{"id":24043,"date":"2015-05-29T11:59:52","date_gmt":"2015-05-29T11:59:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24043"},"modified":"2015-05-29T11:59:52","modified_gmt":"2015-05-29T11:59:52","slug":"luminita-cornea-muzeul-memorial-%e2%80%9eiosif-vulcan%e2%80%9d-din-oradea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/05\/29\/luminita-cornea-muzeul-memorial-%e2%80%9eiosif-vulcan%e2%80%9d-din-oradea\/","title":{"rendered":"Lumini\u0163a Cornea: Muzeul Memorial \u201eIosif Vulcan\u201d din Oradea"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/VULCAN-052.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-24044\" title=\"VULCAN 052\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/VULCAN-052-225x300.jpg\" alt=\"\" width=\"225\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/VULCAN-052-225x300.jpg 225w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/VULCAN-052-768x1024.jpg 768w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/VULCAN-052.jpg 1200w\" sizes=\"auto, (max-width: 225px) 100vw, 225px\" \/><\/a>\u00centre obiectivele importante ce se impun a fi vizitate \u00een ora\u015ful de pe Cri\u015ful Repede se \u00eenscrie Muzeul Memorial \u201eIosif Vulcan\u201d, inaugurat \u00een 1965, cu prilejul organiz\u0103rii festivit\u0103\u0163ilor de aniversare a unui secol de la apari\u0163ia revistei Familia, \u00een Oradea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Muzeul este situat \u00een centrul ora\u015fului, pe strada cu acela\u015fi nume, foarte aproape de parcul \u00een care se afl\u0103 \u015fi statuia c\u0103rturarului. Cl\u0103direa care ad\u0103poste\u015fte muzeul a fost construit\u0103 pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, f\u0103r\u0103 etaj, doar cu un subsol boltit. Este cl\u0103direa care a g\u0103zduit, \u00een perioada 1896-1906, locuin\u0163a lui Iosif Vulcan \u015fi redac\u0163ia revistei Familia. Pe o plac\u0103 de la intrarea \u00een edificiu, vizitatorul cite\u015fte: \u201e\u00cen aceast\u0103 cas\u0103 a tr\u0103it \u015fi a lucrat \u00een ultimii ani de via\u0163\u0103 marele animator al culturii rom\u00e2ne\u015fti IOSIF VULCAN (1841- 1907) sub \u00eendrumarea c\u0103ruia a ap\u0103rut revista \u00abFamilia\u00bb, tribun\u0103 de propagare a culturii \u00een r\u00e2ndurile poporului rom\u00e2n. Redac\u0163ia revistei a func\u0163ionat \u00een aceast\u0103 cl\u0103dire \u00eentre anii 1880-1906.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Iosif Vulcan a fost una dintre personalit\u0103\u0163ile reprezentative ale culturii noastre. Nepot al c\u0103rturarului iluminist Samuil Vulcan, Iosif Vulcan (n\u0103scut la 31 martie 1841 \u00een satul Holod, l\u00e2ng\u0103 Oradea, tat\u0103l \u2013 preot) a avut o prodigioas\u0103 activitate cultural\u0103, ca \u00eendrum\u0103tor de reviste, autor a numeroase articole, studii, cronici, apoi scriitor cu volume de poezii, nuvele \u015fi teatru, tip\u0103rite, ca membru al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Muzeul din Oradea, prin exponatele sale, certific\u0103 bogata activitate de cinci decenii a \u00a0c\u0103rturarului Iosif Vulcan. Expozi\u0163ia de baz\u0103 a muzeului \u00eensumeaz\u0103 cinci s\u0103li. Prima sal\u0103 cuprinde documente ce ilustreaz\u0103 via\u0163a \u015fi activitatea lui Iosif Vulcan. La intrare, ne \u00eent\u00e2mpin\u0103, firesc, bustul scriitorului care, parc\u0103, \u00ee\u015fi \u00eendeamn\u0103 vizitatorul s\u0103 cerceteze vitrinele \u015fi panourile ce con\u0163in fotografii \u015fi documente certific\u00e2nd locul, data na\u015fterii \u015fi studiile sale. Dintr-o vitrin\u0103, volumul \u201ePanteonul Rom\u00e2n\u201d (1869) ne cheam\u0103 s\u0103-l cercet\u0103m \u2013 cuprinde portretele \u201ecelebrit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u201d, \u00eenso\u0163ite de biografii \u015fi portrete \u00een peni\u0163\u0103. I. Vulcan a adunat \u00een paginile acestei singure c\u0103r\u0163i faptele celor mai de seam\u0103 scriitori \u015fi conduc\u0103tori politici ai rom\u00e2nilor, \u00eentr-o fireasc\u0103 \u015fi inseparabil\u0103 unitate. E vorba de Andrei Mure\u015fanu, Ion Heliade R\u0103dulescu, August Treboniu Laurian, Teodor Cipariu, Mihail Kog\u0103lniceanu, George Bari\u0163iu, Vasile Alecsandri, Aron Pumnul, familia Hurmuzachi, D. \u0162ichindeal, D. Bolintineanu, B.P. Hasdeu, Matei Millo \u015f.a.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">La ie\u015firea din aceast\u0103 camer\u0103, te opre\u015fti \u00een fa\u0163a panoului ce relev\u0103 leg\u0103tura lui Iosif Vulcan cu Academia Rom\u00e2n\u0103. Discursul s\u0103u de recep\u0163ie, rostit la 29 martie 1892, \u201eDimitrie Cichindeal. Date noi despre via\u0163a \u015fi activitatea lui\u201d, s-a bazat pe surse arhivistice inedite. Acela\u015fi panou reliefeaz\u0103 pasiunea de a c\u0103l\u0103tori a lui Iosif Vulcan. El a str\u0103b\u0103tut multe ora\u015fe ale Europei, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi \u00eensemn\u0103ri pe care le-a publicat \u00een \u201eFamilia\u201d. Astfel, a surprins atmosfera specific\u0103 a unor mari ora\u015fe ca Parisul, Lipsca, Berlinul, Dresda, Belgradul \u015fi Constantinopolul. Informa\u0163ii de o mare valoare documentar\u0103 a l\u0103sat \u015fi despre ora\u015fele Rom\u00e2niei: Predeal, Sinaia, Turnu Severin, Ia\u015fi, Bucure\u015fti, Giurgiu \u015fi Constan\u0163a. O \u00eenc\u0103pere e aproape \u00een \u00eentregime dedicat\u0103 revistei Familia. \u00a0\u00cen prezent, se uit\u0103 c\u0103 Iosif Vulcan a fost poet, prozator, dramaturg, traduc\u0103tor, operele sale p\u0103r\u00e2nd, \u00een general, \u201epr\u0103fuite\u201d. \u00cens\u0103, el a r\u0103mas \u00een con\u015ftiin\u0163a actual\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Familia, pe care a \u00eenfiin\u0163at-o \u00een anul 1865. \u00cen Imperiul Habsburgic, la acea dat\u0103, presa rom\u00e2neasc\u0103 era reprezentat\u0103 doar de c\u00e2teva periodice: \u201eGazeta Transilvaniei\u201d, \u201eTelegraful rom\u00e2n\u201d \u015fi \u201eoncordia\u201d. Fa\u0163\u0103 de acestea, Familia, ca \u201efoaie beletristic\u0103 \u015fi enciclopedic\u0103 cu ilustra\u0163iuni\u201d, cum se subintitula, avea un profil de publica\u0163ie literar\u0103, \u015fi, din motive tactice, redactorul ei o declarase \u201enepolitic\u0103.\u201d Familia este periodicul rom\u00e2nesc care, datorit\u0103 lui Iosif Vulcan, a avut o longevitate neobi\u015fnuit\u0103, continu\u00e2nd s\u0103 apar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1906, c\u00e2nd a fost sistat\u0103 de chiar fondatorul ei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen muzeul memorial din Oradea, cercet\u0103torul g\u0103se\u015fte \u00eentreaga colec\u0163ie a revistei, at\u00e2t seria editat\u0103 la Budapesta (1865-1880), c\u00e2t \u015fi cea editat\u0103 la Oradea (1881-1906). Un loc special \u00eel ocup\u0103 panoul \u015fi vitrina \u201eEminescu \u015fi Familia\u201d. L\u00e2ng\u0103 chipul poetului este imprimat\u0103 poezia De-a\u015f avea, apoi nota redac\u0163ional\u0103 care \u00eenso\u0163e\u015fte debutul: <em>\u201eCu \u00a0bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale \u00eencerc\u0103ri poetice transmise nou\u0103 ne-a surprins pl\u0103cut\u201d.<\/em> Pe acela\u015fi panou, citim m\u0103rturisirea lui Iosif Vulcan, f\u0103cut\u0103 cu o justificat\u0103 m\u00e2ndrie: <strong><em>\u201e\u00centr-una din zilele&#8230; un nou \u015fi remarcabil talent ne surprinse din Cern\u0103u\u0163i. Se isc\u0103lea Eminovici \u015fi scria c\u0103 este numai de 16 ani. I-am rom\u00e2nizat numele \u015fi l-am introdus \u00een literatur\u0103, cu numele de Eminescu. D\u00e2nsul n-a protestat, ba chiar l-a adoptat\u201d<\/em><\/strong>. Astfel botezul literar al lui Eminescu s-a f\u0103cut \u00een revista Familia, iar Iosif Vulcan este na\u015ful literar al marelui poet. \u00cen dreapta panoului, citim c\u00e2teva r\u00e2nduri dintr-o scrisoare din 1884 a poetului, prin care mul\u0163ume\u015fte pentru singurul onorariu, primit vreodat\u0103, pentru colabor\u0103ri literare. \u00cen total. Mihai Eminescu a trimis la Familia 22 de poezii, \u00eentre anii 1866-1870 \u015fi \u00een ultima perioad\u0103 a vie\u0163ii. Acestea sunt republicate toate, dup\u0103 moartea poetului, ca un omagiu, \u00een num\u0103rul din 7 iulie 1889.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Alte panouri \u015fi vitrine, precum \u201eFamilia \u015fi folclorul\u201d, \u201eAlecsandri \u015fi Familia\u201d, \u201eFamilia &#8211;\u00a0 revist\u0103 enciclopedic\u0103\u201d, reliefeaz\u0103 rolul important pe care Iosif Vulcan \u00eel acorda folclorului \u015fi colabor\u0103rile bardului de la Mirce\u015fti la revista din Oradea. Asupra folclorului rom\u00e2nesc, Iosif Vulcan s-a aplecat de multe ori. Astfel a tradus \u00een limba maghiar\u0103 \u015fi a tip\u0103rit volumul \u201ePoezii populare rom\u00e2ne\u015fti\u201d. Nefiind un exclusivist, a \u00eentre\u0163inut leg\u0103turi \u015fi cu oameni de cultur\u0103 unguri. Ca semn al pre\u0163uirii de care se bucura din partea c\u0103rturarilor maghiari, \u00een 1871, a fost primit \u00een societatea \u201eKisfaludy\u201d, \u00eenm\u00e2n\u00e2ndu-i-se diploma de membru, care se poate vedea \u00een expozi\u0163ie. \u00cen revista Familia, a debutat nu numai Mihai Eminescu, ci \u015fi George Co\u015fbuc (cu poezia \u201eA\u015f vrea s\u0103 fiu\u201d, semnat\u0103 cu anagrama C. Bo\u015fcu).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;-<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ancheta revistei \u201eVatra Veche\u201d Nr.4\/2015<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Lumini\u0163a CORNEA<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Sf\u00e2ntu Gheorghe, Covasna<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00centre obiectivele importante ce se impun a fi vizitate \u00een ora\u015ful de pe Cri\u015ful Repede se \u00eenscrie Muzeul Memorial \u201eIosif [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24043","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24043","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24043"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24043\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24046,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24043\/revisions\/24046"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24043"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24043"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24043"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}