{"id":24151,"date":"2015-06-10T15:26:52","date_gmt":"2015-06-10T15:26:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24151"},"modified":"2015-06-10T15:43:17","modified_gmt":"2015-06-10T15:43:17","slug":"corneliu-leu-%e2%80%99mnealui-ca-fila-dintr-un-jurnal-de-amintiri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/06\/10\/corneliu-leu-%e2%80%99mnealui-ca-fila-dintr-un-jurnal-de-amintiri\/","title":{"rendered":"Corneliu LEU: \u2019MNEALUI, CA FIL\u0102 DINTR-UN JURNAL DE AMINTIRI"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u2019MNEALUI, CA <\/strong>FIL\u0102 DINTR-UN JURNAL DE AMINTIRI<\/strong><\/p>\n

– un punct de vedere mai mult literar – <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unul dintre tristele adev\u0103ruri ale vie\u021bii politice a rom\u00e2nilor \u00een contemporaneitate este c\u0103, \u00een ultima vreme, n-am mai avut deloc parte nici de alegeri entuziaste, nici m\u0103car de posibiltatea de a merge la ele cu convingerea c\u0103 vom putea g\u0103si printre op\u021biuni ceea ce avem nevoie. Iar asta pentru c\u0103 fiecare \u00eencheiere de mandat acordat de noi a\u0219a, cu jum\u0103tate de gur\u0103 \u0219i cu inima \u00eendoit\u0103,\u00a0 s-a caracterizat printr-o \u0219i mai mare deziluzie.<\/p>\n

Din p\u0103cate, deziluziile sunt previzibil asem\u0103n\u0103toare \u0219i pentru o prim\u0103 etap\u0103 viitoare: Toate b\u00e2jb\u0103ielile guvernelor Ponta – \u00eentre o sc\u0103dere de TVA care m\u0103re\u0219te pre\u021burile la raft \u0219i o \u00eencercare e\u0219uat\u0103 de a redresa bugetul de stat prin impozitarea bac\u0219i\u0219ului – \u00a0ne conving c\u0103 aceast\u0103 guvernare care s-a l\u0103udat c\u00e2ndva a fi tinereasc\u0103 dar este numai infantil-amatoristic\u0103, o va sf\u00e2r\u0219i la fel de prost ca \u0219i celelalte. O va sf\u0103r\u0219i la fel de prost nu numai \u00een fa\u021ba electoratului, ci \u0219i \u00een fa\u021ba propriului lor partid. Fiindc\u0103 pentru \u021bar\u0103 a fost o guvernare (sau o serie de guvern\u0103ri dac\u0103 lu\u0103m \u00een considera\u021bie remanierile ce n-au folosit la nimic \u00een plus), lipsit\u0103 de priceperea tehnic\u0103 \u0219i nu a putut aduce nici m\u0103car servicii tehnocratice, lipsite de ideal; iar pentru partidul pe care ar fi trebuit s\u0103-l reprezinte ideatic, programatic \u0219i doctrinar, a fost total lipsit\u0103 de vreo culoare \u0219i total incapabil\u0103 de a demonstra c\u0103 guverneaz\u0103 \u00een baza vreunei doctrine politice, nedovedindu-\u0219i capacitatea de a ridica astfel prestigiul acesteia \u00een fa\u021ba electoratului. Ni\u0219te guverne \u00een care n-am sim\u021bit a avea nici oameni politici a c\u0103ror orientare s\u0103 ne conving\u0103, dar nici tehnocra\u021bi a c\u0103ror pricepere s\u0103 ne ajute s\u0103 ie\u0219im din marasm. Au fost, mai degrab\u0103, ni\u0219te guverne de mercenari; \u00a0mercenari de m\u00e2na a doua, care-\u0219i dau ifose. Dar asta numai dac\u0103 s-au aflat \u00een slujba cuiva – pentru c\u0103 \u00een slujba unor idei ale partidului lor n-au fost \u0219i nici nu l-au ajutat, ca entitate politic\u0103, s\u0103 demonstreze c\u0103 ar avea vreun program de guvernare. A\u0219a c\u0103, mai degrab\u0103, arat\u0103 a fi fost doar ni\u0219te aventurieri ce au pus \u00eent\u00e2mpl\u0103tor m\u00e2na pe putere profit\u00e2nd de atmosfera de scandal pe care au \u00eentre\u021binut-o \u00eempreun\u0103 cu fostul pre\u0219edinte. Acesta le era doar \u00een aparen\u021b\u0103 adversar, ambele tabere fiind componentele ce d\u0103deau func\u021bionalitate aceluia\u0219 sistem nefast al \u201ecoabit\u0103rii\u201d cu str\u00e2mbe unul c\u0103tre altul, celui mai vechi \u00een rele convenindu-i diversiunea care distr\u0103gea aten\u021bia de la multianualele lui nereu\u0219ite \u0219i miniciuni, celor mai noi \u0219i juvenili \u00een acelea\u0219i rele convenindu-le aceast\u0103 distragere de aten\u021bie pentru c\u0103 nu mai trebuiau s\u0103-\u0219ii dea m\u0103sura guvern\u0103rii.<\/p>\n

Din acest motiv, chiar \u0219i ast\u0103zi c\u00e2nd etapa de scandal – gratuit pentru ei dar devastator pentru \u021bar\u0103 – pare a fi de domeniul trecutului, peste acest dezastru administrativ \u0219i social-economic ce se petrece cu ajutor venit din plin de la un guvern care a dus totul de r\u00e2p\u0103 de vreme ce a fost \u00een stare s\u0103 recurg\u0103 \u0219i la ultima resurs\u0103, dac\u0103 a ajuns s\u0103 impoziteze acel infinitezimal \u201epour-boire\u201d provenit doar dintr-o m\u0103rinimie simbolic\u0103 \u0219i nu din vreo tranzac\u021bie comercial\u0103, diversiunea prin invective continu\u0103: Pe l\u00e2ng\u0103 malversa\u021biile guvernului, o voce de gorgon\u0103 se revars\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd asupra noastr\u0103, venit\u0103 din furiile lui B\u0103sescu, marinarul ce se r\u0103zbun\u0103 ast\u0103zi pe v\u00e2nturile pe care, ani de zile, el le-a chemat ca s\u0103 sufle \u00een velele sale \u0219i, de care, s-a bucurat chiar din plin c\u00e2nd credea\u00a0 c\u0103-i sufl\u0103 \u00een sprijin \u0219i \u00een avantaj. Pentru ca acum, conform caracterului \u2019mnealui de belea, defec\u00e2nd \u0219i flatul\u00e2nd invective, s\u0103 se vaite descoperindu-le macazul terorizant pe care el li l-a instalat astfel, dac\u0103 ne putem pl\u00e2nge de a\u0219a ceva \u00een materie de justi\u021bie, de servicii, de diferitele forme administrative care \u00eengr\u0103desc democra\u021bia.<\/p>\n

Asta \u00eemi aminte\u0219te de experien\u021bele mele \u0219i a c\u00e2torva al\u021bi confra\u021bi din dou\u0103 genera\u021bii apropiate, de la \u00eenceputurile noastre gazet\u0103re\u0219ti c\u00e2nd, \u00een fruntea ziarului care se numea \u201eCuget liber<\/em>\u201d a venit un fost c\u0103pitan de vas fluvial sau de convoaie de barje dun\u0103rene, adus de partid la noi, la mare, ca s\u0103 nu-l taie subalternii pe care-i terorizase pe Dun\u0103re.<\/p>\n

\u00cel chema Cornel Vasilescu, avea o frizur\u0103 crea\u021b\u0103 neagr\u0103, z\u00e2mbet r\u0103u, dedesubtul pome\u021bilor oache\u0219i, rotunzi ca \u0219i nasul ce trona \u00eentre ei precum un nasture turtit. Nu era c\u00e2rn \u0219i, totu\u0219i, n\u0103rile nu-i respirau \u00een jos ci se deschideau spre tine cu r\u0103utate dilatat\u0103, accentu\u00e2nd o expresie arogant\u0103 \u0219i priviri nemul\u021bumite, puse pe imputare sau har\u021b\u0103, precum ale celui obi\u0219nuit s\u0103 dea dintr-un foc du\u0219ca mare pe g\u00e2t, mult mai repede dec\u00e2t timpul \u00een care cineva ar fi putut s\u0103-\u0219i dea seama cu ce se \u00eendeletnice\u0219te. \u00ce\u0219i f\u0103cea veacul la restaurant la \u201eJubileu<\/em>\u201d, unde-i duceam mapele pe care nu le putea rezolva secretarul de redac\u021bie \u0219i, numai \u00een orele de apari\u021bie, c\u00e2nd \u00eencepeau a veni paginile din tipografie, se muta mai aproape, la bodega de la cooperativa \u201eFurnica<\/em>\u201d de unde, vedea peste drum ferestrele redac\u021biei \u0219i chiar prin ele, demonstr\u00e2nd astfel c\u0103 \u0219tie el cum se supravegheaz\u0103 echipajul chiar \u0219i de la\u00a0 distan\u021ba pun\u021bii de comand\u0103.<\/p>\n

Chiar pretindea ca ferestrele de la strad\u0103 ale redac\u021biei s\u0103 fie luminate, ca s\u0103 vad\u0103 el, de dincolo, de peste drum ce se petrece \u00een\u0103untru; dup\u0103 cum, la anumite ore, nu \u00eentotdeauna acelea\u0219i, urca el parcurg\u00e2nd coridoarele \u0219i deschiz\u00e2nd u\u0219ile spre a ne controla din cadrul lor, cu privirile acelea ne\u00eencrez\u0103toare. Dimitrie Stelaru, mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i mai h\u00e2r\u0219it dec\u00e2t noi, ne taxase la contribu\u021bie \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i lui de-un rachiu de par\u0103 \u0219i achizi\u021bionase de la telali un parpalac jegos, pentru ag\u0103\u021barea c\u0103ruia b\u0103tuse \u00een cel mai vizibil loc din perete, ceva mai jos de portretul lui Stalin, un cui. Iar c\u00e2nd u\u0219a se deschidea descoperind privirea lui Vasilescu, acuzatoare sub fruntea \u00eengust\u0103 \u00eencununat\u0103 cu p\u0103r cre\u021b \u0219i pieptul lui bombat, ca \u0219i cum ar fi amenin\u021bat c\u0103 ne-a prins asupra vreunui fapt nepermis, parpalacul \u00ee\u0219i f\u0103cea datoria flutur\u00eendu-\u0219i m\u00e2necile iar zbirul \u00eenchidea u\u0219a morm\u0103ind nemul\u021bumit \u201e\u0102\u0219tia sunt pe-aici\u201d… Metoda era bun\u0103, iar secretarul de redac\u021bie a mutat \u0219i el, chiar \u00een dreptul ferestrei, panoul cu c\u00e2rlige ascu\u021bite \u00een care se-nfigeau h\u00e2rtiile cu articolele noastre care se duceau la tehnoredactare sau \u201e periile\u201d venite din tipografie pe h\u00e2rtie ud\u0103, ca s\u0103 facem corecturile cu creion chimic. Panoul acela era, de fapt, placa turnant\u0103 a redac\u021biei pentru c\u0103 \u00een c\u00e2rligele lui veneam s\u0103 ne-ag\u0103\u021b\u0103m operele c\u00e2nd le terminam de scris \u0219i ni le semna de aprobare \u0219eful de sec\u021bie, din c\u00e2rligele astea le lua curierul numit \u201etrep\u0103du\u0219 de redac\u021bie\u201d care i le sorta secretarului tehnic, acela calcula m\u0103rimea literei \u0219i formatul coloanei trimi\u021b\u00e2nd \u00een tipografie, de unde veneau \u00eenapoi sub form\u0103 de \u0219palte care se ag\u0103\u021bau pe partea cealalt\u0103, ca s\u0103 venim noi s\u0103 le lu\u0103m, s\u0103 ne facem corectura \u0219i s\u0103 le punem \u00eenapoi, \u00een alt r\u00e2nd de c\u00e2rlige de unde se \u00eentorceau la tipografie. Era locul unde, chiar dac\u0103 nu se afla nimeni la birourile din \u00eenc\u0103pere, avea loc astfel mi\u0219care continu\u0103. Iar, \u00een modul acesta mai puteau chiuli \u0219i cei de la secretariatul de redac\u021bie, comandantul cu autoritate poli\u021bist\u0103 v\u0103z\u00e2nd mi\u0219care c\u00e2nd \u00eentorcea capul de la masa lui de bodeg\u0103.<\/p>\n

Pentru c\u0103 patronul nostru era din fire convins c\u0103 numai el poate s\u0103 tri\u0219eze, iar vigilen\u021ba lui perfid\u0103, cu toate metodele de infiltr\u0103ri \u0219i turn\u0103torie, trebuia s\u0103 \u0219tie tot despre cei din subordine care l-ar fi putut tri\u0219a. Adus de import din cealalt\u0103 parte a regiunii de partid, cum era obiceiul pentru a disloca oamenii \u0219i a face s\u0103 nu mai func\u021bioneze vechile r\u0103d\u0103cini, avea poli\u021bismul \u00een s\u00e2nge ca to\u021bi acei \u0219efi obi\u0219nui\u021bi s\u0103 dea ordine b\u0103t\u00e2nd cu crava\u0219a \u00een propriul car\u00e2mb sau cum erau \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 se comporte, prin cursuri de ne\u00eencredere \u00een semeni, liderii bol\u0219evici. Iar dup\u0103 ce, din partea celor de la Dun\u0103re pe care-i terorizase cu dictatura \u0219i suspiciunile lui, i-a venit o turn\u0103torie abil redactat\u0103 despre modul cum conlucrase cu nem\u021bii \u0219i \u201eorganele regionale\u201d l-au dat jos, chiar la poli\u021bia portului a ajuns, organiz\u00e2nd controale \u0219i provoc\u00e2nd turn\u0103torii pentru a-i prinde pe salahorii care ciupeau ceva din vam\u0103, sau rujarii care \u00ee\u0219i legau \u0219ireturile peste marginea de jos a pantalonilor, umpl\u00e2nd cracii cu cereale din ce-nc\u0103rcau sau desc\u0103rcau, de-\u0219i mi\u0219cau picioarele ca pe ni\u0219te saci \u00eempin\u0219i c\u00e2te unul \u00eenainte.v.u.<\/p>\n

\u0218eful nostrum narinar \u00eenr\u0103it, despre care vorbeam Avea oarece sinceritate de pahar fa\u021b\u0103 de un singur om, \u0219i nu pentru c\u0103 ar fi avut \u00eencredere, c\u0103 nu era \u00een stare de a\u0219a ceva. Acela era Nea Mircea M\u0103rcoi, poet nonconformist de cultur\u0103 fin\u0103, abrutizat \u00een milit\u0103ria tran\u0219eelor, r\u0103zboiului, prizonieratului \u0219i trecerii for\u021bate \u00een rezerv\u0103. \u00ce\u0219i c\u00e2\u0219tiga p\u00e2inea ca publicist cu pan\u0103 rapid\u0103 pe care Vasilescu nu-l putea trece pe la cadre ca s\u0103-l angajeze, dar \u00eel \u021binea colaborator frecvent\u00e2nd cu el cam acelea\u0219i bodegi \u0219i, uneori, accept\u00e2ndu-l la masa sa unde \u00eei dicta vreo trei fraze banale \u00eenscrise-n carnetul cu care se ducea s\u0103 ia instruc\u021biuni de la partid, din propozi\u021biile neterminate ale c\u0103rora Nea Mircea f\u0103cea articolul de fond prin care redactorul- \u0219ef, semn\u00e2ndu-l ap\u0103sat, d\u0103dea linia de atac a ziarului. Nea Mircea scria \u0219i bine \u0219i repede iar, uneori, n-avea nici m\u0103car cele dou\u0103-trei fraze de la Vasilescu, el venind de acas\u0103 cu c\u00e2teva articole gata scrise \u00een timp ce-\u0219i contracara insomniile \u0219i primind de la \u0219ef, drept r\u0103splat\u0103, coniacul de diminea\u021b\u0103 \u2013 du\u0219ca ce regleaz\u0103 ritmul de via\u021b\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-i pe cei trezi\u021bi mahmuri s\u0103 se simt\u0103 mai \u00een voia lor la \u00eenceput de zi nou\u0103. Dar asta nu-nsemna c\u0103 bossul era chiar generos: onorariul pentru articolul ales a fi de fond \u00eel \u00eencasa el, lui Nea Mircea r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i numai celelalte, plus micul bac\u0219i\u0219 \u00een b\u0103utur\u0103, plus certitudinea c\u0103, astfel, el, colonel scos \u00een rezerv\u0103 ca posibil reac\u021bionar care scrisese versuri despre eroismul rom\u00e2nilor la Cotu Donului \u0219i Stalingrad, era acceptat colaborator la ziarul oficial al regiunii. Doar doi se bucurau de regimul acesta – de scribi secre\u021bi ai articolelor marelui redactor-\u0219ef; unul \u00eens\u0103 mult mai cu precau\u021bie la ale sale \u0219i numai cu pseudonim, pentru c\u0103 numele lui adev\u0103rat era Agarici. Celebrul Agarici, pilot de v\u00e2n\u0103toare pornit \u201eca s\u0103 v\u00e2neze bol\u0219evici\u201d. \u00cen vreme ce Nea Mircea, avea scriitura mai rapid\u0103 \u0219i mai inspirat\u0103, dar nu beneficiase de o at\u00e2t de mare faim\u0103 sub comanda antonescian\u0103, fiind cunoscut numai \u00een cercurile poetice unde luase un mare premiu : Premiul de poezie al anului 1943 pentru volumul \u201eCu Ion v\u00e2n\u0103tor de munte<\/em>\u201d care fusese pus sub interdic\u021bie, printre cele de ars \u00een pia\u021ba public\u0103. Al treilea din genera\u021bia lor, l-am pomenit mai \u00eenainte, era Dimitrie Stelaru, care fugise din Bucure\u0219ti de frica cenzurii de unde furase o stampil\u0103 pun\u00e2nd-o pe spaltul unei poezii ce-i fusese respins\u0103 din apari\u021bia unui grupaj.<\/p>\n

De la Nea Mircea am aflat \u0219i de ce \u0219i c\u00e2t de m\u00e2ndru era Vasilescu de preg\u0103tirea sa pentru a conduce diverse echipaje, consider\u00e2ndu-se c\u0103pitan de vapor prin voca\u021bia de a \u0219ti s\u0103 nu ierte oamenii pe care-i conduce, fapt pentru care partidul \u00eei d\u0103dea acum tot func\u021bii de conducere. Pentru c\u0103 un echipaj este echipaj oriunde se depune o munc\u0103 pe care cineva o conduce \u0219i al\u021bii o execut\u0103, indiferent c\u0103 e vorba de marinari, de hamali de port sau de scribi din \u0103\u0219tia de la fi\u021buici de propagand\u0103, adev\u0103rata calificare ne fiind a lor ci a comandantului care \u0219tie s\u0103 domine \u0219i s\u0103 pedepseasc\u0103, s\u0103 le-arate c\u0103 vede tot, aude tot, afl\u0103 tot, observ\u0103 tot, \u00ee\u021bi stoarce sufletul tot ca s\u0103 \u0219tii c\u0103 el te m\u00e2nuie\u0219te \u0219i sub ordinele lui te afli… P\u0103i ce, altfel cum ar fi putut el dirija echipaje formate de adun\u0103tur\u0103 din ce g\u0103se\u0219ti m\u00e2n\u0103 liber\u0103 de lucru prin porturi, completat\u0103\u00a0 cu concesii fa\u021b\u0103 de caractere \u0219i n\u0103ravuri ur\u00e2te atunci c\u00e2nd nu g\u0103se\u0219ti om indicat pentru meseriile fixe pe care le presupune nava, sau c\u00e2nd n-ai cum s\u0103-l pl\u0103te\u0219ti prea bine, sau vrei s\u0103-\u021bi r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i \u021bie ceva din ce tocme\u0219ti cu armatorii ca salarii \u0219i hran\u0103 pentru echipaj. Trebuie s\u0103 fii \u0219i calculat \u0219i \u0219mecher \u0219i neiert\u0103tor ca s\u0103 domini ni\u0219te oameni ce nu se cunosc prea bine nici ei \u00eentre ei, sau se cunosc numai din cr\u00e2\u0219mele lumpene ale porturilor pe unde perind\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103sesc vreun angajament. Ca s\u0103 evi\u021bi vreo nemul\u021bumire a lor manipulat\u0103 c\u0103tre al\u021bii, s\u0103 pedepse\u0219ti prompt nesupunerea, s\u0103 nu-i la\u0219i s\u0103 te \u0219antajeze c\u00e2nd ai nevoie de priceperea lor \u0219i pe vas s\u0103 fie lini\u0219te, disciplin\u0103, comand\u0103 unic\u0103. E o via\u021b\u0103 dur\u0103 care te oblig\u0103 pe unii s\u0103-i debarci \u00een primul port alung\u00e2ndu-i, pe al\u021bii s\u0103-i mome\u0219ti s\u0103 le ia locul dar s\u0103 nu mai cr\u00e2cneasc\u0103 \u0219i, mai ales, tu s\u0103 tronezi pe puntea de comand\u0103, nimeni s\u0103 n-ajung\u0103 s\u0103 te invidieze sau s\u0103 te urasc\u0103 pentru modul cum o duci, ci\u00a0 f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 superioritatea e dreptul t\u0103u din toate punctele de vedere, chiar \u0219i \u021bin\u00e2nd pe puntea de comand\u0103 vreo muiere, dup\u0103 care t\u00e2njesc to\u021bi, dar nu-ndr\u0103zne\u0219te niciunul. S\u0103 nu-ndr\u0103zneasc\u0103 nimeni \u00een fa\u021ba ta; \u0103sta-i secretul ca s\u0103 te impui\u00a0 fa\u021b\u0103 de asemenea oameni de adun\u0103tur\u0103 \u0219i, pentru asta trebuie s\u0103 uzezi de toate mijloacele poli\u021biste: supraveghere, tras cu urechea, cultivat turn\u0103tori \u0219i pus intermediari duri care s\u0103-\u021bi fie slugi credincioase. A\u0219a c\u0103, pentru el, redac\u021bia noastr\u0103 care avea ni\u0219te condeieri mode\u0219ti sau chiar veleitari, era floare la ureche; iar condusul de la c\u00e2rcium\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 nu se mai \u0219tia de cine erau scrise articolele trimise de acolo, unde-\u0219i aducea colaboratori ce nu erau salaria\u021bii ziarului, era \u0219i un fel de distan\u021bare care-i p\u0103stra rangul.v.u.<\/p>\n

Asta era prima parte din motivarea pe care Nea Mircea i-o reproducea sau i-o rezuma. F\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 neap\u0103rat c\u0103 \u0219i-o \u00eensu\u0219e\u0219te, dar f\u0103c\u00e2nd, \u00een discu\u021biile noastre de cafenea cu care ne continuam cenaclul, anumite considerente care o \u00eendrept\u0103\u021beau. De unele, eram \u0219i noi convin\u0219i, ca tineri aspiran\u021bi \u00een ale literaturii care \u00eenv\u0103\u021bam s\u0103 facem observa\u021bii psihologice \u0219i s\u0103 studiem psihologii, s\u0103 constat\u0103m realit\u0103\u021bi sociale \u0219i s\u0103 ajungem la considerente de psihologie social\u0103, a\u0219a cum se \u00eenv\u0103\u021ba pe vremea aceea temeinic, chiar la lec\u021biile de literatur\u0103 \u00een care romanele pe care le analizam presupuneau o structur\u0103 artistic\u0103 bazat\u0103 pe rigori echivalente contrapunctului, sau legilor perspectivei; specia roman nu era \u00eenc\u0103 o nebunie \u00een care po\u021bi divaga cum vrei, ci se \u00eemp\u0103r\u021bea, academic \u00een categorii precum romanul psihologic, social, istoric, romantic-adolescentin, rural-urban, etc. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: profesorii no\u0219tri de literatur\u0103 bine forma\u021bi exemplificau temeinicia unei atari\u00a0 structur\u0103ri literare prin c\u00e2te un arhetip chiar \u00een genera\u021bia activ\u0103 de scriitori precum Rebreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Gib Mih\u0103escu, Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Ion Ag\u00e2rbiceanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gala Galaction, etc. cu coresponde\u021bele lor \u00een str\u0103in\u0103tate la Dikens \u0219i Bernard Shaw, Tolstoi \u0219i Dostoievski, Mark Twain \u0219i Hemingway, Zola, Flaubert \u0219i\u00a0 Proust, Thomas Mann \u0219i Feuchtvanger, D\u2019Annunzio \u0219i Papini, Ibsen \u0219i Knut Hamsun, Sienkievicz, Unamuno, Kafca… Ace\u0219ti profesori de care am avut noroc, \u00eei predau ca atare pe ace\u0219ti autori complec\u0219i, f\u0103c\u00e2nd distinc\u021bia \u00eentre literatura lor \u0219i alte romane care erau strict de ac\u021biune, fie c\u0103 era poli\u021bist\u0103 sau amoroas\u0103 dar, oricum, catalogate deasupra duzinelor de literatur\u0103 comercial\u0103 precum \u201edox\u201d-urile, romanele de cinci lei, romanele de cincisprezece lei, ce se scriau \u00een serie de c\u0103tre autori care aveau bunul sim\u021b s\u0103 se ascund\u0103 sub pseudonime (uneori nume str\u0103ine sau glume\u021b improvizate precum: EDGAR V\u0102LAS CUBINE) \u0219i se tip\u0103reau pe h\u00e2rtia cea mai proast\u0103, capsat\u0103 \u00een grab\u0103 cu coperte de carton inferior, fu\u0219erite tipografic a\u0219a cum fuseser\u0103 \u0219i literar. Se vindea \u0219i aceast\u0103 maculatur\u0103 dar prezen\u021ba ei era jenant\u0103 mai sus de frizerii, lustragerii \u0219i alte stabilimente asem\u0103n\u0103toare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, nu numai c\u0103 asemenea c\u0103r\u021bi au \u00eenvins, favorizate fiind de comer\u021bul literar \u00een ni\u0219te mari limbi de circula\u021bie \u0219i \u00een condi\u021bii grafice tot mai pompoase, ci am ajuns, chiar \u0219i \u00een importante \u021b\u0103ri de tradi\u021bie cultural\u0103, s\u0103 fim ferici\u021bi ast\u0103zi dac\u0103 vedem pe cineva c\u0103 mai cite\u0219te, chiar \u0219i a\u0219a ceva.<\/p>\n

\u00cen cadrul unor asemenea considera\u021bii, sigur c\u0103-l puteam \u00eencadra pe \u0219eful nostru la categoria micilor duri dictatoriali hr\u0103nindu-se cu pl\u0103cerea domin\u0103rii \u0219i pedepsirii altora; zbiri perfizi f\u0103cu\u021bi de \u0219i pentru un mediu lumpen \u0219i cosmopolit de rela\u021bii superficiale, \u0219mecheroase cel mult, dar nu de mare confiden\u021b\u0103 ca-n categoriile stabile de la \u021bar\u0103, din localit\u0103\u021bile mici, chiar din mahalalele lucr\u0103torilor sedentari, unde liderii se selec\u021bioneaz\u0103 dup\u0103 calit\u0103\u021bi umane \u0219i nu de sfidare a lor. Un mediu de neglijare a semenului \u0219i de urm\u0103rire egoist\u0103 a unor interese, provenite din regimul dur \u00een care obi\u0219nuiau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103; \u0219i cu r\u0103bufniri de cealalt\u0103 parte – a veseliei \u0219i spiritului acid, c\u00e2nd d\u0103deau de-un liman cu petrecere. Un mediu cu oarecari preten\u021bii, deoarece se \u00eenv\u00e2rteau bani mai mul\u021bi \u0219i posibilit\u0103\u021bi de ciubucuri mai mari dec\u00e2t \u00een alte medii, deci \u0219i posibilit\u0103\u021bi de \u00een\u0219el\u0103ciune mai mari; o via\u021b\u0103 nesincer\u0103 \u0219i cu lovituri sub centur\u0103 \u0219i cu simpatice explozii exibi\u021bioniste \u00een localurile publice unde se petrecea, ceea ce f\u0103cea din ei o lume mai alert\u0103 ca inteligen\u021b\u0103, cu promptitudine de replic\u0103, cinism glume\u021b sau umor cinic, glazur\u0103 de indivizi umbla\u021bi prin lume \u0219i spoiala unei anume parveniri, dar \u0219i cu mai mult\u0103 r\u0103ceal\u0103 sufleteasc\u0103, f\u0103r\u0103 sentimente temeinice, obliga\u021bii morale sau \u00eencredere reciproc\u0103, favoriz\u00e2nd parvenirea unor caractere dubioase; a\u0219a, ca \u00eentre oameni care se vedeau rar, sau \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, mai mult \u00een func\u021bie de \u00eemprejur\u0103ri dec\u00e2t de leg\u0103turi sociale. Un mod glume\u021b exterior care le d\u0103dea farmec \u0219i un fel de goliciune sufleteasc\u0103 a r\u0103celii nesentimentale\u00a0 care, \u00eentr-o anumit\u0103 lume mai cinic\u0103 a condus la acel \u201ehow do you do?\u201d \u2013 \u00eentrebare la care, dac\u0103 faci prostia s\u0103 r\u0103spunzi \u00eentr-adev\u0103r ce faci, consta\u021bi c\u0103 e\u0219ti ridicol pentru c\u0103 pe nimeni nu intereseaz\u0103 lucrul acesta.<\/p>\n

Dar \u00eentrebarea care se punea privea cariera lui \u00een marina fluvial\u0103 \u0219i nu \u00een cea maritim\u0103, fiindc\u0103 nu ne era limpede dac\u0103 se putea vorbi de prea multe asem\u0103n\u0103ri; de aceea\u0219i \u00eendep\u0103rtare de \u021b\u0103rmuri care impune \u00a0echipajului legile m\u0103rii, de existen\u021ba comun\u0103 \u00een izolarea pe care o constituie un vapor transoceanic, de exemplu. Aceste tr\u0103s\u0103turi care\u00a0 justificau \u00een\u0103sprirea sufletului sub v\u00e2ntul oceanelor, veneau din povestea clasic\u0103 a modului cum se formau \u0219i cum se completau echipajele pe vremuri, c\u0103pitanul p\u0103str\u00e2nd la bord doar c\u00e2\u021biva oameni de baz\u0103 \u0219i angaj\u00e2nd restul doar c\u00e2nd avea comanda ferm\u0103 \u0219i scopul c\u0103l\u0103toriei pentru care primea misiunea sau contractul respectiv. Atunci, da: el \u00ee\u021bi era \u0219i st\u0103p\u00e2n \u0219i judec\u0103tor \u0219i temnicer; \u00ee\u021bi putea decide soarta pentru c\u0103 acceptase\u0219i s\u0103 mergi cu el \u00een valuri \u00eendep\u0103rtate de\u00a0 legile lumii unde oamenii \u00ee\u0219i au organizarea lor social\u0103. Oare e acela\u0219i lucru c\u00e2nd pe malurile fluviilor sau r\u00e2urilor se v\u0103d oamenii \u0219i a\u0219ez\u0103rile? – ne \u00eentrebam cu to\u021bii; iar Nea Mircea accepta odat\u0103 cu noi c\u0103 era vorba la omul acela \u0219i de vreo boal\u0103 personal\u0103 de \u0219efie, un carierism periculos prin suficien\u021ba cu care nu te \u00eentrebi c\u00e2t de morale \u00ee\u021bi sunt metodele \u0219i procedeele.v.u.<\/p>\n

Pentru c\u0103 istoria atotputerniciei c\u0103pitanului care, pe vasul s\u0103u – \u0219i nu oric\u00e2nd, ci atunci c\u00e2nd nu st\u0103 \u00een acostare \u2013 \u00eenlocuie\u0219te toate rangurile \u0219i atribu\u021biile autorit\u0103\u021bii materiale \u0219i morale, ca un mic despot pe puntea lui, nu numai cu echipajul, ci chiar asupra pasagerilor unui pachebot fa\u021b\u0103 de care se substituie \u00een tot ce \u00eenseamn\u0103 autoritate administrativ\u0103 p\u00e2n\u0103 la debarcarea \u00een portul de destina\u021bie, exist\u0103. Iar asupra marinarilor are chiar dreptul de a proceda manu-militari.<\/p>\n

Am v\u0103zut zeci de filme, mai ales cele de epoc\u0103, inspirate din pove\u0219tile marin\u0103riei, \u00een care c\u0103pitanul c\u0103s\u0103tore\u0219te, trimite la carcer\u0103, decide ra\u021biile, pune sub urm\u0103rire, impune \u021binuta, roste\u0219te rug\u0103ciunea de \u00eenmorm\u00e2ntare \u0219i are \u00eenc\u0103 multe alte asemenea atribu\u021bii pe care le exercit\u0103 numai personal, \u00een vreme ce problemele c\u00e2rmei \u0219i sextantului, ale c\u0103ilor \u0219i direc\u021biilor, care par a-i fi cele mai importante profesional, le poate \u00eemp\u0103r\u021bi cu c\u00e2rmaciul sau ofi\u021berul cu naviga\u021bia. Dar asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103, pe termen limitat \u0219i f\u0103r\u0103 vreo ingerin\u021b\u0103 democratic\u0103 \u00een autocra\u021bia sa, el comand\u0103 o comunitate instabil\u0103, format\u0103 ad-hoc \u0219i aleatoriu, \u00een care nu mai e timp s\u0103 te ocupi de alte reguli sociale de convie\u021buire dec\u00e2t cele care \u021bin de comanda unic\u0103. Iar aceast\u0103 comand\u0103 unic\u0103 determin\u0103 mentalitatea pernicioas\u0103 a oamenilor care o au sau t\u00e2njesc dup\u0103 ea. Apoi, atunci c\u00e2nd e vorba de echipaj am v\u0103zut, mai ales \u00een filmele de aventuri, precipitarea cu care se formeaz\u0103 echipa, problema fiind a acoperirii posturilor cheie care presupun meserii sau \u00eendeletniciri diferite, dar \u0219i a salahoriei de punte sau de cal\u0103 unde, tocmai pentru c\u0103 angajezi la gr\u0103mad\u0103, te po\u021bi trezi, \u00eentr-adev\u0103r, cu orice necunoscut care, pe parcurs, \u00ee\u021bi face probleme. V\u0103z\u00e2nd diverse scene unde, \u00een atmosfera \u0219i a\u0219a aventurier\u0103 a porturilor \u0219i speluncilor lor \u00een care mi\u0219un\u0103 personaje cu tot felul de probleme, c\u0103pitanul \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te la o mas\u0103 un cunoscut, cu care a mai lucrat, dar nu cine \u0219tie ce \u0219i, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i-l secund \u00eencep s\u0103 strige dup\u0103 alte meserii de care au nevoie: nostrom, c\u00e2rmaci, buc\u0103tar, cambuzier, ma\u0219ini\u0219ti \u0219i oameni de punte, etc, etc, v\u0103z\u00e2nd cum, \u00een dou\u0103 ore, echipajul format \u00eencepe aprovizionarea, portuarii care au lucrat p\u00e2n\u0103 atunci la \u00eenc\u0103rcare \u00ee\u0219i termin\u0103 treaba, vezi \u0219i mai bine c\u0103 rela\u021biile care se stabilesc sunt de la v\u0103taf la zilier, iar ceea ce decurge de aici se va repeta pe parcursul c\u0103l\u0103toriei dac\u0103 nu cumva, unul care-i prea de belea e debarcat \u00een primul port, iar altul care nu suport\u0103 corvoada impus\u0103, a\u0219teapt\u0103 el primul port spre a sc\u0103pa. Dac\u0103 aceste aventuri au, ca majoritatea, \u0219i condiment\u0103ri cu piraterie, dac\u0103 m\u0103rfurile transportate sau destina\u021biile lor sunt ap\u0103sate de un anume secret, dac\u0103 direc\u021biile de navigare pun \u0219i ele semne de \u00eentrebare, atunci clar lucru c\u0103 te po\u021bi a\u0219tepta s\u0103-\u021bi fie \u0219i infiltra\u021bi anumi\u021bi oameni care, \u00een anumite situa\u021bii pericliteaz\u0103 misiunea. \u0218i, atunci, clar c\u0103 m\u00e2na forte a c\u0103pitanului trebuie s\u0103 uzeze de toate mijloacele poli\u021biste mai secrete sau mai pu\u021bin secrete de supraveghere, ne av\u00e2nd \u00eencredere nici \u00een umbra sa. \u00cen atari condi\u021bii ale rela\u021biei umane, bine \u00een\u021beles c\u0103 se creaz\u0103 o anumit\u0103 psihologie a nesincerit\u0103\u021bii, suspiciunii, secretiz\u0103rilor f\u0103c\u00e2nd parte chiar \u0219i dintre cele mai fire\u0219ti rela\u021bii, form\u00e2nd o anume categorie uman\u0103 ceva mai dep\u0103rtat\u0103 legilor morale desf\u0103\u0219urate pe uscat, solidaritatea fizic\u0103, \u00een fa\u021ba furtunii sau a luptei ne presupun\u00e2nd \u0219i cealalt\u0103 solidaritate, cu sentimente de fr\u0103\u021bietate \u0219i interes comun de mare perspectiv\u0103 \u00een \u00eenfrumuse\u021barea omenirii \u0219i sfin\u021birea locului pe carte tr\u0103ie\u0219ti. Totul este episodic \u00een rela\u021bia uman\u0103, m\u0103rginindu-se la o deservire reciproc\u0103 pe timp limitat, f\u0103r\u0103 nevoia de consolidare a unor rela\u021bii interumane, cel mult pe o schem\u0103 de joc pe care trebuie s\u0103 o respec\u021bi doar at\u00e2ta vreme c\u00e2t stai la masa de joc \u0219i ai de-a face mai degrab\u0103 cu adversari dec\u00e2t cu parteneri. Pe care, poate, nici nu vei mai avea ocazia s\u0103-i \u00eent\u00eelne\u0219ti. Totul este, deci, sub semnul rece, mai pu\u021bin uman \u0219i mai mult conven\u021bional al unor episoade scurte de via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 alt\u0103 perspectiv\u0103 \u00een semnifica\u021bia social\u0103 ddec\u00e2t nesinceritatea, precau\u021bia, p\u00e2nda reciproc\u0103, nep\u0103sarea fa\u021b\u0103 de moralitatea rela\u021biilor, dorin\u021ba de a smulge c\u00e2t mai mult de la cel care nu te va mai vedea vreodat\u0103…v.u.<\/p>\n

Imi amintesc modul cum, nu neap\u0103rat pentru a comenta sau a b\u00e2rfi, ci chiar cu pl\u0103cere cenaclist\u0103 de analiz\u0103 literar\u0103 noi puneam \u00een c\u00e2ntar asemenea aspecte \u0219i tr\u0103geam concluzii ca \u0219i despre personajele din romanele lui Balzac pe care profesorii cei buni ni le a\u0219ezau pe masa de\u00a0 disec\u021bie. \u0218i f\u0103ceam asta cu at\u00e2ta pedanterie provenit\u0103 din veleitatea de a ne forma ca anali\u0219ti capabili de a interpreta personajul \u00eenc\u00e2t, Nea Mircea, poet sentimental \u0219i vis\u0103tor c\u00e2nd nu scria editorialele despre drepturile\u00a0 \u0219i succesele clasei muncitoare, se plictisea pun\u00e2ndu-ne la punct:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Da mai da\u021bi-l, m\u0103, \u00een m\u0103-sa; e \u0219i \u0103sta un mic parvenit c\u0103ruia \u00eei place puterea!…<\/p>\n

Cam a\u0219a ar trebui s\u0103 spunem \u0219i noi despre fostul pre\u0219edinte care a spurcat Cotrocenii cu asemenea n\u0103ravuri \u0219i s\u0103 nu-i mai d\u0103m aten\u021bie l\u0103s\u00e2ndu-l s\u0103 se zv\u00e2rcoleasc\u0103 \u00een suc propriu. Dar nu ne las\u0103 el, originalitatea mesajului const\u00e2nd \u00een schimbarea macazului cu un cameleonism de 180 de grade, dac\u0103 acestea or fi marc\u00e2nd antipodul comportamentului dinainte sau maximul labilit\u0103\u021bii psiho-morale.<\/p>\n

Pentru c\u0103, dup\u0103 ce l-am v\u0103zut timp de dou\u0103 legislaturi cum \u00ee\u0219i construia cu \u00eend\u00e2rjire ceea ce \u00eei lipsea din vechiul regim \u00een care comandase\u00a0 (indiferent ce comandase el \u0219i c\u00e2t\u0103 \u00eentindere \u00eei avea comanda) pe baza suspiciunii, turn\u0103toriilor \u0219i imoralit\u0103\u021bii sistemului securist de \u00eenvr\u0103jbire, ur\u0103 \u0219i dela\u021biune, dup\u0103 ce a luat denumiri din structura statului democrat-european \u0219i le-a dat con\u021binut corespunz\u0103tor gol\u0103niilor lui de portuar bol\u0219evic, dup\u0103 ce ne-a demonstrat perseveren\u021ba de a reface ceea ce \u0219tia el ca sistem de via\u021b\u0103 om-contra om \u0219i a realizat, dac\u0103 nu un \u00eentreg regim asem\u0103n\u0103tor, m\u0103car un\u00a0 corolar sau un paleativ al aceluia, acum, c\u00e2nd nu-l mai are \u00een m\u00e2n\u0103, s-a g\u0103sit ca tocmai el s\u0103 tune protest\u00e2nd \u0219i s\u0103 conteste ceea ce a \u00eencurajat mai mult.<\/p>\n

Asta, chiar dac\u0103 nu ne pune pe g\u00e2nduri, ne oblig\u0103 s\u0103 apreciem ra\u021bional \u0219i s\u0103 evalu\u0103m realist (a\u0219a cum se procedeaz\u0103 \u0219i \u00een articolul lui Adrian Severin), \u00een ce m\u0103sur\u0103 sistemul, stabilit de un om despre al c\u0103rui caracter malefic nu mai avem ce discuta, are vreo leg\u0103tur\u0103 cu democra\u021bia real\u0103, cu nevoile noastre de afirmare ca societate modern\u0103 \u0219i cu imperiosul semnal de alarm\u0103 a multor c\u0103i gre\u0219ite pe care ne afl\u0103m fa\u021b\u0103 de aspira\u021biile unui cu adev\u0103rat stat de drept pe care le-am avut. Deoarece, cu unele ajust\u0103ri caracteristice epocii, lumea porturilor din care provine B\u0103sescu era aceea\u0219i, ocup\u00e2nd acela\u0219i loc \u00een universul afacerilor dubioase, a intereseleor ascunse, a concuren\u021bei acerbe \u0219i a altor tr\u0103s\u0103turi care fac altceva din omul tr\u0103itor \u00een numele binelui: \u00cei modific\u0103 at\u00e2t condi\u021bia c\u00e2t \u0219i starea moral\u0103 \u00eentr-un mod \u00een care \u00een loc de \u201emodificare\u201d am putea folosi \u201e siluire\u201d, \u201est\u00e2lcire\u201d, \u201estr\u00e2mbare\u201d, \u201edeteriorare\u201d, etc. Iar zidul Berlinului, care se \u00eentindea oriunde peste m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri, accentua pentru ai no\u0219tri lucrul acesta diferen\u021biindu-i de cet\u0103\u021benii din societatea obi\u0219nuit\u0103. Pentru c\u0103, de dou\u0103 ori mai mult dec\u00e2t ace\u0219tia, marinarii verifica\u021bi spre\u00a0 a putea \u201eie\u0219i afar\u0103\u201d erau \u00eenfunda\u021bi \u00een lumea suspiciunii, a turn\u0103toriei \u0219i p\u00e2ndei reciproce. \u00cen schimb, \u00a0cel pu\u021bin tot de dou\u0103 ori mai mult, beneficiau de unele avantaje ale posibilit\u0103\u021bii de a circula \u00eentre dou\u0103 lumi diferite, cu dou\u0103 sisteme economice diferite \u0219i cu valori total diferite at\u00e2t \u00een aprecierea omului, c\u00e2t \u0219i a posibilit\u0103\u021bilor sale de c\u00e2\u0219tig. \u00a0\u0218i, bine-n\u021beles, pe deasupra, la noi, adic\u0103 \u00een \u201elag\u0103rul\u201d nostru care era al \u201ep\u0103cii \u0219i socialismului victorios\u201d, cu m\u00e2na lung\u0103 a securit\u0103\u021bii, care \u00een afara obliga\u021biilor teroriste ale luptei de clas\u0103, putea s\u0103 te ajute dac\u0103 deveneai omul ei, s\u0103 te \u00eenfunde dac\u0103 o dezam\u0103geai, sau s\u0103 te exclud\u0103 social dac\u0103 nu erai \u00een ton cu ea, adapt\u00e2ndu-te la acel cinic concept c\u0103 fiecare trebuie s\u0103 fie turn\u0103torul celuilalt. Mai ales \u00eentr-un asemenea mediu de mici colectivit\u0103\u021bi care trebuiau s\u0103-\u0219i manifeste vigilen\u021ba fa\u021b\u0103 de capitalismul putred cu care aveau de-a face mult mai mult \u0219i mult mai direct dec\u00e2t restul popula\u021biei \u021b\u0103rii. V.u.<\/p>\n

E normal ca, dintr-un asemenea mediu de formare, plus semnele atavice reprezent\u00e2nd cine \u0219tie ce sechele personale de pe vremea c\u00e2nd f\u0103cea bi\u0219ni\u021b\u0103 cu produse duse \u0219i aduse pe sub m\u00e2n\u0103, cum \u00eel dezv\u0103luie \u00een ultima vreme informa\u021bia despre vechile rela\u021bii cu c\u0103pit\u0103nia portului din Tartus, ajung\u00e2nd la Cotroceni, el a conferit palatului o parte din tr\u0103s\u0103turile sale.<\/p>\n

Cultiv\u00e2ndu-\u0219i \u00een continuare s\u00e2ngele rece pe care l-a avut \u00eentotdeauna contrabanda, ajuns \u00eentr-un alt mediu, exact ca redactorul meu \u0219ef de pe vremuri, omul a sim\u021bit nevoia de a practica ceea ce \u0219tia mai bine: suspiciunea \u0219i diversiunea \u00een scopul unor mai ascunse interese personale \u0219i, mai ales, un sistem (\u00een aparen\u021b\u0103 nou, democratic) prin care s\u0103-\u0219i asigure aceast\u0103 pl\u0103cere. Ca s\u0103 n-o mai lungim, pentru persoana care, \u00eentr-o prim\u0103 jum\u0103tate de via\u021b\u0103, s-a format \u0219i a beneficiat de sistemul existen\u021bei unei institu\u021bii at\u00e2t de p\u0103rtinitoare prin \u00eens\u0103\u0219i rostul ei cum era securitatea – \u00eensum\u00e2nd nu doar poli\u021bia politic\u0103 ci av\u00e2nd la un loc cu ea \u0219i instrumentul coercitiv al urm\u0103ririi judiciare \u0219i instrumentul de sp\u0103lare a creierelor din sistemul penitenciar – era unicul instrument cu adev\u0103rat util \u0219i indispensabil oric\u0103rei dorin\u021be de dominare totalitarist\u0103. \u0218i, cu cinic\u0103 demagogie, a construit prin toate eforturile sale, cum am spus, m\u0103car un paleativ la a\u0219a ceva, care s\u0103-i fie c\u00e2t mai bine subordonat.<\/p>\n

Ca tr\u0103itor \u00eentr-o Rom\u00e2nie \u201eprezidat\u0103\u201d de B\u0103sescu \u0219i condeier care, pe parcursul celor zece ani am \u0219i consemnat \u00een articole, polemici, pamflete unele dintre actele antidemocratice \u0219i tendin\u021bele de instituire a unui sistem de avantajare poli\u021bist\u0103 a intereselor personale sau de grup pe care le reprezenta el, eu sunt convins ast\u0103zi de reaua credin\u021b\u0103 cu care \u201esistemul\u201d lui a impulsionat \u00een dezvoltarea unor institu\u021bii ale statului de drept, practici care s\u0103 semene cu posibilit\u0103\u021bile de dictatur\u0103 din trecut. Poate c\u0103, uneori, numai din instinct, dac\u0103 nu cu totul deliberat; din instinctul acela de om care prea s-a dedicat la via\u021ba lui unor practici securiste, pentru a putea renun\u021ba la ele. Poate c\u0103 nu \u00eentotdeauna a f\u0103cut-o chiar programatic; dar, de impulsionat, a impulsionat! Lua\u021bi numai lista particip\u0103rilor lui la bilan\u021burile institu\u021biilor centrale pe care nu le sc\u0103pa din m\u00e2n\u0103 \u0219i ve\u021bi vedea c\u0103 acestea nu erau nici din domeniul agriculturii, nici din domeniul dezvolt\u0103rii industriale, nici din cel al moderniz\u0103rii \u021b\u0103rii \u00een trasporturi sau construc\u021bii, ale mediului, ale culturii na\u021bionale, ale p\u0103durilor care, uite unde au ajuns! Nu-l interesau nici patronatele, prea pu\u021bin\u0103 aten\u021bie d\u0103dea sindicatelor, educa\u021bia nu reprezenta mai mult dec\u00e2t nivelul lui de cuno\u0219tin\u021be, pe medici \u00eei alunga din \u021bar\u0103, iar desfiin\u021barea spitalelor de c\u0103tre Boc a patronat-o. \u00cen schimb, nu era an s\u0103 nu \u021bin\u0103 discursuri diriguitoare, d\u0103t\u0103toare de linie pentru poli\u021bie, pentru justi\u021bie, pentru servicii, pentru ca ast\u0103zi, exager\u0103rile sau str\u00e2mb\u0103t\u0103\u021bile din aceste domenii s\u0103-i poarte amprenta …<\/p>\n

\u00cen plus, chiar \u0219i acum, dup\u0103 plecarea lui de la tribuna indica\u021biilor obligatorii (dar nu din interes na\u021bional ci \u00een scopul personal al de\u021binerii controlului), constat\u00e2nd continuarea inadverten\u021belor dintre scopul \u0219i modul de \u00a0func\u021bionare a unora dintre organismele \u0219i serviciile instituite astfel, am toate argumentele s\u0103 semnalez pericolul continu\u0103rii spiritului impus de el \u00een undergroundul acestor institu\u021bii. \u0218i s\u0103 afirm c\u0103, numai \u00een m\u0103sura \u00een care vor \u0219ti s\u0103 se debaraseze de acest spirit, activitatea lor curent\u0103 se va dovedi necesar\u0103 \u0219i propice societ\u0103\u021bii pentru a c\u0103rei cinstit\u0103 evolu\u021bie au fost \u00eenfiin\u021bate. Vor servi scopul real al dezvolt\u0103rii unei societ\u0103\u021bi democratice \u00een care respectul pentru bunul personal, ca \u0219i pentru bunul comun trebuie s\u0103 conduc\u0103 la o administra\u021bie de stat \u2013 garant al binelui comun \u0219i s\u0103 amendeze orice atac la adresa lui. V.u<\/p>\n

Ei bine, exprim\u00e2ndu-mi ca tot rom\u00e2nul \u00een democra\u021bie, asemenea nemul\u021bumiri pe care le-a\u0219 numi politicos\u00a0 \u201esechelele b\u0103siste \u00een func\u021bionarea unor institu\u021bii care ar trebui s\u0103 \u00eensemne mai mult pentru or\u00e2nduirea noastr\u0103\u201d, cine crede\u021bi c\u0103 vine s\u0103-mi dea dreptate?.. \u0218i cu ce vehemen\u021b\u0103?… \u0218i cu ce nevoie de protest fa\u021b\u0103 de ni\u0219te institu\u021bii pe care le-a cultivat vreme de zece ani?!…<\/p>\n

\u2019Mnealui!… \u2019Mnealui \u00een carne \u0219i oase\u00a0!… Ba, chiar \u0219i cu limbajul cel mai specific agresiunii mahalage\u0219ti cu care ne-a obi\u0219nuit. \u2019Mnealui tun\u0103 \u0219i fulger\u0103 \u00eempotriva unui sistem pe care l-a instituit propriu manu<\/em>, dar care acum, ne mai afl\u00e2ndu-se \u00een m\u00e2na sa, \u00eei aduce \u0219i \u2019mnealui prejudicii. Ba, chiar mai mult, amenin\u021b\u0103\u00a0: ca o ma\u0219in\u0103rie pornit\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 o mai po\u021bi opri. Amenin\u021b\u0103 a nu se mai l\u0103sa c\u00e2rmuit\u0103 cu direc\u021bionare numai \u00eempotriva adversarilor \u2019mnealui ci a-i trata cu aceea\u0219i moned\u0103 chiar pe apropia\u021bii s\u0103i, devenind o amenin\u021bare la soarta acoli\u021bilor, dac\u0103 nu cumva, chiar \u0219i a \u2019mnealui personal.<\/p>\n

\u0218i e at\u00e2t de vehement, b\u0103iatu, \u00eempotriva ucenicului vr\u0103jitor care i-a sc\u0103pat din m\u00e2n\u0103 iar acum ar putea chiar s\u0103 se-ntoarc\u0103 \u00eempotriva lui, \u00eenc\u00e2t nu m-ar mira, c\u00e2nd i-o ajunge cu\u021bitul mai la os, s\u0103-i acuze el, pe cei pe care i-a creat, de practici securiste.<\/p>\n

Omul \u0103sta nu are nici demnitate, nici ru\u0219ine\u00a0! Nu are nici m\u0103car, \u00een propriul s\u0103u interes, m\u0103sura de a-\u0219i da seama c\u0103 se coboar\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u00een ridicol \u0219i c\u0103 televiziunile care \u00eenc\u0103 \u00eel preiau, o fac din motivul perfid al ratingului. Pe care el \u00eel mai are, asemenea acelor dame bine trecute ca v\u00e2rst\u0103, care prefer\u0103 s\u0103 se fac\u0103 de belea \u00een public, numai s\u0103 \u0219tie lumea de ele. Se aga\u021b\u0103 de aceast\u0103 prezen\u021b\u0103 pe sticl\u0103 prin care \u00ee\u0219i etalau c\u00e2ndva nurii ca s\u0103 g\u0103seasc\u0103 suporteri pentru opera\u021bii cu silicoane, tocmai pentru c\u0103 n-au fost la vremea lor ni\u0219te normale familiste care s\u0103-\u0219i poat\u0103 vedea ast\u0103zi de scutecele nepo\u021bilor.<\/p>\n

Societatea de atunci, de la \u00eenceputurile mele gazet\u0103re\u0219ti, chiar dac\u0103 toat\u0103 spuza se tr\u0103gea pe turta comuni\u0219tilor, l-a trimis pe marinarul n\u0103r\u0103vit \u00een suspiciune \u0219i poli\u021bism, de la prezen\u021ba \u00een pres\u0103 la derbedeii \u0219i contrabandi\u0219tii cu care avea de-a face poli\u021bia portului. Dar gazetarii sub acoperire de la televiziunile de ast\u0103zi nu au demnitatea de a face front comun pentru a nu-i mai l\u0103sa \u0103stuia abjec\u021biile pe sticl\u0103. Din nefericire, c\u00e2ntarul josniciei nu exist\u0103 \u00een materie de televiziune. \u0218i, atunci, el strig\u0103\u00a0; strig\u0103 sper\u00e2nd s\u0103 sperie legile de coerci\u021bie de care prsonal a uzat ca s\u0103-\u0219i anihileze adversarii.<\/p>\n

Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am avut vreme de zece ani \u00een fruntea \u021b\u0103rii un om care nu numai c\u0103 nu cunoa\u0219te istoria ca obiect ce se \u00eenva\u021b\u0103, dar n-a tras concluzii nici m\u0103car din istoria tr\u0103it\u0103. Fiindc\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103, la Constan\u021ba, se spune c\u0103 era ocupat \u00een zilele acelea cu distrugerea unor documente din dosarele securit\u0103\u021bii, B\u0103sescu avea o v\u00eerst\u0103 destul de matur\u0103 la momentul execu\u021biei lui Ceau\u0219escu, spre a-\u0219i da seama c\u0103 dictatorul pl\u0103tea astfel \u0219i \u00een virtutea legilor pe care, puternic fiind, le promulgase\u00a0: Dac\u0103 guvernarea lui, chiar autocrat\u0103 cum era, ar fi \u021binut seama de criteriile umaniste pe care le afirmase \u00een epoc\u0103 omenirea, atunci, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se dea mare reformator, dac\u0103 ar fi abolit pedeapsa cu moartea \u00een Rom\u00e2nia, oric\u00e2t de legal sau nelegal a fost tribunalul care l-a condamnat, nici \u00een cazul lui nu s-ar mai fi putut da sentin\u021ba de condamnare la moarte. A suferit, ca atare, consecin\u021bele propriului s\u0103u cod de legi.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103, \u0219i ast\u0103zi\u00a0: Degeaba strig\u0103 B\u0103sescu, iar noi ne manifest\u0103m oprobiul fa\u021b\u0103 de televiziunile care-i mai faciliteaz\u0103 manifestarea public\u0103 a gol\u0103niilor de port cu care ne-am obi\u0219nuit. Trebuie s\u0103 fie convins c\u0103, de legile \u00een vigoare nu va sc\u0103pa, chiar dac\u0103 el este cel care le-a promulgat.<\/p>\n

Pentru c\u0103, numai \u00een felul acesta, organismele de stat care aplic\u0103 Legea sau execut\u0103 prevederile ei, se vor debarasa de scopul pentru care \u2019mnealui le-a dat aten\u021bie \u0219i importan\u021b\u0103; se vor \u00eendep\u0103rta de scopurile spre care el le-a dirijat,\u00a0 \u00eencadr\u00e2ndu-se firesc \u0219i democratic \u00een sistemul onest pentru impunerea c\u0103ruia au datoria s\u0103 func\u021bioneze.<\/p>\n

Iar, \u2019mnealui, trebuie s\u0103 accepte cu stoicism ideea c\u0103, de intrat, a intrat la ap\u0103, chiar dac\u0103 nu i s-a-nt\u00e2mplat asta c\u00e2t\u0103 vreme a fost marinar. C\u0103, \u0219i dac\u0103 sufer\u0103 \u00eenc\u0103 amprenta dat\u0103 de el, ca s\u0103 fiin\u021beze, organismele de dreptate ale statului de drept, au obliga\u021bia s\u0103 se orienteze \u0219i asupra lui, iar asta nu se rezolv\u0103 prin faptul c\u0103 te dai mare r\u0103stindu-te la ele. \u00cen ultim\u0103 instan\u021b\u0103, chiar ar fi dovad\u0103 de patriotism din partea lui s\u0103 se predea singur: ar asigura \u021b\u0103rii un loc de seam\u0103 \u00een cartea recordurilor. Am fi unica \u021bar\u0103, democratic\u0103 (\u0219i nu dintre cele cu lovituri de stat unde se aresteaz\u0103 guvernele), care are \u00een paralel dou\u0103 organisme complete de guvernare: Unul \u00een libertate \u0219i la conducere, altul la p\u00e2rnaie \u0219i cu condamn\u0103ri definitive. Ar fi, dup\u0103 cum spuneam, o m\u00e2ndrie de performan\u021b\u0103 \u00een lumea democratic\u0103, a alegerilor libere. Pe care fostul pre\u0219edinte nu i-o poate refuza poporului s\u0103u. Pentru c\u0103 avem p\u00e2n\u0103 acum condamna\u021bi, sau \u00een curs de condamnare un prim-ministru, un num\u0103r de mini\u0219tri c\u00e2t Cabinetul plus c\u00e2teva rezerve, destui parlamentari ca s\u0103 constituie o Camer\u0103 cu reprezentare normal\u0103 – \u0219i nu exagerat\u0103 numeric precum cea\u00a0 condus\u0103 de Zgonea, edili locali \u0219i pre\u0219edin\u021bi de Consilii jude\u021bene c\u00e2t s\u0103 ocup\u0103m toate func\u021biile de autoritate local\u0103, plus toat\u0103 armata nev\u0103zut\u0103 a oamenilor de cas\u0103 care tr\u0103iesc de obicei \u00een complicitatea acestora. Un set complet din aceast\u0103 floare a \u021b\u0103rii, la fel de complet ca \u0219i cel din birourile titulare ale bugetului de stat, cunosc, tot pe banii no\u0219tri, zodia penalului \u0219i custodia regimului penitenciar. O singur\u0103 func\u021bie din Rom\u00e2nia nu e \u00eenc\u0103 reprezentat\u0103 acolo: Pre\u0219edintele.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103, dac\u0103 \u021bine c\u00e2t de pu\u021bin la \u021b\u0103ri\u0219oara lui, trebuie s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 e dator s\u0103 o fac\u0103. Chiar dac\u0103 protesteaz\u0103, chiar dac\u0103 acuz\u0103 \u0219i chiar dac\u0103 mai face rating la televizor, asta e inexorabil!<\/p>\n

Corneliu LEU<\/strong><\/p>\n

Ultimul articol primit de la Corneliu Leu, trimis spre publicare …<\/em><\/p>\n

Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 !<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2019MNEALUI, CA FIL\u0102 DINTR-UN JURNAL DE AMINTIRI – un punct de vedere mai mult literar – \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unul dintre tristele [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24151","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24151","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24151"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24151\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24154,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24151\/revisions\/24154"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24151"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24151"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}