{"id":23970,"date":"2015-05-24T08:23:35","date_gmt":"2015-05-24T08:23:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=23970"},"modified":"2015-05-24T08:23:36","modified_gmt":"2015-05-24T08:23:36","slug":"viorel-roman-%e2%80%93-papa-francisc-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/05\/24\/viorel-roman-%e2%80%93-papa-francisc-in-romania\/","title":{"rendered":"Viorel Roman \u2013 Papa Francisc \u00een Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Apropiat\u0103 vizit\u0103 a papei \u00een Rom\u00e2nia ne obliga s\u0103 trecem \u00een vedere evolu\u0163ia modelelor rom\u00e2nilor, cel ortodox modo-valah \u015fi cel unit cu Roma, latinist, al \u015ecolii Ardelene. Carpa\u0163ii despart orientul de occident at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u015fi spiritual, social-politic.<\/p>\n

\n

1054 Marea Schisma. Constantinopolul \u015fi Roma se anatemizeaz\u0103 reciproc.<\/p>\n

1214 Crucia\u0163ii refac pentru scurt timp unitatea cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

1439 \u00cemp\u0103ratul Bizatului \u015fi papa de la Roma refac la Conciliul de la Floren\u0163a unitatea cre\u015ftin\u0103, dar Constantinopolul cade sub turci \u015fi Luther face reforma.<\/p>\n

1600 Mihai Viteazul adera la Liga Cre\u015ftin\u0103 a Sf\u00e2ntului Imperiu Roman condus\u0103 de papa, reface unitatea na\u0163ional\u0103, dar cea spiritual e\u015fueaz\u0103 \u015fi e decapitat.<\/p>\n

1700 Ortodoc\u015fii romani din Transilvania se unesc cu Roma, descoper\u0103 astfel originea latin\u0103 a neamului \u015fi \u015ecoala latinist\u0103, Ardelen\u0103 formeaz\u0103 Programul de emancipare na\u0163ional\u0103, care intr\u0103 \u00een conflict cu at\u00e2t cu maghiarii, c\u00e2t \u015fi cu greco-slavii din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne.<\/p>\n

1859 Alexandru Cuza une\u015fte Moldova cu Munteania. Unirea cu Roma e\u015fueaz\u0103.<\/p>\n

1918 Rom\u00e2nia Mare este visul \u00eemplinit al lui Mihai Viteazul, Cuza \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd al \u015ecolii Ardelene. Unirea cu Roma e\u015fueaz\u0103\/Rom\u00e2nia Mare se dezmembreaz\u0103.<\/p>\n

1948 Biserica unit\u0103 cu Roma e integrat\u0103 \u00een Biserica moldo-valaha. Modelul de via\u0163\u0103 occidental e interzis, cel ortodoxo-comunist modo-valah devine dictatorial p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989.<\/p>\n

1962-65\u00a0\u00cen vremea\u00a0Conciliului de la Vatican, papa Paul VI s-a \u00eent\u00e2lnit cu patriarhul ortodox Athenagoras (arom\u00e2n) \u015fi au revocat decretele de excomunicare. Un Sinod Ortodox nu a avut loc, totu\u015fi ridicarea anateimei a generat o destindere \u00een Lag\u0103rul ortodoxo-comunist, care sub Mihail S. Gorbaciov \u015fi Fericitul Ioan Paul II s-a \u00eencheiat cu renun\u0163area la marxism-leninism \u015fi la Cortina de Fier.<\/p>\n

1973 Nicolae Ceau\u015fescu este \u00een vizit\u0103 la papa Paul VI, care \u00eel asigur\u0103 de sprijin \u015fi \u00eei \u00eenm\u00e2neaz\u0103 un memoriu legat de soarta Bisericii unite. (anexe) Dup\u0103 un deceniu de bun\u0103stare, c\u00e2nd a ie\u015fit la iveal\u0103 reaua credin\u0163\u0103 a Dictatorului, e lichidat.<\/p>\n

1989 Dup\u0103 desfiin\u0163area Lag\u0103rului moscovit \u015fi a Cortinei de Fier, Biserica unit\u0103 cu Roma este tolerat\u0103, bisericile \u015fi bunurile nu sunt \u00eens\u0103 retrocedate. Modelul moldo-valah \u00eencearc\u0103 s\u0103 domineTransilvania \u015fi Banatul cu ajutorul maghiarilor\/UDMR.<\/p>\n

1991 Ion Iliescu, reprezentant al curentului ortodoxo-comunist moldo-valah merge \u00een vizit\u0103 la Ferictul Ioan Paul \u00ceI la Roma, dar refuz\u0103 s\u0103-l primeasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

1999 Emil Constantinescu \u00eel invit\u0103 la Bucure\u015fti \u015fi Fericitul Ioan Paul \u00ceI este primit c\u0103lduros de sute de mii de credincio\u015fi, care scandez\u0103 UNIRE, UNIRE. Aderarea Rom\u00e2niei la UE\/NATO, la civiliza\u0163ia occidental\u0103 devine apoi realitate.<\/p>\n

2013 Traian B\u0103sescu este primit la Roma de papa Benedict XVI.<\/p>\n

2015 Klaus Iohannis \u00eel invit\u0103 pe papa Francisc. Climatul \u00een care va avea loc aceast\u0103 vizit\u0103 \u00een ajunul Marelui \u015fi Sf\u00e2ntului Sinod Panortodox \u015fi a Anului Sf\u00e2nt la Roma: Papa Francisc a lansat la Istanbul un apel ferm pentru unitatea Bisericilor Catolic\u0103 \u015fi Ortodox\u0103, desp\u0103r\u0163ite de un mileniu, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 victimele r\u0103zboaielor \u015fi tinerii cer ca acest pas istoric s\u0103 fie f\u0103cut.<\/p>\n

\n

\u201eSingurul lucru pe care \u00eel dore<\/em>\u015f<\/em>te Biserica Catolic\u0103 \u015fi pe care \u00eel urm\u0103resc ca Episcop al Romei (…) este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe\u201d<\/em>, a asigurat Suveranul Pontif \u00eentr-un mesaj citit \u00een fa\u0163a Patriarhului Ecumenic al Constatinopolului, Bartolomeu I, dup\u0103 ce au participat \u00eempreun\u0103 la o liturghie.<\/p>\n

De o importan\u0163\u0103 excep\u0163ional\u0103 \u00een mesaj este faptul c\u0103 Papa a \u0163inut s\u0103 sublinieze c\u0103 nu exist\u0103 nici o preten\u0163ie din partea catolicilor: \u201eBiseric\u0103 Catolic\u0103 nu dore\u015fte s\u0103 impun\u0103 nici o condi\u0163ie, \u00een afara celei a profesiunii de credin\u0163\u0103 comune. Suntem gata s\u0103<\/em> sal<\/em>ut\u0103m \u00eempreun\u0103 modalit\u0103\u0163ile prin care s\u0103 garant\u0103m unitatea necesar\u0103 a Bisericii \u00een condi\u0163iile actuale.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Francisc \u015fi-a continuat mesajul istoric: \u201e\u00cen lumea de ast\u0103zi se ridic\u0103 cu putere voci pe care nu putem s\u0103 nu le auzim \u015fi care cer Bisericilor noastre s\u0103-\u015fi asume p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t condi\u0163ia de discipoli ai Domnului nostru Iisus Hristos\u201d<\/em>.<\/p>\n

\n

Bisericile, Catolic\u0103 \u015fi Ortodox\u0103, s-au separat \u00een 1054, c\u00e2nd Papa Leon al IX-lea \u015fi Patriarhul Mihail I Celularie al Constantinopolului \u015fi-au aruncat reciproc anatema. Printre diferen\u0163ele care divizeaz\u0103 cele dou\u0103 blocuri cre\u015ftine se afl\u0103 celebrul Filioque (Catolicii sus\u0163in c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt din Sf\u00e2nta Treime purcede din Tat\u0103l \u015fi din Fiul, \u00een vreme ce Ortodoc\u015fii cred c\u0103 acesta purcede doar din Tat\u0103l), sau Primatul Papei (\u00eent\u00e2ietatea, infailibilitatea \u015fi superioritatea fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i episcopi). Spre deosebire de Papa, Patriarhul Constantinopolului nu are putere real\u0103 asupra lumii ortodoxe, el av\u00e2nd doar un rang onorific. Bisericile ortodoxe sunt autocefale, ele nu se subordoneaz\u0103 unui Primat din afara \u0163\u0103rii.<\/p>\n

\n

Traian B\u0103sescu la Roma<\/strong><\/p>\n

\n

Pontificatul papei Benedict al XVI-lea \u015fi mandatul preziden\u0163ial al lui Traian B\u0103sescu aproape c\u0103 se suprapun, de aceea ultima lor \u00eent\u00e2lnire, 15 februarie 2013, a marcat situa\u0163ia actual\u0103 a dialogului \u00eenceput at\u00e2t de promi\u0163\u0103tor de Fericitul Ioan Paul al II-lea la Bucure\u015fti \u00een anul 1999 \u015fi mai ales liniile directoare pentru urma\u015fi.<\/p>\n

\n

\u00cen primul r\u00e2nd exista un consens privind promovarea acquis-ului comunitar, adic\u0103 a drepturilor \u015fi a obliga\u0163iilor, a normelor \u015fi valorilor europene, a codului canonic romano-catolic modernizat \u015fi actualizat \u00een permanen\u0163\u0103, fundamentul juridic al UE, ceea ce presupune un dialog al occidentalilor cu to\u0163i ortodoc\u015fii, care s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 nivelul mi\u015fc\u0103rii ecumeniste din perioada R\u0103zboiului Rece.<\/p>\n

\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, Biserica Romei este angajat\u0103 \u00een procesul educa\u0163ional, nu numai prin Colegiul Pio Romeno, care preg\u0103te\u015fte preo\u0163i romani de aproape un secol, \u015fi dore\u015fte s\u0103 participe \u00een continuare cu vasta sa experien\u0163\u0103 la dep\u0103\u015firea marasmului din sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt actual din Rom\u00e2nia. Pentru c\u0103 un tineret cu o slab\u0103 preg\u0103tire profesional\u0103 n-are \u015fanse \u00eentr-o Europ\u0103 unit\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, milioanele de emigran\u0163i, care vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu de civiliza\u0163ie occidental\u0103 \u00een care acquis-ul comunitar este de la sine \u00een\u0163eles (nu ca \u00een Rom\u00e2nia unde nici nu e \u00een\u0163eles, nici nu e transpus \u00een practic\u0103) se bucura de sprijinul Bisericii romano-catolice prin punerea la dispozi\u0163ie a sute de biserici unde greco-catolicii \u015fi ortodoc\u015fii romani sunt bineveni\u0163i. Integrarea lor \u00een societate se face nu de rare ori cu sprijinul nemijlocit al Bisericii Romei.<\/p>\n

\n

\u00cen al patrulea r\u00e2nd, s\u0103r\u0103cia mai ales a pensionarilor, actualmente mai numero\u015fi dec\u00e2t salaria\u0163ii sunt ajuta\u0163i direct de Ordinul maltez, care a \u00eemplinit recent 900 de ani. \u00cen semn de apreciere pre\u015fedintele Rom\u00e2niei s-a \u00eent\u00e2lnit cu Marele Maestru al Ordinului Cavalerilor de Malta \u015fi a decorat mai mul\u0163i cavaleri.<\/p>\n

\n

\u00cen al cincilea r\u00e2nd, situa\u0163ia Bisericii romano-catolice \u015fi greco-catolice sunt \u00een mod firesc, permanent \u00een aten\u0163ia papei de la Roma, mai ales c\u0103 \u00eentr-o jum\u0103tate de secol de dictatura ateist\u0103, ortodoxo-comunista, catolicii au suferit priva\u0163iuni \u015fi persecu\u0163ii, care nici p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre nu au fost \u00eenl\u0103turate.<\/p>\n

\n

Pre\u015fedintele B\u0103sescu a fost extrem de impresionat de \u00eentrevederea cu papa Benedict al XVI-lea: \u201e<\/em>S\u0103 m\u0103 scuza\u0163i pentru sinceritate, dar dac\u0103 nu a\u015f fi sincer, mai bine nu a\u015f vorbi. Sentimentul cu care am plecat a fost acela c\u0103 am avut o \u00eent\u00e2lnire unic\u0103, care nu se va mai repeta, \u015fi care nici nu va mai putea avea vreodat\u0103 un sentiment asem\u0103n\u0103tor”.<\/em><\/p>\n

\u00cen calitatea sa de \u015fef al statului \u015fi al bisericii ortodoxe, Traiana B\u0103sescu lasa urma\u015filor s\u0103i un sincer indem de continuarea dialogului cu Roma pentru integrarea de facto \u00een marea familie european\u0103 occidental\u0103. \u00cen concep\u0163ia constantinopolitan\u0103, \u015feful statului este \u015fi capul bisericii ortodoxe. \u00cen simfonie cu statut. \u015ei cu acest prilej pre\u015fedintele n-a l\u0103sat nici un dubiu c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015feful statului este \u015fi capul bisericii, pentru c\u0103 absolut to\u0163i preo\u0163ii \u015fi ierarhii indiferent de rit sunt salaria\u0163ii s\u0103i, ai statului.<\/p>\n

\n

\u00cen anul 2005 am avut prilejul, \u00eencurajat de prof. Unv. Dr. Dan Popescu, prorectorul Universit\u0103\u0163ii Lucian Blaga din Sibiu, s\u0103 prezint \u00een cadrul unui simpozion \u015ftiin\u0163ific interna\u0163ional – S\u0103r\u0103cie\/bog\u0103\u0163ie \u015fi integrarea Rom\u00e2niei \u00een UE -, zece teze cu titlul Traian B\u0103sescu la Roma. F\u0103r\u0103 s\u0103 fac vreo modificare sau completare anexez aceast\u0103 comunicare \u00een speran\u0163a c\u0103 importan\u0163a dialogului cu Roma va fi mai u\u015for de \u00een\u0163eles. Bremen la februarie 2013<\/p>\n

\n

Simpozionul \u015ftiin\u0163ific interna\u0163ional S\u0103r\u0103cie\/bog\u0103\u0163ie \u015fi integrarea Rom\u00e2niei \u00een UE – Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 20 – 21 mai 2005<\/strong><\/p>\n

Traian B\u0103sescu la Roma (10 teze)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

I.<\/p>\n

\u00cen tradi\u0163ia bizantin\u0103 a culorilor definitorii pentru partide, la alegerile din 2004 au concurat pravoslavnicii \u201ealbastrii\u201d \u015fi \u201eportocalii\u201d prooccidentali. Dup\u0103 victoria surprinz\u0103toare a celor din urm\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een Ucraina, ce obliga\u0163ii are de \u00eendeplinit \u00een est \u015fi vest, Rom\u00e2nia? Vizita noului Pre\u015fedinte Traian B\u0103sescu la Chi\u015fin\u0103u, la poporul s\u0103u din republica vecina direct subordonata politic Cremlinului \u015fi religios Patriarhului \u00eentregii Ru\u015fii Alexei II, a fost de bun augur, dar piatra de hotar, de \u00eencercare a noului regim, ca \u015fi a celor precedente de altfel, e vizit\u0103 la Papa de la Roma.<\/p>\n

II.<\/p>\n

Patriarhul occidentului, Papa Ioan Paul \u00ceI prime\u015fte de la sine \u00een\u0163eles pe to\u0163i \u015fefii de state \u015fi patriarhi orientali. Acesta este punctul de plecare al agendei noului Pre\u015fedinte \u015fi a Peafericitului P\u0103rinte Patriath Teoctist \u00een Europa, \u00een lumea romano-catolicilor. Roma are din totdeauna, dar mai ales \u00een zilele noastre, o deschidere f\u0103r\u0103 precedent fa\u0163\u0103 de romani, dar ea a fost boicotata \u015fi de ortodoxo-comunistul Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi de (neo) comunistul Ion Iliescu. Primul era oarecum \u00eenc\u0103tu\u015fat \u00eentr-un \u201eLag\u0103r\u201d, dup\u0103 o Cortin\u0103 de Fier p\u0103zit\u0103 de Armata Rosie, \u00een Pactul de la Var\u015fovia, CAER. Al doilea era un agent de influen\u0163a, preg\u0103tit de Moscova \u00eenc\u0103 sub Stalin s\u0103-i apere pe romani cu duhul \u015fi sobornicia pravoslavnica \u00een form\u0103 sa secularizata, marxist-leninista, de influen\u0163a nefast\u0103 a capitalismului \u015fi occidentului.<\/p>\n

III.<\/p>\n

Ceau\u015fescu a fost la Roma \u015fi a promis marea cu sarea occidentului, ceea ce a f\u0103cut posibil\u0103 dezvoltarea \u015fi bun\u0103starea anilor 70, dar c\u00e2nd Mihail S. Gorbaciov a deschis larg por\u0163ile Lag\u0103rului comunist, Ceau\u015fescu \u015fi-a dat aram\u0103 pe fa\u0163\u0103 \u015fi a fost \u00eempu\u015fcat. Iliescu cu Preafericitul au fost \u015fi ei de nenum\u0103rate ori la Papa de la Roma, \u00een occident \u015fi au c\u0103utat s\u0103 pream\u0103reasc\u0103 Revolu\u0163ia din 1989 \u015fi reorientarea moldo-valaha de la est spre vest. Dar n-au fost nici credibili, nici la \u00een\u0103l\u0163imea mometului istoric dup\u0103 vizita Papei Ioan Paul al II-lea la romani \u015fi sunt marginaliza\u0163i.<\/p>\n

IV.<\/p>\n

Pre\u015fedintele democrat Traian B\u0103sescu va trebui s\u0103-i dep\u0103\u015feasc\u0103 pe predecesorii ortodoxo-(neo) comuni\u015fti. El, \u00eempreun\u0103 cu BOR-ul, Parlamentul etc., are voin\u0163a \u015fi legitimitatea de a-i scoate pe romani din izolarea, mizeria milenar\u0103 prin \u00eenceperea unui dialog deschis \u015fi sincer cu Roma. Acesta este fundamentul autentic \u015fi singura garan\u0163ie a integr\u0103rii durabile a Rom\u00e2niei, Moldovei \u00een Europa \u015fi \u00een acela\u015fi timp ofer\u0103 \u015fi \u015fansa emancip\u0103rii romanilor din Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia \u015fi a milioanelor la munc\u0103 \u00een occident.<\/p>\n

V.<\/p>\n

Domnitorii moldo-valahi, de la \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt, Mihai Viteazul p\u00e2n\u0103 azi, coopereaz\u0103 pozitiv sau negativ, volens, nolens cu \u201ea doua \u015fi a treia\u201d Rom\u0103 Imperiul Otoman \u015fi Rus, dar \u015fi cu Sf\u00e2ntul Imperiu Roman, Roma. Latini pravoslavnici, moldo-valahii sunt religios \u015fi politic, duhovnice\u015fte, sobornice\u015fte, geostategic predispu\u015fi \u015fi \u00eentr-un anumit sens, chiar condamna\u0163i la o duplicitate bine cunoscut\u0103 \u015fi \u00een occident. \u00cen efortul lor de supravie\u0163uire, cu un picior \u00een r\u0103s\u0103rit \u015fi altul \u00een apus, sunt \u00eens\u0103 prin\u015fi \u00een final cu ocaua mic\u0103 \u015fi lichida\u0163i ca Ceau\u015fescu, Ion Antonescu, Mihai Viteazul s\u0103u \u00eenl\u0103tura\u0163i de la putere ca tademul Iliescu-Nastase, dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, Alexandru Cuza moare \u00een exil etc.<\/p>\n

VI.<\/p>\n

Dup\u0103 marea invazie a slavilor din sec.7 \u00een Europa \u015fi grecizarea Imperiului Roman de r\u0103s\u0103rit, urma\u015fii romanilor, romanii pierd leg\u0103tura geografic\u0103 \u015fi spiritual\u0103 cu Roma, iar alian\u0163a greco-slava \u00eempotriva elementului latin, i-a \u00eengenunchiat definitiv, politic \u015fi religios. De atunci greco-slavii \u00eei pedepsesc pe romanii, c\u00e2nd ei \u00eenclin\u0103 spre Vest mai mult dec\u00e2t considera oportun Sultanul, Tarul rus, ambii sus\u0163inu\u0163i necondi\u0163ionat de Patriarhii greco-pravoslavnici. \u015ei occidentalii trec la m\u0103suri drastice c\u00e2nd romanii tr\u0103deaz\u0103. \u00cen acest conflict de interese, est-vest, at\u00e2t turcii c\u00e2t \u015fi ru\u015fii sunt interesa\u0163i \u00een cooperarea cu occidentul, a\u015fa c\u0103 romanii se folosesc de aceast\u0103 marj\u0103 de manevr\u0103, de regul\u0103 chiar la comanda st\u0103p\u00e2nilor lor, \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 de sub tutela Constantinopolului \u015fi Moscovei, \u015fi s\u0103 revin\u0103 la Roma.<\/p>\n

VII.<\/p>\n

Roma \u00eei ajut\u0103 pe rom\u00e2ni, ajun\u015fi \u00een robie la du\u015fmanii lor naturali, grecii \u015fi slavii. De la ocuparea Constantinopolului 1204, la Conciliul de la Floren\u0163a 1439, la Unirea transilv\u0103nenilor 1700, la crearea Principatului moldo-valah 1859, a Vechiului Regat 1881, a Rom\u00e2niei Mari 1920, la Revolu\u0163ie 1989, la vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Bucure\u015fti 1999, la integrarea \u00een UE 2007, occidentalii \u00eentind mai tot timpul o m\u00e2n\u0103 de ajutor romanilor dec\u0103zu\u0163i \u00een captivitatea babilonian\u0103 greco-pravoslavnica. Dar moldo-valahii ori n-au reu\u015fit prin ei \u00een\u015fi\u015fi, ori au fost boicota\u0163i, ori pur \u015fi simplu n-au \u00een\u0163eles (cu excep\u0163ia uni\u0163ilor, a lui Cuza \u015fi Kog\u0103lniceanu), c\u0103 originea lor latina nu-i suficient\u0103, ci trebuie ref\u0103cute \u015fi leg\u0103turilor spirituale cu Roma, punctul de plecare\u00a0a civiliza\u0163iei lor, singura din lume, care nu se define\u015fte rasial (anglo-saxonii, ungurii) sau geografic (ibericii, italienii), ci cultural – de la Roma.<\/p>\n

VIII.<\/p>\n

Moldo-valahii se tem de occident, pentru c\u0103 nu cunosc \u201eAcquis\u201d -ul UE, de aceea, ori nu fac deosebire \u00eentre normele, valorile vesteuropene \u015fi cele ortodoxe, ori nu accepta incompatibilitatea dintre estul \u015fi vestul continentului. Romanii sunt geografic \u00een Europa. Dar asta nu-i \u00eens\u0103 de ajuns pentru UE. \u00cen \u201eLag\u0103rul\u201d moscovit era institu\u0163ionalizata pr\u0103pastia dintre ortodoxo-comunism \u015fi occidentul imperialist. Dar \u015fi acum se refuza, \u00een mod cu totul surprinz\u0103tor, ca dou\u0103 societ\u0103\u0163i nu pot face cas\u0103 comun\u0103 \u00een UE f\u0103r\u0103 armonizarea normelor divergente, ca UE se bazeaz\u0103 pe codul canonic romano-catolic, nu cel greco-bizantin, c\u0103 efortul de a eluda, cu paleative culturale occidentale fondul religios al integr\u0103rii europene, e contraproductiv.<\/p>\n

IX.<\/p>\n

Religia e fundamentul \u015fi cheia comportamentului politic, social-economic, a\u015fa c\u0103 aderarea romanilor la UE, f\u0103r\u0103 dialogul cu Roma \u015fi reunificarea \u00eentr-o form\u0103 sau alta a cre\u015ftinismului e o minciun\u0103 pioas\u0103. Interdependenta religie-politica tabuizata de ortodoxo-(post) comuni\u015fti, ca \u015fi bariera de comunicare, de sorginte religioas\u0103, cu care se lupt\u0103 de secole coloniali\u015ftii, capitali\u015ftii, comuni\u015ftii, imperiali\u015ftii, globali\u015ftii, adep\u0163ii ader\u0103rii tehnocratice, \u201ef\u0103r\u0103 Dumnezeu\u201d la Europa, nu dispare peste noapte. Totu\u015fi f\u0103r\u0103 armonizarea valorilor orientale cu cele occidentale, integrarea european\u0103 politica \u015fi social-economica e numai o fa\u0163ad\u0103, a la prin\u0163ul rus Potemkin.<\/p>\n

X.<\/p>\n

Cele dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti, ori se reorienteaz\u0103 \u015fi reorganizeaz\u0103 dup\u0103 legisla\u0163ia UE, \u015fi astfel se vor reunifica (ex. Germania), ori r\u0103m\u00e2n la periferia Europei, unde divide et impera e la ordinea zilei. Dac\u0103 refuza sau nu \u00een\u0163eleg importan\u0163a dialogului cu Roma, Rom\u00e2nia are soarta Basarabiei dezmembrat\u0103. Banatul, Transilvania se vor \u201eregionaliza\u201d de Bucure\u015fti, ca \u0162\u0103rile Baltice de Moscova, sau ca Slovenia, Croa\u0163ia etc. de Belgrad. De un mileniu se \u00eencearc\u0103 refacerea unit\u0103\u0163ii europene cre\u015ftine \u015fi apoi politice. Acum se implementeaz\u0103 \u201eAcquis\u201d -ul UE, codului canonic romano-catolic modernizat \u015fi apoi se spera c\u0103 va avea loc automat armonizarea cu tradi\u0163ia ortodox\u0103. De un deceniu se introduc la moldo-valahi legi \u015fi institu\u0163ii UE \u00een speran\u0163a c\u0103 dup\u0103 e\u015fecul \u201eformelor f\u0103r\u0103 fond\u201d, acum form\u0103 va genera fondul. Dar pentru c\u0103 s-a \u00eent\u00e2rziat dialogul cu Roma – condi\u0163io sine qua non a ader\u0103ri la UE -, rezultatele sunt modeste, la cel mai s\u0103rac neam latin din Europa.<\/p>\n

————————————————<\/p>\n

Prof. Dr. Viorel Roman<\/strong><\/strong><\/p>\n

C<\/strong>onsilier academic la Universitatea din Bremen<\/strong>. <\/strong><\/p>\n

20 mai 2015<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

C<\/strong>\u0103r\u0163i \u015fi articole:<\/strong><\/strong><\/p>\n

\n