{"id":24047,"date":"2015-05-29T12:04:04","date_gmt":"2015-05-29T12:04:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24047"},"modified":"2015-05-29T12:04:04","modified_gmt":"2015-05-29T12:04:04","slug":"george-roca-remember-o-vizita-la-muzeul-%e2%80%9eiosif-vulcan%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/05\/29\/george-roca-remember-o-vizita-la-muzeul-%e2%80%9eiosif-vulcan%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"George ROCA: Remember – O vizit\u0103 la Muzeul \u201eIosif Vulcan\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva luni am vizitat Oradea, ora\u015ful copil\u0103riei mele. L-am g\u0103sit mai curat, mai vesel \u015fi mai emancipat. Oamenii locului se bucur\u0103 \u00een continuare de accesul la cultur\u0103, reprezentat prin a\u015fez\u0103minte de tradi\u0163ie, precum trei teatre, o filarmonic\u0103, nenum\u0103rate cinematografe, muzee, galerii de art\u0103, biblioteci. Universitatea din Oradea este binecunoscut\u0103 at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103 c\u00e2t \u015fi dincolo de hotarele perimetrului na\u0163ional, de unde mul\u0163i studen\u0163i vin s\u0103 studieze. Pe strad\u0103 se vorbe\u015fte frecvent nu numai rom\u00e2na \u015fi maghiara, ci \u015fi germana, engleza \u015fi franceza, subliniind tradi\u0163ionala imagine cosmoplit\u0103 a vechiului t\u00e2rg. De asemenea \u00een ora\u015f func\u0163ioneaz\u0103 bine cunoscuta Academie de \u015etiin\u0163e, Literatur\u0103 \u015fi Arte (ASLA), care la numai 12 ani de la \u00eenfiin\u0163are are o armat\u0103 de membrii de valoare, litera\u0163i, arti\u015fti, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, dasc\u0103li universitari, personalit\u0103\u0163i marcante din peste 30 de \u0163\u0103ri ale lumii. Pe parcursul istoriei, ora\u015ful a fost cunoscut sub mai multe nume, precum Varadinum – denumire latin\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00eenc\u0103 din 1584, care mai apoi s-a transformat ba \u00een Oradea Mare, ba Grosswardein, ba Nagyv\u00e1rad, ca apoi s\u0103 se opreasc\u0103 la toponimul simplificat, Oradea.<\/p>\n

\n

Am \u0163inut s\u0103 subliniez calit\u0103\u0163ile culturale acestei urbi deoarece \u00eenc\u0103 din vechi timpuri \u00een creuzetul acesteia s-a produs o cultur\u0103 de calitate. Pe aici s-au perindat mul\u0163i oameni de seam\u0103, care \u015fi-au \u00eensemnat trecerea cu urme de aur pe floasterul<\/em> (caldar\u00e2mul) ora\u015fului de pe malul Cri\u015fului Repede. Pe aici \u015fi-a primblat pa\u015fii debutului Mihai Eminovoci, un t\u00e2n\u0103r poet de 16 ani care mai t\u00e2rziu a devenit luceaf\u0103rul poeziei rom\u00e2ne\u015fti. Abia sub poezia \u201eDe-a\u015f avea\u201d, publicat\u0103 \u00een revista local\u0103 \u201eFamilia\u201d (nr. 6, la 25 februarie\/9 martie 1866) semn\u0103tura acestuia devine \u201eMihai Eminescu\u201d, primind astfel botezul literar al directorului revistei, or\u0103deanul Iosif Vulcan, persoan\u0103 cunoscut\u0103 \u00een epoc\u0103 pentru actele de mecenat \u015fi pentru ata\u015famentul la idealurile na\u0163ionale ale rom\u00e2nilor din Austro-Ungaria.<\/p>\n

\n

Debutul lui Mihai Eminescu \u00een revista \u201eFamilia\u201d a fost urmat \u00een acela\u015fi an, la 15\/27 mai, de apari\u0163ia poeziei \u201eO c\u0103l\u0103rire \u00een zori\u201d. La 16\/29 iulie i-a mai ap\u0103rut \u201eDin str\u0103in\u0103tate\u201d, iar la 14\/26 august \u201eLa Bucovina\u201d. A urmat la 11\/23 septembrie \u201eSperan\u0163a\u201d, iar la 16\/28 octombrie \u201eMisterele nop\u0163ii\u201d. \u00cen cinci numere consecutive din octombrie \u015fi noiembrie, \u201eFamilia\u201d l-a mai publicat pe Eminescu \u015fi ca traduc\u0103tor, cu nuvela \u201eLan\u0163ul de aur\u201d, tradus\u0103 dup\u0103 suedezul Adam Onkel. Mul\u0163i poe\u0163ii \u015fi scriitori rom\u00e2ni au fost promova\u0163i \u015fi ajuta\u0163i de marele Vulcan, la r\u00e2ndul s\u0103u un mare produc\u0103tor de literatur\u0103 de calitate. Printre ace\u015ftia Vasile Alecsandri \u015fi George Co\u015fbuc. Revista \u201eFamilia\u201d a fost m\u0103rturie a unor evenimente importante: r\u0103zboiul pentru independen\u0163\u0103 \u015fi mi\u015fcarea memorandist\u0103. Pentru meritele sale, Iosif Vulcan, a r\u0103mas \u00eenscris \u00een cartea de aur a ora\u015fului Oradea, fiind cinstit precum se cuvine, cu o statuie, o strad\u0103 \u015fi un muzeu care \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n

\n

Muzeul memorial \u201eIosif Vulcan\u201d a fost inaugurat \u00een anul 1965 cu prilejul organiz\u0103rii festivit\u0103\u0163ilor de aniversare a unui veac de la apari\u0163ia revistei \u201eFamilia\u201d. Este situat \u00een centru ora\u015fului pe o strad\u0103 cu acela\u015fi nume, foarte aproape de malul Cri\u015fului Repede, de care \u00eel desparte doar un mic parc unde se afl\u0103 \u015fi statuia marelui c\u0103rturar rom\u00e2n. Cladirea a fost construit\u0103 pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului al IXX-lea, f\u0103r\u0103 etaj, doar cu un subsol boltit, posibil la origine, fost\u0103 cram\u0103 a casei, unde func\u0163ioneaz\u0103 \u00een prezent un mic teatru-restaurant, \u201eEvergreen\u201d, proprietatea talentatului actor or\u0103dean Daniel Vulcu \u015fi unde joac\u0103 actorii renumitei trupei \u201eIosif Vulcan\u201d. \u00cen aceast\u0103 sal\u0103 l-am admirat \u00een toamna anului 2003, \u00een cadrul Festivalului de Teatru Scurt, pe Florin Piersic Jr. (laureat al premiului UNITER) \u00eentr-un spectacol de zile mari numit \u201eSex, Drugs & Rock and Roll\u201d de Eric Bogossian.<\/p>\n

\n

Atunci am aflat c\u0103 cl\u0103direa principal\u0103 este destinat\u0103 \u00een exclusivitate muzeului. Aceasta se compune dintr-un vestibul, cinci s\u0103li expozi\u0163ionale \u015fi dependin\u0163e. \u00cenc\u0103perile au g\u0103zduit \u00een perioada 1896-1906, locuin\u0163a lui Iosif Vulcan \u015fi redac\u0163ia revistei\u00a0 \u201eFamilia\u201d.<\/p>\n

\n

Prima sal\u0103 cuprinde documente care ilustreaz\u0103 via\u0163a \u015fi activitatea editorului. Acolo vom face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu scrieri despre locul unde s-a n\u0103scut acesta, despre familia sa \u015fi \u015fcolile urmate. \u00centr-o vitrin\u0103 vom g\u0103si informa\u0163ii relevante cu privire la activitatea sa publicistic\u0103, \u00eenceputurile edit\u0103rii revistei \u201eFamilia\u201d, c\u0103r\u0163i publicate, printre care\u00a0 lucrarea istoric\u0103 \u201ePanteonul Rom\u00e2n\u201d, volumul de poezii \u201eLira mea\u201d, romanul \u201eRanele na\u0163iunii\u201d, piese de teatru, note \u015fi comentarii literare, marturii importante al evenimentelor istorice ale acelor vremuri, precum r\u0103zboiul de independen\u0163\u0103. \u00centr-o alt\u0103 vitrin\u0103 vom g\u0103si o seam\u0103 de informa\u0163ii despre ac\u0163iunea memorandist\u0103 care a avut loc \u00een Transilvania \u015fi Banat, \u00eentre anii 1887-1895, mi\u015fcare care a dus o lupt\u0103 viguroasa \u00eempotriva politicii de dezna\u0163ionalizare a rom\u00e2nilor de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile maghiare. Printe semnatarii memorandumului (scris \u00een trei limbi \u015fi depus depus la 1 iunie 1892 la cancelaria Cur\u0163ii imperiale din Viena) \u00eei recunoa\u015ftem pe George Pop de B\u0103se\u015fti, Vasile Lucaciu, Septimiu Albani, Iuliu Coroianu, Ioan Ra\u0163iu \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n

\n

\u00cen cele trei s\u0103li dinspre strad\u0103 se afl\u0103 expus mobilier original din locuin\u0163a familiei Vulcan, precum un birou din lemn de esen\u0163\u0103 nobil\u0103 cu entarsii, scaune stil, canapele \u015fi obiecte de epoc\u0103, sfe\u015fnice, un orologiu de perete, tablouri, rame cu fotografii \u015fi gravuri \u015fi bine\u00een\u0163eles faimoasa p\u0103l\u0103rie \u0163ilindru, jobenul editorului revistei \u201eFamilia\u201d.<\/p>\n

\nUltima sal\u0103 a muzeului este organizat\u0103 cu prec\u0103dere ca sal\u0103 de documentare, oferind \u00eens\u0103 \u015fi elemente expozi\u0163ionale: imagini din vechile tipografii or\u0103dene \u015fi documente referitoare la cele trei serii interbelice ale revistei \u201eFamilia\u201d, precum \u015fi la actuala serie a revistei – ce-a de-a treia. Tot aici \u00ee\u015fi are biroul custodele muzeului, profesor universitar dr. Blaga Mihoc, scriitor \u015fi istoric, care \u00eempreun\u0103 cu muzeograful Sebastian S\u0103\u015feanu \u015fi supraveghetoare Rodica Todera\u015f au grj\u0103 de buna func\u0163ionare a importantului l\u0103ca\u015f de cultur\u0103.<\/p>\n

\n

Am avut privilegiul ca \u00een\u00a0 aceast\u0103 perioad\u0103 s\u0103 fie organizat\u0103 o microexpozi\u0163ie de gravur\u0103 \u015fi desene. Dup\u0103 cum mi-au relatat gazdele, aceasta este \u00eenceputul unui ciclu cu ilustra\u0163ii variate din vechea serie a Revistei \u201eFamilia\u201d, surprinz\u00e2nd 32 de portrete de b\u0103rba\u0163i politici, oameni de cultur\u0103, figuri din epoca Romantismului, al\u0103turi de obiecte din epoca respectiv\u0103.<\/p>\n

\n

Anul 2005 a fost important pentru revista \u201eFamilia\u201d, deoarece s-au \u00eemplinit 140 de ani de la \u00eentemeierea acesteia, 40 de ani de la pornirea celei de-a V-a serii (care se continu\u0103 \u015fi \u00een prezent) \u015fi 125 de ani de la apari\u0163ia ei la Oradea. \u00cen prezent faimoasa publica\u0163ie \u00ee\u015fi continu\u0103 apari\u0163ia la Oradea sub coducerea unui comitet de redac\u0163ie av\u00e2ndu-l \u00een fruntea sa pe poetul Ioan Moldovan. Consider c\u0103 revista \u00ee\u015fi p\u0103straz\u0103 aceea\u015fi valoare care a avut-o pe parcursul timpului chiar daca acum \u00eembrac\u0103 haina modern\u0103 a secolului XXI.<\/p>\n

\n

Nu am putut s\u0103 \u00eenchei aceast\u0103 prezentare f\u0103r\u0103 s\u0103 eviden\u0163iez dou\u0103 monumente inchinate lui Iosif Vulcan. Acestea sunt: frumoasa statuie sculptat\u0103 din marmur\u0103 alb\u0103 a\u015fezat\u0103 \u00een p\u0103rcule\u0163ul din vecin\u0103tatea muzeului \u015fi monumentul funerar din cimitirul or\u0103\u015fenesc, locul unde se odihne\u015fte marele disp\u0103rut, adev\u0103rat\u0103 fil\u0103 de istorie care prezint\u0103 un ultim omagiu celui care a condus timp de 43 de ani revista \u201eFamilia\u201d.<\/p>\n

——————————-<\/p>\n

http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/O%20vizita%20la%20Muzeul%20Iosif%20Vulcan%20de%20GR.htm<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

George ROCA<\/strong><\/p>\n

Oradea \u2013 Sydney<\/strong><\/p>\n

25 noiembrie 2005<\/strong><\/p>\n

(R. 25 mai 2015)<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva luni am vizitat Oradea, ora\u015ful copil\u0103riei mele. L-am g\u0103sit mai curat, mai vesel \u015fi mai emancipat. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24047","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24047","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24047"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24047\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24050,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24047\/revisions\/24050"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24047"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24047"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24047"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}