{"id":23978,"date":"2015-05-24T08:43:26","date_gmt":"2015-05-24T08:43:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=23978"},"modified":"2015-05-24T08:43:26","modified_gmt":"2015-05-24T08:43:26","slug":"vavila-popovici-cu-dorul-%e2%80%9eluceafarului%e2%80%9d-o-intreaga-natiune-a-ramas","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/05\/24\/vavila-popovici-cu-dorul-%e2%80%9eluceafarului%e2%80%9d-o-intreaga-natiune-a-ramas\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici &#8211; Cu dorul \u201eLuceaf\u0103rului\u201d o \u00eentreag\u0103 na\u021biune a r\u0103mas!"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\" align=\"right\"><em><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/Eminescu.21.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-23979\" title=\"Eminescu.2[1]\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/Eminescu.21.jpg\" alt=\"\" width=\"220\" height=\"296\" \/><\/a>\u201eC\u00e2nd va fi s\u0103 mori nu te uita la \u00eentunericul dinainte, ci la lumina ce la\u015fi \u00een urm\u0103. \u015ei te vei stinge cu z\u00e2mbetul pe buze.\u201d\u00a0<\/em><\/p>\n<p align=\"right\"><em><\/em>Nicolae Iorga<\/p>\n<p align=\"right\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Mihai Eminescu (Mihail Eminovici \u00een actul de botez) s-a n\u0103scut la 15 ianuarie 1850, la Boto\u0219ani, \u00een frumoasa noastr\u0103 Bucovin\u0103, \u021bara fagilor, despre care Nicolae Iorga, impresionat fiind, spunea: \u201e<em>at\u00e2ta frumuse\u021be, at\u00e2ta bog\u0103\u021bie de ast\u0103zi \u0219i amintiri din trecut a\u0219a de \u00eembel\u0219ugate, de \u00eendep\u0103rtate \u0219i sfinte<\/em>\u201c.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 A fost poet, prozator \u0219i jurnalist rom\u00e2n, cea mai important\u0103 voce poetic\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i a bucurat na\u021bia noastr\u0103 cu doar 39 ani de via\u021b\u0103, dar cu o imens\u0103 activitate literar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 A decedat la 15 iunie 1889, la Bucure\u0219ti, \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul Belu, la data de 17 iunie. Dup\u0103 procesiunea \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii s-au auzit c\u00e2ntate versurile: <em>\u201eMai am un singur dor:\/ \u00cen lini\u0219tea serii\/ S\u0103 m\u0103 l\u0103sa\u021bi s\u0103 mor\/ La marginea m\u0103rii; S\u0103-mi fie somnul lin\/ \u0218i codrul aproape\u2026\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Decesul a survenit \u00een sanatoriul doctorului \u0218u\u021bu din Bucure\u0219ti, \u00een urma unui tratament medicamentos cu mercur, administrat injectabil pentru o boal\u0103 diagnosticat\u0103 fals, tenden\u021bios &#8211; paralizie general\u0103 progresiv\u0103 de natur\u0103 sifilitic\u0103. Tratamentul i-a provocat o intoxica\u021bie mercurial\u0103 cu grave tulbur\u0103ri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Iat\u0103, suntem \u00een preajma zilei comemorative, ne reamintim c\u0103 \u00eentruna din aceste frumoase luni a verii, \u00een anul 1889, la Bucure\u0219ti, \u00ee\u0219i \u00eenceta drumul plin de zbucium al scurtei sale vie\u021bi, marele nostru poet Mihai Eminescu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen cartea \u201eMisterul mor\u021bii lui Eminescu\u201d, ar\u0103deanul Ovidiu Vuia, medic, scriitor, poet \u0219i critic literar (1929-2002), \u00eel nume\u0219te <em>\u201eZeul limbii \u0219i al spiritualit\u0103\u021bii poporului rom\u00e2n\u201d.<\/em> El sus\u021bine c\u0103 Eminescu nu a suferit de lues, nu a avut o demen\u021b\u0103 paralitic\u0103, cum a fost stipulat \u00een documente, ci o psihoz\u0103 maniaco-depresiv\u0103. Aminte\u0219te de geniali scriitori, filozofi, pictori, compozitori precum: Nietzsche, Maupassant, H\u00f6lderlin, Dostoievski, Van Gogh, Schumann, Luchian, Heine, vorbind despre bolile lor \u0219i ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 mai important este de \u0219tiut c\u0103 ei au fost \u00eenzestra\u021bi cu acel dar de percep\u021bie \u0219i exprimare propriu numai celor ale\u0219i, boala constituind incidentalul din via\u021ba nu numai a geniilor, dar \u0219i a oamenilor obi\u0219nui\u021bi. Crea\u021bia artistic\u0103 are \u00een ea ceva din \u201e<em>revela\u021bia divinas &#8211; harul Domnului\u201d,<\/em> este de p\u0103rere autorul, \u0219i <em>\u201eun geniu asemeni lui Eminescu reprezint\u0103 o adev\u0103rat\u0103 muta\u021bie spiritual\u0103, ap\u0103rut\u0103 brusc, ca o lumin\u0103 supranatural\u0103, \u00een s\u00e2nul unei na\u021bii \u0219i al genera\u021biilor care, prin str\u0103dania lor, au contribuit cu siguran\u021b\u0103 la na\u0219terea lui\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Harieta, sora lui Eminescu, a murit convins\u0103 c\u0103 fratele ei ar fi fost omor\u00e2t printr-o lovitur\u0103 cu o piatr\u0103 \u00een cap, autopsia fiind efectuat\u0103 de dr. \u0218u\u021bu \u0219i asistentul lui, \u0219i nu de un anatomopatolog calificat precum Victor Babe\u0219, care nu a fost chemat. <em>\u201eAt\u00e2ta v\u0103 spun \u015fi v\u0103 rog s\u0103 spune\u0163i la to\u0163i c\u0103 nenorocitul meu frate a murit \u00een cea din urm\u0103 mizerie \u015fi moartea i-a fost cauzat\u0103 prin spargerea capului ce i-a f\u0103cut-o un nebun, anume Petrea Poenaru\u2026\u201d<\/em>, declarase Harieta.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen scurta sa via\u021b\u0103, Veronica Micle i-a fost muz\u0103 inspiratoare, marea lui iubire, ei doi constituind o pereche \u00eentru ve\u0219nicie, comparat\u0103 cu Paolo \u0219i Francesca din Divina Comedie a lui Dante \u0219i cu Tristan \u0219i Isolda venera\u021bi prin ritmurile paradisiace wagneriene. Cum s\u0103 nu tres\u0103rim \u0219i noi la citirea versului eminescian?: <em>\u201eC\u00e2nd m\u0103 atingi, eu m\u0103 cutremur;\/ Tresar la pasul t\u0103u c\u00e2nd treci;\/ De-al genei tale ginga\u0219 tremur\/ At\u00e2rn\u0103 via\u021ba mea de veci\u2026\u201d <\/em>Sau, atunci c\u00e2nd, pentru momentele de \u00eenvinuire a femeii, \u00ee\u0219i cere iertare<em>: \u201eSuflete! De-ai fi chiar demon, tu e\u0219ti s\u00e2nt\u0103 prin iubire,\/ \u0218i ador pe acest demon cu ochi mari, cu p\u0103rul blond.\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 A avut \u0219i multe alte surse inspiratoare, dragostea fiind de cele mai multe ori leg\u0103nat\u0103 de natura din jur, lacul, p\u0103durea, floarea constituind o prezen\u021b\u0103 obi\u0219nuit\u0103 \u00een via\u021ba poetului, de mic av\u00e2nd prilejul s\u0103 fie sedus de misterul acestora, cutreier\u00e2nd p\u0103durile \u0219i v\u0103ile parfumate din nostalgicul t\u0103r\u00e2m bucovinean. Oglinda lacului ad\u0103postind luna, stelele cerului: <em>\u201eIat\u0103 lacul! Luna plin\u0103\/ Poleindu-l \u00eel str\u0103bate,\/ El aprins de-a ei lumin\u0103\/ Simte-a lui singur\u0103tate. Tremur\u00e2nd ca unde-n spume\/ \u00centre trestie le farm\u0103,\/ \u0218i vis\u00e2nd o-ntreag\u0103 lume,\/ Tot nu poate s\u0103 adoarm\u0103\u2026<\/em>\u201d; P\u0103durea: <em>\u201e\u00cen al umbrei \u00eentuneric\/ Te asem\u0103n unui prin\u021b\/ Ce se uit-ad\u00e2nc \u00een ape\/ Cu ochi negri \u0219i cumin\u021bi\u201d<\/em>; Floarea: <em>\u201e\u0218i te-ai dus, dulce minune,\/ \u015e-a murit iubirea noastr\u0103 -\/ Floare-albastr\u0103! floare-albastr\u0103!..\/ Totu\u0219i este trist \u00een lume!\u201d<\/em> Nu \u0219tim, dar ne imagin\u0103m c\u0103 leit-motivul florii \u00een crea\u0163ia eminescian\u0103 a provenit din sensibilitatea sa, sau, poate, influen\u021bat de curentul romantic, dorea ca omenirea s\u0103-\u015fi \u00eentoarc\u0103 privirea spre natur\u0103, spre perfec\u021biunea crea\u021biei lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Activitatea sa de jurnalist politic a fost deosebit de important\u0103. Acestei activit\u0103\u021bi \u0219i-a d\u0103ruit mintea \u0219i sufletul, de aici tr\u0103g\u00e2ndu-i-se moartea. \u00cen prefa\u021ba \u201eScrieri politice \u0219i literare \u00a0\u2013 M. Eminescu, vol. I (1879-1877), Bucure\u0219ti 1905, Editura Minerva\u201d, Ioan Scurtu, istoric \u0219i cadru didactic rom\u00e2n, n\u0103scut \u00een 1940, cel ce prefa\u021beaz\u0103 volumul, scrie: <em>\u201eScriitor politic \u00een sensul cel mai bun al cuv\u00e2ntului, Eminescu se intereseaz\u0103 de toate problemele culturale ale neamului s\u0103u, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd credincios sie\u0219i \u0219i ca func\u021bionar al statului \u0219i ca ziarist independent\u201d<\/em>; consider\u0103 c\u0103 personalitatea de cuget\u0103tor a lui Eminescu are un conservatism na\u021bional, democratic &#8211; de o parte, un romantism na\u021bional, poetic &#8211; de alt\u0103 parte. \u00cen unele pagini ale lucr\u0103rii, scrie despre bucovineni, consider\u00e2nd fizionomia lor a fi <em>\u201ediploma cea mai rom\u00e2neasc\u0103 a Bucovineanului de peste Prut\u2026 Vorbeasc\u0103 el rom\u00e2ne\u0219te ori ruse\u0219te, e peste tot rom\u00e2n\u0103, pe c\u00e2nd numai trec\u00e2nd Nistrul g\u0103se\u0219ti neexpresivele fizionomii ale Slavilor de Nord. Bucovina de c\u00e2nd s-a pomenit, nu a fost sub\u00a0 dominarea slav\u0103\u2026.[\u2026] Numirile sunt dacice \u0219i nu rusnece: Cern\u0103u\u021bi, Craiova, Br\u0103ila. M\u0103n\u0103stiri cu denumiri slave: Vorona (\u00een Moldova), Cernica (\u00een Muntenia), Dobrov\u0103\u021bul. Numiri grece\u0219ti: Agapia, Agatonul, Stavropoles. Numirile r\u00e2urilor \u0219i ora\u0219elor sunt dace: Bistri\u021ba, Siretul, Prutul. Numele satelor sunt rom\u00e2ne\u0219ti: Frasinul, Ulmul, \u0218ipotul, Suli\u021ba. Bucovina, asemenea Daciei \u00eentregi&#8230;\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Am mai semnalat, c\u00e2ndva, \u00een scrierile mele, faptul c\u0103 dup\u0103 ani \u00eentregi de cercetare \u0219i verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, ast\u0103zi \u00een via\u021b\u0103\u00a0 \u2013\u00a0 profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu, pe care l-am \u0219i ascultat \u00een anul 2008 \u00een sala Prim\u0103riei din ora\u0219ul Pite\u0219ti expun\u00e2ndu-\u0219i ideile din cartea scris\u0103 \u201eBoala \u0219i moartea lui Eminescu\u201d, a reu\u0219it s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 misterul bolii \u0219i mor\u021bii poetului, prin prisma contextului politic de la acea vreme. \u00cen rezumat, scriitorul leag\u0103 soarta lui Eminescu de implicarea acestuia \u00een sus\u021binerea Ardealului, deoarece Eminescu se pronun\u021ba pentru dezlipirea Ardealului de Imperiul Austro-ungar. Autorul dovede\u0219te c\u0103 el devenise incomod \u0219i trebuia executat\u0103 comanda trasat\u0103 de la Viena: \u201e\u0218i mai potoli\u021bi-l pe Eminescu!\u201d. Era mesajul care se transmitea mentorului Junimii \u2013 Titu Maiorescu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Trist, dar adev\u0103rat, comanda a fost executat\u0103 \u00eentocmai de cei din \u021bar\u0103, pe 23 iunie 1883. Eminescu, marcat de o mare suferin\u021b\u0103 pe fond psihic &#8211; psihoz\u0103 maniaco &#8211; depresiv\u0103, a fost internat for\u021bat, i-au pus diagnosticul de alcoolism \u0219i sifilis, ceea ce le permitea administrarea unui tratament cu mercur pentru distrugerea lui fizic\u0103. Cei care au regizat totul, au pornit de la convingerea c\u0103 odat\u0103 ce Eminescu va fi internat cu acte \u00een regul\u0103, va intra \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 drept nebun \u0219i nimic\u00a0 din ceea ce a scris sau va mai \u00eencerca s\u0103 scrie, nu va fi luat \u00een considerare. A fost declarat nebun \u0219i internat la psihiatrie, \u00een clinica doctorului Alexandru \u0218u\u021bu, \u00eentr-un moment \u00een care guvernul Rom\u00e2niei urm\u0103rea s\u0103 \u00eencheie un pact\u00a0 umilitor cu Tripla Alian\u021b\u0103 (Austro-Ungaria, Germania \u0219i Italia), prin care renun\u021ba la preten\u021biile asupra Ardealului \u0219i se angaja s\u0103 \u00eei anihileze pe to\u021bi cei cataloga\u021bi drept \u201ena\u021bionali\u0219ti\u201d. Pactul a fost \u00eencheiat \u00een\u00a0 secret \u00een acel an 1883. \u00cen timp ce era spitalizat, Eminescu a fost lovit inten\u021bionat de un alt pacient cu o c\u0103r\u0103mid\u0103 \u00een cap, lovitura provoc\u00e2ndu-i moartea, \u0219i nu sifilisul. \u00cen argumentarea sa, eminescologul Nicolae Georgescu se sprijin\u0103 pe declara\u021bia unui frizer, martor ocular al episodului: <em>\u201eVenisem la spitalul doctorului \u015eu\u0163u, cam pe la trei dup\u0103 amiaza. Dup\u0103 ce l-am tuns, Eminescu zice, uit\u00e2ndu-se lung la mine: \u00abIa ascult\u0103, Dumitrache, hai prin gr\u0103din\u0103 s\u0103 ne plimb\u0103m \u015fi s\u0103 te \u00eenv\u0103\u0163 s\u0103 c\u00e2n\u0163i \u00abDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u00bb! Eu, care \u015ftiam c\u0103 nu e bine s\u0103-i fac \u00eempotriv\u0103, am ie\u015fit cu el \u00een gr\u0103din\u0103, unde se vede c\u0103-l tr\u0103gea soarta. \u015ei a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte, \u015fi eu dup\u0103 el. Cum mergeam am\u00e2ndoi, unul l\u00e2ng\u0103 altul, vine odat\u0103, pe la spate, alt bolnav de acolo, unul furios, care a fost director sau profesor de liceu la Craiova \u015fi, pe la spate, \u00eei d\u0103 lui Eminescu \u00een cap cu o c\u0103r\u0103mid\u0103, pe care o avea \u00een m\u00e2n\u0103. Eminescu, lovit dup\u0103 ureche, a c\u0103zut jos, cu osul capului sf\u0103r\u00e2mat \u015fi cu s\u00e2ngele \u015firoindu-i pe haine, spun\u00e2ndu-mi: \u00abDumitrache, adu repede doctorul, c\u0103 m\u0103 pr\u0103p\u0103desc. \u0102sta m-a omor\u00e2t\u00bb.\u201d<\/em>, ar fi relatat la ani buni de la producerea incidentului frizerul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Se \u0219tia despre m\u0103rturia acelui frizer, ea a fost publicat\u0103 \u00een ziarul \u201eUniversul\u201d \u00een 1926, dar a fost ignorat\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Nicolae Georgescu ne mai aduce la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 scriitorul Alexandru Vlahu\u021b\u0103 l-a vizitat la spital \u00een ultimele zile ale vie\u021bii poetului \u0219i a redat versurile re\u021binute, pe care Eminescu le-a citit \u00een prezen\u021ba lui: <em>\u201eAt\u00e2ta foc, at\u00e2ta aur\/ \u0218i-at\u00e2tea lucruri sfinte\/ Peste \u00eentunericul vie\u021bii\/ Ai rev\u0103rsat, P\u0103rinte!\u201d<\/em> Apoi, spunea Vlahu\u021b\u0103, a l\u0103sat t\u0103cut privirea \u00een p\u0103m\u00e2nt. Dup\u0103 c\u00e2teva minute de t\u0103cere \u0219i-a \u00eempreunat m\u00e2inile, \u0219i ridic\u00e2ndu-\u0219i ochii \u00een sus, a oftat din ad\u00e2nc \u0219i cu un glas nespus de sf\u00e2\u0219ietor a rostit: <em>\u201eOf, Doamne, Doamne!\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Istoricul, politicianul, boto\u0219\u0103neanul Nicolae Iorga spunea c\u0103 <em>\u201eEminescu este expresia integral\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc\u201d,<\/em> iar \u00een volumul s\u0103u \u201eIstoria rom\u00e2nilor prin c\u0103l\u0103tori\u201d, a consemnat constat\u0103rile din anul 1858 ale unui \u201eharnic scriitor\u201d despre Bucovina, dup\u0103 efectuarea c\u0103l\u0103toriei sale din Viena \u00een Principate, trec\u00e2nd prin Gali\u021bia &#8211; \u0219i anume: <em>\u201espiritul de ras\u0103 \u0219i de na\u021bionalitate a p\u0103strat toat\u0103 puterea sa\u201d,<\/em> precum vechile tipuri de rom\u00e2ni \u0219i daci ale Coloanei lui Traian se recuno\u0219teau u\u0219or, \u00een acele vremuri, \u00een picturi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Scriitorul Ioan Slavici \u00eel caracteriza pe poet ca fiind <em>\u201eun om cu trebuin\u021be pu\u021bine \u0219i cu apuc\u0103turi boiere\u0219ti\u201d<\/em>; poetul Ion Caraion: <em>\u201eEminescu este imponderabil \u0219i muzic\u0103\u201d;<\/em> Tudor Vianu: <em>\u201eF\u0103r\u0103 Eminescu am fi mai altfel \u0219i mai s\u0103raci\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0George C\u0103linescu, personalitate enciclopedic\u0103 a culturii \u0219i literaturii rom\u00e2ne, a scris mult despre Eminescu, a debutat editorial cu monografia \u201eVia\u021ba lui Mihai Eminescu\u201d (1932) care avea s\u0103-l impun\u0103 ca pe un nume \u00een r\u00e2ndul exege\u021bilor eminescologi, iar doi ani mai t\u00e2rziu a continuat cu \u201eOpera lui Mihai Eminescu\u201d, lucrare \u00een cinci volume (1934-1936).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Constantin Noica, filozof \u0219i scriitor, \u00een cartea sa \u201eIntroducere la miracolul eminescian\u201d, a apreciat, \u00een modul s\u0103u, cuprinderea extraordinar\u0103 a lui C\u0103linescu, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 a vorbit <em>\u201e \u00eentr-at\u00e2t de mult \u0219i bine despre el, \u00eenc\u00e2t n-a mai putut, cu toat\u0103 marea voca\u021bie de critic, s\u0103 dea o imagine unic\u0103, totalizatoare\u201d.<\/em> \u0218i totu\u0219i, evoc\u00e2nd moartea poetului, George C\u0103linescu scria: <em>\u201eAstfel se stinse \u00een al optulea lustru de via\u021b\u0103, cel mai mare poet pe care l-a ivit \u0219i-l va ivi vreodat\u0103, poate, p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. Ape vor seca \u00een albie \u0219i peste locul \u00eengrop\u0103rii sale va r\u0103s\u0103ri p\u0103dure sau cetate, \u0219i c\u00e2te o stea va ve\u0219teji pe cer \u00een dep\u0103rt\u0103ri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acest p\u0103m\u00e2nt s\u0103-\u0219i str\u00e2ng\u0103 toate sevele \u0219i s\u0103 le ridice \u00een \u021beava sub\u021bire a altui crin de t\u0103ria parfumurilor sale\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Constantin Noica \u00eel considera etalonul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, spun\u00e2nd: <em>\u201e\u2026 Dac\u0103 nu ne vom hr\u0103ni cu Eminescu, vom r\u0103m\u00e2ne \u00een cultur\u0103 mai departe \u00eenfometa\u021bi\u201d<\/em>. Tot \u00een acea carte citeaz\u0103 un vers g\u0103sit \u00een caietele lui Eminescu: <em>\u201eFocul meu a-l stinge nu pot \u00een ad\u00e2ncul\/ Apelor m\u0103rii\u201d<\/em> \u0219i, mai adaug\u0103 Constantin Noica: \u201e<em>Zilele i-au fost lungi din prea plinul, \u0219i nu din golul lor\u201d. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Un alt scriitor spunea despre Eminescu: <em>\u201e\u00cenainte de a fi idee, sentiment, amintire, filosofie, regret, istorie, autenticitate, travaliu, eres, revolt\u0103, pesimism, ton premonitoriu, tandre\u021be, dor, cultur\u0103, solitudine, Eminescu este muzic\u0103. Limba lui c\u00e2nt\u0103 ne-terestru\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Au trecut 126\u00a0 ani de la plecarea sa \u00een eternitate \u0219i scriu aceste r\u00e2nduri, intitul\u00e2ndu-le : \u201eNe este dor de Eminescu\u201d, cel care a l\u0103sat o lumin\u0103 \u00een urma sa:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 Ultimu-i drum n-a fost s\u0103 fie la \u021b\u0103rm de mare &#8211; dup\u0103 cum dorea -,\/ \u00eentr-o noapte cu lun\u0103 plin\u0103,\/ nici la o m\u0103n\u0103stire, unde s\u0103 poat\u0103 asculta\/ mult \u00eendr\u0103gita c\u00e2ntare \u201eLumin\u0103 lin\u0103\u201d.\/ Drumul zbuciumatei vie\u021bi s-a \u00eenchis \u00eentr-un \u021bintirim din \u021bara pe care a iubit-o,\/ \u0219i c\u0103reia i-a dedicat frumoasele cuvinte:\/ \u201eCe-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie,\/ \u021bara mea de glorii, \u021bara mea de dor?\u2026\/ La trecutu-\u021bi mare, mare viitor\u201d\u2026\/ A fost o zi a lunii iunie \u2013 lun\u0103 a florilor de tei,\/ anul una mie opt sute optzeci \u0219i trei.\/ Se spune c\u0103 cerul pl\u00e2ngea.\/ P\u0103rea, c\u0103 ultimele lui g\u00e2nduri\/ r\u0103mase acolo ca z\u0103log \u00een dar,\/ pe p\u0103m\u00e2nt Domnul le-arunca.\/ \u201eNemuritor \u0219i rece\u201d\/ poetul \u00een sicriu z\u0103cea.\/ \u0218i \u00eengerii-i c\u00e2ntau \u201edorul\u201d \u00eentr-un singur glas\u2026\/ Cu dorul \u201eLuceaf\u0103rului\u201d\/ o \u00eentreag\u0103 na\u021biune a r\u0103mas!<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Vavila Popovici, Carolina de Nord<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eC\u00e2nd va fi s\u0103 mori nu te uita la \u00eentunericul dinainte, ci la lumina ce la\u015fi \u00een urm\u0103. \u015ei te [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-23978","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23978","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23978"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23978\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23981,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23978\/revisions\/23981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23978"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23978"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23978"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}