{"id":24117,"date":"2015-06-07T18:04:50","date_gmt":"2015-06-07T18:04:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24117"},"modified":"2015-06-07T18:04:50","modified_gmt":"2015-06-07T18:04:50","slug":"vavila-popovici-%e2%80%9eprin-suflet-se-poate-gandi-unitatea-reala-a-personalitatii-umane-%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/06\/07\/vavila-popovici-%e2%80%9eprin-suflet-se-poate-gandi-unitatea-reala-a-personalitatii-umane-%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici – \u201ePrin suflet se poate g\u00e2ndi unitatea real\u0103 a personalita\u021bii umane.\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00a0<\/strong>\u201ePrin \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare, omul inteligent nu devine mai inteligent dec\u00e2t este, dar prostul devine cu siguran\u021b\u0103 mai prost\u201d. \u2013 <\/em>Lucian Blaga<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Personalitatea este principala diferen\u021b\u0103 dintre indivizi, reprezent\u00e2nd profilul general sau o combina\u021bie de caracteristici psihologice ce cuprind natura unic\u0103 a unei persoane \u0219i care influen\u021beaz\u0103 modul \u00een care ea reac\u021bioneaz\u0103 \u0219i interac\u021bioneaz\u0103 cu celelalte persoane sau cu mediul. Exist\u0103 motive de a-\u021bi studia propria personalitate sau a unei alte persoane, acea curiozitatea de a ne descoperi temerile, dar mai exist\u0103 un motiv, cel care prive\u0219te omul ca fiin\u021b\u0103 social\u0103 prin excelen\u021b\u0103, deoarece indiferent de profesia, locul de munc\u0103, familia, mediul \u0219i nivelul de trai, omul tr\u0103ie\u0219te printre al\u021bi oameni. De fapt vrem s\u0103 \u0219tim ce sunt ei, de ce se comport\u0103 \u00eentr-un anumit fel \u0219i cum au devenit ceea ce sunt. \u00cen final ajungem la concluzia c\u0103 personalitatea este unic\u0103 cu toat\u0103 constatarea asem\u0103n\u0103rilor \u00eentre oameni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 avem \u00een vedere nenum\u0103ratele probleme \u0219i crize cu care s-a confruntat omenirea la sf\u00e2r\u0219itul secolului XX \u0219i \u00eenceputul secolului XXI (iminen\u021ba unui r\u0103zboi nuclear, poluarea, abuzul de droguri, terorismul etc.), vom g\u0103si cu siguran\u021b\u0103 de fiecare dat\u0103 aceea\u0219i cauz\u0103: oamenii. Neajunsurile \u0219i durerile ar putea fi mult ameliorate printr-o real\u0103 \u00een\u021belegere a fiin\u021bei umane. O personalitate a g\u00e2ndirii umaniste spunea: \u201eDac\u0103 vom reu\u0219i s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bim natura uman\u0103, atunci vom \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi totul, \u0219i aceasta deoarece doar astfel vom \u00eenl\u0103tura cauza dezordinii mondiale\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Personalitatea include un set de caracteristici mentale care reflect\u0103 cum g\u00e2nde\u0219te, ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i simte o persoan\u0103. Ea depinde de ereditate prin mo\u0219tenirea genetic\u0103, precum \u0219i de mediu, respectiv experien\u021ba de via\u021b\u0103. Prin urmare, ereditatea stabile\u0219te ni\u0219te limite privind num\u0103rul de tr\u0103s\u0103turi de personalitate care pot fi dezvoltate, iar mediul reprezentat de factorii culturali, sociali \u0219i situa\u021bionali determin\u0103 dezvoltarea \u00een cadrul acestor limite. <\/strong>Valorile culturale deprinse de o anumit\u0103 persoan\u0103 \u00een decursul vie\u021bii sunt foarte importante. De exemplu, un pasionat de literatur\u0103, sau de orice art\u0103, va avea un comportament mult mai rafinat dec\u00e2t o persoan\u0103 care nu manifest\u0103 niciun fel de inclina\u021bii culturale. Sensibilitatea primului se va manifesta prin bun\u0103tate, senin\u0103tate, cel de al doilea va fi mult mai insensibil \u0219i va avea un comportament mai violent dec\u00e2t primul tip. Factorii sociali reflect\u0103 via\u021ba de familie, religia \u0219i grupurile de oameni din care a f\u0103cut parte de-a lungul vie\u021bii. Ca o statuie, personalitatea se \u0219lefuie\u0219te de-a lungul vie\u021bii. O influen\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2toare asupra personalit\u0103\u021bii o are lectura. \u201eO cas\u0103 f\u0103r\u0103 c\u0103r\u021bi este o cas\u0103 f\u0103r\u0103 suflet\u201d,<\/em> spunea\u00a0 filozoful roman Cicero. Cufundarea \u00een tine \u00eensu\u021bi pe care \u021bi-o prilejuie\u0219te lectura are mare importan\u021b\u0103 \u00een formarea propriei personalit\u0103\u021bi. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 doar o singur\u0103 carte poate transforma personalitatea oamenilor. \u201eEfectele pot fi moderate, altfel propor\u021bionate, dar ele exist\u0103\u201d,<\/em>\u00a0 m\u0103rturisesc ei, continu\u00e2nd: \u201eceea ce cite\u0219ti \u00ee\u0219i pune clar amprenta asupra ta\u201d.<\/em> Con\u021binutul educativ al lecturii pentru oameni const\u0103 \u00een valoarea artistic\u0103 \u0219i puterea de evocare a fiecarei opere literare, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 diferit\u0103 de la persoan\u0103 la persoan\u0103, lectura reu\u0219ind s\u0103 emo\u021bioneze, s\u0103-l fac\u0103 pe om s\u0103 reflecteze \u0219i s\u0103-l conving\u0103 cu privire la adev\u0103rul ideilor pe care le descoper\u0103 \u00een lecturi, s\u0103 limpezeasc\u0103 anumite confuzii existente p\u00e2n\u0103 la acea lectur\u0103, \u0219i \u00een urma ei, poate fi schimbat\u0103 nu numai g\u00e2ndirea, dar \u0219i atitudinea. Interac\u021biunea dintre sine \u0219i mediul social – cultural joac\u0103, iat\u0103, un rol important \u00een formarea personalit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este destul de greu de presupus modul \u00een care o persoan\u0103 se va dezvolta \u0219i se va comporta \u00een viitorul apropiat, f\u0103r\u0103 a-i \u00een\u021belege personalitatea. Psihiatrul \u0219i psihoterapeutul german Fritz Perls (1893-1970) a avut o abordare existen\u0163ialist\u0103, bazat\u0103 pe ideea c\u0103 \u201eoamenii trebuie s\u0103-\u015fi g\u0103seas\u0103 propriul drum \u00een via\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 accepte responsabilitatea personal\u0103, dac\u0103 aspir\u0103 la ob\u0163inerea maturit\u0103\u0163ii\u201c,<\/em> aceasta f\u0103c\u00e2ndu-se prin con\u015ftientizare. A\u0219 adauga: \u0219i prin voin\u021b\u0103. Filozoful italian Benedetto Croce (1866-1952) afirma c\u0103 omul nu \u00eenseamn\u0103 numai cunoa\u0219tere \u0219i contemplare: \u201eomul e voin\u021b\u0103, iar aceasta include \u00een ea \u0219i momentul cognitiv\u201d. <\/em>Filozoful rom\u00e2n Lucian Blaga sesiz\u00e2nd foarte devreme \u00eensemn\u0103tatea teoriei cunoa\u0219terii, scria: \u201e\u2026teoria cunoa\u0219terii nu este o simpl\u0103 teorie \u00eentre multele altele, ci \u00eenceputul fericit sau dezastruos al unei ad\u00e2nci sau m\u0103rginite concep\u021bii despre lume\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neuropsihiatrul evreu-austriac Sigmund Freud (1856-1939) a structurat, la \u00eenceput, personalitatea \u00een termeni de incon\u0219tient, precon\u0219tient \u0219i con\u0219tient. Ulterior \u0219i-a revizuit teoria \u0219i a descris personalitatea \u00een termenii: Id, Ego \u0219i Superego. Id-ul (Sinele) ca fiind singura component\u0103 a personalit\u0103\u021bii prezent\u0103 de la na\u0219tere \u0219i care include toate instinctele \u0219i toat\u0103 cantitatea de energie psihic\u0103, un tot incon\u0219tient \u00a0\u201epartea \u00eentunecat\u0103, inaccesibil\u0103 a personalit\u0103\u021bii, ilogic\u0103, amoral\u0103, formeaz\u0103 imagini mentale ale obictelor care vor provoca safisfac\u021bie, un proces numit \u00eemplinirea dorin\u021bei\u201d.<\/em> Este partea personalitit\u0103\u021bii care dore\u0219te pl\u0103cerea imediat\u0103, este haotic\u0103, permi\u021b\u00e2nd \u0219i g\u00e2ndurilor opuse s\u0103 coexiste. Ego-ul (Eul) este componenta personalit\u0103\u021bii capabil\u0103 s\u0103 interac\u021bioneze cu mediul. De\u0219i egoul este interesat de asemenea de pl\u0103cere, el \u00eentrerupe temporar pl\u0103cerea \u00een favoarea realit\u0103\u021bii \u0219i am\u00e2n\u0103 desc\u0103rcarea tensiunii instabile, acest lucru f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 evitarea erorilor. Egoul r\u0103spunde amenin\u021b\u0103rilor prin anxietate \u0219i anxietatea este cauza pericolului din mediu \u00eenconjur\u0103tor. Anxietatea este \u0219i ea de dou\u0103 feluri: nevrotic\u0103 – cea care provine dintr-un impuls al Id-ului puternic, periculos, \u0219i anxietatea moral\u0103 \u2013 cea care cauzeaz\u0103 acte sau dorin\u021be care violeaz\u0103 standardele Binelui \u0219i R\u0103ului. Supraeul este partea special\u0103 a Eului, care observ\u0103 \u0219i emite judec\u0103\u021bi de valoare; este par\u021bial con\u0219tient, par\u021bial incon\u0219tient. Posibil\u0103 este \u0219i situa\u021bia \u00een care Supraeul poate r\u0103m\u00e2ne subdezvoltat, l\u0103s\u00e2nd individul f\u0103r\u0103 linii directoare interioare. Persoana \u00een acest caz este influen\u021bat\u0103, condus\u0103 de cei din afara lui, ia o atitudine \u00een afara voin\u021bei \u0219i putin\u021bei lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00cenainte \u00eens\u0103 de a defini personalitatea, poate ar fi trebuit s\u0103 definim persoana, care \u00eenseamn\u0103 individul uman concret, personalitatea fiind o construc\u021bie teoretic\u0103 elaborat\u0103 de psihologie<\/em>, \u00een scopul \u00eentelegerii \u0219i explic\u0103rii modalit\u0103\u021bilor de\u00a0 func\u021bionare ce caracterizeaz\u0103 organismul psihofiziologic pe care \u00eel numim persoan\u0103 uman\u0103. C\u00e2nd spunem Eu, \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00eensum\u0103m totul despre noi \u00een\u0219ine \u2013 simpatiile \u0219i antipatiile noastre, temerile \u0219i virtu\u021bile, vigoarea \u0219i sl\u0103biciunile noastre. Cuv\u00e2ntul Eu este ceea ce ne define\u0219te pe fiecare din noi ca individ, ca persoan\u0103 separat\u0103 de al\u021bii. Dac\u0103 recurgem la o analiz\u0103 etimologic\u0103 reg\u0103sim c\u0103 termenul deriv\u0103 din latinescul persona care se refer\u0103 la masca utilizat\u0103 de un actor \u00eentr-o pies\u0103. Ca atare persona<\/em> indic\u0103 masca public\u0103, \u201efa\u021ba\u201d pe care noi o etal\u0103m celorlal\u021bi. \u00cen virtutea acestei deriv\u0103ri etimologice am putea trage concluzia c\u0103 personalitatea se refer\u0103 doar la caracteristicile externe, vizibile, la acele aspecte pe care \u0219i ceilal\u021bi le pot vedea. Astfel, personalitatea <\/em>unui individ ar putea fi definit\u0103 \u00een termeni de impresie pe care persoana o face asupra altora, ceea ce persoana pare s\u0103 fie. \u00centrebarea ar fi: Se rezum\u0103 oare personalitatea doar la fa\u021bad\u0103, la masca sau rolul pe care \u00eel juc\u0103m pentru ceilal\u021bi? Nu!, deoarece, \u00een mod obi\u0219nuit ne referim la mai multe atribute ale unui individ, la o sum\u0103 sau o colec\u021bie de caracteristici care sunt mult mai profunde dec\u00e2t aparen\u021bele fizice superficiale. Ne referim la acele caracteristici care nu pot fi observate direct, la cele pe care o persoan\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 le ascund\u0103 de noi, sau s\u0103 ne protejeze ne\u00een\u021belegerea. \u00cen acest ultim sens, Iisus \u00eentrebat cine este, a r\u0103spuns: \u201eEu sunt Cel ce sunt!\u201d<\/em> \u0218i explica\u021bia ar fi: \u201eEu sunt cel care este\u201d sau \u201eEu sunt cel ce exist\u0103 prin sine \u00eensu\u0219i\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) \u00een Tratatul de Antropologie crestin\u0103<\/em> spune c\u0103 nu se poate concepe unitatea personalit\u0103\u021bii umane f\u0103r\u0103 suflet ca substan\u021b\u0103 g\u00e2nditoare, afectiv\u0103 \u0219i volitiv\u0103. Prin suflet care este con\u0219tient de el \u00eensu\u0219i chiar dac\u0103 nu este intuit, fiind imaterial, adic\u0103 imperceptibil, se poate g\u00e2ndi unitatea real\u0103 a personalit\u0103\u021bii umane, un vector care ne c\u0103l\u0103uze\u0219te pa\u0219ii \u00een via\u021b\u0103, un ideal, dar care nu poate fi atins.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Psihologul \u0219i psihiatrul elve\u021bian Carl Gustav Yung \u00een cartea Puterea sufletului<\/em> vorbe\u0219te despre \u021belul cel mai \u00eenalt \u0219i dorin\u021ba cea mai arz\u0103toare a oamenilor de a-\u0219i dezvolta fiin\u021ba uman\u0103 p\u00e2n\u0103 la acea deplinatate a sa, invoc\u00e2nd educa\u021bia, dar, \u201e<\/em>cel care vrea s\u0103 educe, trebuie el \u00eensu\u0219i s\u0103 fie educat\u201d.<\/em> Formarea personalit\u0103\u021bii, o consider\u0103 ca ideal al maturit\u0103\u021bii. Omul dore\u0219te a-\u0219i atinge deplin\u0103tatea, ea este foarte greu de atins, practic imposibil; str\u0103duin\u021ba, timpul, drumul str\u0103daniei sunt importante, prin ele f\u0103c\u00e2ndu-se un pas \u00eenainte. Alterneaz\u0103 timpii de stagnare, uneori de r\u0103t\u0103cire \u0219i \u00eentoarcere, ca apoi s\u0103 vin\u0103 un nou val al dorin\u021bei \u0219i al condi\u021biilor prielnice dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii. Se define\u0219te astfel un sumum de tr\u0103s\u0103turi morale \u0219i intelectuale proprii ale individului uman \u0219i care \u00eensumate dau personalitatea unei colectivit\u0103\u021bi. Este o mi\u0219care a sufletului \u0219i mai cu seam\u0103 este mi\u0219carea lui c\u00e2nd ea este determinat\u0103 de o cauz\u0103 aparut\u0103 din exterior \u0219i care preseaz\u0103 sufletul \u0219i determin\u0103 nevoia schimb\u0103rii: \u201e<\/em>Personaliatea este un germene \u00een copil, un germene ce se va dezvolta treptat abia \u00een \u0219i prin via\u021b\u0103. Nici o personalitate nu devine manifest\u0103 f\u0103r\u0103 fermitate, deplin\u0103tate \u0219i maturitate.[\u2026] Idealul form\u0103rii unei personalit\u0103\u021bi a f\u0103cut s\u0103 se desprind\u0103 din mul\u021bime figuri legendare, istorice, personalit\u0103\u021bi care s-au ridicat ca ni\u0219te \u00ab\u00a0piscuri\u00a0\u00bb, deasupra maselor cramponate de spaime colective, de convingeri, legi, metode, aleg\u00e2nd calea proprie, iar omului obi\u0219nuit i s-a p\u0103rut \u00eentotdeauna ciudat c\u0103 o c\u0103rare \u00eengust\u0103 \u0219i pr\u0103p\u0103stioas\u0103 ce duce \u00een necunoscut, ar fi de preferat\u0103 c\u0103r\u0103rilor b\u0103tute, cu \u021beluri bine cunoscute\u201d.<\/em> Este explica\u021bia faptului c\u0103 oamenii au v\u0103zut \u00eentotdeauna \u00een asemenea personalit\u0103\u021bi o \u00eenzestrare demonic\u0103 sau un spirit divin. Acel \u00eendemn neobi\u0219nuit Yung \u00eel nume\u0219te \u00a0\u201echemare\u201d \u2013 un factor ira\u021bional care \u00eempinge \u00een mod fatal spre emancipare, ac\u021bion\u00e2nd ca o lege divin\u0103 de la care nu ne putem abate. Din nefericire, chem\u0103ri se pot afla \u0219i la oamenii f\u0103r\u0103 calit\u0103\u021bi ale sufletului \u0219i atunci ele sunt \u00eenv\u0103luite ca \u00eentr-o nebuloas\u0103, din care nu se mai pot a\u0219tepta r\u0103spunsuri ra\u021bionale, binef\u0103c\u0103toare pentru societate. \u0218i mai spune Yung: \u201e<\/em>Giganticele catastrofe de care suntem amenin\u021ba\u021bi acum, nu sunt fenomene ale naturii fizice sau biologice, ci fenomene psihice. Suntem amenin\u021ba\u021bi de r\u0103zboaie, revolu\u021bii, care nu sunt altceva dec\u00e2t epidemii psihice. Se poate \u00eent\u00e2mpla oric\u00e2nd ca milioane de oameni s\u0103 cad\u0103 prad\u0103 unei himere \u0219i atunci vom avea iara\u0219i un r\u0103zboi mondial sau o revolu\u021bie pustiitoare. \u00cen loc s\u0103 fie expus salb\u0103ticiei animalelor, pr\u0103bu\u0219irii st\u00e2ncilor sau rev\u0103rs\u0103rii apelor, omul e expus acum dezl\u0103n\u021buirii elementelor lui psihice<\/em>\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Personalitatea individual\u0103 este legat\u0103 de a celor mul\u021bi \u0219i aceea\u0219i for\u021b\u0103 va mi\u0219ca individul, dar \u0219i \u00eentregul din care face parte. \u00cen mod natural a\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Chemarea interioar\u0103 se aliniaz\u0103 chem\u0103rii \u00eentregului popor \u0219i a\u0219a se formeaz\u0103 o nou\u0103 lege, un nou comportament necesar \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii vie\u021bii. Cel care devine o mare personalitate, se jertfe\u0219te, sufletul lui este zguduit, m\u0103re\u021bit, cu scopul de a elibera lumea de suferin\u021ba existent\u0103, amplificat\u0103 \u00een timp. S\u0103 nu confund\u0103m personalitatea puternic\u0103 care este expresia inteligen\u021bei \u0219i a curajului, cu \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea care semnific\u0103 ignoran\u021ba individului, infantilismul lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceea\u0219i carte Yung scrie c\u0103 exist\u0103 epoci \u00een istoria universal\u0103, c\u00e2nd un bine<\/em> trebuie s\u0103 se dea la o parte \u0219i, de aceea, ceea ce e menit s\u0103 fie mai binele<\/em> apare mai \u00eent\u00e2i ca r\u0103u<\/em>\u201d, dar \u201ec<\/em>alea ne descoperit\u0103 din noi e ca o fiin\u021b\u0103 vie psihic\u0103, pe care filozofia chinez\u0103 clasic\u0103 o nume\u0219te \u00ab\u00a0Tao\u00a0\u00bb \u0219i o compar\u0103 cu cursul unei ape care \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 implacabil drumul spre \u021belul s\u0103u. A fi \u00een Tao \u00eenseamn\u0103 desav\u00e2r\u0219ire, deplin\u0103tate, chemare \u00eemplinit\u0103, \u00eenceput \u0219i sf\u00e2r\u0219it, \u0219i realizarea total\u0103 a sensului esen\u021bial \u00eenn\u0103scut lucrurilor. Personalitatea e Tao\u201d, <\/em>conchide autorul.\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful rom\u00e2n Constantin R\u0103dulescu Motru (1868-1957) \u00een cartea sa Rom\u00e2nismul \u2013 Catehismul unei noi spiritualit\u0103\u021bi<\/em> – editat\u0103 de Funda\u021bia pentru literatur\u0103 \u0219i art\u0103 \u00ab\u00a0Regele Carol II\u00a0\u00bb, \u00een 1939 (a doua edi\u021bie) aminte\u0219te, \u00een prefa\u021b\u0103, memorabila cuv\u00e2ntare adresat\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior din Bucure\u0219ti de c\u0103tre Regele Carol I, \u00een care semnalase rolul hot\u0103r\u00e2tor pe care \u00eel au caracterele, ca putere sufleteasc\u0103 \u00een soarta poparelor, spun\u00e2nd c\u0103 Regele a avut deplin\u0103 dreptate, via\u021ba popoarelor fiind din nou pre\u021buit\u0103 dup\u0103 \u00eensu\u0219irile suflete\u0219ti cu care ea vine pe lume, \u0219i mai ales dup\u0103 nivelul spiritualit\u0103\u021bii la care poporul izbute\u0219te s\u0103 se ridice, acel popor av\u00e2nd credin\u021b\u0103 \u00een menirea sa istoric\u0103 \u0219i \u00een acest caz av\u00e2nd un sim\u021b de organizare \u0219i un eroism moral. Se recunoa\u0219te din ce \u00een ce mai mult c\u0103 singura putere care poate s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 via\u021ba istoric\u0103 a lumii este puterea sufleteasc\u0103. \u201e<\/em>Popoarele cu cele mai puternice caractere, sunt cele mai bine \u00eenarmate pentru viitor\u201d,<\/em> spunea C. R. M, iar puterea capitalului material ar trebui \u00eenlocuit\u0103 cu \u00eencrederea \u00een puterea capitalului moral. \u201e<\/em>\u00a0Avem nevoie de o spiritualitate care s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103 virtu\u021bile sufletului rom\u00e2nesc printr-o munc\u0103 de \u00eentrecere \u0219i printr-o cunoa\u0219tere mai ad\u00e2nc\u0103 de noi \u00een\u0219ine\u201d<\/em>, mai spunea C.R.M.\u00a0 El considera c\u0103 na\u021biunile care primejduiesc viitorul \u021b\u0103rii noastre sunt acelea care nu-\u0219i pot \u00eendeplini menirea lor \u0219i \u00eencercearc\u0103 s\u0103 ne nimiceasc\u0103 puterea sau s\u0103 ne-o sl\u0103beasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndind la politica zilelor noastre, ne \u00eentreb\u0103m ce fel de \u00eensu\u0219iri suflete\u0219ti au cei care ne conduc? Autorul unui articol a clasificat personalit\u0103\u021bile: \u201e<\/em>oamenii de stat, oamenii politici \u0219i politiciani\u0219tii\u201d<\/em>; omul de stat fiind personalitatea cu vederi largi, cu judecat\u0103 matur\u0103, cu viziune \u0219i care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een interesul na\u021bional; omul politic care-\u0219i urm\u0103re\u0219te interesul personal \u0219i pe cel al partidului s\u0103u, destinul na\u021bional trec\u00e2ndu-l pe planul al doilea sau al treilea; politicianistul care ac\u021bioneaz\u0103 conform etichetei puse de Petre \u021au\u021bea: \u201e<\/em>se afl\u0103 \u00een treab\u0103\u201d,<\/em> el fiind um om nestatornic, slab \u00een fond \u0219i \u201eputernic\u201d \u00een aparen\u021b\u0103, a\u0219 spune \u201emare \u00een stat \u0219i mic \u00een fapt\u201d \u0219i care folose\u0219te drept subterfugii \u0219iretlicurile dob\u00e2ndite din mediul familial sau din anturajul tinere\u021bii, \u0219iretlicuri cu care \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 fiin\u021ba \u0219i care duc p\u00e2n\u0103 la orgoliu, la \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare; este omul r\u0103mas pe undeva imatur, lipsit de adev\u0103rata personalitate, dar care poate face mult r\u0103u prin luarea de pozi\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2ndva, L\u0103pu\u0219neanu, la \u00eendemnul de a renun\u021ba la tronul Moldovei, a strigat: \u201eDac\u0103 voi nu m\u0103 vre\u021bi, eu v\u0103 vreau\u201d<\/em>. Ast\u0103zi putem auzi strig\u00e2ndu-se: \u201eDac\u0103 voi nu m\u0103 vre\u021bi, EU m\u0103 vreau!\u201d<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici – Carolina de Nord<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201ePrin \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare, omul inteligent nu devine mai inteligent dec\u00e2t este, dar prostul devine cu siguran\u021b\u0103 mai prost\u201d. \u2013 Lucian Blaga [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24117","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24117"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24117\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24120,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24117\/revisions\/24120"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}