{"id":2391,"date":"2012-03-01T17:57:30","date_gmt":"2012-03-01T17:57:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=2391"},"modified":"2012-03-20T16:43:58","modified_gmt":"2012-03-20T16:43:58","slug":"dimitrie-cantemir-carturarul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/01\/dimitrie-cantemir-carturarul\/","title":{"rendered":"Dimitrie Cantemir"},"content":{"rendered":"

<\/h1>\n
\"\"<\/div>\n
\n

Dimitrie Cantemir (1673-1723)<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0 Renumitul savant Dimitrie Cantemir a deschis o pagin\u0103 nou\u0103 \u00een geografia \u015ftiin\u0163ific\u0103. Cartea sa\u00a0Descrierea Moldovei\u00a0\u00a0reprezint\u0103 o lucrare fundamental\u0103 de sorginte enciclopedic\u0103, care generalizeaz\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele \u00een domeniul geografiei fizice, social-economice, istoriei, etnografiei \u015f.a.\u00a0Putem men\u0163iona, c\u0103 primele informa\u0163ii despre hidrografia, relieful, z\u0103c\u0103mintele utile, clima, flora \u015fi fauna \u0163inutului se reg\u0103sesc \u00een lucrarea dat\u0103.\u00a0Cunoa\u015fterea multor limbi i-au permis lui Dimitrie Cantemir s\u0103 studieze un num\u0103r mare de publica\u0163ii, s\u0103 colecteze informa\u0163ii unice despre natur\u0103, gospod\u0103rie, popula\u0163ia \u0163inutului, s\u0103 fac\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu bazele metodologice de cercetare \u00een domeniul geografic.\u00a0Fiind o persoan\u0103 de cultur\u0103 european\u0103 Dimitrie Cantemir cuno\u015ftea bine bibliografia \u015ftiin\u0163ific\u0103, cuno\u015ftea lucr\u0103rile multor geografi de vaz\u0103 ai timpului, pozi\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice pe care le-a reflectat \u00een\u00a0Descrierea Moldovei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Geografia era tratat\u0103 de \u00een acea epoc\u0103 ca o \u015ftiin\u0163\u0103 vie care permite eviden\u0163ierea bog\u0103\u0163iilor \u0163\u0103rii \u015fi posibilit\u0103\u0163ile ei de dezvoltare economic\u0103. Dimitrie Cantemir con\u015ftientiza importan\u0163a \u015fi necesitatea utiliz\u0103rii ra\u0163ionale a resurselor naturale. Produsele \u00a0(hergheliile de cai, turmele de vite cornute mari \u015fi mici, lemnul de calitate \u00eenalt\u0103, gr\u00e2ul, mierea \u015f. a. ) exportate peste hotare facilitau \u00eembog\u0103\u0163irea comercian\u0163ilor str\u0103ini, pe c\u00e2nd, conform autorului, \u0163\u0103ranii moldoveni r\u0103m\u00e2neau cei mai s\u0103raci din lume.\u00a0\u00cen acest context un deosebit interes \u00eel prezint\u0103 concluziile lui Dimitrie Cantemir referitor la utilizarea poten\u0163ialului de resurse naturale \u015fi evaluarea productivit\u0103\u0163ii solurilor. Drept confirmare a celor spuse sunt rezultatele analizei datelor privind productivitatea gramineelor, suprafe\u0163elor \u00a0ocupate de pomii fructiferi, vi\u0163\u0103 de vie, p\u0103duri, precum \u015fi a indicilor de calitate a produc\u0163iei (lemn, vin, miere, fructe \u015f.a.) ob\u0163inute din diferite regiuni ale \u0163\u0103rii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Merit\u0103 aten\u0163ie analiza efectuat\u0103 de Dimitrie Cantemir st\u0103rii componentelor de mediu \u015fi a rolului lor \u00een via\u0163a oamenilor. Este indicat\u0103 corect leg\u0103tura dintre varietatea condi\u0163iilor climaterice ale \u0163\u0103rii \u015fi influen\u0163a lor asupra cantit\u0103\u0163ii \u015fi calit\u0103\u0163ii produc\u0163iei agricole, precum \u015fi asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a omului. Astfel, savantul moldovean scria: \u201eClima Moldovei este diferit\u0103: \u00een partea muntoas\u0103 sufl\u0103 v\u00e2nturi reci, \u00eens\u0103 clima este mai s\u0103n\u0103toas\u0103, \u00een c\u00e2mpie este mai cald, \u00eens\u0103 clima este mai pu\u0163in favorabil\u0103 pentru s\u0103n\u0103tate<\/em>\u201d. \u00cen mun\u0163i sunt p\u0103duri \u00eentregi de pomi fructiferi cu roade bogate, pe c\u00e2nd \u00een c\u00e2mpie, dup\u0103 p\u0103rerea autorului, este necesar de depus munc\u0103 \u015fi dib\u0103cie, \u00eens\u0103 fructele sunt mult mai gustoase. Aceast\u0103 concluzie a lui Dimitrie Cantemir are la\u00a0baz\u0103\u00a0prezen\u0163a particularit\u0103\u0163ilor regimului climatic al mun\u0163ilor \u015fi c\u00e2mpiilor.\u00a0Re\u0163eaua hidrografic\u0103 a regiunii este caracterizat\u0103 de autor din punctul de vedere al lungimii \u015fi l\u0103\u0163imii r\u00e2urilor, regimului lor hidrologic, faunei. Prezint\u0103 interes ast\u0103zi \u015fi acel fapt, c\u0103 savantul a atras aten\u0163ie asupra prezen\u0163ei izvoarelor minerale cu propriet\u0103\u0163i curative, utile pentru tratarea tuturor bolilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dimitrie Cantemir a remarcat cu bun\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00a0de cauz\u0103 solurile \u00eenalt productive ale Moldovei, care dep\u0103\u015fesc cu mult bog\u0103\u0163ia mun\u0163ilor \u015fi care prin prelucrare pot hr\u0103ni multe persoane. Din punctul nostru de vedere este interesant\u0103 \u015fi ideea savantului moldovean privind influen\u0163a condi\u0163iilor geografice asupra caracterului oamenilor. Rezultatele cercet\u0103rilor geografice deseori \u00ee\u015fi g\u0103sesc reflectarea \u00een form\u0103 de h\u0103r\u0163i la diferite scari, care pot fi concepute ca modele ale unor teritorii transpuse pe h\u00e2rtie.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Harta \u00eentocmit\u0103 de D.Cantemir pentru “Descrierea Moldovei”<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0Harta geografic\u0103 este o baz\u0103 informa\u0163ional\u0103 pre\u0163ioas\u0103 pentru optimizarea organiz\u0103rii teritoriale a gospod\u0103riei, pentru efectuarea monitoringului st\u0103rii mediului ambiant, pentru argumentarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a diferitor proiecte privind utilizarea resurselor naturale \u015f. a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cartea \u201cDescrierea Moldove<\/em>i\u201d a\u00a0fost \u00eenalt apreciat\u0103 de speciali\u015fti ca o prim\u0103 experien\u0163\u0103\u00a0de descriere geografic\u0103 regional\u0103 complex\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi a fost marcat\u0103 ca un eveniment \u00een istoria culturii.\u00a0La lucrarea sa fundamental\u0103\u00a0Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir anexeaz\u0103 o hart\u0103 geografic\u0103 cu coordonate precise, cu contururile relativ sigure ale p\u0103durilor (masivul Codrilor centrali, \u00een apropiere de L\u0103pu\u015fna, pe podi\u015ful Tigheciului, \u00een apropierea Sorocii, la vest de Bender). Exist\u0103 p\u0103rerea c\u0103 pentru elaborarea acestei h\u0103r\u0163i savantul a efectuat m\u0103sur\u0103ri de c\u00e2mp, fapt ce i-a permis s\u0103 eviden\u0163ieze unele erori pe h\u0103r\u0163ile anterior editate. Harta elaborat\u0103 de Dimitrie Cantemir reflect\u0103 multe particularit\u0103\u0163i naturale ale \u0163\u0103rii: \u00een afar\u0103 de trupurile de p\u0103dure ea con\u0163ine o informa\u0163ie foarte bogat\u0103 despre re\u0163eaua hidrografic\u0103 a regiunii, inclusiv sunt eviden\u0163iate \u015fi r\u00e2ule\u0163ele mici.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Geomorfologic teritoriul este reprezentat prin relief colinar \u00een centrul Moldovei, \u00een apropiere de Soroca, Cern\u0103u\u0163i, pe podi\u015ful B\u00e2rladului. Pe hart\u0103 sunt marcate \u015fi localit\u0103\u0163ile, la fel este\u00a0reflectat\u0103 \u015fi divizarea administrativ-teritorial\u0103 \u00een \u0163inuturi. De men\u0163ionat, c\u0103 savantul a pus fundamentul cre\u0103rii bazei informa\u0163ionale cartografice a Moldovei.\u00a0Nu va fi o exagerare dac\u0103 vom spune c\u0103 \u201cDescrierea Moldovei<\/em>\u201d a lui Dimitrie Cantemir este un exemplu de cercetare geografic\u0103 regional\u0103. \u00cen aceast\u0103 lucrare la un nivel \u015ftiin\u0163ific \u00eenalt este generalizat\u0103 o enorm\u0103 informa\u0163ie geografic\u0103 \u015fi cartografic\u0103 privind relieful, z\u0103c\u0103mintele utile, resursele acvatice, clima, fauna, flora, ora\u015fele, localit\u0103\u0163ile \u015fi activitatea economic\u0103 a Moldovei de la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 lucrare a avut un impact enorm asupra dezvolt\u0103rii cercet\u0103rilor geografice. Metodele de cercetare ale lui Dimitrie Cantemir (ca exemplu metoda comparativ-geografic\u0103) nu \u015fi-au pierdut din actualitate nici ast\u0103zi.\u00a0De men\u0163ionat, c\u0103 monografia lui Dimitrie Cantemir \u201cDescrierea Moldovei<\/em>\u201d a servit ca punct de pornire pentru efectuarea cercet\u0103rilor geografice ulterioare. \u00cen acela\u015fi timp aceast\u0103 monografie este de nepre\u0163uit \u015fi\u00a0p\u00e2n\u0103 \u00een prezent din punct de vedere al monitoriz\u0103rii schimb\u0103rilor din mediul natural \u015fi stabilirii rolului factorului antropogen \u00een procesul dat, relevarea tendin\u0163elor de schimbare individual\u0103 a componentelor mediului ambiant.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00cen evolu\u0163ia literaturii rom\u00e2ne opera principelui Dimitrie Cantemir reprezint\u0103 un moment de cotitur\u0103 prin care se schimb\u0103 modelul narativ nonfictiv al cronicarilor cu proza artistic\u0103, act de percep\u0163ie a lumii prin intermediul pl\u0103smuirii, crea\u0163iei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 La v\u00e2rsta de numai 25 de ani, Dimitrie Cantemir \u00ee\u015fi public\u0103 la Ia\u015fi prima sa lucrare, \u00a0Divanul sau G\u00e2lceava \u00cen\u0163eleptului cu Lumea sau Giude\u0163ul Sufletului cu Trupul\u00a0<\/em>\u00a0(1698, Ia\u015fi; \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi greac\u0103), carte ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 rezolve eterna disput\u0103 dintre trup \u015fi suflet, patim\u0103 \u015fi ra\u0163iune, sf\u00e2nt \u015fi profan.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/div>\n

“Divanul”, edi\u0163ia priceps, Ia\u015fi, 1698, foaia de titlu<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Conceput\u0103 \u00een manier\u0103 clasic\u0103, lucrarea se prezint\u0103 ca un amplu dialog-disput\u0103 a dou\u0103 personaje alegorice: \u00cen\u0163eleptul \u015fi Lumea \u2013 orientarea epicureic\u0103, vizavi de formula auster\u0103 de ascet. De\u015fi inegal\u0103 ca valoare, scrierea nu este lipsit\u0103 de pitorescul cuv\u00e2ntului \u015fi str\u0103luciri stilistice: \u201eV\u0103dz \u00a0frums\u00e9\u0163ele \u015fi podoaba ta \/lume\/, ca iarba \u015fi ca floarea ierbii; bunurile tale \u00een m\u00e2nule t\u0103lharilor \u015fi \u00ee\u015f dintele moliilor; desf\u0103t\u0103rile tale: pulbere \u015fi fum, carele cu mare grosime \u00een aer s\u0103 \u00eenal\u0163\u0103 \u015fi, \u00eendat\u0103 r\u0103\u015fchir\u00e2ndu-s\u0103, ca c\u0103nd n-ar hi fost s\u0103 fac\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cens\u0103 virtu\u0163ile literare se vor consolida \u00een cea mai important\u0103 oper\u0103 literar\u0103 a lui Dimitrie Cantemir\u00a0Istoria ieroglific\u0103<\/em>\u00a0(terminat\u0103 \u00een 1705), \u201eadev\u0103rat \u201cRoman de Renard\u201d rom\u00e2nesc, cum o nume\u015fte G. C\u0103linescu. Din p\u0103cate, acest prim roman \u00a0al literaturii noastre nu \u015fi-a l\u0103sat amprenta asupra istoriei literare rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103ci p\u00e2n\u0103 pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea a fost departe de ochii cititorului (1883).<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Istoria ieroglific\u0103”, manuscrisul original, foaia de titlu<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Ca oper\u0103 literar\u0103, \u00a0Istoria ieroglific\u0103<\/em>\u00a0a c\u0103p\u0103tat pondere, abia c\u00e2nd exege\u0163ii au dat crezare ,,explica\u0163iilor\u201d scriitorului (deceniul al \u015faptelea al secolului XX), din prima adresare c\u0103tre cititor, \u201eIzvoditoriul cititorului, s\u0103n\u0103tate\u201d, prin care Dimitrie Cantemir m\u0103rturisea c\u0103 printre cele trei \u201enu iu\u015foare pricini\u201d care l-au f\u0103cut s\u0103 scrie lucrarea ,,cea mai cu deadins pricin\u0103 ieste c\u0103 nu at\u00e2ta cursul istoriii \u00een minte mi-au fost, pre c\u00e2t spre deprinderea ritoriceasc\u0103 nevoindu-m\u0103\u201d. O veritabil\u0103 declara\u0163ie de scriitor, care nu se arat\u0103 \u00eendemnat at\u00e2t de evenimentele reale, c\u00eet de asiduitatea artistic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fi opera porne\u015fte de la realitatea istoric\u0103, gra\u0163ie transfigur\u0103rii artistice, ea se deplaseaz\u0103 pe plan secund. Alegorismul devenind modalitatea prin intermediul c\u0103reia se edific\u0103 extravagante caractere caleidoscopice, iar simbolurile, tipajele tradi\u0163ionale primesc o coloratur\u0103, o esen\u0163\u0103 nou\u0103. Spre exemplu Leul \u015fi Vulturul \u00a0din\u00a0Istoria ieroglific\u0103<\/em>, nume ,,traduse\u201d \u00een\u00a0Scara<\/em>\u00a0lui D. Cantemir drept ,,partea moldoveneasc\u0103\u201d \u015fi ,,partea munteneasc\u0103\u201d. Tradi\u0163ional ambii s\u00eent simboluri ale autorit\u0103\u0163ii, cu multiple semnifica\u0163ii pozitive: for\u0163\u0103, regenerare, \u0163inut\u0103 regal\u0103, privire ager\u0103, scrut\u0103toare, \u00eens\u0103, \u00een special, \u00een cazul vulturului vom \u00eent\u00e2lni \u015fi o semnifica\u0163ie negativ\u0103 \u2013 trufia. Semnifica\u0163ie pe care Dimitrie Cantemir o extinde \u015fi asupra Leului, reprezent\u00e2ndu-i pe ambii drept ni\u015fte \u00eeng\u00e2mfa\u0163i: ,,Leul dar\u0103 de pre p\u0103m\u00e2nt […] \u015fi Vulturul din v\u0103zduh […] \u00een sine \u015fi cu sine socotindu-s\u0103 \u015fi pre am\u0103nuntul \u00een sam\u0103 lu\u00e2ndu-s\u0103, dup\u0103 a firii sale sim\u0163ire a\u015fe s\u0103 cunoscur\u0103, precum mai tari, mai iu\u0163i \u015fi mai putincioas\u0103 dihanie dec\u00e2t d\u00e2n\u015fii alta a fi s\u0103 nu poat\u0103\u201d. Ambii sufer\u0103 \u00een opera principelui \u015fi de ,,boala\u201d l\u0103comiei: ,,pofta l\u0103comii \u015fi jelea m\u0103rimei numelui \u015fi a l\u0103\u0163imei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii ca cu o nepotolit\u0103 \u015fi nest\u00e2ns\u0103 de foc par\u0103 \u00eei p\u00eerjoliia\u201d \u00a0(prin reprezentarea acestor doi ,,monarhi\u201d Cantemir \u00eei anticip\u0103 pe regii din\u00a0C\u0103l\u0103toriile lui Gulliver<\/em>\u00a0de Jonathan Swift). Sau simbolul \u201eapei\u201dla D. Cantemir nu \u00eel vom g\u0103si cu semnifica\u0163ia pozitiv\u0103 de elemnt ce \u00eensufle\u0163e\u015fte \u015fi fertilizeaz\u0103, ci suger\u00e2nd scufundarea \u015fi dec\u0103derea, scurgerea \u015fi dizolvarea materiei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Istoria ieroglific\u0103<\/em>\u00a0este opera\u00a0despre care se poate afirma c\u0103 descoperirea esen\u0163elor, a mesajului deghizat \u00een manier\u0103 baroc\u0103, devine pentru cititor o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103, c\u0103ci at\u00e2t autorul c\u00e2t \u015fi personajele au permanenta manie a refugiului \u00een persuasiuni \u201ede ochiul zavistiii supt scutul umilin\u0163ii aciu\u00e2ndu-m\u0103\u201d, \u015firetlicuri de ac\u0163iune sau de text. \u015ei doar o cercetare meticuloas\u0103 a textului descoper\u0103 c\u0103 aproape toate personajele operei oscileaz\u0103 \u00eentre dou\u0103 sau mai multe euri. De exemplu oniromantul Hamelionul\u00a0(Dimitrie Cantemir poate fi considerat primul scriitor care introduce \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 atmosfera oniric\u0103) s-ar p\u0103rea \u00a0Salamandr\u0103 demonic\u0103, dar permanenta modula\u0163ie \u00een g\u00e2ndire \u201epre cale m\u0103rg\u00e2nd, pre cum pa\u015fii a\u015fe chitele \u00ee\u015fi muta \u015fi precum piielea, a\u015fe g\u00e2ndurile \u015fi minte \u00ee\u015fi v\u00e2rsta \u015fi-\u015fi schimba\u201d \u015fi limbu\u0163ia nem\u0103surat\u0103 \u00eel coboar\u0103 la statutul de \u015fop\u00e2rl\u0103 bicisnic\u0103, marca existen\u0163ei c\u0103reia sunt o \u00eempletire de sinozit\u0103\u0163i \u015fi incidente. Prin\u0163ul Inorog, de\u015fi prezentat ca model al des\u0103v\u00e2r\u015firii spirituale, sufer\u0103 \u015fi el de un dualism antagonic, parvenit din existen\u0163a a dou\u0103 porniri, una de suprafa\u0163\u0103, explicabil\u0103 \u015fi absolut fireasc\u0103, de ap\u0103rare a drepturilor de mo\u015ftenitor, pozi\u0163ie de jertf\u0103 \u015fi o alta esoteric\u0103, \u00eengropat\u0103 \u00een cochilia ieroglific\u0103, de \u201ev\u00e2n\u0103tor<\/em>\u201e \u201eInorogul monarhiia pasirilor, iar\u0103 Filul epitropiia Strutocamilii a r\u0103zsipi s\u0103 nevoia\u201d . G\u0103sim \u00een\u00a0Istoria ieroglific\u0103<\/em>\u00a0\u015fi structuri alegorice mai complexe, unele dintre ele demne de\u00a0Divina Comedie<\/em>\u00a0a lui Dante Alighieri. A\u015fa ar fi imaginea apocaliptic\u0103 a cet\u0103\u0163ii Epithimiei, adev\u0103rat\u0103 Gomor\u0103 infernal\u0103. Aflat\u0103 \u00een centrul unui peisaj feeric, dar paranormal-agresiv, Epithimia este locul scurgerii \u201elutului galben\u201d, un t\u0103r\u00e2m al ororii ce trebuie parcurs de cei dornici de releva\u0163ia superioar\u0103. Gr\u0103dina ei pare a fi o aluzie la str\u0103vechiul motiv biblic al mediului paradisiac, doar c\u0103 feeria for\u0163at\u0103, dimensiunile bizare, idolatrizarea unui satrap (Pleonexia), \u00a0solaritatea calp\u0103 \u015fi atmosfera venit\u0103 parc\u0103 din paginile Infernului, tr\u0103deaz\u0103 o crea\u0163ie pseudosacral\u0103, opus\u0103 celei demiurgice.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 La nivelul alegoriei morale, opera poate fi considerat\u0103 povestea \u00eenfruntarii a dou\u0103 abstrac\u0163iuni morale diametral opuse: Binele \u015fi R\u0103ul, Virtutea \u015fi Viciul, charismaticul Inorog \u015fi tiranicul Corb \u201eun F\u0103t-Frumos \u015fi un C\u0103pc\u0103un de basme care se dueleaz\u0103 pe plan ideal\u201d.\u00a0O lupt\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-o lume \u00eentoars\u0103 pe dos \u2013 ca viziune a unui univers tulburat \u00een chiar esen\u0163a alc\u0103tuirii lui, univers care genereaz\u0103 haosul. Haosul, r\u0103sturnarea nu afecteaz\u0103 doar personajele, ci \u015fi \u00eentreg mediul: \u201eunde ne sint r\u0103d\u0103cinile, acolo v\u00e2rvurile, \u015fi unde ne sint v\u00e2rvurile, acolo r\u0103d\u0103cinile s\u0103 le mut\u0103m. C\u0103 \u00eentr-acela chip toat\u0103 st\u00e2nca groas\u0103 \u015fi pietroas\u0103 \u015fi tot copaciul cr\u0103ngos \u015fi frundzos supt noi va r\u0103m\u00e2nea\u201d , ca mai apoi s\u0103 se ajung\u0103 la propor\u0163ii cosmice, suger\u00e2ndu-se chiar dezmembrarea stihial\u0103 a existen\u0163ei, ca \u00een prezicerile apocaliptice, de sf\u00e2r\u015fit al lumii: \u201eDin ceriu fulgere, din nu\u0103ri smid\u0103 \u015fi piatr\u0103, din p\u0103m\u00e2nt aburi, fumuri \u015fi holburi, unele suindu-s\u0103, iar altele cobor\u00e2ndu-s\u0103, \u00een aer focul cu apa s\u0103 amesteca \u015fi stihiile \u00eentre sine cu nespus chip s\u0103 lupta. Carile at\u00e2ta de stra\u015fnic\u0103 \u015fi groznic\u0103 metamorfosin \u00een toat\u0103 fapta f\u0103cur\u0103, c\u00e2t ceriul cu p\u0103m\u00e2nt \u015fi apa cu focul r\u0103zboiu cumplit\u00a0s\u0103 fie r\u00e2dicat s\u0103 p\u0103rea, cu a c\u0103rora cl\u0103tire toat\u0103 zidirea s\u0103 scutur\u0103 \u015fi s\u0103 cutremura \u015fi spre cea des\u0103v\u00e2r\u015fit a tot duhul peire s\u0103 pleca\u201d .<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Alte procedee narative aplicate de c\u0103tre autor spre a conferi un plus de modernitate textului se num\u0103r\u0103: povestirile cu scop explicativ sau moralizator, documentul fictiv, visul cu func\u0163ie premonitorie etc. de asemenea e de remarcat importan\u0163a strategiei epistolare, din ultimele p\u0103r\u0163i ale romanului \u015fi participarea ei la structura labirintic\u0103, de factur\u0103 baroc\u0103, a operei.\u00a0Posibilit\u0103\u0163ile artistice ale lui D. Cantemir sunt imense \u015fi variate , autorul poate trece cu \u00eendemnare de la \u015farj\u0103, atac violent, blestem \u2013 la scriitura fin\u0103, duioas\u0103, de la caricatural \u015fi grotesc \u2013 la vibra\u0163ia liric\u0103, patetic\u0103.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00cen introducerea la\u00a0Istoria ieroglific\u0103\u00a0<\/em>Dimitrie Cantemir, adres\u00e2ndu-se cititorilor s\u0103i, caracterizeaz\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 din acea perioad\u0103 drept \u201ebrudie\u201d (adic\u0103 \u201et\u00e2n\u0103r\u0103\u201d, \u201enecoapt\u0103\u201d): \u201ede vreme ce brudiii noastre limbi cunosc\u0103toriu e\u015fti\u201d, de aici eruditului principe venindu-i convingerea c\u0103 \u201ela simcea groas\u0103 ca aceasta, <pre> prea aspr\u0103 piatr\u0103, mult\u0103 \u015fi \u00eendelungat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 s\u0103 fie trebuit am socotit \u201d. Este o afirma\u0163ie care caracterizeaz\u0103 interesele filologice cantemirene \u00een complexitatea lor \u015fi explic\u0103 eforturile de \u00eembog\u0103\u0163ire a lexicului \u015fi de perfec\u0163ionare a mijloacelor expresive pe care le \u00eentreprinde marele c\u0103rturar.
\n<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/strong><\/strong>
\n\u201dIstoria ieroglific\u0103\u201d, manuscrisul original, foaia de titlu<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Printre str\u0103daniile sale sus\u0163inute de nuan\u0163are a expresiei se num\u0103r\u0103, \u00eent\u00e2i de toate, formarea unei terminologii \u015ftiin\u0163ifice rom\u00e2ne\u015fti. Resim\u0163ind necesitatea utiliz\u0103rii unui limbaj \u015ftiin\u0163ific abstract \u2013 la acel moment nu existau nici \u00een limba poporului, nici \u00een cea a scrierilor biserice\u015fti cuvinte apte s\u0103 redea pe deplin un con\u0163inut filosofic, literar sau politic \u2013 Cantemir recurge la \u00eembog\u0103\u0163irea vocabularului rom\u00e2nesc din resurse externe \u015fi apeleaz\u0103 \u00een acest sens la cuvinte de sorginte latin\u0103, greac\u0103 sau latino-romanic\u0103 (argument, avocat, experien\u0163ie, lavirint, sfer\u0103, axiom\u0103, materie, austru, sistim\u0103, orizon\u00a0etc.), pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le adapteze sistemului fonetic al limbii rom\u00e2ne, adic\u0103 \u201ea le moldoveni \u015fi a le rom\u00e2ni sile\u015fte\u201d (continua\u0163ie, ora\u0163ie, energhie, a explicui, a informui\u00a0etc.). El manifest\u0103 \u00een domeniu serioase abilit\u0103\u0163i lexicografice prin alc\u0103tuirea unui prim glosar de neologisme alc\u0103tuit din 260 de lexeme noi \u015fi explica\u0163ia acestora (\u201eScara numerelor \u015fi cuvintelor streine t\u00e2lcuitoare\u201d din\u00a0Istoria ieroglific\u0103<\/em>), pentru c\u0103 \u00een\u0163elege c\u0103 inova\u0163iile pe care le face ar putea produce anumite dificult\u0103\u0163i \u00een timpul lecturii: \u201e\u00een une hotare loghice\u015fti sau filosofe\u015fti a limbi streine, eline\u015fti dzic, \u015fi l\u0103tine\u015fti cuvinte \u015fi numere, cii \u015fi colea, dup\u0103 asupreala voroavii, aruncate vii afla, carile \u00een\u0163elegerii discursului nostru nu pu\u0163in\u0103 \u00eentunecare pot s\u0103 aduc\u0103\u201d. \u00cen unele situa\u0163ii, prin analogie, creeaz\u0103 singur noi cuvinte (lucr\u0103re\u0163, c\u00e2tin\u0163\u0103, a suppleca\u00a0etc.), dar o face mai ales pentru a-\u015fi \u00eenviora stilul, a conferi muzicalitate expunerii sau a da un echilibru textului (porc\u00a0pe\u015ftit\u015fi pe\u015fte\u00a0porcit; Leul\u00a0vulture\u015fte\u00a0\u015fi vulturul\u00a0leuie\u015fte, prepeli\u0163a ce va\u00a0iepuri\u00a0\u015fi iepurele ce va\u00a0prepeli\u0163ietc.).<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Preocup\u0103rile sale constante pentru perfec\u0163ionarea exprim\u0103rii literare sunt \u015fi mai \u00eendr\u0103zne\u0163e \u00een sintax\u0103, unde, din dorin\u0163a de a da noi forme limbii rom\u00e2ne, el \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze o variant\u0103 literar\u0103 care s-ar opune prin structurile sale sintactice construc\u0163iilor caracteristice limbii populare. Postpunerea verbului-predicat (Mai dinainte dec\u00e2t temeliile Vavilonului\u00a0a s\u0103 zidi\u00a0\u015fi Semiramis \u00eentr-\u00eensul raiul sp\u00e2ndzurat \u2026a s\u0103di), variate tipuri de disloc\u0103ri sintactice \u015fi morfosintactice (c\u0103ci \u00een\u00a0Sfintele\u00a0g\u0103se\u015fti\u00a0Scripturi; p\u00e2n\u0103\u00a0nu\u00a0de tare str\u0103juirea Crocodilului\u00a0s-au \u00een\u015ftiin\u0163at; iat\u0103\u00a0trei\u00a0spre a sufletului dulce gustare \u0163i se \u00eentind\u00a0me\u015fcioare), inversiuni (otr\u0103vite\u00a0ca acestea de la \u015eoim\u00a0cuvinte\u00a0audzind) sunt doar c\u00e2teva fenomene gramaticale specifice stilului cantemirean. Ra\u0163iunile adopt\u0103rii unei sintaxe latinizante trebuie puse \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu inten\u0163iile stilistice al principelui moldovean, care \u00eens\u0103 nu pot fi rupte din contextul mai general al umanismului european. Cultura umanist\u0103, str\u0103duin\u0163a de a da con\u0163inutului scrierilor sale o form\u0103 c\u00e2t mai potrivit\u0103, inten\u0163ia artistic\u0103 \u00eel fac pe Dimitrie Cantemir s\u0103 nu ignore nici organizarea discursului artistic: compara\u0163ia retoric\u0103, proza rimat\u0103 \u015fi ritmat\u0103, limbajul figurativ, perioadele care confer\u0103 textului un echilibru intern etc., constituie dominanta stilistic\u0103 a operelor cantemirene scrise \u00een rom\u00e2n\u0103. Concluzia care se impune de aici este c\u0103 preocup\u0103rile c\u0103rturarului moldovean pentru perfec\u0163ionarea exprim\u0103rii literare aveau menirea de a duce la integrarea literaturii rom\u00e2ne \u00een cultura umanist\u0103 a Europei, crea\u0163ia lui reprezent\u00e2nd \u00een general \u201eun act de violent\u0103 sincronizare cu marile curente europene al timpului\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 De acelea\u015fi viziuni umaniste \u0163in \u015fi observa\u0163iile teoretice ale lui Cantemir referitoare la originea \u015fi dezvoltarea limbii rom\u00e2ne. Pornind de la o idee a lui Miron Costin despre latinitatea limbii rom\u00e2ne, Cantemir revine \u00een\u00a0Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor<\/em>, \u015fi \u00eendeosebi \u00een\u00a0Descrierea Moldovei<\/em>\u00a0la confruntarea cuvintelor latine\u015fti cu cele rom\u00e2ne\u015fti (incipio-\u00eencep; albus-alb; civitas-cetate; dominus-domn etc.) \u015fi la problema originii limbii rom\u00e2ne, despre care, la acel moment, se credea c\u0103 vine fie direct din latin\u0103, fie din italian\u0103: \u201eMul\u0163i dintre ace\u015ftia socotesc c\u0103 el ar fi graiul latinesc st\u00e2lcit, f\u0103r\u0103 amestecul altor graiuri. Al\u0163ii socotesc c\u0103 el s-ar trage din graiul italienesc\u201d. Expun\u00e2nd diferite argumente \u015fi contraargumente (\u00een graiul rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi se g\u0103sesc cuvinte care \u00een cel italienesc \u201enu se afl\u0103 deloc\u201d, \u00een limba italian\u0103 articolul st\u0103 \u00eenaintea numelui, iar \u00een cea rom\u00e2n\u0103 \u00eenaintea lui\u2026), Dimitrie Cantemir pledeaz\u0103 pentru puritatea latin\u0103 a limbii noastre.\u00a0<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/strong><\/div>\n

Prefa\u0163\u0103 la prima edi\u0163ie a “Hronicului vechimii romano-moldo-vlahilor”<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/strong><\/p>\n

Prefa\u0163\u0103 la prima edi\u0163ie a “Hronicului vechimii romano-moldo-vlahilor”<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0<\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Eruditul principe pune \u00eentr-un cadru teoretic \u015fi problema limbii literare unice \u015fi a dialectelor limbii rom\u00e2ne. Baz\u00e2ndu-se pe observa\u0163ii directe asupra vocabularului \u015fi a pronun\u0163iei rom\u00e2nilor din diferite regiuni, Dimitrie Cantemir remarc\u0103: \u201eCea mai bun\u0103 rostire este la Ia\u015fi, \u00een mijlocul Moldovei, fiindc\u0103 oamenii din p\u0103r\u0163ile acestea sunt mult mai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, din pricina c\u0103 acolo se afl\u0103 curtea domneasc\u0103\u201d. \u00cen definitiv, autorul\u00a0Descrierii Moldovei<\/em>\u00a0constat\u0103 c\u0103 unele particularit\u0103\u0163i fonetice, cum ar fi palatalizarea labialelor (ghine, chizma, chiatra), nu sunt acceptabile \u00een limba literar\u0103 unic\u0103. Varianta din Moldova este cea care, crede Cantemir, se impune \u015fi \u00een jurul c\u0103reia se poate unifica rom\u00e2na literar\u0103, c\u0103ci locuitorii Valahiei \u015fi Transilvaniei \u201eSe \u0163in pas cu pas de graiul \u015fi scrierea moldoveneasc\u0103 \u015fi recunosc, \u00een chipul acesta, de fapt c\u0103 graiul moldovenesc este mai curat dec\u00e2t al lor\u201d.<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

\n
\n
\"\"<\/dt>\n
\u201cDescrierea Moldovei\u201d, prima edi\u0163ie \u00een limba rom\u00e2n\u0103, Ia\u015fi, 1825<\/dd>\n<\/dl>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Prin contribu\u0163ia sa teoretic\u0103 \u00een problema originii limbii rom\u00e2ne \u015fi \u00een problema form\u0103rii unei limbi literare unice, prin eforturile sale sus\u0163inute de cultivare a limbii rom\u00e2ne \u015fi de formare a unei variante literare dup\u0103 modelul limbilor apusene Dimitrie Cantemir anticip\u0103 preocup\u0103rile c\u0103rturarilor de mai t\u00e2rziu \u015fi reprezint\u0103 punctul culminant al tradi\u0163iei umaniste rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Geniul lui Dimitrie Cantemir (1673-1723) s-a manifestat cu cea mai mare putere \u00een domeniul \u015ftiin\u0163ei istorice, domeniu \u00een care ne-a l\u0103sat un \u015fir de lucr\u0103ri fundamentale nemuritoare.\u00a0O parte din ele \u0163in de istoria na\u0163ional\u0103, iar altele, de istoria universal\u0103. Din prima categorie de scrieri fac parte\u00a0Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor,\u00a0Istoria Moldo-Vlahica,\u00a0Istoria ieroglifica,\u00a0Descrierea Moldovei,\u00a0Via\u0163a lui Constantin Cantemir,\u00a0\u00cent\u00e2mpl\u0103rile Cantacuzinilor\u00a0\u015f.a. Din ce-a dea doua categorie de lucr\u0103ri face parte \u00een primul r\u00e2nd\u00a0Istoria Imperiului Otoman,\u00a0Cartea sistemei religiei mahomedane,\u00a0Despre natura monarhiilor, \u015f.a. Majoritatea acestor opere Dimitrie Cantemir le-a scris \u00een limba latin\u0103 \u2013 una din limbile de larga circula\u0163ie \u015fi utilizare \u00een \u015ftiin\u0163a european\u0103 din acele timpuri. De\u015fi lucrul asupra acestor monumentale opere a fost \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la 1711, acumul\u0103rile fiind f\u0103cute at\u00e2t \u00een Moldova c\u00e2t \u015fi \u00een capitala Imperiului Otoman (Istambul), toate au \u00a0fost finisate \u00een timpul activit\u0103\u0163ii sale \u00een Rusia, \u00eentre 1711-1723. Un stimulent puternic in elaborarea operei sale istorice a fost pentru Dimitrie Cantemir interesul mare pentru trecutul poporului s\u0103u, a Imperiului turcesc \u015fi a multor popoare \u00eenvecinate din antichitate p\u00e2n\u0103 \u00een epoca contemporan\u0103 a autorului. Cunoa\u015fterea profund\u0103 a izvoarelor istorice documentare, cronic\u0103re\u015fti, literare, arheologice, numismatice, epigrafice, folclorice, \u015f.a., precum \u015fi cunoa\u015fterea\u00a0profund\u0103 a limbilor clasice (greac\u0103, latin\u0103 \u015fi slavon\u0103), orientale (turca, persan\u0103 \u015fi arab\u0103) \u015fi a celor moderne europene, i-au deschis calea spre largi orizonturi de cunoa\u015ftere \u00een domeniul istoriei na\u0163ionale \u015fi universale. La toate acestea s-a ad\u0103ugat at\u00e2t memoria, c\u00e2t \u015fi capacitatea excep\u0163ional\u0103 de analiz\u0103 \u015fi sintez\u0103 a unu vast material istoric cuprinz\u00e2nd imense arii istorico-geografice \u015fi numeroase popoare. \u00cen elabor\u0103rile sale istorice Dimitrie Cantemir s-a sprijinit pe experien\u0163a predecesorilor s\u0103i \u00een materie de istorie na\u0163ional\u0103 (Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino \u015f.a.) \u015fi de istorie universal\u0103, \u00eentre care marii istorici greci \u015fi romani de la Herodot \u015fi Plutarh p\u00e2n\u0103 la numero\u015fi istorici ai Bizan\u0163ului \u015fi ai Europei medievale \u015fi moderne din Italia, Germania, Olanda, Polonia, Rusia \u015f.a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen centru aten\u0163iei hronicului se afl\u0103 istoria rom\u00e2nilor de la cucerirea Daciei de c\u0103tre romani \u00een frunte cu Traian, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sec. al XIII-lea, c\u00e2nd \u00eencepe procesul intensiv de coagulare a \u0163\u0103rilor medievale rom\u00e2ne\u015fti \u00eentre care \u015fi \u0162ara Moldovei.<\/strong><\/p>\n

\n
\n
\"\"<\/dt>\n
\u201cHronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor\u201d, manuscris, foaie de titlu<\/dd>\n<\/dl>\n<\/div>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cantemir consider\u0103 c\u0103 \u00een acest spa\u0163iu cucerit de Traian au fost nimici\u0163i dacii, in locul lor au fost adu\u015fi coloni\u015fti romani, astfel \u00eenc\u00e2t prin ne\u00eentrerupta lor tr\u0103ire milenar\u0103 popula\u0163ia din spa\u0163iul carpato-danubiano-nord pontic (\u201erom\u00e2nii\u201d din Moldova, Valahia \u015fi Transilvania) din timpul s\u0103u constituie urma\u015ful direct al coloni\u015ftilor romani adu\u015fi de Traian de unde li se trage \u015fi numele de rom\u00e2ni. Istoria milenar\u0103 a \u201eromano-moldo-vlahilor\u201d este str\u00e2ns legat\u0103 la Dimitrie Cantemir, de istoria celor mai vestite neamuri antice a elinilor \u015fi romanilor, iar pe parcursul evului mediu \u2013 de cea a Bizan\u0163ului. Evenimentele sunt descrise \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu istoria popoarelor \u00eenvecinate. Prin\u00a0Hronic<\/em>\u00a0Dimitrie Cantemir a c\u0103utat nu numai s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentr-o lucrare de sintez\u0103 istoria poporului s\u0103u \u00een integritatea sa, dar \u015fi s\u0103 trezeasc\u0103 sim\u0163ul demnit\u0103\u0163ii de neam nobil la cei de aceea\u015fi ob\u00e2r\u015fie cu el \u015fi s\u0103-i cheme la lupta contra nesuferitului jug otoman.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Interesante pagini din\u00a0Hronic<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0Descrierea Moldovei<\/em>\u00a0dedic\u0103 Dimitrie Cantemir proceselor de apari\u0163ie a \u0162\u0103rii Moldovei la est de Carpa\u0163i, consolid\u0103rii acesteia ca stat independent. \u00cen aceast\u0103 din urm\u0103 lucrare sunt prezentate valoroase informa\u0163ii privind evolu\u0163ia istorica a Moldovei at\u00e2t p\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 instalarea st\u0103p\u00e2nirii otomane (dup\u0103 Dimitrie Cantemir la \u00eenceputul sec. XVI).<\/strong><\/p>\n

\n
\n
\"\"<\/dt>\n
Edi\u0163ia german\u0103 a \u201cDescrierii Moldovei\u201d, Frankfurt \u015fi Leipzig, 1771<\/dd>\n<\/dl>\n<\/div>\n
\n
\n
\"\"<\/dt>\n
Edi\u0163ia \u00een limba rus\u0103 a \u201cDescrierii Moldovei\u201d, Moscova, 1789<\/dd>\n<\/dl>\n<\/div>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Bogate informa\u0163ii mai ales privind domnia lui Constantin Cantemir (1685-1693) autorul aduce \u00een studiul s\u0103u\u00a0Via\u0163a lui Constantin Cantemir<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fi este o oper\u0103 literar\u0103, romanul\u00a0Istoria Ieroglific\u0103<\/em>\u00a0(finisat prin 1705) constituie \u00een acela\u015fi timp un autentic tratat de istorie recent\u0103 \u00een care sunt prezentate cu lux de am\u0103nunte rivalit\u0103\u0163ile dintre domnii \u0162\u0103rii Moldovei \u015fi ai Valahiei, precum \u015fi cele dintre grup\u0103rile boiere\u015fti care prin lipsa lor de cultur\u0103 \u015fi de sim\u0163ul datoriei au f\u0103cut ca cele dou\u0103 \u0163\u0103ri s\u0103 cad\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103, \u015fi s\u0103 creasc\u0103 din an \u00een an d\u0103rile grele c\u0103tre \u00cenalta Poarta.\u00a0Istoria universal\u0103 Dimitrie Cantemir o vede ca o succesiune a patru monarhii \u2013 oriental\u0103, sudic\u0103, de vest \u015fi cea de nord, prin care se sub\u00een\u0163elege, \u00een cele din urm\u0103, Rusia \u015fi c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine viitorul. \u00cen aceast\u0103 concep\u0163ie Imperiul Otoman nu se \u00eenscrie, fiind considerat o abatere de la calea fireasc\u0103 istoric\u0103, trasat\u0103 de Dumnezeu.\u00a0\u00a0Dintre operele care i-au adus faima cu adev\u0103rat european\u0103 lui Dimitrie Cantemir a fost\u00a0Istoria Imperiului Otoman<\/em>\u00a0care \u00een varianta original\u0103 manuscris\u0103 num\u0103r\u0103 1086 pag. \u00cen baza unor numeroase cronici turce\u015fti, persane, bizantine, \u015fi post bizantine, precum \u015fi a mai multor autori vest europeni Dimitrie Cantemir \u00eencearc\u0103 s\u0103 reconstituie istoria unuia dintre cele mai mari puteri de atunci care s-a \u00eentins pe trei continente, st\u0103p\u00e2nind numeroase popoare, \u00a0\u015fi exercita o mare presiune asupra \u0163\u0103rilor din centrul \u015fi estul Europei.<\/strong><\/p>\n

\n
\n
\"\"<\/dt>\n
Foaie de titlu a primei edi\u0163ii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a \u201cDescrierii Moldovei\u201d, Ia\u015fi, 1825<\/dd>\n<\/dl>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen linii mari,\u00a0Istoria Imperiului Otoman<\/em>\u00a0cuprinde evenimentele de la constituirea acestuia \u00een jurul anului 1300 sub sultanului Osman I p\u00e2n\u0103 la primele decenii ale sec. al XVIII-lea. Ea este divizat\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i, \u00a0prima \u2013 p\u00e2n\u0103 \u00een 1672, a doua \u2013 dup\u0103 acesta din urm\u0103 dat\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u0103tre 1716. Materia este expusa conform domniile sultanilor. Mai valoroas\u0103 este considerat\u0103 a doua parte a\u00a0Istoriei<\/em>, pe care Dimitrie Cantemir o cuno\u015ftea ca participant \u015fi martor ocular la evenimentele descrise. Deosebit de valoroase sunt considerate a\u015fa numitele \u201enotationes\u201d, adnot\u0103ri sau comentarii pe care autorul le face cu ocazia descrierii numeroaselor evenimente \u015fi personalit\u0103\u0163i din Imperiu implicate \u00een procesul istoric, \u00een care sunt expuse sau caracterizate numeroase personalit\u0103\u0163i ale istoriei otomane. \u00cen acelea\u015fi \u201eadnot\u0103ri\u201d autorul \u00eensereaz\u0103 numeroase informa\u0163ii ce \u0163in de istoria Moldovei, de procesul de subjugare a acesteia \u015fi de luptele duse de \u0163\u0103rile rom\u00e2ne, inclusiv Moldova, contra otomanilor. Istoria otoman\u0103 prin edi\u0163iile engleze (1734-1735, 1756), francez\u0103 (1743) \u015fi german\u0103\u00a0(1745), a cunoscut o larga circula\u0163ie \u00een mediul politic \u015fi \u015ftiin\u0163ific al \u00eentregii Europe fiind apreciat\u0103 drept cel mai bun tratat de istorie a turcilor p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sec. al XVIII-lea.<\/strong><\/p>\n

\n
\n
\"\"<\/dt>\n
\u201cIstoria Imperiului Otoman\u201d, edi\u0163ie german\u0103, Hamburg, 1745<\/dd>\n<\/dl>\n<\/div>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Lucr\u0103rile lui Dimitrie Cantemir con\u0163in un \u015fir de principii metodologice ce \u0163in de cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi de filosofie a istoriei care \u00eel ajut\u0103 s\u0103 discearn\u0103 adev\u0103rul, pun\u00e2nd la temelie un num\u0103r c\u00e2t mai mare de izvoare istorice, dar \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de opiniile exprimate de al\u0163i istorici \u00een problemele luate \u00een dezbatere.\u00a0Prin opera sa istoric\u0103 Dimitrie Cantemir a f\u0103cut un salt enorm \u00een \u015ftiin\u0163a istoric\u0103 na\u0163ional\u0103 pun\u00e2nd temeliile istoriografiei noastre moderne \u015fi contemporane.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

\u00a0Dimitrie Cantemir \u00a0este cel mai\u00a0 de seam\u0103 g\u00e2nditor umanist rom\u00e2n \u015fi totodat\u0103 autor al primelor scrieri filosofice originale rom\u00e2ne\u015fti. Studiaz\u0103 acas\u0103 greaca, latina \u015fi filosofia cu fostul dasc\u0103l de limb\u0103 greac\u0103 la \u015fcoala domneasc\u0103 din\u00a0 Ia\u015fi, eruditul Ieremia Cacavela. La Academia Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol \u00ee\u015fi aprofundeaz\u0103 studiile\u00a0 \u00een limbile antice \u015fi orientale, filosofie, literatur\u0103 \u015fi \u00een noile curente din g\u00e2ndirea \u015ftiin\u0163ific\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Concep\u0163ia despre lume a lui D. Cantemir a cunoscut de-a lungul vie\u0163ii c\u0103rturarului o evolu\u0163ie \u00een direc\u0163ia accentu\u0103rii tendin\u0163elor laice \u015fi ra\u0163ionaliste. Lucr\u0103rile sale de tinere\u0163e, de\u015fi pl\u0103tesc tribut teologiei \u015fi scolasticii, m\u0103rturisesc despre contactul autorului lor cu \u015ftiin\u0163a \u015fi filosofia Rena\u015fterii \u015fi cu ra\u0163ionalismul aristotelic.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/div>\n

“Lumea \u015fi \u00centeleptul”, desene dintr-o copie manuscris\u0103 a “Divanului” de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Prima sa oper\u0103 \u201cDivanul sau g\u00e2lceava \u00een\u0163eleptului\u00a0 cu lumea\u201d (1689) afirm\u0103 o concep\u0163ie optimist\u0103 despre om, desigur c\u0103 \u00een limitele moralei cre\u015ftine. \u201cDivanul\u201d constituie o expresie a tendin\u0163elor laice \u015fi ra\u0163ionaliste, umaniste, care se afirm\u0103 \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 \u00een sec. al XVII-lea.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n
\n
<\/dt>\n<\/dl>\n

“Divanul”, Ia\u015fi, 1698. “Herbul \u0163\u0103rii” (foaia de titlu, verso)<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Scrierea \u201cImaginea de nedescris a \u015ftiin\u0163ei sacre\u201d (1700) \u00eencearc\u0103 s\u0103 integreze fizica, \u00eentemeiat\u0103 pe recunoa\u015fterea determinismului natural, \u00eentr-un\u00a0 sistem teist.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n
\n
<\/dt>\n<\/dl>\n

\u201cImaginea de nedescris a \u015ftiin\u0163ei sacre\u201d (1700) foaie de manuscris<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Totodat\u0103 aceast\u0103 scriere atest\u0103 un interes pentru astrologie, pentru \u015ftiin\u0163ele oculte, \u201csacre\u201d, interes specific multor reprezentan\u0163i ai Rena\u015fterii europene. \u201cMicul compendiu de logic\u0103\u201d (1700) este o apoteoz\u0103 a ra\u0163iunii.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/div>\n

\u201cMicul compendiu de logic\u0103\u201d (1700) foaie de titlu, manuscris<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u015etiin\u0163a omeneasc\u0103 nu mai e un \u201cviciu\u201d, \u015fi mai ales, logica nu mai este o \u201cn\u0103scocire a diavolului\u201d, ca \u00een\u00a0 \u201cImaginea de nedescris a \u015ftiin\u0163ei sacre\u201d, ci o \u201ccomoar\u0103 a disciplinelor min\u0163ii\u201d, \u201ccheia por\u0163ilor celor mai bine ferecate ale filozofiei\u201d, \u201clumina natural\u0103\u201d, prin care\u00a0 omul ajunge la adev\u0103rata \u00een\u0163elepciune.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Opera de maturitate a lui D. Cantemir se caracterizeaz\u0103 prin tendin\u0163a de separare a \u015ftiin\u0163ei, domeniului ra\u0163iunii, al argument\u0103rii logice, de teologie, domeniu al credin\u0163ei. Aceste lucr\u0103ri sunt \u201cIstoria ieroglific\u0103\u201d (1705), \u201cInterpretarea natural\u0103 a monarhiilor\u201d (1714), \u201cDescrierea Moldovei\u201d (1715), \u201cCre\u015ftea \u015fi descre\u015ftea\u00a0Por\u0163ii Otomane\u201d (1714-1716), \u201cHronicul vechimii rom\u00e2no-moldo-vlahilor\u201d (1717-1723), \u201cSistema religiei mahomedane\u201d (1722) \u015f.a.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n
\n
<\/dt>\n<\/dl>\n

“Sistema religiei mahomedane”, Sankt-Petersburg, 1722<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Fenomenele naturale \u015fi istorice se supun, potrivit concep\u0163iei lui Cantemir, determinismului cauzal. Exist\u0103 o \u201cordine a naturii\u201d \u015fi tocmai aceasta este obiectul \u015ftiin\u0163ei, al cunoa\u015fterii ra\u0163ionale. G\u00e2nditorul separ\u0103 \u00een spirit ra\u0163ionalist, cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite pe calea cercet\u0103rii faptelor de convingerile izvor\u00e2te din credin\u0163\u0103, delimiteaz\u0103 planul teologic de cel\u00a0 filosofic. El define\u015fte, \u00een \u201cIstoria ieroglific\u0103\u201d, \u201cfilosofia\u00a0 fizic\u0103\u201d care se ocup\u0103 de studiul \u201ccorpurilor naturale\u201d de credin\u0163\u0103 a c\u0103rei lucr\u0103ri \u201cnici dovad\u0103 au, nici a s\u0103 dovedi s\u0103 pot\u201d.\u00a0D. Cantemir subliniaz\u0103 importan\u0163a sim\u0163urilor \u015fi a experien\u0163ei \u00een cunoa\u015ftere: \u201cToat\u0103 \u015ftiin\u0163a \u00een pova\u0163\u0103 sim\u0163urilor s\u0103 afl\u0103\u201d, \u201ctoat\u0103 cuno\u015ftin\u0163a \u015fi toat\u0103 \u015ftiin\u0163a din \u00eenainte merg\u0103toarea sim\u0163ire purcede\u201d. De asemenea, pentru stabilirea adev\u0103rului, important este experimentul: \u201cexperien\u0163a \u015fi ispita lucrului mai adev\u0103rat\u0103 poate fi dec\u00e2t toat\u0103 socoteala min\u0163ii\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u015etiin\u0163a \u015fi filosofia au misiunea de a cerceta cauzele lucrurilor, ele nu trebuie s\u0103 se limiteze la \u00eenregistrarea faptelor, ci s\u0103 afle cauzele fenomenelor, s\u0103 arate \u201cnu numai cum \u015fi ce s-au f\u0103cut\u201d, ci \u015fi \u201cpentru ce a\u015fe s-au f\u0103cut\u201d.\u00a0\u00a0Cantemir afirm\u0103 existen\u0163a unei ordini ne\u00eentrerupte a naturii \u015fi chiar a unei evolu\u0163ii a lucrurilor dup\u0103 o lege a mi\u015fc\u0103rii ciclice, care presupune parcurgerea unor momente de cre\u015ftere \u015fi descre\u015ftere.\u00a0\u00cen spiritul deismului Cantemir nu admite interven\u0163ia divinit\u0103\u0163ii \u00een desf\u0103\u015furarea lucrurilor. Creatorul, \u2013 afirm\u0103 el, \u2013 \u201czidirea s\u0103v\u00e2r\u015find, de lucru s\u0103 odihne\u015fte\u201d, iar mai departe \u201cdin veci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een veci zidirea ca o slujnic\u0103 dup\u0103 porunc\u0103 nep\u0103r\u0103sit alearg\u0103\u201d. \u00cen opera sa este subliniat\u0103 totodat\u0103\u00a0 ideea c\u0103 ordinea\u00a0 natural\u0103 niciodat\u0103 nu poate fi \u00eenc\u0103lcat\u0103, nici chiar de\u00a0 natura \u00eens\u0103\u015fi, care nu-\u015fi poate modifica regulile.Ca umanist, Cantemir a afirmat demnitatea omului, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se de doctrina\u00a0bisericeasc\u0103 despre coruperea naturii umane.Binele public, interesele\u00a0 ob\u015fte\u015fti, ap\u0103rarea mo\u015fiei s\u00eent norme supreme ale conduitei sociale preconizate de c\u0103rturar \u015fi traduse \u00een fapt\u0103 \u00een primul\u00a0 r\u00e2nd de el \u00eensu\u015fi, prin opera \u015fi activitatea sa.\u00a0\u00a0Cantemir cere ca omul s\u0103 fie apreciat dup\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi faptele sale \u015fi nu dup\u0103 origine. Dup\u0103 Cantemir, omul este cea mai nobil\u0103 dintre toate f\u0103pturile. Noble\u0163ea omului rezid\u0103 \u00een ra\u0163iune, care \u00eei confer\u0103 titlul de fiin\u0163\u0103 con\u015ftient\u0103 de libertatea sa \u015fi de participarea prin aceasta la moralitate.\u00a0\u00a0\u00cen vreme ce toate creaturile naturii urmeaz\u0103 incon\u015ftiente ordinea naturii a\u015fa cum a fost creat\u0103 ini\u0163ial de\u00a0 divinitate, omul are de la \u00eenceput \u201csocoteala sf\u00e2r\u015fitului\u201d (con\u015ftiin\u0163a scopului).<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru D. Cantemir omul nu mai este \u201crob, ci st\u0103p\u00e2n lumii\u201d, el e \u201ccea mai de-a firea \u015fi cea mai evghenich\u0103\u201d, cea mai nobil\u0103 dintre toate fiin\u0163ele. \u00cen concep\u0163ia sa omul este o fiin\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103 \u015fi liber\u0103, care poate \u015fi trebuie s\u0103 se\u00a0 c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 dup\u0103 \u201csocoteala cea dreapt\u0103\u201d,\u00a0 care \u00eei permite \u201cpe gre\u015fitoarea poft\u0103 s\u0103 o st\u0103p\u00e2neasc\u0103\u201d.\u00a0Scrierile istorice ale lui Cantemir sunt p\u0103trunse de patriotism \u015fi umanism civic. Ele sunt menite, pe de o parte, s\u0103 dovedeasc\u0103 romanitatea \u015fi continuitatea poporului rom\u00e2n, pe de alt\u0103 parte, iminenta dec\u0103dere a Imperiului otoman. Demonstr\u00e2nd originea \u201cnobil\u0103\u201d, latin\u0103 a poporului rom\u00e2n, unitatea \u015fi continuitatea sa, c\u0103rturarul patriot lupta pentru ap\u0103rarea fiin\u0163ei poporului s\u0103u.\u00a0\u00a0M\u00e2ndria pentru originea roman\u0103 a poporului rom\u00e2n se\u00a0 asociaz\u0103 la Cantemir\u00a0 cu elogiul adus civiliza\u0163ia antice, culturii greco-romane. El \u00eei\u00a0 laud\u0103 pe elini pentru c\u0103 sunt \u00eentemeietorii civiliza\u0163iei \u015fi \u00een aceasta vede\u00a0 titlul de\u00a0 noble\u0163e al vechilor greci; tot astfel consider\u0103 c\u0103 noble\u0163ea poporului s\u0103u const\u0103 \u00een faptul c\u0103 este mo\u015ftenitorul\u00a0 \u015fi continuatorul acestei civiliza\u0163ii.\u00a0\u00a0El a elogiat civiliza\u0163ia uman\u0103, \u201cor\u00e2nduiala \u015fi cinste\u015fia omeneasc\u0103\u201d, consider\u00e2nd ca \u00eentemeietori ai acesteia pe \u201celinii\u201d din antichitate \u015fi a afirmat ideea unicit\u0103\u0163ii civiliza\u0163iei omene\u015fti.\u00a0 \u00cen spirit umanist \u015fi chiar iluminist D. Cantemir afirm\u0103 despre epoca \u00een care tr\u0103ie\u015fte c\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin\u00a0 trezirea la lumin\u0103 dup\u0103 \u201c\u00eentunericul\u201d de p\u00e2n\u0103 atunci.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 O contribu\u0163ie deosebit\u0103 are Cantemir \u00een domeniul filosofiei istoriei. Concep\u0163ia sa asupra istoriei afirm\u0103 existen\u0163a unei ordini naturale, a unei legi istorice a evolu\u0163iei ciclice, c\u0103reia i se supune orice existen\u0163\u0103 particular\u0103, orice form\u0103 statal\u0103, orice \u201cmonarhie\u201d. Scurta scriere \u201cInterpretarea natural\u0103 a monarhiilor\u201d este consacrat\u0103 demonstr\u0103rii pe plan teoretic a ideii succesiunii naturale a monarhiilor \u00eentr-o ordine anumit\u0103 \u015fi poate fi considerat\u0103 ca una dintre primele \u00eencerc\u0103ri de filosofie a istoriei din Europa modern\u0103.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n
\n
<\/dt>\n<\/dl>\n

“Interpretarea natural\u0103 a monarhiilor”, foaie de titlu a manuscrisului \u00een limba rus\u0103, Sankt-Petersburg, 1714<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cantemir este unul dintre primii \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i europeni care au sus\u0163inut\u00a0 ideea cre\u015fterii \u015fi descre\u015fterii imperiilor. \u00cen \u201cInterpretarea natural\u0103 a monarhiilor\u201d (1714) schema medieval\u0103 a celor patru monarhii este supus\u0103 unei interpret\u0103ri ra\u0163ionaliste. Cantemir \u00ee\u015fi propune s\u0103 arate \u201cmodul natural al na\u015fterii, cre\u015fterii, dec\u0103derii \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit al pieirii acestor monarhii\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Formularea \u201ccre\u015fterii \u015fi descre\u015fterii\u201d ca lege istoric\u0103 universal\u0103 \u00eel apropie pe c\u0103rturarul rom\u00e2n de iluminism, scrierea lui preced\u00e2nd cu aproape dou\u0103 decenii lucrarea lui Montesquieu \u201cConsiderations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur decadence\u201d Cantemir a aplicat concep\u0163ia sa despre evolu\u0163ia imperiilor \u00een cartea consacrat\u0103 istoriei Imperiului Otoman \u015fi \u00een \u201cHrnicul vechimei a romano-moldo-vlahilor\u201d.\u00a0Dimitrie Cantemir consider\u0103 istoria o \u015ftiin\u0163\u0103 cu anumite \u201ccanoane\u201d \u2013 cum ar fi apelarea la documente, aprecierea critic\u0103 \u015fi interpretarea izvoarelor, probarea faptelor, eviden\u0163ierea cauzelor fenomenelor etc. El formuleaz\u0103 un principiu metodologic modern c\u00e2nd precizeaz\u0103 c\u0103 istoria \u201cnu pofte\u015fte credin\u0163\u0103\u201d, ci \u201c\u015ftiin\u0163\u0103\u201d.\u00a0 Astfel, opera lui D. Cantemir se \u00eenscrie \u00een coordonatele umanismului renascentist de nivel european \u015fi reprezint\u0103 o deschidere spre ideile filosofiei moderne.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Prin multilateralitatea preocup\u0103rilor, prin \u00eembinarea crea\u0163iei \u015ftiin\u0163ifice cu cea artistic\u0103, prin unitatea dintre creatorul de cultur\u0103 \u015fi omul de ac\u0163iune Dimitrie Cantemir (1673-1723) aminte\u015fte de titanii Rena\u015fterii. G\u00e2ndirea \u015fi opera sa, str\u0103b\u0103t\u00e2nd distan\u0163a de la scolastic\u0103 la umanism \u015fi \u015ftiin\u0163a european\u0103 modern\u0103, reprezint\u0103, prin excelen\u0163\u0103, o \u00eentruchipare a sintezei dintre cultura Orientului \u015fi cea a Occidentului. \u00cencercarea de a construi un sistem teologico-filosofic propriu, \u00eentreprins\u0103 \u00een tinere\u0163e, \u00een cartea \u201eImaginea de nedescris a \u015ftiin\u0163ei sacre\u201d (1700), a fost abandonat\u0103 de Dimitrie Cantemir \u00een anii de maturitate. Aceast\u0103 \u00eencercare merit\u0103 totu\u015fi s\u0103 fie apreciat\u0103, deoarece \u00een lumea ortodox\u0103 timp de secole nimeni nu \u00eentreprinsese ceva similar. Lucr\u0103rile fondatorilor neoaristotelismului grec reprezentau doar comentarii la opera aristotelic\u0103 \u015fi nu sisteme proprii. De\u015fi construit \u00een jurul unor extrase din opera fizicianului \u015fi filosofului flamand din perioada Rena\u015fterii Van Helmont(1577-1644), sintezele filosofice ale c\u0103ruia ie\u015fise din aten\u0163ia publicului cultivat occidental de mai bine de o jum\u0103tate de secol, sistemul teologico-filosofic al lui Dimitrie Cantemir dezvolt\u0103 unele puncte de vedere originale pentru sud-estul Europei \u00een probleme ale cunoa\u015fterii, ale universaliilor, ale raportului dintre liberul arbitru \u015fi predestina\u0163ie, insist\u00e2nd \u00een ultima instan\u0163\u0103 asupra ideii de \u201eordine natural\u0103\u201d ca necesar\u0103 \u015fi imuabil\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Marele merit al lui Dimitrie Cantemir \u00een istoria culturii rom\u00e2ne\u015fti este de a fi cel dint\u00e2i autor de scrieri filosofice \u015fi creator al terminologiei filosofice.\u00a0\u201eDivanul, sau g\u00e2lceava \u00cen\u0163eleptului cu Lumea, sau giude\u0163ul sufletului cu trupul\u201d, tip\u0103rit, \u00een 1698, la Ia\u015fi, \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi greac\u0103, reprezint\u0103 primul tratat de filosofie moral\u0103 \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 \u015fi tot odat\u0103 prima afirmare a crezului umanist al lui Dimitrie Cantemir. Talentul de mare scriitor al principelui moldovean s-a manifestat \u00een capodopera sa literar\u0103 \u2013 \u201eIstoria ieroglific\u0103\u201d(1705), \u00een care sunt exprimate ideile sale politice fundamentale: necesitatea eliber\u0103rii Moldovei de sub domina\u0163ia otoman\u0103 \u015fi instaur\u0103rii unui stat domnesc autoritar de tipul monarhiei absolute, domnia ereditar\u0103 a familiei Cantemir etc. \u00cen Rusia Dimitrie Cantemir devine sfetnicul intim al \u0163arului \u00een problemele de politic\u0103 oriental\u0103, membru al Senatului, cea ce echivaleaz\u0103 cu postul de ministru. Aici \u00ee\u015fi scrie el principalele opere \u015ftiin\u0163ifice, care i-au adus consacrarea ca savant cu renume european \u015fi alegerea ca membru al Academiei din Berlin, fiind totodat\u0103 \u015fi unul dintre primii candida\u0163i la postul de pre\u015fedinte al Academiei de \u015etiin\u0163e din Petersburg. Dac\u0103 operele filosofice ale lui Dimitrie Cantemir, majoritatea scrise la Constantinopol, privite din perspectiva culturii europene occidentale, poart\u0103 pecetea unei anumite izol\u0103ri provinciale, sud-estul european men\u0163in\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 departe de marile curente ale filosofiei moderne, opera \u015ftiin\u0163ific\u0103 a c\u0103rturarului moldovean se situeaz\u0103 \u00eentru totul la nivelul \u015ftiin\u0163ei europene a vremii. Metoda \u015fi spiritul scrierilor cale de istorie, geografie, orientalistic\u0103 marcheaz\u0103 o deschidere spre modernitate.<\/strong><\/p>\n

(http:\/\/cantemir.asm.md\/<\/a>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dimitrie Cantemir (1673-1723) \u00a0 Renumitul savant Dimitrie Cantemir a deschis o pagin\u0103 nou\u0103 \u00een geografia \u015ftiin\u0163ific\u0103. Cartea sa\u00a0Descrierea Moldovei\u00a0\u00a0reprezint\u0103 o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-2391","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2391","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2391"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2391\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2391"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2391"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2391"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}