{"id":24287,"date":"2015-06-22T14:24:01","date_gmt":"2015-06-22T14:24:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24287"},"modified":"2015-06-22T14:24:01","modified_gmt":"2015-06-22T14:24:01","slug":"tamara-gorincioi-basarabia-sangeranda-si-dupa-75-de-ani-de-la-anexiunea-sovietica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/06\/22\/tamara-gorincioi-basarabia-sangeranda-si-dupa-75-de-ani-de-la-anexiunea-sovietica\/","title":{"rendered":"Tamara Gorincioi: Basarabia s\u00e2nger\u00e2nd\u0103 \u0219i dup\u0103 75 de ani de la anexiunea sovietic\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/AFIS-DRAMA-BASARABIEI-wb.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-24288\" title=\"AFIS-DRAMA-BASARABIEI-wb\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/AFIS-DRAMA-BASARABIEI-wb-222x300.jpg\" alt=\"\" width=\"222\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/AFIS-DRAMA-BASARABIEI-wb-222x300.jpg 222w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/AFIS-DRAMA-BASARABIEI-wb.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 222px) 100vw, 222px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Impresii de la Conferin\u0163a \u015etiin\u0163ific\u0103 Interna\u0163ional\u0103 \u201e75 de ani de la anexarea de c\u0103tre URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei \u015fi \u0162inutului Her\u0163a \u2013 28 iunie 1940\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe c\u00e2nd la Bucure\u015fti apatrizi gen Boia sau Patapievici pun la \u00eendoial\u0103 nu numai r\u0103d\u0103cinile milenare ale \u00eenainta\u015filor geto-daci, dar \u015fi existen\u0163a actualei Rom\u00e2niei, Chi\u015fin\u0103ul trage clopotele, demonstr\u00e2nd c\u0103 nimic din ce-i rom\u00e2nesc nu piere. Astfel, pe 12-13 iunie, \u00een incinta Bibliotecii Municipale \u201eB.P. Ha\u015fdeu\u201d din Chi\u015fin\u0103u \u015fi-a desf\u0103\u015furat lucr\u0103rile Conferin\u0163a \u015etiin\u0163ific\u0103 Interna\u0163ional\u0103 \u201e75 de ani de la anexarea de c\u0103tre URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei \u015fi \u0162inutului Her\u0163a \u2013 28 iunie 1940\u201d \u015fi lansarea volumului \u201eDezmembrarea Rom\u00e2niei. Anexarea de c\u0103tre URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei \u015fi \u0162inutului Her\u0163a \u2013 1940\u201d (studiu \u015fi culegere de documente \u00eengrijite de Mihai Ta\u015fc\u0103 \u015fi Wolfram Niess, coordonator \u2013 dr. Vasile \u015eoimaru, designer S. Zam\u015fa; Editura Cartea Juridic\u0103, Ed. SEREBIA, 2015).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 mai bine de 200 de ani de la raptul Basarabiei din 1812 \u015fi 75 de ani de la cel din 28 iunie 1940, problema Basarabiei r\u0103m\u00e2ne un subiect tabu pentru oficialii de pe ambele maluri ale Prutului, de ea ocup\u00e2ndu-se \u00een continuare, cu mult\u0103 os\u00e2rdie, falsificatorii de h\u0103r\u0163i \u015fi de istorie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Neglij\u00e2ndu-se drama basarabenilor, se love\u015fte \u00een sufletul poporului rom\u00e2n ca ansamblu, dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani de \u00eenstr\u0103inare Basarabia continu\u00e2nd s\u0103 se zbat\u0103 \u00eentre rom\u00e2nism \u015fi rusificare, \u00eentre supravie\u0163uire \u015fi adev\u0103r istoric. \u00cen chiar timpul conferin\u0163ei interna\u0163ionale, la Chi\u015fin\u0103u, redevenit parc\u0103 centru de gubernie ruseasc\u0103, se s\u0103rb\u0103torea nestingherit, cu mult fast \u015fi penibile excese, Ziua Rusiei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Desf\u0103\u015furat\u0103 sub auspiciile Institutului de Studiul Arhivelor, Funda\u0163ia Cultural\u0103 \u201eMemoria\u201d, Filiala Arge\u015f, Institutul de Istorie Social\u0103 \u201ePro Memoria\u201d \u015fi Biblioteca Municipal\u0103 \u201eB.P. Ha\u015fdeu\u201d din Chi\u015fin\u0103u, cu participarea unor istorici notorii \u015fi personalit\u0103\u0163i din arealul rom\u00e2nesc, \u00eentre care Ioan Agrigoroaiei (Ia\u015fi), Anton Moraru, Nicolae Osmochescu, Anatol Petrencu, Ion \u015ei\u015fcanu, Mihai Ta\u015fc\u0103, Vasile \u015eoimaru, Elena Aram\u0103, Viorica Cem\u00e2rtan-Olaru, Romeo Cem\u00e2rtan, Gheorghe Palade, Daniela Buga, Vlad Pohil\u0103 (Chi\u015fin\u0103u), Lidia P\u0103dureac (B\u0103l\u0163i); Marian Zidaru (Constan\u0163a); Petre Dinescu (R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea), George Damian (Bucure\u015fti); Nicolai Mihailu\u0163a \u015fi Victor Savcenco (Odesa); Wolfram Niess (Germania), conferin\u0163a a scos \u00een vileag noi date dureroase \u015fi netratate privind consecin\u0163ele dezastruoase ale Pactului Molotov-Ribbentrop \u015fi ale Protocolului adi\u0163ional secret, alian\u0163a sovieto-nazist\u0103 \u015fi anexarea Basarabiei, Nordului Bucovinei \u015fi \u0162inutului Her\u0163a, principiul neretroactivit\u0103\u0163ii legilor \u015fi impunerea dreptului sovietic \u00een Basarabia dup\u0103 28 iunie 1940 etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 un tedeum oficiat de protoiereul Petru Buburuz \u00een memoria jertfelor ocupa\u0163iei sovietice, moderatorul conferin\u0163ei, dr. V. \u015eoimaru, a dat citire unui mesaj emo\u0163ionant din partea refugiatei basarabene, stabilit\u0103 \u00een Canada, dr. Lia Marian, care \u015fi-a exprimat speran\u0163a c\u0103 \u015fi aceast\u0103 conferin\u0163\u0103 va contribui la re\u00eentregirea celor doua maluri de Prut.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Un alt tulbur\u0103tor mesaj a venit de la Pite\u015fti, de la pre\u015fedintele Funda\u0163iei Culturale \u201eMemoria\u201d, Filiala Arge\u015f, coorganizator al manifest\u0103rii. Dr. prof. Ilie Popa \u015fi-a exprimat dorin\u0163a de a vedea desf\u0103\u015furarea cu succes a conferin\u0163ei \u015ftiin\u0163ifico-comemorative din capitala provinciei rom\u00e2ne\u015fti sacrificate \u00een vara anului 1940, invoc\u00e2nd conlucrarea pe care a avut-o cu un victimizat al sovietiz\u0103rii Basarabiei \u2013 Vadim Pirogan. Totodat\u0103, dl. Ilie Popa a invitat colegii basarabeni s\u0103 participle la o apropiat\u0103 conferin\u0163\u0103 consacrat\u0103 dezv\u0103luirii adev\u0103rului despre monstruosul experiment kominternist de la Pite\u015fti, \u00een primul deceniu de dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen cuv\u00e2ntul de inaugurare, Elena Butucel, vicedirector al BM \u201eB.P. Hasdeu\u201d, conf. univ. dr Vasile \u015eoimaru, coordonatorul proiectului \u201eRom\u00e2nii din jurul Rom\u00e2niei\u201d (ASEM), au salutat prezen\u0163a participan\u0163ilor la forum, amintind tuturor despre tragedia celor 75 de ani de durere, umilin\u0163ele \u015fi teroarea la care au fost supu\u015fi basarabenii, nord-bucovinenii \u015fi her\u0163enii, deport\u0103rile \u015fi alte chinuri ale popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe provocate de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile sovietice, foametea \u015fi refugiul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Mesaje de salut au adresat celor prezen\u0163i \u015fi membrii Comitetului organizatoric al conferin\u0163ei, Mihai Ta\u015fc\u0103, directorul Institutului de Studiul Arhivelor, \u015fi prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, pre\u015fedintele Institutului de Istorie Social\u0103 \u201ePro Memoria\u201d (USM), opin\u00e2nd c\u0103 este de datoria noastr\u0103 de a lua atitudine, de a spune adev\u0103rul despre cel mai odios pact care a trasat hotar pe Prut, de a sensibiliza opinia public\u0103 pentru a fi condamnate, de c\u0103tre organismele interna\u0163ionale consecin\u0163ele acestei c\u00e2rd\u0103\u015fii a doi dictatori ai sec. XX.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Istoricul Ion \u015ei\u015fcanu, prof. univ., dr. hab., \u00een alocu\u0163iunea sa \u201ePremise false, efecte dezastruoase: Pactul Molotov-Ribbentrop \u015fi Protocolul adi\u0163ional secret\u201d, a prezentat noi probe revelatoare privind impactul anex\u0103rii Basarabiei prin dezna\u0163ionalizare acerb\u0103 \u015fi jefuire, arest\u0103ri \u00een mas\u0103, deport\u0103ri, teroare psihologic\u0103, cenzur\u0103 etc. Basarabia a fost ocupat\u0103 la 28 iunie 1940 ca o consecin\u0163\u0103 direct\u0103 a Pactului Molotov-Ribbentrop, la care s-au ad\u0103ugat Nordul Bucovinei \u015fi \u0162inutul Her\u0163a, teritorii care nu erau men\u0163ionate \u00een Protocolul adi\u0163ional secret, dar nici nu au fost vreodat\u0103 \u00een Rusia, afirm\u0103 istoricul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre anexiunea sovietic\u0103 \u00een memoria colectiv\u0103 \u015fi \u00een dreptul interna\u0163ional a vorbit juristul prof. univ. dr. hab. Nicolae Osmochescu: \u201eNoi tendin\u0163e \u00een doctrina rus\u0103 de drept interna\u0163ional \u00een raportul drept interna\u0163ional-drept na\u0163ional\u201d. \u00cen opinia sa, negarea existen\u0163ei Protocolului adi\u0163ional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop este \u00een interesul multor politicieni ru\u015fi, dar \u015fi organisme interna\u0163ionale. Rezolu\u0163ia de condamnare a consecin\u0163elor Pactului Molotov-Ribbentrop, adoptat\u0103 de c\u0103tre Congresul Deputa\u0163ilor \u00een decembrie 1989, a servit drept catalizator al destr\u0103m\u0103rii Uniunii Sovietice. Negarea existen\u0163ei acestui document sau justificarea semn\u0103rii lui au menirea de a justifica perpetuarea hegemoniei fostei metropole \u00een spa\u0163iul postsovietic. Elitele politice ruse, Putin inclusiv, au avut de-a lungul timpului o atitudine schimb\u0103toare fa\u0163\u0103 de Pactul Hitler-Stalin. \u00cen 2009 Putin spunea c\u0103 \u00een\u0163elegerea dintre Hitler \u015fi Stalin a reprezentat \u201eo \u00een\u0163elegere pentru rezolvarea unei probleme pe seama altora\u201d. Pe atunci el credea c\u0103 Protocolul secret al Pactului Hitler-Stalin (prin care \u0162\u0103rile Baltice, o parte din Polonia \u015fi Basarabia urmau s\u0103 treac\u0103 \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a Uniunii Sovietice) a fost inacceptabil din punct de vedere moral, iar din punct de vedere politic a fost lipsit de sens, d\u0103un\u0103tor \u015fi periculos. Recent, pre\u015fedintele Rusiei, Vladimir Putin, consider\u0103 c\u0103 nu au existat probleme \u00een Pactul de neagresiune Molotov-Ribbentrop, semnat de URSS cu Germania nazist\u0103 \u00een 1939, acord care a condus la al Doilea R\u0103zboi Mondial, gener\u00e2nd grave pierderi teritoriale \u015fi umane, inclusiv pentru Rom\u00e2nia. \u201eNu accept\u0103m politica Federa\u0163iei Ruse care nu-\u015fi onoreaz\u0103 retragerea armatei din Transnistria, a\u015fa cum prevede acordul semnat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999\u201d, a mai spus juristul. A suscitat interes lucrarea prof. univ. dr. hab. Anton Moraru, intitulat\u0103 \u201eInterven\u0163ia militar\u0103 a URSS \u00eempotriva Rom\u00e2niei: 28 iunie-3 iulie 1940\u201d. Autorul se refer\u0103 la agresiunea sovietic\u0103, la imposibilitatea militar\u0103 a Rom\u00e2niei de a intra \u00een r\u0103zboi cu URSS pentru a nu ceda Basarabia, despre victimele imense ale osta\u015filor rom\u00e2ni c\u0103zu\u0163i \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u015fi lipsa unei istoriografii a rom\u00e2nilor privind acest capitol.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Venit de la Ia\u015fi, prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaiei a tr\u0103it pe viu tragedia anex\u0103rii Basarabiei: s-a refugiat cu p\u0103rin\u0163ii peste Prut la doar \u015fapte ani. \u00cen alocu\u0163iunea sa \u201eO comemorare necesar\u0103: 28 iunie 1940\u201d, face un apel c\u0103tre istorici, oameni de cultur\u0103, s\u0103 promov\u0103m adev\u0103rul despre anexarea Basarabiei, oric\u00e2nd \u015fi oriunde, pentru a combate minciuna. Adev\u0103rul este un argument incontestabil, dar \u015fi incomod, care nu place multor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre impactul nefast al datei de 28 iunie 1940 a vorbit \u015fi preotul Viorel Cojocaru: \u201eUrm\u0103rile raptului Basarabiei asupra Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een vara anului 1940\u201d. Doar \u00een c\u00e2teva luni au fost distruse zeci de biserici, aresta\u0163i preo\u0163i, omor\u00e2\u0163i sau deporta\u0163i \u00een Siberia. Au supravie\u0163uit cei refugia\u0163i peste Prut (\u00eentre care Vasile \u0162epordei, Vasile Ro\u015fca); s-a reu\u015fit ca prin minune salvarea unei p\u0103r\u0163i a c\u0103r\u0163ilor biserice\u015fti, a unor obiecte de cult, fiind ascunse de credincio\u015fi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Un mesaj cutremur\u0103tor a prezentat magistratul Petre Dinescu din R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea \u00een alocu\u0163iunea \u201eJude\u0163ul V\u00e2lcea \u015fi refugia\u0163ii din Basarabia \u015fi Nordul Bucovinei \u00een perioada imediat\u0103 Ultimatului sovietic \u015fi ced\u0103rilor teritoriale din iunie 1940\u201d, axat\u0103 pe 14 volume din Arhivele Na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei, Direc\u0163ia Jude\u0163ean\u0103 V\u00e2lcea. \u201e\u00cen \u015fase zile, 28 iunie \u2013 3 iulie 1940, Rom\u00e2nia a cedat Uniunii Sovietice 50762 km2: Basarabia \u2013 44500 km2 \u015fi Nordul Bucovinei \u2013 6262 km2). Arhive de mare valoare, biblioteci publice \u015fi particulare cu sute de mii de volume, mari cantit\u0103\u0163i de material feroviar, depozite de muni\u0163ii, echipament, zeci de mii de refugia\u0163i, cu tot at\u00e2tea gospod\u0103rii \u015fi locuin\u0163e \u015fi tot inventarul lor au fost p\u0103r\u0103site \u00een c\u00e2teva ore \u00een fa\u0163a ocupantului\u201d, ne informeaz\u0103 oratorul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre f\u0103r\u0103delegile ocupa\u0163iei sovietice a comunicat \u00een referatul s\u0103u \u201eUrm\u0103rile raptului Basarabiei, Nordului Bucovinei, \u0162inutului Her\u0163a\u201d \u015fi prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu. Anexarea Basarabiei \u00eenseamn\u0103 mii de destine fr\u00e2nte, atrocit\u0103\u0163i, \u00eengr\u0103direa libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi privarea de drepturi umane, a punctat istoricul. \u201eChiar din primele zile de ocupa\u0163ie s-a interzis alfabetul latin, cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103, locuitorii fiind supu\u015fi legisla\u0163iei unui stat str\u0103in, cel sovietic. Basarabenii sunt de \u00eendat\u0103 jefui\u0163i, folosi\u0163i ca bra\u0163e de munc\u0103 ieftin\u0103, apoi deporta\u0163i, expu\u015fi represiunilor etc. Cu p\u0103rere de r\u0103u, nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o statistic\u0103 exhaustiv\u0103, complet\u0103, ce ar scoate \u00een vileag aceste nelegiuiri\u201d, afirm\u0103 A. Petrencu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">O latur\u0103 mai pu\u0163in abordat\u0103 de istorici a fost cuprins\u0103 \u00een prelegerea \u201eCondi\u0163ion\u0103rile economice, militate \u015fi diplomatice ale Rom\u00e2niei \u00eenaintea pierderilor teritoriale din vara anului 1940\u201d , autor George Damian, apreciat istoric \u015fi publicist de la Bucure\u015fti, redactor-\u015fef la ziarul \u201eAdev\u0103rul-Moldova\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Informa\u0163ii \u015fi atitudini viz\u00e2nd anexarea Basarabiei au relatat, din unghiul lor de vedere, participan\u0163ii la simpozion din Ucraina, Odesa: prof. univ. dr. hab. Nicolai Mihailu\u0163a (\u201eSudul Basarabiei dup\u0103 un an de sovietizare: reflec\u0163ii ale b\u0103\u015ftina\u015filor \u00een primele zile de r\u0103zboi \u2013 iunie 1940\u201d) \u015fi conf. univ. dr. Victor Savcenko (\u201eAnticiparea anex\u0103rii: tentativa puterii bol\u015fevice de a ocupa Basarabia \u00een prim\u0103vara anului 1919\u201d). De men\u0163ionat c\u0103 ambii istorici odesi\u0163i sunt discipoli ai istoricului Dinu Ursu, profesor la Universitatea din Odesa, dar originar din Cornova \u2013 Ungheni, \u015fi el marcat de drama dezmembr\u0103rii Rom\u00e2niei, \u00een anii \u201940 ai sec. XX.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre tragedia zilelor de 27-29 iunie 1940 \u015fi cum s-a desf\u0103\u015furat istoria \u201ejos\u201d, la nivelul oamenilor care au intrat sub t\u0103v\u0103lugul invad\u0103rii sovietice, a relatat conf. univ. dr. Vasile \u015eoimaru, folosind Jurnalul \u015fi alte documente din arhiva cons\u0103teanului s\u0103u, preotul \u015fi istoricul Paul Mihail.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Un discurs impresionant a prezentat istoricul Wolfram Niess din Germania, care, afl\u00e2ndu-se la Chi\u015fin\u0103u pentru a studia \u00een arhive, a vorbit \u00eentr-o frumoas\u0103 rom\u00e2n\u0103 despre \u201eDulapul cu otrav\u0103\u201d al istoriei. Declara\u0163ii ale refugia\u0163ilor basarabeni \u015fi bucovineni din anul 1940\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Asupra consecin\u0163elor nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov au fost abordate \u015fi \u00een c\u00e2teva studii de caz, precum: \u201eRepresiunile politice \u00een primul an de ocupa\u0163ie sovietic\u0103 (Studiu de caz, jude\u0163ul Soroca)\u201d, autor prof. univ. dr. hab. Gheorghe Palade (Chi\u015fin\u0103u); \u201eElite deportate la 12-13 iunie 1941 \u00een Kazahstan \/ Karlag. Studiu de caz\u201d, autor Viorica Olaru-Cem\u00e2rtan (Chi\u015fin\u0103u); \u201eAnul 1940 \u00een memorialistica basarabenilor: tr\u0103iri, reflec\u0163ii, demistific\u0103ri\u201d de conf. univ. dr. Lidia P\u0103dureac (B\u0103l\u0163i), \u201eCalvarul clerului din Basarabia \u00een primul an de ocupa\u0163ie sovietic\u0103\u201d (dr. Mihai Ta\u015fc\u0103, Institutul de Cercet\u0103ri Juridice \u015fi Politice, A\u015eM).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na Ro\u015fie\u201d a Basarabiei \u2013 din 1940 p\u00e2n\u0103 azi\u201d este intitulat\u0103 sugestiv incursiunea scriitorului Vlad Pohil\u0103. Pornind de la eseul-document al scriitorului Paul Goma, martor al refugiului basarabean \u015fi al dramei provocate de pierderea Basarabiei, vorbitorul se refer\u0103 la comportamentul dedublat al evreilor \u00een acest spa\u0163iu rom\u00e2nesc, atunci, \u00een 1940, dar \u015fi mai t\u00e2rziu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nToate comunic\u0103rile la conferin\u0163\u0103 vor fi publicate \u00eentr-un volum aparte \u00een toamna acestui an. \u00cen cadrul conferin\u0163ei a fost vernisat\u0103 \u015fi o impresionant\u0103 expozi\u0163ie de fotografii \u201e75 de imagini simbolice din Vatra Rom\u00e2neasc\u0103 anexat\u0103 \u00een 1940\u201d, autor dr. V. \u015eoimaru. Pe imagini au fost \u00eenve\u015fnicite locuri, fapte \u015fi oameni nu numai din provinciile de la r\u0103s\u0103ritul Rom\u00e2niei ciop\u00e2r\u0163ite \u00een iunie 1940, dar \u015fi din alt\u0103 zon\u0103 nerecuperat\u0103 \u2013 Cadrilaterul (Sudul Dobrogei).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Manifestarea a fost \u00eentregit\u0103 de lansarea unui consistent volum intitulat: \u201eDezmembrarea Rom\u00e2niei. Anexarea de c\u0103tre URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei \u015fi \u0162inutul Her\u0163a \u2013 1940\u201d, con\u0163in\u00e2nd 700 de documente inedite \u015fi studii, pe 1044 p.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen cele dou\u0103 zile ale conferin\u0163ei au fost prezentate 23 de comunic\u0103ri, la care s-au ad\u0103ugat c\u00e2teva interven\u0163ii libere, dintre care men\u0163ion\u0103m alocu\u0163iunea publicistului Alecu Reni\u0163\u0103, cea a frunta\u015fului Asocia\u0163iei \u201ePro Basarabia \u015fi Bucovina\u201d din Piatra-Neam\u0163, Valeriu Evtu\u015fanu, \u015fi a filosofului prof. univ. dr. de la Academia Militar\u0103 din Chi\u015fin\u0103u, Ion S\u00e2rbu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Au fost citite dou\u0103 comunic\u0103ri ale unor personalit\u0103\u0163i ce nu au putut fi prezente din motive obiective: ing. Eugen Statnic de la M\u00fcnchen, originar din Basarabia, refugiat de urgia bol\u015fevic\u0103 \u00een 1944; prof. univ. dr. Ilie Popa din jud. Arge\u015f. Cona\u0163ionalul nostru din Germania \u015fi-a intitulat comunicarea \u201eReamintesc. Cuvinte \u00eempotriva uit\u0103rii tragediei anului 1940\u201d, iar coorganizatorul conferin\u0163ei de la Pite\u015fti s-a referit la \u201eAlian\u0163a sovieto-nazist\u0103 \u015fi anexarea Basarabiei, Nordului Bucovinei \u015fi \u0162inutului Her\u0163a de c\u0103tre Imperiul bol\u015fevic\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen cea de-a doua zi a conferin\u0163ei, paralel cu sesiunea de comunic\u0103ri, probleme ale dezmembr\u0103rii Rom\u00e2niei, \u00een 1940, au fost dezb\u0103tute \u00een cadrul emisiunii \u201eIstoria \u00een mi\u015fcare\u201d de la Radio \u201eVocea Basarabiei\u201d. La emisiunea moderat\u0103 de Alecu Reni\u0163\u0103 au participat prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, magistrul Petre Dinescu \u015fi jurnalistul Vlad Pohil\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Organizatorii acestei manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifico-comemorative \u2013 prima, de altfel, la aceast\u0103 trist\u0103 aniversare \u2013 \u015fi-au exprimat sincera gratitudine fa\u0163\u0103 de to\u0163i care s-au implicat, \u00eentr-un fel sau altul, \u00een buna desf\u0103\u015furare a lucr\u0103rilor, \u00een primul r\u00e2nd, gazdei \u2013 BM \u201eB.P. Hasdeu\u201d, care a pus la dispozi\u0163ie superbele spa\u0163ii ale S\u0103lii Albe cu Coloane de la parterul Sediului Central; toat\u0103 recuno\u015ftin\u0163a partenerilor media: s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul scriitorilor \u201eLiteratura \u015fi arta\u201d, cotidianul \u201eAdev\u0103rul-Moldova\u201d, Radio Chi\u015fin\u0103u-Bucure\u015fti, Radio \u201eVocea Basarabiei\u201d, telejurnalul \u201eMesagerul\u201d de la TVM (dna Silvia Hodorogea), portalul de \u015ftiri www.privesc.eu, unde poate fi urm\u0103rit\u0103 o parte a conferin\u0163ei (<a href=\"https:\/\/www.privesc.eu\/arhiva\/62236\/Conferinta-stiintifica-internationala--75-de-ani-de-la-anexarea-de-catre-URSS-a-Basarabiei--Nordului-Bucovinei-si-Tinutului-Herta%20%E2%80%93%2028-iunie-1940\">https:\/\/www.privesc.eu\/arhiva\/62236\/Conferinta-stiintifica-internationala\u201375-de-ani-de-la-anexarea-de-catre-URSS-a-Basarabiei\u2013Nordului-Bucovinei-si-Tinutului-Herta \u2013 28-iunie-1940<\/a>)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p align=\"center\"><strong>Tamara GORINCIOI<\/strong><\/p>\n<p align=\"center\"><strong>Revista \u201eLiteratur\u0103 \u015fi Art\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n<p align=\"center\"><strong>Chi\u015fin\u0103u, Republica Moldova<\/strong><\/p>\n<p align=\"center\"><strong>18 iunie 2015<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Impresii de la Conferin\u0163a \u015etiin\u0163ific\u0103 Interna\u0163ional\u0103 \u201e75 de ani de la anexarea de c\u0103tre URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei \u015fi [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24287","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24287","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24287"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24287\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24290,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24287\/revisions\/24290"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24287"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24287"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24287"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}