic\u0103 din perioada \u201891 -\u201896. Ea a \u00eensemnat sf\u00e2r\u015fitul defensivei. A \u00eensemnat capitularea total\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een fa\u0163a Ucrainei.
\nP\u00e2n\u0103 la ratificarea \u015fi promulgarea acestui tratat, \u201et\u00e2n\u0103rul stat ucrainean\u201d nu avea nici un act prin care Rom\u00e2nia s\u0103-i fi recunoscut frontiera. Acum \u00eel are.
\n\u201cPentru prima dat\u0103 de la constituirea Rom\u00e2niei Mari, \u00een 1918, un guvern rom\u00e2n a cedat p\u0103r\u0163i ale teritoriului na\u0163ional, f\u0103r\u0103 a fi amenin\u0163at cu agresiunea (ca \u00een 1940) sau f\u0103r\u0103 a se g\u0103si sub presiunea ocupantului str\u0103in (ca \u00een 1944 \u015fi 1947). Opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu a perceput dimensiunile dramatice ale evenimentului. Rom\u00e2nii trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul \u00eentr-o problem\u0103 capital\u0103, \u00een care cenzura, manipul\u0103rile, propaganda \u015fi presiunile exercitate de Putere au ocultat sensul real al tratativelor \u015fi al tratatului\u201d\u2014 va spune marele istoric \u015fi patriot, academicianul Florin Constantiniu. Am prezentat pe larg, toate procedeele acestei ocult\u0103ri, care au dus la validarea, ratificarea \u015fi promulgarea acestei forme capitularde a Tratatului cu Ucraina.
\n\u201ePentru toate acestea, judecata istoriei va veni oricum, dar p\u00e2n\u0103 atunci trebuie s\u0103-i judece justi\u0163ia!\u201d (Prof. dr. Vasile Gionea \u2013 membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne)<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: R\u0103ni nevindecate \u00een sufletul rom\u00e2nilor moldoveni, Moldova glorio\u015filor Alexandru Cel Bun \u015fi \u015etefan Cel Mare, cu teritoriile vechiului voievodat medieval Moldova afl\u00e2ndu-se \u00een acest moment \u00een trei state: Rom\u00e2nia, Moldova \u015fi Ucraina. Exist\u0103 vreo \u015fans\u0103 s\u0103 se schimbe ceva \u00een destinul acestui popor?<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: Am o neab\u0103tut\u0103 \u00eencredere \u00een luminozitatea destinului nostru ca popor \u015fi ca na\u0163iune. El este asemenea unui p\u00e2r\u00e2u subteran care iese din timp \u00een timp \u00een lumin\u0103, uimind cu str\u0103lucirea \u015fi prospe\u0163imea lui: Unirea Principatelor, Independen\u0163a, Marea Unire. Cursul lui este deja jalonat de oameni de stat de anvergur\u0103 european\u0103 care ne-au ridicat \u0162ara \u00een istorie. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 urm\u0103m aceste jaloane pentru a ne re\u00eent\u00e2lni cu el atunci c\u00e2nd va str\u0103luci din nou \u00een lumina evenimentelor istorice favorabile.
\n\u00cent\u00e2lnirea cu destinul nostru istoric a fost ratat\u0103 la un moment extrem de fast: 1990-91. Dar acest destin exist\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi continu\u0103, cu r\u0103bdare \u015fi tenacitate, cursul. S\u0103 ne preg\u0103tim pentru viitoarea noastr\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu el. Cum?
\nAduc\u00e2nd la conducerea \u0163\u0103rii, oameni competen\u0163i, cu o vast\u0103 cultur\u0103 istoric\u0103 \u015fi politic\u0103, dornici s\u0103-\u015fi slujeasc\u0103 \u0162ara \u015fi av\u00e2nd curajul, \u00een\u0163elepciunea \u015fi abilitatea \u00een a o face.
\nRe\u00eenfiin\u0163\u00e2nd, pe toate planurile, marea \u015ecoal\u0103 a Educa\u0163iei Na\u0163ionale \u2013 aceea la care au crescut elitele care au realizat ridicarea na\u0163iunii pe treptele \u00eemplinirii ei, din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie.
\nAdapt\u00e2ndu-ne cu suple\u0163e tacticile politice de moment obiectivului na\u0163ional strategic major \u2013 \u00een momentul de fa\u0163\u0103 refacerea unit\u0103\u0163ii statale a Rom\u00e2niei \u2013 cu flexibilitatea, abilitatea \u015fi \u00een\u0163elepciunea de a fructifica \u00een direc\u0163ia acestui obiectiv strategic oportunit\u0103\u0163ile care se ivesc mereu \u00een cadrul echilibrului de for\u0163e, mereu schimb\u0103tor, realizat \u00eentre marile puteri. \u015ei de aici \u00eencepe discu\u0163ia asupra a ceea ce este \u015fi a ce ar trebui s\u0103 fie, politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een momentul de fa\u0163\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Stimate domnule profesor Tiberiu Tudor v\u0103 mul\u0163umesc pentru aceast\u0103 lec\u0163ie de istorie \u015fi patriotism oferit\u0103 cititorilor revistei Melidonium.<\/em><\/p>\n

Tiberiu Tudor<\/strong>: V\u0103 mul\u0163umesc \u015fi eu, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 profilul c\u0103r\u0163ii mele este unul de istorie \u00a0\u00een m\u0103sura \u00een care istoriografia na\u0163ional\u0103 este o f\u0103clie care trebuie s\u0103 lumineze calea politicii na\u0163ionale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cencerc s\u0103 creionez \u00een acest interviu ,,ecoul\u201d produs de apari\u0163ia volumului Tratatul cu Ucraina \u2013 Un act de tr\u0103dare na\u0163ional\u0103, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-23895","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23895","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23895"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23895\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23898,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23895\/revisions\/23898"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23895"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23895"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23895"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}