{"id":24143,"date":"2015-06-10T13:14:24","date_gmt":"2015-06-10T13:14:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24143"},"modified":"2015-06-10T13:23:13","modified_gmt":"2015-06-10T13:23:13","slug":"george-roca-remember-dialog-fluviu-cu-%e2%80%9ebatranul-scriitor%e2%80%9d-corneliu-leu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/06\/10\/george-roca-remember-dialog-fluviu-cu-%e2%80%9ebatranul-scriitor%e2%80%9d-corneliu-leu\/","title":{"rendered":"George Roca – (Remember) Dialog fluviu cu \u201eb\u0103tr\u00e2nul scriitor\u201d Corneliu Leu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

George ROCA: Distinse domn Corneliu Leu, v\u0103 \u015ftiu de foarte mul\u0163i ani ca scriitor, editor, promotor cultural, critic literar, analist politic, realizator \u015fi produc\u0103tor de film… \u00eenc\u0103 de pe vremea dinainte de 1989, c\u00e2nd era\u0163i directorul Casei de Filme Nr. 4 \u015fi scria\u0163i romane istorice. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de la aceast\u0103 dat\u0103, eu i-am numit \u201emai dorman\u0163i\u201d, v-a\u0163i facut reapari\u0163ia vertiginos \u015fi plin de har \u015fi dar pe scena scrisului rom\u00e2nesc. <\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Vreau, nu vreau, trebuie s\u0103 corectez titlul Domniei Tale. Din p\u0103cate, ast\u0103zi sunt \u201eb\u0103tr\u00e2nul scriitor\u201d. \u015ei chiar a\u015f vrea s\u0103 ne concentr\u0103m privirea pe acest aspect f\u0103r\u0103 s\u0103 fiu flatat cu alte atribute. M\u0103 consider un profesionist al scrisului \u015fi m\u0103 concentrez pe beletristic\u0103 \u015fi publicistic\u0103. C\u0103 le fac pe h\u00e2rtie, c\u0103 le fac pe pelicul\u0103, c\u0103 le fac prin viu grai convoc\u00e2nd adun\u0103ri, dezbateri publice, alte ac\u0163iuni culturale, c\u0103 o fac, iat\u0103, \u00een ultima vreme pe internet, astea sunt modalit\u0103\u0163i de exprimare, dar nu dep\u0103\u015firi ale domeniului meu. Dac\u0103, din ele rezult\u0103 idei care fac paleta mai larg\u0103, cu at\u00e2t mai bine. Dar nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mi-a\u015f permite s\u0103 \u00eencalc meritele altor profesii \u015fi calificarea celor care s-au str\u0103duit, ca \u015fi mine, s\u0103 cultive cum trebuie domeniul lor. Celelate lucruri despre care vorbim: editor sau redactor, sau produc\u0103tor de filme, de emisiuni tv., de spectacole, de ini\u0163iative culturale publice (pentru c\u0103 \u015fi acolo tot \u201eproduc\u0103tor\u201d trebuie s\u0103 fii, adic\u0103 s\u0103 produci ceva dac\u0103 e\u015fti om de ini\u0163iativ\u0103, si nu sa controlezi doar, cum fac, din p\u0103cate, func\u0163ionarii publici)\u00a0 constituie numai profesii de rezerv\u0103, pe care le-am \u00eenv\u0103\u0163at cinstit cu aspectele lor manageriale \u015fi de competen\u0163\u0103 artistic\u0103 \u00een domeniu, tocmai pentru a mi-o putea practica mai bine pe cea ce o consider unica important\u0103. Este, de fapt, vorba de a \u015fti s\u0103 investe\u015fti tu, sau s\u0103 administrezi banii altora \u00een scop cultural; s\u0103 vii cu ini\u0163iativa care este ca \u015fi talentul: o ai sau n-o ai. Comunismul ar fi vrut mai mult s\u0103 n-o avem, ca s\u0103 ne l\u0103s\u0103m condu\u015fi. Tocmai de asta, noi trebuie s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 o avem. Dar chiar \u015fi in ini\u0163iative secundare, pornite cu scopul de a ne netezi calea spre cea principal\u0103, trebuie s\u0103 abord\u0103m lucrurile numai \u015fi numai profesionist. Cu c\u00e2t faci mai bine \u015fi mai exact aceste lucruri \u00eentemeiate pe profesie, cu at\u00e2t stabile\u015fti o baz\u0103 mai temeinic\u0103 pentru actul de cultur\u0103 \u015fi de crea\u0163ie spre care aspiri.<\/p>\n

George ROCA: Da, s\u0103 tr\u0103i\u0163i… a\u015fa voi face! Voi modifica titlul, ad\u0103ug\u00e2nd singtama \u201eb\u0103tr\u00e2nul scriitor\u201d dorit\u0103 de dumneavoastr\u0103, dar numai dup\u0103 ce vom termina definitiv acest dialog! Oare \u00eel vom termina vreodat\u0103? Sunt at\u00e2tea materiale de prelucrat, at\u00e2t de multe de spus despre activitatea dumneavoastr\u0103! \u015ei… \u201eTempus Fugit\u201d! Revenind la r\u0103spunsul anterior pot s\u0103 \u201edeclar\u201d c\u0103 sunte\u0163i un \u201emultilateral\u201d… un om bun la toate cele!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>Numai semidoctismul te \u00eendeamn\u0103 s\u0103-\u0163i dep\u0103\u015fe\u015fti domeniul \u015fi s\u0103 fii bun la toate ca o femeie de serviciu!\u2026(Nota bene: \u00een cazul nostru, a\u015f fi putut spune \u015fi \u201eca un politician\u201d). Bunul sim\u0163 \u015fi \u00een\u0163elegerea cultural\u0103 a lucrurilor ne oblig\u0103 s\u0103 ne concentr\u0103m pe ce ne sim\u0163im mai preg\u0103ti\u0163i. Cel mai penibil \u00een via\u0163a literar\u0103 actual\u0103 este labilitatea cu care diletan\u0163ii dornici de glorie \u0163op\u0103ie de la poezie la proz\u0103 \u015fi, neap\u0103rat, la critic\u0103 fiindc\u0103 de acolo ies laudele. Mi-e jen\u0103 c\u00e2nd v\u0103d aceea\u015fi semn\u0103tur\u0103 sub o poezie mediocr\u0103 iar, apoi, lu\u00e2ndu-\u015fi permisiunea s\u0103 scrie un articol critic despre poezia altuia. Sau, mai ales un articol laudativ la care vezi imediat dedesubtul: semnatarul a\u015fteapt\u0103 la r\u00e2ndu-i un articol laudativ din partea celui pe care-l laud\u0103. Cu asemenea n\u0103ravuri, nu ne situ\u0103m pe domeniul literaturii, ci al cenaclismului amatoristic sau, cel mult, al unor g\u0103\u015fti care scriu si se analizeaz\u0103 \u00een suc propriu. E o stare ridicol\u0103, subcultural\u0103, fiindc\u0103 nimeni nu-i ia \u00een serios \u00een afar\u0103 de ei \u00eentre ei, sfid\u00e2nd triunghiul clasic: autor \u2013 critic specializat \u2013cititor. \u015ei nu acela\u015fi grup de persoane \u0163op\u0103ind laolalt\u0103 pe toate laturile triunghiului! A\u015fa c\u0103, d\u0103-mi voie s\u0103-\u0163i spun: C\u00e2nd mi-ai \u00een\u015firat atributele alea toate, m-am \u015fi sim\u0163it \u00eenfundat \u00een categoria acestor nedefini\u0163i care \u00eencearc\u0103 de toate numai \u015fi numai ca s\u0103-\u015fi vad\u0103 publicat numele dup\u0103 care se alege praful.<\/p>\n

George ROCA: Distinse interlocutor, nu e chiar a\u015fa! Simt eu c\u0103 dori\u0163i sa fi\u0163i modest! Ave\u0163i o mul\u0163ime de atribute (pozitive! Sic!). \u015ei nu v\u0103 desc\u00e2nt sau perii – ci a\u015fa scrie despre dumneavoastr\u0103 prin c\u0103r\u0163i sau pe internet. Este suficient s\u0103 cau\u0163i pe motorul de c\u0103utare \u201eGoogle\u201d numele \u201eCorneliu Leu\u201d \u015fi vor ie\u015fi la iveal\u0103 acele atribute pozitive, calit\u0103\u0163i, aptitudini, chiar \u015fi meserii… Eu v-am pus sub lup\u0103 \u00eenainte de a \u00eencepe interviul nostru. \u00cen general \u00eemi place sa tai firu\u2019n patru! <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Vezi cum pun eu problema?\u2026 Iar dumneata, dac\u0103 ai auzit c\u0103 eu, cet\u0103\u0163ene\u015fte, a\u015ftern \u00een scris c\u00e2te o problem\u0103 de principiu sau, colegial, schi\u0163ez portretul vreunui confrate sau scriu o vorb\u0103 bun\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd o carte, m\u0103 \u015fi faci mare critic, sau mare analist! P\u0103i, ehe, s\u0103 fii cu adev\u0103rat \u201eanalist\u201d e o imens\u0103 problem\u0103 de cultur\u0103, de acumulare \u015fi sistemic\u0103 \u015fi sistematic\u0103, ce nu are nimic de a face cu palavragii din talk-show<\/em>uri; c\u00e2t, despre un adev\u0103rat critic literar, se na\u015fte \u015fi se formeaz\u0103 cu adev\u0103rat at\u00e2t de greu, \u00eenc\u00e2t nici nu v\u0103d s\u0103-\u0163i pot cita vreun nume de la C\u0103linescu \u00eencoace!<\/p>\n

George ROCA: Nu am zis \u201emare critic\u201d ci doar \u201ecritic\u201d (literar desigur!). \u015ei argumentez cu faptul c\u0103 v-am citit destul de multe materiale de critic\u0103…<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>Critice, desigur! De critic\u0103 literar\u0103, niciodat\u0103. Scriitorul adev\u0103rat trebuie s\u0103-\u015fi p\u0103streze demnitatea \u015fi s\u0103 nu se preteze niciodat\u0103 la a\u015fa ceva, numai pentru c\u0103 \u015ftie s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 fraze. Acesta-i diletantism, iar critica literar\u0103 adev\u0103rat\u0103 e o meserie cu criteriile ei! Bine \u00een\u0163eles, exist\u0103 genul de \u201econdeieri la de toate\u201d, dar \u00een gazet\u0103rie, nu \u00een literatur\u0103; gazet\u0103ria e o treab\u0103 obligat\u0103 cotidian la superficialitate, \u00een vreme ce literatura presupune profunzime de g\u00e2ndire artistic\u0103 \u015fi aprofundare continu\u0103 a acesteia, ceea ce gazet\u0103ria nu are nici m\u0103car timpul material s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n

George ROCA: Atunci, mai bine s\u0103 revenim la acei \u201eani dorman\u0163i\u201d. Unde a\u0163i fost \u201eplecat\u201d o perioad\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Despre \u201eanii dorman\u0163i\u201d pot spune, jur, c\u0103 nu mi i-am permis tocmai din panica ce m\u0103 cuprinsese \u00een 1989. Eram panicat c\u0103 ajunsesem la libertate prea t\u00e2rziu ca v\u00e2rst\u0103 \u015fi nu voi mai reu\u015fi s\u0103 fac tot ce a\u015f fi dorit. M-am \u00eemprumutat cump\u0103r\u00e2nd imediat o tiparni\u0163\u0103 cu care n-am f\u0103cut afaceri editoriale ci am tr\u0103it satisfac\u0163ia de a trimite direct la tipar ceea ce, \u00eenainte, nu puteam trimite dec\u00e2t la cenzur\u0103. La ea am publicat \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit poezie religioas\u0103 pentru \u015fcolari, am f\u0103cut bro\u015furi prin care-i informam pe \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni cum a evoluat agricultura occidental\u0103 c\u00e2t\u0103 vreme ei au fost \u0163inu\u0163i \u00een minciuna colhozului, am propagat filosofia personalist\u0103, a respectului pentru persoana uman\u0103 care fusese \u00eenjosit\u0103 sub comunism, mi-am editat cum am vrut eu (\u015fi l-am dat sigilat spre editare) romanul interzis despre Sf\u00e2ntul Apostol Pavel, iar c\u00e2nd am intrat \u00een posesia dosarelor de securitate ale celor doi din familia mea condamna\u0163i la moarte ca ap\u0103r\u0103tori ai Bisericii Ortodoxe de asaltul bol\u015fevic, am publicat \u201eCartea episcopilor crucia\u0163i\u201d\u2026<\/p>\n

George ROCA: Am \u00een\u0163eles acum. Dumneavoastr\u0103 a\u0163i transformat literatura \u00eentr-un obiect de manufactur\u0103. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>\u00cen sensul de \u201ef\u0103c\u00e2nd totul cu m\u00e2na mea\u201d, da. Cred ca orice scriitor prefer\u0103 asta, \u00een loc de a i se amesteca \u00een oper\u0103 m\u00e2inile murdare ale altora! Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 literatura manufacturier\u0103, despre care mi-am spus p\u0103rerea \u015fi mai sus!<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

George ROCA: Voiam s\u0103 spun c\u0103… \u00een aceea \u201etiparni\u0163\u0103\u201d a\u0163i ascuns acei \u201eani dorman\u0163i\u201d?\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Da, s-ar putea s\u0103 par\u0103 ni\u015fte \u201eani dorman\u0163i\u201d, fiindc\u0103 nu m-am amestecat nici \u00een presa \u015fi nici \u00een politica de scandal, n-am fost prezent nici \u00een coteriile literare, dar am publicat c\u0103r\u0163i \u00een fiecare an. Am pus accentul \u00een literatur\u0103 pe marea tradi\u0163ie a ortodoxismului din perioada interbelic\u0103, iar \u00een educa\u0163ia civic\u0103 pe dezvoltarea ideilor de \u201eIni\u0163iativ\u0103\u201d \u015fi de \u201eDemocra\u0163ie Local\u0103\u201d, care puteau salva societatea, tocmai fiindc\u0103 aveam toate acestea de construit. P\u00e2n\u0103 am ajuns a organiza anual \u201eConsf\u0103tuirea Na\u0163ional\u0103 a Intelectualilor de la Sate\u201d care a devenit mai apoi o \u201eMi\u015fcare pentru Progresul Satului Rom\u00e2nesc\u201d, a\u015fa cum ini\u0163iase \u00een vremuri normale – cre\u015ftine\u015fti, unchiul meu, episcopul martir Grigorie Leu, care a \u015fi pl\u0103tit cu via\u0163a pentru aceasta. E drept c\u0103 nici nu m-am ferit de greut\u0103\u0163i sau atacuri. Satir\u0103 politic\u0103 am scris tot timpul prin \u201eCabaretul politic\u201d \u015fi rubrica \u201e\u00cen gura leului\u201d.<\/p>\n

George ROCA: A\u0163i in\u0163iat, condus (\u015fi conduce\u0163i \u00een continuare!)\u00a0 c\u00e2teva reviste literare foarte cunoscute precum \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201ePort@Leu\u201d \u015fi altele. Pute\u0163i s\u0103 face\u0163i cunoscut motiva\u0163ia dumneavoastr\u0103 \u00een conceperea unor astfel de publica\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Cred c\u0103 rezult\u0103 destule explica\u0163ii din cele spuse mai \u00eenainte. Despre \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u015fi \u00eenceputurile presei rom\u00e2ne\u015fti am publicat o \u00eentreag\u0103 carte (de fapt, v-a\u015f putea oferi ca o addenda de final al acestei discu\u0163ii, cronologia bibliografic\u0103 a c\u0103r\u0163ilor \u015fi actelor mele publice care poate ilustra mai bine perseveren\u0163a \u00een a p\u0103stra o linie dreapt\u0103 de preocup\u0103ri), o carte care descrie caracterul strict patriotic \u015fi de afirmare na\u0163ional\u0103 al \u00eenceputurilor cuv\u00e2ntului tip\u0103rit \u015fi apari\u0163iei de periodice \u00een limba rom\u00e2n\u0103. M-am sim\u0163it dator s\u0103 le continui tocmai prin aceast\u0103 str\u0103veche revist\u0103 care, iat\u0103, d\u0103inuie prin veacuri; \u015fi m-a ajutat Dumnezeu s\u0103-i adaug seria editat\u0103 de mine \u00een deceniile \u00een care s-a revenit la libertatea tiparului. Prin ea, \u00een afara suplimentelor cu literatur\u0103 (care mi-am propus \u00eentotdeauna s\u0103 fie profesionist\u0103 \u015fi de calitate) am slujit \u00een permanen\u0163\u0103 trei idei magistrale pentru afirmarea noastr\u0103: 1. Emanciparea satului rom\u00e2nesc \u015fi a familiei \u0163\u0103ranului rom\u00e2n ca temei pentru progresul \u00eentregii societ\u0103\u0163i; 2. Slujirea limbii rom\u00e2ne ca element de unitate na\u0163ional\u0103 oriunde ne-am afla \u015fi cultivarea solidarit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti prin cultura pe care o exprim\u0103 limba noastr\u0103 \u015fi 3. Ideea politic\u0103 a egalit\u0103\u0163ii de \u015fanse pentru to\u0163i copiii familiilor de rom\u00e2ni, realizat\u0103 prin Bunul Comun Na\u0163ional de care trebuie s\u0103 beneficieze \u00een mod egal fiecare familie.<\/p>\n

\u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d apare \u015fi pe h\u00e2rtie \u015fi electronic, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi formatul clasic provenit de la za\u0163ul tiparului. Pentru a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea modalit\u0103\u0163ilor noi de comunicare mediatic\u0103 pe care le ofer\u0103 internetul, adic\u0103 a nu fi robul coloanelor \u015fi paginii fixe din gazet\u0103ria clasic\u0103, am conceput, fondat \u015fi editat revista electronic\u0103 \u201ePort@Leu<\/a>\u201d g\u00e2ndit\u0103 special pentru acest gen de comunicare \u015fi chiar propun\u00e2ndu-\u015fi s\u0103 experimenteze necontenit inventivit\u0103\u0163ile tehnice pe care le ofer\u0103 virtualul \u015fi chiar impactul lor asupra modalit\u0103\u0163ilor de exprimare artistic\u0103. Tematic, ea este asem\u0103n\u0103toare \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d subintitul\u00e2ndu-se \u201ePeriodic pentru promovarea culturii \u015fi ini\u0163iativelor de dezvoltare\u201d, dar beneficiaz\u0103 at\u00e2t de lejeritatea post\u0103rii virtuale c\u00e2t \u015fi de avantajele exprim\u0103rii electronice, stimul\u00e2nd c\u0103ut\u0103rile de viitor ale artelor, inclusiv cea a graficii electronice \u00een care Domnia Ta e\u015fti maestru. Am ini\u0163iat o pagin\u0103 special dedicat\u0103 unor produc\u0163ii semnificative \u00een acest sens. Aici se public\u0103 orice se inoveaz\u0103 prin internet sau inoveaz\u0103 internetul: de la linkuri spre oferte de genul \u201eYouTube\u201d la exprimarea prin slide-show-uri cum numai conjugarea virtual\u0103 a artelor poate oferi \u015fi p\u00e2n\u0103 la folclorul internetului, care devine din ce in ce mai bogat \u00een originalitatea lui.<\/p>\n

Suntem deschi\u015fi la orice dezbatere \u015fi orice c\u0103utare \u00een domeniu, care poate fi pus\u0103 la modul modern \u00een slujba r\u0103sp\u00e2ndirii culturii \u015fi a \u00eenfloririi artelor. Iar eu mai cred \u015fi c\u0103, aceast\u0103 coresponden\u0163\u0103 rapid\u0103 \u00eentre oameni care au de comunicat idei, fie de tipul \u201emessenger\u201d, fie de tipul \u201eblog\u201d, fie de tipul \u201erevista electronic\u0103\u201d va renova \u015fi va readuce \u00een primul plan al comunic\u0103rii \u201egenul epistolar\u201d al literaturii eseistice, l\u00e2ng\u0103 a c\u0103rui specie fosil\u0103 a coresponden\u0163elor care f\u0103ceau drumuri de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (dep\u0103\u015find prin asta perioada istorice\u015fte pragmatic-subintelectual\u0103 a comunic\u0103rii telefonice \u015fi telegrafice care a sufocat pl\u0103cerea de a scrie lejer \u015fi relaxat), va intra \u00een scen\u0103 specia nou\u0103, electronic\u0103, a comunic\u0103rii \u00een timp real, stimul\u00e2nd din nou elegan\u0163a limbajului \u015fi subtilitatea trat\u0103rii ideilor. Nu e vorba de limbajul criptic de ast\u0103zi cu care se grabesc unii bloghi\u015fti sau messengeri\u015fti. \u201ePerlele\u201d lor, care uneori ne \u00eengrozesc, apar\u0163in, cum am spus, maltrat\u0103rii comunic\u0103rii prin limbaj telegrafic. Vor ajunge \u00eens\u0103, tot mai mul\u0163i oameni cu har s\u0103 descopere ce \u015fanse le d\u0103 internetul pentru a dezvolta o pasiune coerent\u0103 a exprim\u0103rii ideilor, reevalu\u00e2nd ceea ce, la vremea respectiv\u0103,\u00a0 a f\u0103cut din stilul epistolar o art\u0103. Iar noi, ca oameni de art\u0103, nu trebuie s\u0103 l\u0103s\u0103m internetul s\u0103 tehnicizeze \u015fi mai mult via\u0163a, ci s\u0103-i cultiv\u0103m acele atribute prin care poate \u00eembog\u0103\u0163i artistic spiritualitatea.<\/p>\n

Iar, pentru c\u0103 ajungem din nou la aceste arte pe care, subliniez – le vreau c\u00e2t mai dep\u0103rtate de amatorism, diletantism \u015fi veleitarism lipsit de talent sau chemare – anun\u0163 \u00een preg\u0103tire o nou\u0103 revist\u0103, de data asta numai de beletristic\u0103, intitulat\u0103 \u201eRevista Scriitoarelor \u015fi Scriitorilor Rom\u00e2ni\u201d. Titlul este preluat de la cunoscuta publica\u0163ie interbelic\u0103 \u00eentrunind semn\u0103turi de adev\u0103ra\u0163i profesioni\u015fti ai scrisului, tocmai pentru a sublinia \u015fi \u00een vremea noastr\u0103 profesionalismul necesar \u00een practicarea literaturii<\/em> \u015fi delimitarea lui de diletantismul pe care nici nu-l respingem, nici nu-l \u00eengr\u0103dim, dar \u00eei impunem s\u0103 stea la locul lui \u00een spectrul cultural. Loc bine definit, util, rentabil \u015fi chiar demn de respectat ca atare, adic\u0103 dac\u0103-\u015fi p\u0103streaz\u0103 propor\u0163iile la nivelul aspira\u0163iilor modeste care-l caracterizeaz\u0103.<\/p>\n

George ROCA: Cam cum a\u0163i defini aceste discu\u0163ii critice pe seama literaturii amatoriste-dec\u0103zute \u015fi a artei kitsch? Pictura de gang ne sufoc\u0103 pe zi ce trece… Tr\u0103iasc\u0103 Victora\u015f-Pictora\u015f \u015fi importul de \u201eproduse kitai\u201d care ne invadeaz\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Definirea nu e simpl\u0103 \u015fi, mai ales pentru a nu aluneca \u00een exager\u0103ri sau elitisme, presupune o discu\u0163ie atent\u0103, pentru care am ini\u0163iat o dezbatere la care, tocmai pentru a-\u0163i dezvolta punctul de vedere din \u00eentrebarea dinainte, punct de vedere la care subscriu total, te rog s\u0103 participi. M-a\u015f rezuma doar la un exemplu din pictur\u0103: pictura de gang este repudiat\u0103 de pictura academic\u0103 pentru c\u0103 \u00eei lipse\u015fte tot ce se inva\u0163\u0103 la academia de belle arte<\/em>. Pictorul amator b\u00e2jb\u00e2ie cu culorile pe care n-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 le amestece ca la carte, nici s\u0103 cunoasc\u0103 raporturile dintre pigment \u015fi solvent; idem cu anatomia, cu perspectiva, cu lumina \u015fi umbra, cu importan\u0163a propor\u0163iilor sau a contrastelor, cu tehnicile ajut\u0103toare, cu simbolistica inventivit\u0103\u0163ii artistice sau cu istoricul cultiv\u0103rii prin me\u015fte\u015fug a tuturor artelor; precum \u015fi cu tot ce se mai deprinde prin \u015fcolire.<\/p>\n

Pictorul de gang munce\u015fte de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara, dar le plesne\u015fte a\u015fa cum a tras cu ochiul \u015fi-i recuno\u015fti nuan\u0163ele nereu\u015fite de la o po\u015ft\u0103. Totu\u015fi, de ce munce\u015fte? Fiindc\u0103 cerbii lui maro prin frunzi\u015f verde la izvorul alb\u0103striu, \u0163ig\u0103ncile lui cu trandafir ro\u015fu \u00eentre s\u00e2nii albi \u015fi \u0163igara alb\u0103 intre buzele ro\u015fii, r\u0103pirile din serai, peisajele cu cerul ca o halva, naturile moarte cu pe\u015fte \u015fi fructe, etc. \u00ee\u015fi au clientela lor. O clientel\u0103 de gang, ca \u015fi pictura respectiv\u0103, chiar dac\u0103 gangurile au fost \u00eenlocuite ast\u0103zi cu holuri de hoteluri preten\u0163ioase, dup\u0103 cum a parvenit clientela respectiv\u0103 prin emula\u0163ia subintelectual\u0103 a societ\u0103\u0163ii de consum \u015fi, a\u015fa cum vrea haine de firm\u0103, vrea \u015fi rame mai scumpe; dar, \u00een ram\u0103, \u00ee\u015fi face gustul tot cu gangul la nivelul c\u0103ruia se afl\u0103 ca g\u00e2ndire. Intra\u0163i \u00een mari hoteluri \u015fi ve\u0163i vedea ce expun shopurile lor. Nu pentru c\u0103 hotelierii n-ar avea gust, ci pentru c\u0103 parveni\u0163ilor cu bani asta le place \u015fi asta se vinde!<\/p>\n

\u00centre aceste dou\u0103 categorii: academia \u015fi gangul, exist\u0103 \u00eens\u0103 novatorii, rebelii, moderni\u015ftii, cei care duc inova\u0163ia p\u00e2n\u0103 la exagerare \u015fi c\u0103ut\u0103rile p\u00e2n\u0103 la descoperirea altui univers estetic. Nici pe ace\u015ftia academi\u015ftii nu-i agreeaz\u0103 sau nu-i \u00een\u0163eleg. Dar \u015fi ei se feresc ca naiba de t\u0103m\u00e2ie de cei din gang, tocmai pentru c\u0103 au o forma\u0163ie temeinic\u0103 \u015fi s-au \u015fcolit bine \u00eenainte de a inova. Ei \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t academi\u015ftii, tocmai pentru c\u0103 pot face tot ce fac aceia \u015fi \u00eenc\u0103 ceva \u00een plus! Chiar c\u00e2nd societatea nu-i \u00eencurajeaz\u0103, ei nu recurg la gang. Expun \u00een aer liber, inventeaz\u0103 tot felul de hapeninguri, se asociaz\u0103 \u015fi fac un \u201esalon al refuza\u0163ilor\u201d \u015fi se tot cern \u00eentr-un asemenea ciur, unii c\u0103z\u00e2nd \u00een tran\u015fee al\u0163ii persever\u00e2nd p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eenving\u0103torul dintre ei ajunge a avea un pre\u0163 chiar mai mare dec\u00e2t al academi\u015ftilor. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 avangardismul nostru, ast\u0103zi la impresionante cote la Casa de licita\u0163ie Sotheby\u2019s, a pornit de la \u201eL\u0103pt\u0103ria lui Enache\u201d, unde bietul iaurgiu \u00eei g\u0103zduia numai pentru c\u0103 \u015fi fiu-s\u0103u (Gheorghe Dinu) se \u0163icnise scriind poezie sub superbul pseudonim St[ephan] Roll. \u00cen vreme ce zeci\u00a0 de restaurante rentabile pentru protipendada de \u201ebon ton \u015fi mauvaise culture\u201d<\/em> aveau pe pere\u0163i pepenii, strugurii \u015fi leli\u0163ele cu \u0163\u00e2\u0163a scoas\u0103, tocmite cu gangi\u015ftii contra b\u0103utur\u0103 de c\u0103tre c\u00e2rciumarul prosper.<\/p>\n

George ROCA: Dar \u00een literatur\u0103\u2026?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Gr\u0103dina lui Dumnezeu e mare si are loc pentru to\u0163i. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, poate chiar \u015fi clientel\u0103 pentru to\u0163i; cu toate c\u0103 \u00een literatur\u0103 e mai greu \u015fi, de obicei, practican\u0163ii gangului literar sunt mai libidino\u015fi fiindc\u0103 se ling \u015fi se lingu\u015fesc mai mult ei intre ei, cum fac c\u0103\u0163elandrii de maidanezi. Bravo lor! Fiecare om trebuie s\u0103 poat\u0103 face ce vrea. Nu-i \u00eempiedic\u0103 nimeni \u015fi nimeni nu le face vreo imputare. Important este, \u00eens\u0103,\u00a0 s\u0103-\u015fi dea seama ce ras\u0103 sunt \u015fi de ce n-au loc la frizeria de lux care este Uniunea Scriitorilor. Cu toate c\u0103 \u015fi acolo sunt destule corcituri care te fac \u201eras, tuns \u015fi frezat\u201d dac\u0103 aspiri la ciolanul lor! Dar, ca s\u0103 n-o mai lungim, m\u0103 explic printr-un exemplu \u015fi trecem apoi la altceva.<\/p>\n

George ROCA: Uniunea Scriitorilor!? M-a\u0163i luat brusc de tot… mai ceva ca pe vremuri c\u00e2nd intram \u00eentr-o frizerie din Bucure\u015fti s\u0103 m\u0103 tund, iar Gogu-Foarfec\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2mpina cu \u201ebarba-rade?\u201d! S\u0103 afl\u0103m \u015fi explica\u0163ia \u201eacelui\u201d exemplu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> So\u0163ia mea e produc\u0103tor de spectacole cu public \u00een transmisii directe de radio \u015fi televiziune. Face \u015fi desface mereu ansambluri de forma\u0163ii, actori, c\u00e2nt\u0103re\u0163i, pentru tot felul de asemenea emisiuni gigant \u00een Bucure\u015fti, la mare, la munte sau chiar \u00een conexiune. Eu o \u00eencurajez; chiar \u00eei spun c\u0103-i genial\u0103 pentru c\u0103, \u00een felul acesta, \u0163ip\u0103 la\u00a0 interpre\u0163i, la \u015foferi, la acusticieni, la cantautori, la echipele de filmare \u015fi transmisie, la regizorii care nu \u0163in ritmul, la cei de la pupitrele de preluare sau de intrare \u00een emisie \u015fi, astfel, scap eu de mu\u015ftruluielile ei. Uneori, chiar m\u0103 amuz\u0103 s\u0103 m\u0103 duc \u015fi eu cu aceast\u0103 c\u0103ru\u0163\u0103 cu paia\u0163e, unde aten\u0163ia ei nu-i concentrat\u0103 pe mine ca acas\u0103 (\u201ef\u0103 asta!\u201d; \u201elas\u0103 asta\u201d; \u201evezi s\u0103 nu-\u0163i fac\u0103 r\u0103u paharu \u0103la!\u201d <\/em>\u015f.a.m.d.), ci n-are pic de timp \u015fi m\u0103 ia la bra\u0163 doar dup\u0103 spectacol, la party<\/em>-ul de triumf care-i adun\u0103 echipa \u015fi invita\u0163ii de elit\u0103.<\/p>\n

La un asemenea spectacol, descoperise ea dou\u0103 feti\u015foare talentate pe care le lansase ca pe gemenele alea de la Cluj, care au f\u0103cut, mi se pare, bani \u015fi c\u0103snicii la Londra. La party<\/em>, timide, au cerut voie s\u0103-l aduc\u0103 pe bateristul care le era \u015fi bodyguard \u015fi le scria \u015fi versurile. Iar Madam Leu, ocupat\u0103 cu protocolul, auzind c\u0103-i vorba de versuri, mi l-a dat mie \u00een primire. \u201eDumneata ai scris versurile?\u201d<\/em> l-am \u00eentrebat eu ca s\u0103-l scot din timiditatea cu care bea ap\u0103, ca s\u0103 fie apt la plecarea pe str\u0103zi mai \u00eentunecate. \u201eEu, maestre, eu le-am scris!\u201d\u2026 \u201eMai ai vreun colaborator, mai lucrezi \u00eempreun\u0103 cu cineva?\u201d <\/em>\u2013 am mai g\u0103sit eu un subiect ca s\u0103-i ridic gura de pe sticlu\u0163a cu \u201eBorsec\u201d asupra c\u0103reia st\u0103tea ghemuit cu acea timiditate de poet cu aripi prea mari pentru lumea asta mic\u0103. \u201eNu, maestre, nu mai lucrez cu nimeni\u201d<\/em>\u2026 \u201eE\u015fti, deci, autorul total\u201d \u2013am spus eu cu un ton care, nu \u015ftiu de ce, i-a contrariat timiditatea f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe moroc\u0103noso-respectuos: \u201eSunte\u0163i de p\u0103rere c\u0103 ar mai trebui s\u0103 m\u0103 ajut cu cineva?\u201d<\/em>\u2026 Dar, \u00een vreme ce c\u0103utam un r\u0103spuns care s\u0103 nu-l supere, a disp\u0103rut duc\u00e2ndu-se la tobe. Fiindc\u0103 avuseser\u0103 multe aplauze \u00een spectacol, nevast\u0103-mea le d\u0103dea fetelor proasp\u0103t debutate \u015fansa s\u0103 c\u00e2nte \u015fi la acel party<\/em> spre a fi mai bine remarcate. Iar ele \u00ee\u015fi demonstrar\u0103 onorabil vocile educate \u015fi ritmul din s\u00e2nge, \u00eentr-o pies\u0103 foarte alert\u0103, cu destul\u0103 inova\u0163ie muzical\u0103 \u00een play back<\/em>-ul de orchestr\u0103, mi\u015fc\u0103ri de trup unduios ritmate \u00een acompaniamentul de baterie, precum \u015fi refrenul care spunea toate versurile c\u00e2ntecului: \u201eTe iubesc, te iubesc, te iubesc.\/ Te doresc, te doresc, te doresc!\u2026\/ Te doresc, te doresc, te doresc. \/Te iubesc, te iuuubesc, te iuuubeeesc!\u201d<\/em>\u2026 Apoi continuau cu acea indica\u0163ie pe care o folosesc marii compozitori simfonici \u00een partiturile lor: \u201eD\u2019a capo al fine\u201d<\/em>! Toat\u0103 lumea le-a aplaudat, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi respectivul poet nu lucrase degeaba, ci avea publicul s\u0103u c\u0103ruia i se adresa; \u015fi, dac\u0103 se p\u0103streaz\u0103 numai acolo, la publicul s\u0103u pentru care cuvintele sunt acela\u015fi lucru cu b\u0103tutul la tobe, e de bun sim\u0163. Asta e important… s\u0103 nu se \u00eencurce borcanele. Eu nu-i agreez pe diletan\u0163i \u00een universul meu, dar nici nu mi-a\u015f permite s\u0103-i trimit la gazare, ci le-a\u015f respecta toat\u0103 libertatea de a convie\u0163ui cu publicul lor, f\u0103r\u0103 s\u0103 vin\u0103 s\u0103-mi cear\u0103 mie recomandare pentru Uniunea Scriitorilor care te-a speriat mai \u00eenainte. Din p\u0103cate, cu c\u00e2t un nechemat e mai perseverent \u015fi scoate mai multe volume care nu fac dec\u00e2t s\u0103-l arate din ce in ce mai bine c\u00e2t de departe e de literatur\u0103, cu at\u00e2t se consider\u0103 mai \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103-mi fie coleg \u015fi confrate. \u015etiu c\u0103 nu sunt politicos, dar eu ricanez foarte ur\u00e2t la lipsa de bun sim\u0163.<\/p>\n

George ROCA: Povestea cu cele dou\u0103 feti\u0163e \u00eemi aduce aminte de poezeaua cu \u201e\u00centr-un co\u015f cu viorele\/ \u015eade dou\u0103 p\u0103s\u0103rele\/ Am\u00e2ndou\u0103 ciripesc\/ Io pe te iubeeesc!\/\u201d<\/em>. \u015ei totu\u015fi \u201earta \u015fi literatura kitsch\u201d fac bani \u00een zilele noastre… Pe vremuri c\u00e2ntam \u201eLalele, lalele\u201d, acum \u201ee\u201d la mod\u0103… \u201eManele-manele\u201d! Ce p\u0103rere ave\u0163i despre…?<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Da, domnule Roca, da! \u015etiu c\u0103 vrei s\u0103 m\u0103 \u00eentrebi ceva care-mi d\u0103 \u015fi mai mult\u0103 dreptate; manelele sunt cel mai bun exemplu de prostituare a artei \u015fi, dec\u00e2t \u201egangi\u015fti\u201d literari, e mai limpede dac\u0103 le spunem \u201emaneli\u015fti\u201d acestor diletan\u0163i. Nu tuturor; nu celor care \u201eproduc pentru consum propriu\u201d, cum fac de obicei diletan\u0163ii cumsecade. Ci tocmai celor care for\u0163eaz\u0103 la por\u0163ile literaturii, fiindc\u0103 a\u015fa i-a \u00eenv\u0103\u0163at Ceau\u015fescu \u00een mentalitatea lui de diletant incult, care-i ura pe cei ce g\u00e2ndeau altfel dec\u00e2t el \u015fi voia s\u0103 fac\u0103 din scriitori o mass\u0103 c\u00e2t mai mare \u015fi c\u00e2t mai supus\u0103 la amestecul idiot de valori din \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d. Am \u00een\u0163eles asta \u015fi \u00ee\u0163i mul\u0163umesc, dar d\u0103-mi voie \u00een acest moment s\u0103-\u0163i pun eu o \u00eentrebare: \u015etii de ce discut aceste lucruri tocmai cu domnia ta?<\/p>\n

George ROCA: \u00cencerc s\u0103 \u015ftiu! \u00cencerc… s\u0103 nu par \u00een discu\u0163ie ca un vi\u0163elu\u015f la poarta nou\u0103! \u00cencerc s\u0103 v\u0103 admir, \u00eencerc s\u0103 v\u0103 descos – n-am zis s\u0103 v\u0103 prind la \u00eenghesuial\u0103! Caut totu\u015fi un dialog vesel, interesant, \u00een aceste zile de vacan\u0163\u0103 c\u00e2nd suntem mai liberi \u015fi ne putem lungi la vorb\u0103, dar respectuos \u015fi de bon-go\u00fbt.<\/em> Dumneavoastr\u0103 ce explica\u0163ie ave\u0163i? Sau poate pentru faptul c\u0103 afl\u00e2ndu-m\u0103 la Antipozi ecoul \u201evorbei mele virtuale\u201d se aude mai bine p\u00e2n\u0103 la Poiana \u0162apului, unde ave\u0163i \u201ere\u015fedin\u0163a de vere\u201d! Sau cine \u015ftie…? Please explain<\/em>!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Uite de ce! Pentru c\u0103, \u00een anul care a trecut, ai fost singurul dintre cei care, cer\u00e2ndu-mi s\u0103 vorbesc sau s\u0103 scriu despre o nou\u0103 carte pe care o public\u0103 – \u015fi, te rog s\u0103 m\u0103 crezi c\u0103, p\u00e2n\u0103 la izbucnirea crizei care a condus la falimentul unor edituri modeste din pricina impozitului forfetar, m-au solicitat destul de mul\u0163i dintre ace\u015ftia – ai fost singurul care nu te-ai sup\u0103rat c\u0103 nu te-am f\u0103cut de-a dreptul genial. Da, ai acceptat cu stoicism s\u0103 spun c\u0103 e\u015fti numai pe jum\u0103tate genial, iar pentru cealalt\u0103 jum\u0103tate mai trebuie s\u0103 faci efort. \u00cen vreme ce al\u0163ii se sup\u0103r\u0103 chiar dac\u0103 le spun c\u0103 mai au zece la sut\u0103 p\u00e2n\u0103 s\u0103 devin\u0103 geniali!<\/p>\n

Da! \u00ce\u0163i cuno\u015fteam poezia mai de mult, am admirat modul cum respir\u0103 \u00een ea exact ni\u015fte elemente noi, acelea despre care am vorbit c\u0103 le-ar putea aduce exprimarea electronic\u0103 \u015fi comunicarea virtual\u0103 \u00eentre autor \u015fi receptor, posibilit\u0103\u0163ile noi de sugestie \u015fi experimentul de a conversa \u00een timp real la mari distan\u0163e, teleportarea noastr\u0103 par\u0163ial\u0103, prin sentimente proprii plantate odat\u0103 cu tr\u0103irea lor, direct pe t\u0103r\u00e2mul celui ce ne cite\u015fte sau ne ascult\u0103 f\u0103r\u0103 a se mai sim\u0163i \u00eendep\u0103rtat de noi, mirajul de a \u015fti c\u0103 ceea ce g\u00e2nde\u015fti pe ecranul t\u0103u se proiecteaz\u0103 concomitent pe sufletele altora \u015fi, de aici, rigoarea unui anumit limbaj de comunicare care de abia acum se configureaz\u0103 pentru tehnicile literare \u015fi artistice. Intr-un cuv\u00e2nt: atributele unui nou mod de exprimare poetic\u0103, sau artistic\u0103, sau de idei care creeaz\u0103 \u00eentr-un alt mod curente de opinie public\u0103; atribute pe care trebuie s\u0103 le discut\u0103m, s\u0103 le clasific\u0103m, s\u0103 nu l\u0103s\u0103m nici tehnicismul s\u0103 ne \u00eembete cu ap\u0103 rece, dar nici posibilitatea noastr\u0103 de a ne exprima mai profund \u015fi mai direct sa nu sufere din pricina necunoa\u015fterii acestor nout\u0103\u0163i. Acesta este, de fapt, \u015fi mobilul dezbaterii pe care vreau s-o ducem \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een revista \u201ePort@Leu<\/a>\u201d.<\/p>\n

Revenind la Domnia Ta acum, pot spune c\u0103 am g\u0103sit \u00een volumul pe care \u0163i l-ai lansat ast\u0103 var\u0103, autentice mostre de asemenea poezie care-\u0163i face cinste, a\u015fezate l\u00e2ng\u0103 altele pentru care \u0163i-am dat \u015futuri undeva \u015fi \u0163i-am admonestat editorul pentru ineficien\u0163a lui de prim sf\u0103tuitor. Ei bine, \u00ee\u0163i sunt recunosc\u0103tor \u015fi \u00ee\u0163i declar prietenie \u00een continuare pentru c\u0103, nu numai c\u0103 nu te-ai sup\u0103rat pentru faptul c\u0103 e\u015fti numai pe jum\u0103tate genial, dar ai pus s\u0103 se citeasc\u0103 cele scrise de mine la prezent\u0103rile publice, ai privit cu umor lucrurile exact cum le-am privit \u015fi eu \u015fi, \u00een ansamblu, cartea a avut succes f\u0103r\u0103 s\u0103 ne fie ru\u015fine de faptul c\u0103 nu suntem fiecare perfec\u0163iunea \u00eentruchipat\u0103. \u00cen vreme ce un prieten comun pe care l-am cunoscut, la fel ca \u015fi pe dumneata, numai prin virtualitatea scrierilor, cer\u00e2ndu-mi acela\u015fi lucru, adic\u0103 o prefa\u0163\u0103 sau o postfa\u0163\u0103, mi-a schimbat titlul pentru c\u0103 nu i se p\u0103rea destul de laudativ.<\/p>\n

George ROCA: V-a\u0163i sup\u0103rat? V\u0103 \u00eentreb asta cu team\u0103, pentru c\u0103 nu e bine s\u0103 ne sup\u0103r\u0103m pe prieteni. O prietenie se construie\u015fte greu \u015fi consider c\u0103 trebuie s\u0103 facem eforturi deosebite pentru a o p\u0103stra\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> \u00ce\u0163i \u00een\u0163eleg sentimentele. Eu, la v\u00e2rsta mea, cu at\u00e2t mai mult nu mai am dreptul s\u0103 m\u0103 sup\u0103r. Eu am dreptul cel mult s\u0103 constat. \u015ei nu-mi permit constat\u0103ri despre al\u0163ii; la v\u00e2rsta mea trebuie s\u0103 fiu introspect; constatarea e despre mine! \u00cei detest pe cei care se vor neap\u0103rat l\u0103uda\u0163i dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00eei detest pe cei care simt aceast\u0103 sl\u0103biciune \u015fi o cultiv\u0103 din interes. Fie interes pentru c\u0103 persoana aceea e mai sus pus\u0103 \u015fi te poate ajuta, fie strict interes de ga\u015fc\u0103 ce vrea s\u0103 cucereasc\u0103 manipul\u00e2nd opinia public\u0103. A\u015fa c\u0103: dec\u00e2t l\u0103ud\u0103tor gratuit, mai degrab\u0103 \u201eanalist\u201d, cum zici dumneata. Cu toate c\u0103 eu nu am nici m\u0103car preten\u0163ia asta; ci sus\u0163in doar c\u0103 sunt un om care am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103-mi exprim tr\u0103irile, ideile, imagina\u0163ia narativ\u0103, p\u0103rerile, idealurile, aprecierile, metaforele, printr-o anumit\u0103 tehnic\u0103 a reflect\u0103rii lor \u00een pagin\u0103 scris\u0103. Tehnic\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163area, cizelarea \u015fi mai ales onestitatea c\u0103reia am trudit din greu, tocmai pentru a m\u0103 sim\u0163i un profesionist al ei. \u00cens\u0103 unii nu vor asta. S-ar mul\u0163umi \u015fi cu un limbaj mai pu\u0163in analitic, dar care s\u0103 nu exprime rezerve, s\u0103 nu le dea sfaturi, s\u0103 nu le semnaleze m\u0103car hiatusurile peste care ar putea trece u\u015for, dac\u0103 ar trece \u015fi peste vanit\u0103\u0163ile seci ale pl\u0103cerii de a \u0163i se spune c\u0103 e\u015fti mai mare dec\u00e2t e\u015fti.<\/p>\n

Unii, nici nu mi-au mai trimis c\u0103r\u0163ile tip\u0103rite pe care mi le-au supus aten\u0163iei \u00eenainte de apari\u0163ie. Al\u0163ii m-au rugat de la \u00eenceput numai s\u0103 le frunz\u0103resc at\u00e2t c\u00e2t e necesar ca s\u0103 scriu vorbe bune \u015fi s-au speriat c\u00e2nd le-am spus c\u0103, dac\u0103 citesc, eu citesc temeinic. Unii \u015fi-au permis chiar s\u0103 m\u0103 corecteze explic\u00e2nd sau \u00eendulcind ceea ce le \u015ftirbea din glorie. Iar, \u00een acest timp, aud c\u0103 ni\u015fte a\u015fa zi\u015fi recenzen\u0163i literari au \u015fi tarife pentru num\u0103rul de superlative folosite. \u015ei atunci, pentru c\u0103 \u00eei promisesem (virtual!) lui Ionu\u0163 Caragea, un poet de talent stabilit \u00een Canada, am f\u0103cut o \u00eencercare de portret al lui ca un ultim text de asemenea natur\u0103, \u015fi am anun\u0163at c\u0103 punem PUNCTUM la acest capitol, rug\u00e2nd s\u0103 nu mi se mai cear\u0103 a\u015fa ceva… \u015etiu c\u0103, la cinismul actual, pot p\u0103rea de mod\u0103 veche \u00eens\u0103, marcat de trecut, eu aud, \u00een oamenii care cu c\u00e2t sunt mai nechema\u0163i cu at\u00e2t se vor mai l\u0103uda\u0163i, rezonan\u0163ele paranoiei lui Ceau\u015fescu. Dar \u015fi a l\u0103ud\u0103torilor nesinceri care, dac\u0103 nu-i g\u00e2tui bine din fa\u015f\u0103, ar putea ajunge ca ai lui \u015fi duce societatea de r\u00e2p\u0103, cum au dus-o ai lui. \u00cen acest sens, articolul despre Ionu\u0163 Caragea \u015fi poezia sa care trebuie ferit\u0103 de a\u015fa ceva, poate fi citit \u00een pagina 4\u00a0 din \u201ePort@Leu<\/a>\u201d <\/strong>nr 9\/ 2009.<\/p>\n

George ROCA: Fiindc\u0103 a\u0163i pomenit-o din nou, a\u0163i putea s\u0103 descrie\u0163i \u201efaimoasa\u201d revist\u0103 \u201ePort@Leu\u201d, revist\u0103 care este f\u0103cut\u0103 dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea dumneavoastr\u0103… c\u0103ci ce na\u015fte din Leu (n-am zis pisic\u0103! Sic!), primeaz\u0103 \u00een literatura virtual\u0103 de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Revista \u201ePort@Leu\u201d este un periodic pentru promovarea culturii \u015fi a ini\u0163iativelor de dezvoltarea a Rom\u00e2niei. Completez descrierea pe care am \u00eenceput-o mai \u00eenainte cu un bilan\u0163 la sf\u00e2r\u015fit de an 2009.<\/p>\n

\u00cen arhivele anuale, care se deschid foarte u\u015for chiar din frontispiciul revistei noastre, s-au adunat dou\u0103sprezece numere. Dou\u0103 numere experimentale \u00een anul 2008 \u015fi zece \u00een anul 2009, periodicitatea noastr\u0103 stabilindu-se astfel la zece numere anual, conform tradi\u0163iei caietelor academice care, pentru vacan\u0163ele de var\u0103 \u015fi de iarn\u0103 ofer\u0103 numere mai mari, cu con\u0163inut mai bogat \u015fi pauza respectiv\u0103 pentru a da cititorilor posibilitate de medita\u0163ie, reac\u0163ie \u015fi contribu\u0163ie la ideile \u015fi dezbaterile propuse.<\/p>\n

George ROCA: Cum a\u0163i segmentat aceast\u0103 revist\u0103? C\u0103rui grup de cititori se adreseaz\u0103? Ce subiecte se dezbat \u00een paginile acesteia? <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Am \u00eencercat mai \u00eenainte s\u0103 definesc concep\u0163ia care ne-a condus la alc\u0103tuirea revistei noastre electronice ca una de dezbatere, fiecare dintre cele \u015fase pagini\u00a0 constituindu-se de fapt ca o publica\u0163ie de sine st\u0103t\u0103toare pe tematica pe care \u015fi-o propune, \u00eencep\u00e2nd cu primele care sunt dedicate politicilor de dezvoltare social\u0103, cele ce urmeaz\u0103 c\u0103ut\u00e2nd afirmarea politicilor culturale \u015fi sus\u0163inerea crea\u0163iei artistice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi ultima, care este o miscelanee aplecat\u0103 \u00een special asupra impactului internetului cu crea\u0163ia artistic\u0103 \u015fi literar\u0103, crea\u0163ia modalit\u0103\u0163ilor noi de exprimare publicistic\u0103 \u015fi chiar crea\u0163ia anonim\u0103, spontan\u0103, provenind \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 din c\u0103ut\u0103ri tehnice sau din dorin\u0163a de afirmare a unui anumit spirit de epoc\u0103; adic\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, a\u015fa cum am denumit-o: crea\u0163ia folcloric\u0103 pe care o produce acest nou mod de comunicare. \u015ei, pentru c\u0103 am pomenit mai \u00eenainte termenul \u201eacademic\u201d, precizez c\u0103 nu e vorba de rigorile clasicizante ale \u015ftaifului academic, ci de esen\u0163a vie a comunic\u0103rii \u015fi dezbaterii \u00een termeni c\u00e2t se poate de sinceri, deschi\u015fi \u015fi moderni, chiar iconocla\u015fti dac\u0103 provoac\u0103 prin aceasta o ad\u00e2ncire a discu\u0163iei \u015fi, \u00een ori ce caz novatori, l\u0103rgind orizontul domeniului respectiv, g\u0103sindu-i elementele confinii cu alte domenii. Tocmai din acest motiv, cele \u015fase pagini, ca \u015fase publica\u0163ii pe c\u00e2te o anumit\u0103 tem\u0103, nu p\u0103streaz\u0103 titluri fixe; ci \u015fi le adapteaz\u0103 conform p\u0103rerilor, atitudinilor \u015fi inova\u0163iilor pe care le primim de la c\u00e2t mai mul\u0163i colaboratori.<\/p>\n

George ROCA<\/strong>: Prin ceea ce afirma\u0163i se \u00een\u0163elege c\u0103 a\u0163i dorit ca revista s\u0103 fie un produs literar c\u00e2t mai complex? O revist\u0103 activ\u0103, de dezbatere?<\/p>\n


\nCorneliu LEU:<\/strong> Desigur! Exist\u0103 reviste de acumulare, care public\u0103 ceea ce primesc de la colaboratori, adic\u0103 etaleaz\u0103 ideile acestora, dar sunt \u015fi reviste de dezbatere, care \u00ee\u015fi incit\u0103 colaboratorii pe anumite direc\u0163ii \u015fi care chiar public\u0103 idei de direc\u0163ie. Direc\u0163ie artistic\u0103, estetic\u0103, filosofic\u0103, politico-social\u0103 etc. adic\u0103 o direc\u0163ie care, spre deosebire de celelalte, \u00eei devine caracteristic\u0103. Din \u201e\u201ePort@Leu\u201d am vrut s\u0103 fac, \u00een mod deliberat, o revist\u0103 de dezbatere \u015fi atitudine chiar \u015fi prin crea\u0163iile literare sau artistice pe care le public\u0103, \u015fi nu una de consemnare. Deoarece, pentru consemnarea tuturor realit\u0103\u0163ilor culturale la zi ale \u0163\u0103rii \u015fi ale actului cultural \u00een limba rom\u00e2n\u0103, portalul nostru are \u00een centrul paginii principale meniurile intitulate \u201eFlux de \u015ftiri\u201d \u015fi \u201eHarta cultural\u0103 a Rom\u00e2niei contemporane\u201d, iar pentru punerea \u00een valoare a crea\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti prin carte are, \u00een coloana din dreapta paginii principale, \u201eVitrina editurii noastre on-line\u201d care promoveaz\u0103 \u201eUn autor rom\u00e2n pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201d tocmai pentru ca, \u00een lupta nedreapt\u0103 cu traducerile de tip\u0103rituri comerciale, s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra valorilor afl\u0103toare \u00een cultura noastr\u0103.<\/p>\n

George ROCA: Care este leg\u0103tura revistei \u201ePort@Leu\u201d cu celelalte meniuri ale portalului \u201eCarte \u015fi arte\u201d?<\/strong><\/p>\n


\nCorneliu LEU: <\/strong>Apari\u0163ia de zece ori pe an a revistei vine s\u0103 completeze celelalte meniuri ale portalului www.cartesiarte.ro<\/a> destinate informa\u0163iei, lecturii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fcolar \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului continuu, contactelor directe dintre autori \u015fi cititori, populariz\u0103rii literaturii contemporane rom\u00e2ne\u015fti, ca \u015fi formei mai noi de exprimare\u00a0 \u201epe blog\u201d a g\u00e2ndurilor personale. \u0162inem paginile noastre virtuale la dispozi\u0163ia oricui poate servi cu profesionalism aceste direc\u0163ii tematice dar, con\u015ftien\u0163i de riscurile c\u0103derii \u00een derizoriul lipsei de profesionalism publicistic pe care le prezint\u0103 libertatea tiparului, ca \u015fi aceast\u0103 inven\u0163ie de scriere pe blog a tot ce-i trece oricui prin minte, ne propunem, cum am mai spus, un filtru c\u00e2t se poate de atent fa\u0163\u0103 de diletantism, amatorism, veleitarism \u015fi altor agresiuni la adresa crea\u0163iei artistice, organiz\u00e2nd chiar o dezbatere \u00een sensul acesta.<\/p>\n

George ROCA: Ce ne pute\u0163i spune concret despre dezbaterile din revista dumneavoastr\u0103? <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>Prima, a \u015fi fost enun\u0163at\u0103 mai sus. Ea porne\u015fte de la articolul \u201eDeosebirea dintre dragoste de literatur\u0103 \u015fi adev\u0103rata poezie de dragoste\u201d\u00a0publicat \u00een \u201ePort@Leu\u201d num\u0103rul 9 pag. 4 (dup\u0103 grupajul de poezii de Gheorghe Tomozei) \u015fi continuat\u0103 \u00een num\u0103rul 10 pag. 6 prin articolul \u201eFilozofia lui Parmenide\u201d din rubrica \u201ePaso doble\u201d semnat\u0103 de Ioan Lil\u0103. Aceasta lanseaz\u0103 un semn de \u00eentrebare greu de rezolvat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mo\u015ftenirile polu\u0103rilor artistice din ceea ce era c\u00e2ndva \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n

Alt\u0103 dezbatere ar fi \u201eCum putem \u00eent\u00e2mpina faptul c\u0103, din motive comerciale, multe edituri nu numai c\u0103 prolifereaz\u0103 amatoristice volume lipsite de valoare artistic\u0103, dar s-au format \u00een jurul lor recenzen\u0163i dispu\u015fi s\u0103 laude orice, a c\u0103ror ignoran\u0163\u0103 sau rea credin\u0163\u0103 atac\u0103 grav nivelul unui civilizat criteriu de valoare artistic\u0103?\u201d Propunem s\u0103 ducem mai departe aceast\u0103 dezbatere f\u0103c\u00e2nd cu luciditate delimitarea dintre grupul literar bazat pe criterii estetice comune plus afinit\u0103\u0163i elective provenind dintr-un adev\u0103rat mesaj artistic \u015fi g\u0103\u015ftile de interese veleitar-amatoristice \u00een care se elogiaz\u0103 la nesf\u00e2r\u015fit unii pe al\u0163ii, grafomanul l\u0103udat azi devenind recenzentul care-l elogiaz\u0103 m\u00e2ine pe cel care l-a l\u0103udat ieri; totul mirosind a minciun\u0103 \u015fi tarab\u0103 comercial\u0103, cu m\u0103rfuri expirate de care negustorul vrea s\u0103 scape f\u0103c\u00e2ndu-i reclam\u0103 de\u015f\u0103n\u0163at\u0103.<\/p>\n

George ROCA: Interesant! \u015ei alte teme de dezbateri?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>Multiple \u015fi complexe… Dintre dezbaterile pe tema salv\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii satului rom\u00e2nesc men\u0163ion\u0103m cea despre \u201eBunul comun\u201d care \u00eenc\u0103 nu a fost restituit proprietarului agricol modest a\u015fa cum a fost restituit prin latifundiile retrocedate, pornind de la un studiu despre conceptul de \u201ebun comun\u201d \u00een tradi\u0163ia legisla\u0163iilor europene \u015fi rom\u00e2ne\u015fti publicat \u00eenc\u0103 din primul num\u0103r care a ap\u0103rut \u00een 2008 \u015fi continuat ca dezbatere cu propuneri legislative concrete; precum \u015fi cea intitulat\u0103 \u201eCine hr\u0103ne\u015fte Rom\u00e2nia\u201d lansat\u0103 \u00een num\u0103rul trecut\u00a0(\u201ePort@Leu\u201d nr.9\/ 2009) \u015fi continu\u00e2nd \u00een pagina a doua a num\u0103rului 10.<\/p>\n

Dintre dezbaterile pe teme sociale \u015fi de filosofie politic\u0103 o men\u0163ion\u0103m pe cea \u201eDespre meritocra\u0163ie\u201d prezent\u0103 sub diverse forme \u00een toate numerele revistei \u015fi dezvolt\u00e2nd pledoaria pentru conceptul de \u201edemocra\u0163ie real\u0103\u201d spre care tinde societatea modern\u0103 european\u0103, pentru dep\u0103\u015firea sechelelor populiste \u015fi demagogice, ca \u015fi aprecierea fiec\u0103rei persoane conform meritelor dob\u00e2ndite pe plan social. O alt\u0103 tem\u0103 de dezbatere este \u201eRom\u00e2ni realiza\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate ca model pentru cona\u0163ionalii lor\u201d pe care am \u00eenceput-o cu c\u00e2teva numere \u00een urm\u0103 \u201ePort@Leu\u201d nr. 7\/ pag.5) \u015fi continuat\u0103 \u00een urm\u0103toarele.<\/p>\n

Pe temele politicilor culturale men\u0163ion\u0103m dezbaterea permanent\u0103, l\u0103rgit\u0103\u00a0 prin manifest\u0103ri sus\u0163inute \u00een multe localit\u0103\u0163i din \u0163ar\u0103 \u015fi comunit\u0103\u0163i de rom\u00e2ni de pretutindeni\u00a0pentru \u201eS\u0103rb\u0103toarea na\u0163ional\u0103 a limbii rom\u00e2ne\u201d \u015fi extinderea ei \u00een jude\u0163ele \u0163\u0103rii \u015fi diaspora, c\u00e2t \u015fi cea despre diferite aspecte pe care le prezint\u0103 internetul ca suport de dezvoltare cultural\u0103 \u015fi artistic\u0103 \u015fi formele sale concrete de manifestare sau crea\u0163ie, despre care am vorbit mai \u00eenainte \u015fi care a \u00eenceput cu publicarea textelor unei mese rotunde \u00eenc\u0103 din num\u0103rul 2 (pag.5) al anului 2009.<\/p>\n

George ROCA: Pentru anul 2010 v-a\u0163i propus \u015fi alte teme importante \u015fi utile de dezbateri?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> \u00cen continuare, propunem \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 o dezbatere pe subiect socio-politic, pe care o consider\u0103m important\u0103 pentru redresarea societ\u0103\u0163ii noastre, pe tema: \u201ePartide de doctrin\u0103, sau grup\u0103ri de interese f\u0103r\u0103 principii\u201d \u015fi, ca o prim\u0103 interven\u0163ie, propunem o scrisoare deschis\u0103 pe care am conceput-o \u015fi publicat-o deja \u015fi\u00a0 al c\u0103rei co\u0163inut face doar impresia c\u0103 ar avea caracterul unei interven\u0163ii de actualitate electoral\u0103. Raport\u00e2ndu-se, desigur, la realit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti imediate, ea pune \u00eens\u0103 (\u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice) o problem\u0103 de principiu esen\u0163ial\u0103, consider eu, pentru destinul politic al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Tocmai de asta i-am dat caracter de scrisoare deschis\u0103 \u015fi, pe marginea ei, a\u015ftept punctele de vedere ale cititorilor no\u015ftri. Dup\u0103 cum am spus, num\u0103rul 10 fiind unul dintre acele numere de vacan\u0163\u0103 prin care revista noastr\u0103 le d\u0103 cititorilor timp de a medita p\u00e2n\u0103 \u00een februarie, pentru a g\u0103si r\u0103spunsuri \u015fi argument\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

George.ROCA: Ce ne pute\u0163i spune despre num\u0103rul viitor din \u201ePort@Leu<\/a>\u201d?<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>Este \u00een preg\u0103tire acum. Venind foarte multe r\u0103spunsuri la dezbateri, procedam la o selec\u0163ie.<\/p>\n

George ROCA:\u00a0 Pune\u0163i accentul pe ceva?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Nu e vorba de a pune accentul. \u0162i-am spus: Nu agreez acele reviste \u00een care se arunc\u0103 orice, venind de la oricine, ca-ntr-o pr\u0103v\u0103lie de telal. Revista are o direc\u0163ie, iar fiecare num\u0103r are o dezbatere prioritar\u0103 pe care o subliniaz\u0103, sau o lanseaz\u0103. Num\u0103rul \u00een preg\u0103tire \u00ee\u015fi propune s\u0103 reia si sa repun\u0103 pe tapet chiar dezbaterea cu care am \u00eenceput revista: Cea despre BUNUL COMUN.<\/p>\n

George ROCA: Veni\u0163i cu puncte de vedere noi? <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Nu neap\u0103rat noi. Bunul comun este dat tuturor oamenilor de la Dumnezeu de c\u00e2nd le-a spus \u201e\u00cenmul\u0163i\u0163i-v\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2ni\u0163i p\u0103m\u00e2ntul!\u201d. Le-a spus-o tuturor, dar istoria ne arat\u0103 c\u0103 \u00eentotdeauna au beneficiat unii. Acum, \u00eens\u0103, nu m\u0103 refer la istorie, ci la legisla\u0163ia modern\u0103 a Bunului Comun \u00een raport cu nu prea pl\u0103cutele realit\u0103\u0163i ale recentelor guvern\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

George ROCA: Ave\u0163i vreun punct de vedere personal? <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>Bine \u00een\u0163eles, de vreme ce eu am repus pe tapet problema \u00een societatea rom\u00e2n\u0103 actual\u0103 \u015fi am consacrat capitole importante de curs universitar acestui concept foarte important pentru modernitatea democra\u0163iei, dar \u015fi pentru sinceritatea ei. Sinceritate care oblig\u0103 la a se recunoa\u015fte fiec\u0103rui om dreptul la proprietatea personal\u0103 care \u00ee\u015fi are statute clare, ca \u015fi dreptul la proprietatea indiviz\u0103 a bunului comun pe care, de obicei, \u00eel administreaz\u0103 statul. Dar statul, de aia exista: Ca sa-l administreze in folosul tuturor, nu al unora. Dau un singur exemplu, ca sa fiu \u00een\u0163eles: Cet\u0103\u0163enii emiratelor beneficiaz\u0103 cu to\u0163ii de faptul ca s-a descoperit petrolul in subsolul lor. Ca cet\u0103\u0163eni care au dreptul la o parte din bunul comun, nu ca implica\u0163i \u00een industria petrolului. La noi, cu toate c\u0103 avem modeste resurse petroliere, guvernan\u0163ii de dup\u0103 1989 nu au f\u0103cut dec\u00e2t sa v\u00e2nd\u0103 aceste bunuri altora, f\u0103r\u0103 a urm\u0103ri ca, pentru cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni care au dreptul la acest bun comun, produsele petroliere s\u0103 aib\u0103 un pre\u0163 ceva mai mic dec\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile care sunt numai consumatoare. Avem, de asemenea,\u00a0 produc\u0163ie energetic\u0103 hidroelectric\u0103 la pre\u0163 mai mic, datorit\u0103 apelor noastre care sunt un bun comun na\u0163ional si alta produsa la pre\u0163 mai mare de alt fel de centrale electrice. Normal ar fi fost ca, \u00een primul r\u00e2nd, pre\u0163ul mai ieftin s\u0103 se \u00eendrepte spre consumul casnic\u00a0 al locuitorilor acestei \u0163\u0103ri d\u0103ruit\u0103 de Dumnezeu cu energia apelor. Guvernan\u0163ii au f\u0103cut \u00eens\u0103 invers: Dau patronilor ru\u015fi si de alte cet\u0103\u0163enii de la ALRO si de la alte industrii energofage energia ieftin\u0103 \u015fi \u00eel taxeaz\u0103 pe cet\u0103\u0163ean cu cea scump\u0103. Sper ca e destul de clar?!<\/p>\n

George ROCA: Prea… clar. Ave\u0163i dreptate!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Problema pe care o punem acum, este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u0163\u0103ranii, locuitorii satelor care, din totdeauna, \u015fi-au avut proprietatea lor de familie: p\u0103m\u00e2ntul \u015fi gospod\u0103ria respectiv\u0103, precum \u015fi bunul comun local, al fiec\u0103rei comunit\u0103\u0163i: apa comunal\u0103, p\u0103\u015funea comunal\u0103, p\u0103durea comunal\u0103, celelalte bunuri comunale administrate de prim\u0103rie \u00een folosul tuturor; pe l\u00e2ng\u0103 apele, p\u0103durile, z\u0103c\u0103mintele \u015fi toate celelalte bunuri ale domeniului public ce trebuie administrate de stat in folosul tuturor. Colectivizarea le-a luat totul, iar guvern\u0103rile de dup\u0103 1989 nu le-au restituit p\u00e2n\u0103 acum nici jum\u0103tate \u00eenapoi. Le-a dat numai terenul, f\u0103r\u0103 mijloacele de produc\u0163ie necesare, pe care ei le aveau c\u00e2nd au fost colectiviza\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 nici un beneficiu de pe urma bunurilor comune de mai \u00eenainte. Au avut grij\u0103 numai de \u201erestitutio in integrum\u201d pentru un num\u0103r mic de favoriza\u0163i, dar \u0163\u0103r\u0103nimii sau urma\u015filor ei \u00eenc\u0103 le e furat\u0103 mai bine de jum\u0103tate din fosta proprietate: atelajele, care ar fi trebuit restituite sub forma nou\u0103 a lucr\u0103rilor mecanizate \u015fi BUNUL COMUN despre care principiile politice europene \u015fi nu numai, spun c\u0103 trebuie folosit pentru realizarea BINELUI COMUN!\u2026 Acuz aceste guvern\u0103ri preocupate numai de \u201erestitutio\u201d pentru unii.<\/p>\n

George ROCA: S\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 sunte\u0163i \u00eempotriva lui \u201erestitutio in integrum\u201d?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Domnule, eu sunt \u00eempotriva politicienilor tic\u0103lo\u015fi care fur\u0103 cu neru\u015finare drepturile popula\u0163iei, a\u015fa cum \u0163i-am dat exemplul cu pre\u0163ul electricit\u0103\u0163ii care ar putea fi mult mai sc\u0103zut pentru consumul casnic! Bunul comun e o problem\u0103 foarte complicat\u0103 pe care \u015fmecherii democra\u0163iei cu cultura de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul seral PCR, sau direct de la p\u0103rin\u0163ii mafio\u0163i, nu o pot \u00een\u0163elege nici \u00een esen\u0163a ei divin\u0103, pentru c\u0103 e vorba de mediul l\u0103sat de Dumnezeu oric\u0103rui om, dar nici \u00een cea de Drept modern care vine cu prevederi imperioase tocmai pentru ca bunul comun s\u0103 nu mai fie confiscat \u00een folosul unora care au dominat momentele istorice respective. Or, guvern\u0103rile noastre ce-au f\u0103cut? Nimic pentru \u0163\u0103rani \u015fi totul pentru familia fost\u0103 regal\u0103 \u015fi al\u0163i c\u00e2\u0163iva latifundiari!<\/p>\n

George ROCA: Contesta\u0163i ace\u015fti pa\u015fi, totu\u015fi f\u0103cu\u0163i spre legalitate?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>Nu contest nimic; mi-e sil\u0103 de nesim\u0163irea unor asemenea acte arbitrare\u00a0 de guvernare: Primul a fost cel iresponsabil de a interzice fostului rege sa revin\u0103, ca orice cet\u0103\u0163ean, \u00een \u0163ara sa. Apoi, aceea\u015fi m\u00e2n\u0103 \u201ede st\u00e2nga\u201d care l-a alungat, l-a str\u00e2ns la piept d\u00e2ndu-i orice, oric\u00e2t, numai ca s\u0103-\u015fi \u015ftearg\u0103 ru\u015finea de mai \u00eenainte. Asta au f\u0103cut cei de st\u00e2nga, fo\u015fti comuni\u015fti obi\u015fnui\u0163i s\u0103 dispun\u0103 de bunurile \u0163\u0103rii pe care nu le-au muncit ei. Apoi au venit cei care, pretinz\u00e2ndu-se de dreapta, au plusat rezolv\u00e2nd multe alte asemenea \u201ein integrum\u201d, dar nu cea esen\u0163ial\u0103: pentru \u0163\u0103ranul rom\u00e2n. Au fost jignite prin aceasta toate reformele agrare f\u0103cute de Cuza, de Ferdinand I \u015fi chiar cea de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial f\u0103cut\u0103 tot sub regimul monarhic al c\u0103rui principiu na\u0163ional demonstrat tocmai prin asemenea reforme era de a-i \u00eempropriet\u0103ri pe cei care au luptat \u015fi \u015fi-au dat s\u00e2ngele pentru p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii. Ei bine, ultima reform\u0103, cea pus\u0103 \u00een aplicare \u00een 1945-1946, a fixat marea proprietate la 50 de hectare, tocmai pentru ca \u0163\u0103r\u0103nimea \u00eentoars\u0103 din r\u0103zboi s\u0103 poat\u0103 fi \u00eempropriet\u0103rit\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi la 1918. Or, asta fiind m\u0103sura legalizat\u0103 \u015fi promulgat\u0103 dup\u0103 care ne putem ghida, te \u00eentreb: Mai respect\u0103 cineva plafonul de 50 de hectare al acestei ultime reforme regale, sau, pentru acest \u201ein integrum\u201d guvern\u0103rile iresponsabile au atentat la bunul comun al \u0163\u0103r\u0103nimii? Nu am nimic cu cei care au luat. Ci cu cei care au dat, fiindc\u0103 nu d\u0103deau de la ei \u015fi au l\u0103sat \u0163\u0103r\u0103nimea nedrept\u0103\u0163it\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, dup\u0103 dou\u0103zeci de ani, din care cauz\u0103 s-a ajuns la falimentul agriculturii, la importuri de hran\u0103 pentru noi, care hr\u0103neam Europa!<\/p>\n

Reformele agrare sunt consfin\u0163ite istorice\u015fte ca atare la toate popoarele \u015fi, odat\u0103 legea promulgat\u0103, sau recompensarea exproprierii f\u0103cut\u0103, nu se mai revine asupra ei! Este asta mai mult dec\u00e2t o Lege juridic\u0103; e o Lege a Istoriei. Pentru c\u0103, dac\u0103 omenirea va accepta si preten\u0163iile absurde din cadrul acestui \u201erestitutio in integrum\u201d, atunci urma\u015fii feudalilor \u015fi-ar putea cere toate domeniile \u00eenapoi, iar cei care ar putea s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 originea antic\u0103 le-ar lua totul feudalilor. Din fericire, lucrurile nu s-ar opri aici pentru c\u0103, atunci, ar putea veni Creatorul lu\u00e2nd El tot ceea ce a creat. \u015ei, in Marea Sa Dragoste de Oameni, ce-ar face EL?\u2026 Ne-ar r\u0103sp\u00e2ndi \u00een Gr\u0103dinile Sale \u015fi ne-ar spune \u201e\u00cenmul\u0163i\u0163i-v\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2ni\u0163i p\u0103m\u00e2ntul!\u201d<\/em> Da! M\u0103car aceast\u0103 simpl\u0103 logic\u0103 cre\u015ftin\u0103 ar trebui s\u0103 o bage la cap nepricepu\u0163ii \u015fi necinsti\u0163ii care dau din bunul comun pentru a-\u015fi face interesele politice!\u2026 \u00cen ce cadru o fac? Cu total\u0103 nesim\u0163ire, chiar \u00een cadrul STATULUI\u00a0 care a luat fiin\u0163\u0103 tocmai pentru ca s\u0103 existe o delegare de subsidiaritate pentru ADMINISTRAREA BUNULUI COMUN SPRE BINELE COMUN, principiu de baz\u0103 a tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 Administra\u0163ie Public\u0103 modern\u0103.<\/p>\n

George ROCA: Aceast\u0103 important\u0103 problem\u0103 a administr\u0103rii bunului comun spre binele comun, are leg\u0103tur\u0103 cu cealalt\u0103 tez\u0103 democratic\u0103 pe care o sus\u0163ine\u0163i: MERITOCRA\u0162IA?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU<\/strong>: Bine \u00een\u0163eles! Cine altcineva poate asigura acest bine comun prin onesta \u015fi priceputa administrare a binelui comun, dec\u00e2t ni\u015fte politicien ale\u015fi la gvuvernare pe principiul punerii \u00een valoare a meritelor sociale pe care ei le-au dovedit?<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

George ROCA: \u00cen\u0163eleg c\u0103 vorbi\u0163i de un criteriu electoral.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU<\/strong>: Criteriul electoral al eviden\u0163ei meritelor este cel mai firesc \u015fi cel mai umanist mod de selec\u0163ie a conduc\u0103torilor politici. Criteriul punerii acestor merite, chiar \u015fi numai pe perioada determinat\u0103 pentru care ai fost ales ca garant al bunului comun, \u00een slujba binelui comun, este problema lor cea mai important\u0103. Ei nu au dreptul s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een absenteismul altora explica\u0163ii pentru modul cum nu se achit\u0103 el de aceast\u0103 \u00eendatorire. Pentru c\u0103, o democra\u0163ie real\u0103 se caracterizeaz\u0103 ca un referendum necontenit prin for\u0163a curentelor de opinie public\u0103 animate \u015fi \u00eemprosp\u0103tate mereu de criteriile meritocratice ale unor permanente muta\u0163ii \u00een ierahia valorilor politice. Muta\u0163ii care nu deranjeaz\u0103 niciodat\u0103 nici inteligen\u0163a, nici priceperea, nici buna credin\u0163\u0103, dar intr\u0103 deseori \u00een conflict cu ambi\u0163iile de putere \u015fi, \u00eentotdeauna, cu tendin\u0163ele de confiscare a ei.<\/p>\n

Aceasta, tocmai pentru c\u0103 meritocra\u0163ia \u00ee\u015fi propune a pune \u00een valoare meritele tuturor \u015fi a perfec\u0163iona \u00een permanen\u0163\u0103 condi\u0163iile pentru aceast\u0103 singur\u0103 bog\u0103\u0163ie inepuizabil\u0103 a omenirii. <\/strong>Pentru c\u0103, vorbind despre bunul comun ajungem s\u0103 includem pe un loc important meritele \u00een ac\u0163iune a fiec\u0103rui membru al societ\u0103\u0163ii care se bucur\u0103 de acest bun comun. Bog\u0103\u0163iile solului \u015fi subsolului, mereu devorate, se vor epuiza, factorul termic se poate modifica periculos, hrana pe care o producem ast\u0103zi s-ar putea s\u0103 nu ne mai ajung\u0103, industria s\u0103 nu mai aib\u0103 materiile prime de la care a pornit. O asemenea perspectiv\u0103 nu poate fi tratat\u0103 nici cu \u201eaia a m\u0103-si\u201d, dar nici nu poate accepta s\u0103 fie slujit\u0103 de vreo demagogie care va vrea doar puterea, sau va ac\u0163iona doar \u00een virtutea \u00eendem\u00e2n\u0103rii de a pune m\u00e2na pe ni\u015fte bunuri, de vreme ce acelea vor fi epuizate. Principala speran\u0163\u0103 de perenitate este cea \u00een capacitatea creatoare a omului, care va inventa alte forme de a ne prelungi existen\u0163a. Meritele vor fi apreciate \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, iar conceptul de \u201elider\u201d se va defini numai prin capacitatea de a stimula \u015fi promova c\u00e2t mai multe merite. Popoarele care nu \u00eenva\u0163\u0103 de ast\u0103zi acest lucru, vor produce doar corijen\u0163i ce nu vor trece niciodat\u0103 un asemenea examen. Votul pe criteriul meritului, pentru o democra\u0163ie meritocratic\u0103, apt\u0103 de a-\u015fi \u00eenl\u0103tura balastul politicianist al manipulatorilor de interese, balast ce poate fi contracarat de politicienii cinsti\u0163i prin simpla dar limpedea cunoa\u015ftere a interesului real al fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean, \u00eel va aduce \u015fi pe acesta la urne, va asigura \u015fi democra\u0163ia real\u0103 care \u00eenseamn\u0103 o adev\u0103rat\u0103 proprietate indiviz\u0103 a tuturor cet\u0103\u0163enilor asupra bunului comun.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

George ROCA: Mul\u0163umesc pentru aceste am\u0103nunte detaliate despre \u201erestitutio in integrum\u201d. Sunt foarte… de acord cu dumneavoastr\u0103! Dup\u0103 prezentarea revistei \u201ePort@Leu\u201d s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 facem o radiografie \u015fi celei de a doua publica\u0163ii pe care o conduce\u0163i. M\u0103 refer la \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>Revista \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d este cea mai veche publica\u0163ie \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Aceasta intr\u0103 \u00een cel de al 181-lea an de la fondarea sa (\u00een iunie 1829) de c\u0103tre Gheorghe Asachi. Ultimul nostru num\u0103r, cel din decembrie 2009, se deschide cu un editorial despre programul permanent al Mi\u015fc\u0103rii pentru Progresul Satului Rom\u00e2nesc intitulat \u201eO \u0163ar\u0103 bogat\u0103 cu \u0163\u0103rani boga\u0163i\u201d, program \u00een cadrul c\u0103ruia, anual se \u00eentrune\u015fte Consf\u0103tuirea Na\u0163ional\u0103 a Intelectualilor de la Sate. Revista prezint\u0103 problematica edi\u0163iei acestei Consf\u0103tuiri ce se va desf\u0103\u015fura \u00een anul 2010.<\/p>\n

Un eveniment deosebit pentru fenomenul cultural rom\u00e2nesc \u00een contemporaneitate este aniversarea valoroasei publica\u0163ii \u201eLiteratura \u015fi Arta\u201d care apare la Chi\u015fin\u0103u sub conducerea poetului Nicolae Dabija, revist\u0103 de la care a pornit mi\u015fcarea de emancipare pentru limba rom\u00e2n\u0103 din Basarabia \u015fi, despre care, Vlad Pohil\u0103 scrie articolul intitulat: \u201e55 de ani de rezisten\u0163\u0103 prin cultur\u0103\u201d.<\/p>\n

George ROCA: Cine sunt autorii materialelor publicate \u00een ultimul num\u0103r al acestei reviste? Ce subiecte atrag aten\u0163ia?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: \u00cen<\/strong> afar\u0103 de cel citat mai sus \u015fi de colaboratorii permanen\u0163i ai revistei precum Mihai Berca, Emil Draghici, Nicolae Drago\u015f, Alexandru Dumitriu, Veronica Ionescu, Gheorghe Manea, mai pute\u0163i citi articole semnate de Magdalena Albu, George Anca, Liviu Antonesei, Florica Bud, Melania Cuc, Anca Goja, Dan Lupescu, Rodica Elena Lupu, Cristina Oprea, Al. Florin \u0162ene \u015fi al\u0163ii. Un documentar intitulat: \u201eComplet\u0103ri la biografia lui Eminescu?\u201d pune \u00een lumin\u0103 con\u0163inutul anumitor studii ap\u0103rute \u00een ultima vreme, care reconsider\u0103 aspecte esen\u0163iale privind moartea poetului. Paginile de actualitate editorial\u0103 expun recenzii \u015fi comentarii despre c\u0103r\u0163i ale c\u0103ror autori sunt: Elisabeta Iosif, George Roca, Anghel Bardac, Carmen C\u0103tunescu, Florica Bud, despre revistele \u201eCetatea lui Bucur\u201d \u015fi \u201eDor de dor\u201d \u015fi \u201eMonografia comunei Gr\u0103dina\u201d.<\/p>\n

Prezentarea unei noi institu\u0163ii culturale rom\u00e2ne\u015fti \u201eAsocia\u0163ia scriitorilor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Quebec\u201d, a membrilor ei din Canada, din \u0163ar\u0103 \u015fi din \u00eentreaga diaspor\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este f\u0103cut\u0103 cu prilejul apari\u0163iei la Montreal a Antologiei ASLRQ 2009. Paginile care evoc\u0103 preocup\u0103rile beletristice din celebrul supliment de aproape aceea\u015fi venerabil\u0103 v\u00e2rst\u0103 cu revista: \u201eAl\u0103uta rom\u00e2neasc\u0103\u201d public\u0103 un amplu grupaj de versuri antume \u015fi postume de Gheorghe Tomozei \u015fi fragmente din noul meu roman \u201eCorneliu Leu: \u00a0\u00abFemeia, fie ea regin\u0103\u2026\u00bb\u201d.<\/p>\n

George ROCA: Ce pute\u0163i s\u0103 ne spune\u0163i despre \u201eFluxul de \u015ftiri\u201d al revistei?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>\u201eFluxul de \u015ftiri culturale\u201d con\u0163ine \u015ftiri venite din toat\u0103 \u0163ara prin intermediul portalului internet\u00a0www.cartesiarte.ro. Este cules \u00een paginile revistei direct de pe \u201eHarta cultural\u0103 a Rom\u00e2niei contemporane\u201d demonstr\u00e2nd cum orice publica\u0163ie poate folosi aceste \u015ftiri. Pentru c\u0103 aceast\u0103 HART\u0102 CULTURAL\u0102 A ROM\u00c2NIEI CONTEMPORANE, \u00een jurul c\u0103reia este construit \u00eentregul \u201ePortal de Carte \u015fi Arte\u201d,\u00a0 a devenit un document spiritual viu \u015fi \u00een continu\u0103 \u00eemplinire prin noi informa\u0163ii care vin consecvent din localit\u0103\u0163i \u015fi comunit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Fluxul de \u015ftiri are \u00een pagina principal\u0103 a portalului o feresastr\u0103 \u00een care oricine, din orice localitate sau comunitate rom\u00e2neasc\u0103, poate introduce o \u015ftire, o informa\u0163ie sau o prezentare de 500 de semne, care intr\u0103 automat, direct de la autor \u015fi a\u015fa cum a scris-o el, \u00een fluxurile noastre de \u015ftiri pe care tot a\u015fa, liber \u015fi imediat le poate prelua orice agen\u0163ie sau publica\u0163ie. Pentru cititorii no\u015ftri, informa\u0163iile astfel venite se difuzeaz\u0103 pe trei canale corespunz\u00e2nd la trei submeniuri ale portalului: \u201eFluxul de \u015ftiri\u201d care public\u0103 imediat orice \u015ftire \u00een ordinea \u00een care a venit, apoi acelea\u015fi \u015ftiri selectate pe tematica a zece domenii cuprinse \u00een submeniul \u201eEvenimente pe domenii de interes na\u0163ional\u201d, adic\u0103 se pot g\u0103si separat informa\u0163iile despre spectacole \u015fi concerte, despre c\u0103r\u0163i \u015fi lans\u0103ri, despre simpozioane \u015fi dezbateri publice, despre expozi\u0163ii, despre festivaluri cu caracter periodic, despre patrimoniul cultural \u015fi reabilitarea lui, despre ini\u0163iative civice, etc, a\u015fa cum apar ele cand se d\u0103 click pe butonul submeniului respectiv.<\/p>\n

Tot prin clic, de data asta pe jude\u0163ul de pe harta \u0163\u0103rii (avem \u015fi un\u00a0 al 42-lea jude\u0163 denumit \u201eRom\u00e2nii de pretutindeni\u201d, poate cel mai fericit jude\u0163, fiindc\u0103 nu are nici prefectur\u0103, nici poli\u0163ie corupt\u0103, nici serviciul tartor rom\u00e2nesc de taxe \u015fi impozite), se ajunge la fluxul de \u015ftiri culturale al jude\u0163ului respectiv unde \u015ftirea apare iar\u0103\u015fi repartizat\u0103 pe jude\u0163e. Prin aceste trei submeniuri plus al patrulea care este \u00eens\u0103\u015fi \u201eHarta cultural\u0103 a Rom\u00e2niei contemporane\u201d ce apare \u00eenc\u0103 de la deschiderea portalului, noi realiz\u0103m o adev\u0103rat\u0103 institu\u0163ie cultural\u0103 a \u00eentregii \u0163\u0103ri\u00a0 \u015fi a \u00eentregii culturi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din lume, complet\u00e2nd mereu harta cu date proaspete. Este o formul\u0103 original\u0103, inovat\u0103 de noi \u015fi de\u0163in\u00e2ndu-i patentul, prin care, \u00een permanen\u0163\u0103 se poate vedea\u00a0 ce evenimente culturale tr\u0103iesc rom\u00e2nii \u015fi care este nivelul culturii lor \u00een lume. O hart\u0103 cultural\u0103 \u00een continu\u0103 \u00eennoire prin \u015ftiri venite oric\u00e2nd de la oricine, ca una dintre realiz\u0103rile specifice internetului despre care am vorbit.<\/p>\n

Arhiva acestei H\u0103r\u0163i Culturale con\u0163ine ast\u0103zi milioane \u015fi milioane de informa\u0163ii, se \u00eennoie\u015fte \u00een fiecare clip\u0103 \u015fi poate fi consultat\u0103 \u00een fiecare clip\u0103 devenind o adev\u0103rat\u0103 institu\u0163ie de studiu \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, o agen\u0163ie de \u015ftiri culturale de la care poate prelua oricine, \u00een slujba promov\u0103rii, m\u0103car a acestei culturi cu care ne putem m\u00e2ndri, dac\u0103 vicisitudinile \u015fi realit\u0103\u0163ile contemporane nu ne dau \u015fansa s\u0103 ne m\u00e2ndrim cu mult mai multe. Descriind aceast\u0103 realizare a noastr\u0103 informativ\u0103 at\u00e2t \u00een arhivare c\u00e2t \u015fi \u00een timp real ca pe o adev\u0103rat\u0103 institu\u0163ie cultural\u0103 neguvernamental\u0103, absolut necesar\u0103 afirm\u0103rii\u00a0 rom\u00e2ne\u015fti \u015fi ca pe o contribu\u0163ie a noastr\u0103 la punerea \u00een valoare a mijloacelor internetului, ne declar\u0103m deschi\u015fi la orice colaborare, a\u015ftept\u0103m c\u00e2t mai mult\u0103 introducere \u015fi preluare de informa\u0163ie pentru a realiza prin virtual o re\u0163ea temeinic\u0103\u00a0 de prezentare a culturii care ne leag\u0103 \u015fi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, a crea\u0163iilor noastre, cei care vrem, sau cei care sim\u0163im c\u0103 avem datoria s\u0103 ne str\u00e2ngem eforturile \u00een jurul unei asemenea institu\u0163ii.<\/p>\n

George ROCA: Ce alte detalii ne pute\u0163i oferi despre ultimul num\u0103r al revistei \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d? <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>\u00cempreun\u0103 cu acest num\u0103r se difuzeaz\u0103 dou\u0103 suplimente ale publica\u0163iei, unul dedicat problemelor dezvolt\u0103rii satului rom\u00e2nesc intitulat: \u201eCine hr\u0103ne\u015fte Rom\u00e2nia? \u2013 partea a doua: Mica proprietate agricol\u0103, salvarea \u015fi reabilitarea ei\u201d, iar altul care prezint\u0103 ultima parte \u015fi concluziile importantei dezbateri \u201eDespre meritocra\u0163ie\u201d ca o form\u0103 de perfec\u0163ionare a democra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti contemporane, de ad\u00e2ncire a cinstei, moralei, respectului pentru persoana uman\u0103 \u015fi realiz\u0103rile ei, de dep\u0103\u015fire a sechelelor antiumaniste ale vechiului regim.<\/p>\n

Revista apare tip\u0103rit\u0103 pe h\u00e2rtie \u015fi \u00een format electronic. Aceasta poate fi accesat\u0103 la adresa\u00a0internet www.cartesiarte.ro<\/a>, iar apoi, dup\u0103 deschiderea paginii principale, pe coloana din st\u00e2nga, d\u00e2nd click pe bannerul \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n

George ROCA: Survol\u00e2nd portalul \u201eCarte \u015fi arte\u201d descoperim c\u0103 acesta con\u0163ine chiar \u015fi o \u201eeditur\u0103 on-line\u201d. C\u00e2teva l\u0103muriri pentru cei neini\u0163ia\u0163i v\u0103 rog!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Editura noastr\u0103 on-line expune \u00een vitrina ei – \u00a0pe care o g\u0103si\u0163i pe coloana din dreapta a paginii principale a portalului internet www.cartesiarte.ro<\/a> \u00a0– un buton activ cu titlul \u201eUn autor pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201d. Acesta are menirea de a populariza \u015fi a impune \u00een lupta, uneori nedreapt\u0103, cu traducerile comerciale din autori str\u0103ini, crea\u0163ia autohton\u0103 prin cele mai reprezentative lucr\u0103ri editate \u00een ultima jum\u0103tate de veac.<\/p>\n

Lucr\u0103rile, prezentate prin mari extrase din cuprinsul lor \u015fi comentariile pe care le-au provocat, pot fi desc\u0103rcate gratuit direct din aceast\u0103 vitrin\u0103 dar, \u00een acela\u015fi timp, pot fi comandate \u00een \u00eentregime direct autorilor sau editorilor lor, ale c\u0103ror adrese \u00eenso\u0163esc prezentarea. \u00cen acest mod, consider\u0103m c\u0103 ne \u00eendeplinim o important\u0103 \u00eendatorire cultural\u0103 atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia asupra unor lucr\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti din diverse domenii, totodat\u0103 pun\u00e2nd \u00een contact direct publicul cititor cu autorii \u015fi editorii a c\u0103ror activitate vor s\u0103 o cunoasc\u0103.<\/p>\n

George ROCA: Pute\u0163i s\u0103 enum\u0103ra\u0163i c\u00e2\u0163iva din autorii care \u015fi-au expus c\u0103r\u0163ile \u00een \u201evitrinele\u201d editurii dumneavoastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> De la inaugurarea din vara lui 2009 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, aceast\u0103 vitrin\u0103 a prezentat volume de Petre Stoica, Gheorghe Pitu\u0163, subsemnatul (Corneliu Leu n.a.), Eugen Dorcescu, Titus Filipa\u015f, Vasile Celmare, Aurelian Titu Dumitrescu, Toma George Maiorescu, Petre Ghelmez, Ionu\u0163 Caragea, Melania Cuc, Corneliu Berbente, Eugen Cojocaru, Cristian Contras, Gheorghe Tomozei, Ion Marin Alm\u0103jan, George Anca, Constantin Lupeanu \u015f.a.<\/p>\n

George ROCA: \u015ei cu ce \u00eencepe noul an?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> Cu ceea ce v-am trimis ca dar de Cr\u0103ciun tuturor celor care-mi sunte\u0163i prieteni: noul meu roman istoric intitulat \u201eFemeia, fie ea regin\u0103\u2026\u201d.<\/p>\n

George ROCA: Aha! \u00cen loc s\u0103 scrie\u0163i despre chestiuni mai moderne de alde \u201eCherchez la famine… \u015fi \u00eenc\u0103lzirea global\u0103\u201d (glumesc!), dumneavoastr\u0103 tot cu \u201eCherchez la femme\u201d v\u0103 ocupa\u0163i! \u015ei m\u0103 rog, cine este \u201efemeia-regin\u0103\u201d? Pute\u0163i face un mic rezumat sau o prezentare a c\u0103r\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU:<\/strong> \u201eFemeia, fie ea regin\u0103…\u201d este povestea regretatei Elisabeta a Rom\u00e2niei! Fire creatoare, frumos cultivat\u0103 intelectual, camarad\u0103 p\u00e2n\u0103 la a refuza \u00een rela\u0163iile private protocolul regal, inventiv\u0103 \u015fi de-o gra\u0163ie artistic\u0103 ce trezea admira\u0163ia articolelor unor mari personalit\u0103\u0163i ca Pierre Loti, Mark Twain, Van Gogh, Guy de Maupassant, Charles Gounod, Frederic Mistral, Sarah Bernard, Leconte de Lisle, Sully Proudhomme, etc, deschis\u0103 ca g\u00e2ndire \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd idei mult mai liberale dec\u00e2t \u00eei permitea condi\u0163ia monarhic\u0103, regina Elisabeta a Rom\u00e2niei a avut o c\u0103snicie \u015fi nefericit\u0103, prin moartea singurului ei copil, dar \u015fi ne\u00een\u0163eleas\u0103, prin faptul c\u0103 so\u0163ul ei Carol, dup\u0103 p\u0103rerea altui cap \u00eencoronat, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Austro-Ungariei: \u201e\u2026este, acest rege, cea mai prozaic\u0103 fiin\u0163\u0103 din c\u00e2te exist\u0103 \u015fi \u00eentre ei se casca o mare pr\u0103pastie…\u201d<\/em>. Pe aceast\u0103 tem\u0103, a unei drame asem\u0103nat\u0103 celei a Prin\u0163esei Diana, dar \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care, \u00een loc de paparazzi<\/em> erau gravorii iar, \u00een loc de tabloide, cronicile mondene europene se concentrau pe regina Rom\u00e2niei, ca romancier mi-am permis s\u0103 \u00eentocmesc, s\u0103 fabulez uneori, s\u0103 analizez alteori st\u0103rile suflete\u015fti posibile, s\u0103 m\u0103 chinuiesc pentru a da o arhitectur\u0103 c\u00e2t mai coerent\u0103 alegoriei acestei pove\u015fti de dezam\u0103gire, dragoste, cinism politic, revolu\u0163ionarism, r\u0103bufnire de sentimente, nevoie uman\u0103 de m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi minciun\u0103, etc. \u015fi s\u0103 prezint \u201ecronica apocrif\u0103 a unei iubiri imaginate\u201d dintre regin\u0103 \u015fi Ion C. Br\u0103tianu, cel care, \u00een ciuda so\u0163ului ei, \u00eei d\u0103 \u015fi satisfac\u0163ia impunerii unor politici liberale, dar \u015fi cea a \u00eemplinirii unor visuri intime. Prilej de medita\u0163ie asupra ideilor de \u201ecompromis politic\u201d, am vrut ca acest roman s\u0103 surprind\u0103 printr-un epilog \u00een care urma\u015fa la tronul feminin, regina Maria, tot printr-un asemenea love-story<\/em> \u015fi tot cu un b\u0103rbat frumos din neamul Br\u0103tienilor, aduce o mare contribu\u0163ie la politicile liberale de \u00eenf\u0103ptuire a Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n

George ROCA: Am \u00een\u0163eles acum cine este personajul descris de dumneavoastr\u0103… Am recunoscut-o pe Pauline Elisabeth Ottilie Luise zu Wied, devenit\u0103 prin c\u0103s\u0103torie Regina Elisabeta a Rom\u00e2niei sau mai simplu, pentru consumatorii de literatur\u0103, pe Carmen Sylva! Sunt convins c\u0103 a\u0163i evocat \u00een carte fapte interesante ale unei perioade bogat\u0103 \u00een evenimente. \u00centotdeauna istoria \u00eempletit\u0103 cu fapte roman\u0163ate a pl\u0103cut citiorului \u015fi i-au atras aten\u0163ia. Ce alte surprize ne a\u015fteapt\u0103 \u00een 2010?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Corneliu LEU: <\/strong>Vorbind la \u00eenceput de an despre aceast\u0103 nou\u0103 ini\u0163iativ\u0103 a portalului nostru cultural www.cartesiarte.ro<\/a> \u00eei anun\u0163 pe colaboratorii no\u015ftri c\u0103 \u00een aceste zile definitiv\u0103m planul pe anul 2010 al editurii noastre on-line \u015fi fac apel la ei s\u0103 ne propun\u0103 c\u0103r\u0163i pe care le consider\u0103 cu adev\u0103rat semnificative pentru personalitatea lor \u015fi care, \u00een acela\u015fi timp, pot fi semnificative pentru \u00eentregul act cultural rom\u00e2nesc, contribuind la str\u0103dania de a a\u015feza crea\u0163ia noastr\u0103\u00a0 pe treapta pe care \u015fi-o merit\u0103 at\u00e2t \u00een perimetrul culturii europene, c\u00e2t \u015fi \u00een con\u015ftiin\u0163a publicului cititor rom\u00e2nesc, uneori derutat de propaganda comercial\u0103 f\u0103cut\u0103 unor crea\u0163ii cu nimic superioare valorilor noastre na\u0163ionale.<\/p>\n

George ROCA: V\u0103 mul\u0163umesc mult pentru acest dialog amplu (de aceea l-am numit \u201efluviu\u201d!), \u00een aceste zile libere de vacan\u0163\u0103, c\u00e2nd timpul ne-a permis s\u0103 d\u0103m discu\u0163iei noastre o asemenea dimensiune! Consider c\u0103 face\u0163i un lucru extrordinar de complex pentru promovarea literaturii rom\u00e2ne \u00een spa\u0163iul virtual \u015fi nu numai. <\/strong><\/p>\n

S\u0103 ne citim de bine!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

A consemnat,<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

George ROCA<\/strong><\/p>\n

4 \u201314 ianuarie 2010 <\/strong><\/p>\n

Sydney – Poiana \u0162apului – Bucure\u015fti – via internet<\/strong><\/p>\n

(R) miercuri 10 iunie 2015<\/em><\/strong><\/p>\n

————————————————————————<\/strong><\/p>\n

Scriitorul \u015fi realizatorul radio tv Corneliu Leu a murit mar\u0163i, la Bucure\u015fti, la v\u00e2rsta de 83 de ani, au informat pentru AGERPRES surse din Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Prozatorul \u015fi dramaturgul Corneliu Leu s-a n\u0103scut la 21 iulie 1932, la Medgidia, jude\u0163ul Constan\u0163a. A urmat cursurile Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1950-1952), \u015fi pe ale Academiei ‘\u015etefan Gheorghiu’ (absolvit\u0103 \u00een 1965). A lucrat \u00een redac\u0163iile mai multor ziare: ‘Cuget liber’ din Constan\u0163a (1948-1950) \u015fi reviste: ‘Roumanie d’aujourd’hui’ (1958-1962), ‘Luceaf\u0103rul’ (1962-1965), ‘Contemporanul’ (redactor-\u015fef adjunct din 1979). A fost redactor la Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 (1950-1958) \u015fi redactor-\u015fef la Editura ‘Eminescu’ (1970-1971); director general adjunct la Consiliul Na\u0163ional al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971-1979).<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Ca prozator, a debutat \u00een revista ‘Flac\u0103ra’ (1948), iar primul roman, ‘Ochiu-dracului’, \u00eei va ap\u0103rea \u00een 1956. Jurnalismul \u015fi via\u0163a de reporter se r\u0103sfr\u00e2ng asupra crea\u0163iei literare ale lui Corneliu Leu, acesta abord\u00e2nd romanul (sentimental \u2014 ‘Femeia cu ochi alba\u015ftri’, 1970; istoric \u2014 ‘Pl\u00e2ngerea lui Dracula’, 1977; ‘Romanul unei zile mari’, 1979 \u015f.a. sau de actualitate \u2014 ‘V\u00e2rsta de aur’, 1957; ‘Puterea’, 1964; ‘Via\u0163a particular\u0103 a lui Constant Hagiu’, 1967; ‘… Aceast\u0103 via\u0163\u0103 sentimental\u0103’, 1976; ‘Patriarhii’, 1979 etc.), nuvela, reportajul, teatrul (piesa ‘Femeia fericit\u0103’, 1974), unele scrise \u00een tonul epocii comuniste. Romanele, de la primul la ‘Patriarhii’, au fost reunite \u015fi sistematizate sub titlul ‘Faptele de arme ale unor civili \u00een secolul r\u0103zboaielor mondiale sau Ce \u00eenseamn\u0103 puterea’ (I-III, 1987-1989).<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

A realizat un ciclu de filme documentare despre scriitori, un ciclu de patruzeci \u015fi opt de filme de c\u0103l\u0103torii \u00een jurul lumii (1972-1975), a semnat \u015fi scenariile filmelor artistice ‘Asediul’ (1971, \u00een colaborare cu regizorul \u2014 Mircea Mure\u015fan), ‘Fata bun\u0103 din cer’ (1977, r. Dan Nec\u015fulea), ‘Casa dintre c\u00e2mpuri’ (1979, r. Alexandru Tatos).<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 1990, a mai publicat volumele ‘Democra\u0163ia local\u0103 \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103’ (1995), ‘Cartea Episcopilor Crucia\u0163i’ (2001), acesta din urm\u0103 structurat pe documentele bibliografice ale episcopului de Hu\u015fi, martir, Grigorie Leu \u015fi pe documentele interogatoriilor anchetei prin care fiul s\u0103u, arhiepiscopul Victor-Vasile Leu, primul episcop al rom\u00e2nilor din exil, a fost condamnat la moarte (dup\u0103 eliberarea din \u00eenchisoare din 1964, a murit, \u00een 1978, la Bucure\u015fti). Printre cele mai recente publica\u0163ii se num\u0103r\u0103 ‘Vecinul cel bun’ (2008, roman), ‘Despre meritocra\u0163ie’ (2009, studii \u015fi articole) \u015fi ‘Femeia, fie ea regin\u0103…’ (2010, roman).<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen 2009, \u00een cadrul programului european de \u00eenfiin\u0163are a Grupurilor de Ac\u0163iune Local\u0103, pune bazele Re\u0163elei de ini\u0163iative culturale \u015fi universit\u0103\u0163i populare.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

AGERPRES \/ (AS \u2014 autor: Daniel Popescu, editor: Marius Fr\u0103\u0163il\u0103)<\/em><\/strong><\/p>\n

http:\/\/www.agerpres.ro\/cultura\/2015\/06\/10\/a-murit-scriitorul-corneliu-leu-10-26-48<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George ROCA: Distinse domn Corneliu Leu, v\u0103 \u015ftiu de foarte mul\u0163i ani ca scriitor, editor, promotor cultural, critic literar, analist [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24143","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24143","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24143"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24143\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24146,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24143\/revisions\/24146"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}