{"id":24341,"date":"2015-06-29T17:16:15","date_gmt":"2015-06-29T17:16:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24341"},"modified":"2015-06-29T17:16:15","modified_gmt":"2015-06-29T17:16:15","slug":"george-anca-cultura-provinciala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/06\/29\/george-anca-cultura-provinciala\/","title":{"rendered":"George Anca: Cultura provincial\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

CULTURA PROVINCIAL\u0102<\/p>\n

 <\/p>\n

14. 03. 1981 Delhi<\/p>\n

The Diary of Virginia Woolf <\/em>, Volume I 1915 \u2013 1918. 27.01.1918: \u201eShe led him to describe a Romanian Prince, wose voice, he said, was the loveliest in London. \/…\/ The R.P. was Antoine Bibesco, rich, cultivated, a writer and a friend of Proust, who had acted as Counselor at the Roumanian Legation in London\u201d. 6. 12. 1919: \u201eThe Bibescos wished to meet me. \/ Bibesco is handsome, amiable, a man rather too much of the smooth opulent world to be of particular interest. His English is too difficult to let one get straight at him. Like all foreigners, he says serious priggish things – ‘I prefer to believe nothing save what my reason can confirm’ \u2013 or words to that effect\u201d.<\/p>\n

\n

16.03. 81<\/p>\n

Scrisoare din Bangkok de la d-na Achawa-Amrung. Bestazzi mai era la ea \u00een 10 martie (dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni) \u2013 \u0219i a f\u0103cut o copie xerox dup\u0103 \u201eInnovative learning\u201d de M. Mali\u021ba, trimis de mine pentru Peace Progress.<\/em> Primesc \u0219i o copie dup\u0103 The Asia Magazine<\/em>, July 20, 1980, cu un articol de Kim Gooi, \u201eThailand poet prince\u201d – Mom Chand – kavee (poet), Thy kloang style. King Rama II – \u201eI am a sixth generatin poet \/…\/ Thailand is unique, for unlike other countries, Thai poets spring from the same family \u2013 from father to son and grandsons and so down the line\u201d.<\/p>\n

Vizit\u0103 a lui Naviug, plus Anmol, apoi d-na \u0219i d-l Kashyap. Apoi am fost pe la Keyna \u2013 se preg\u0103teau de culcare ori altceva. Am cheacherit vreo dou\u0103 ceasuri, abia la sf\u00e2r\u0219it pronun\u021b\u00e2nd Leh Valensa \u2013 se poate, deci. Andre ar fi vorbit despre succesul Nanei la \u0219coal\u0103, printre copii. Tara s-a n\u0103scut \u00eentr-un ajun de Cr\u0103ciun, sub o stea a pomului de iarn\u0103 din Holy Hospital, dac\u0103 nu din Bethleem-Cambridge. \u00cenc\u0103 o dat\u0103 cei mai de\u0219tep\u021bii, grofii, g\u00e2turile late, p-orm\u0103 nebunie, o schimb\u0103m pe americani, hashish, tristul cuplu homosexual din fosta mea clas\u0103, ce se \u00eenfiin\u021baser\u0103 ieri.<\/p>\n

Vineri, re\u00eent\u00e2lnire cu yoga, chiar cu Nitya Mukhtananda ji, acum president Poona Yoga Center, 3 dup\u0103-amieze \u2013 Sadhana (Yogasan, Pranayama, Meditation). M\u0103 bate g\u00e2ndul c\u0103 voi muri nefum\u0103tor, c\u0103 voi muri. Pentru c\u0103 voi l\u0103sa fumatul? S\u0103r\u0103cia tot n-o las.<\/p>\n

\n

17.03. 1981 Delhi<\/p>\n

Ek Shanti<\/em> se afl\u0103 \u00een tipografie, voi avea 500 de exemplare, cele mai multe pe h\u00e2rtie de ziar. Nana a num\u0103rat 23 de bivoli. Mai observ\u0103 o tr\u0103sur\u0103 aurie m\u00e2nat\u0103 de un biciclist. B\u0103ie\u021bii joac\u0103 cricket \u00een parcurile nen\u0103p\u0103dite de rufe, focuri, paturi. \u00cen colegiu, fata se intimideaz\u0103 de adolescen\u021bi. Curtea universit\u0103\u021bii, pe l\u00e2ng\u0103 statuia lui Vivekananda, \u00eenclinat\u0103 ca turnul din Pisa, o atrage. R\u0103m\u00e2nem 2-3 ore pe la Esaulov \u0219i c\u0103l\u0103torim apoi acas\u0103 pe o lun\u0103 \u00eencerc\u0103nat\u0103, printr-o lini\u0219te de \u021bar\u0103 vast\u0103.<\/p>\n

Nansi nu ne-a f\u0103cut haimanale, doar c\u0103 atunci c\u00e2nd plec\u0103m avem obiceiul de nu ne mai \u00eentoarcem. Dup\u0103 dinnerul etern ou-lapte, am \u00eentrebat-o pe Nana ce p\u0103rere are despre p\u0103rin\u021bii ei. S-a pref\u0103cut a scrie pe perete:\u201eBUN\u0102\u201d. C\u00e2nd a ap\u0103rut mama, a repetat gestul.<\/p>\n

Examenele sunt \u00een 26 \u0219i 28 martie \u2013 scris, \u0219i \u00een 31 la 2 p.m. – oral (\u00eempreun\u0103 cu Nansi). Timp de 4 ore, mi-am dactilografiat, \u00een departament, poeme, ceea ce n-a deranjat. Fumam doar beedies, \u0219i oamenii de serviciu \u00eemi f\u0103ceau complimente \u00een hindi.<\/p>\n

Bhose \u00eei explica colegei lui c\u00e2ntecul \u021big\u0103ncii somnambule al lui Lorca \u0219i o f\u0103cuser\u0103 lat\u0103 clarific\u00e2nd \u0219i nu prea, dac\u0103 peregrina, c\u0103lare, visa, ori era treaz\u0103. Sognava, parc\u0103 am v\u0103zut. Am ales visul. Am pus muzica \u00eentre realit\u0103\u021bi \u0219i visuri. Ne-am scuzat reciproc a ne fi luat din timp, c\u0103ci m\u0103 gr\u0103beam \u0219i m\u0103 \u0219i luam \u00een profesor. Citisem totu\u0219i, cu sotto voce, originalul spaniol \u0219i nu mai aveam nevoie de traducerea englezeasc\u0103.<\/p>\n

Teoretizez de trei zile practica fumatului de beedi, un b\u0103rbierit cu briciul, un cancer de izvor, nu de v\u0103rsare, un pretext de co\u0219mare-trabuc-nu-scriu-traduc. Probabil, totu\u0219i, prin ele voi putea renun\u021ba la alte \u021big\u0103ri, la tot. Pe beedi-\u0219ti \u00eei v\u0103d totu\u0219i cu tain \u0219i la filtru.<\/p>\n

Unui sardar i-am zis Montale al Indiei. Func\u021bionarii \u00ee\u0219i spuneau de mine ca de Beniuc, \u0103sta e poet (unde b\u0103team la ma\u0219in\u0103 \u0219i nu m\u0103 durea de nimic altceva. Kobra mi-a dat o Sc\u00e2nteie din 20 decembrie anul trecut, c\u00e2nd eram \u00een \u021bar\u0103, \u0219i o Limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 bibliografie. <\/em>\u00centre extremele critic\u0103 \u0219i fascinat\u0103, m\u0103 a\u0219ez \u00een a doua.<\/p>\n

Misterele familiilor indiene le-am conversat din fir a p\u0103r cu Keynii \u2013 dac\u0103 n-am v\u0103zut pe fiica unui cuplu de profesori niciodat\u0103, ar fi pentru c\u0103 ei sunt ocupa\u021bi cu slujbele \u0219i deci \u0219i-au l\u0103sat-o prin vreo \u0219coal\u0103, ori, cum spusesem chiar eu, la mama unuia dintre ei; c\u00e2te-un accident explic\u0103 similaritatea unor defec\u021biuni ale nevestelor \u00eenconjur\u0103toare; dintre cei doi b\u0103ie\u021bi care \u00eentre\u021bineau rela\u021bii amoroase, ea s-a c\u0103s\u0103torit, dar, nefericit\u0103 cu nevasta, sufer\u0103 mai mult ca oric\u00e2nd de dorul de dorul \u0219i amorul prietenului, altfel nedecis s\u0103-\u0219i \u00eenceap\u0103 libertatea normal\u0103, presim\u021bit casnic\u0103, simte din ce \u00een ce mai pu\u021bin\u0103 mil\u0103 \u0219i viciu \u00een vecin\u0103tatea amantului (vagi complica\u021bii pot veni \u0219i de la combina\u021bia hindu-sickh\u0103); c\u0103 a\u0219 fi \u00eemb\u0103tr\u00e2nit sim\u021bind moartea, c\u00e2t c\u0103 m-a\u0219 fi repezit singur prin Bangkok, iar un grec zice c\u0103 e\u0219ti deja mort c\u00e2nd \u00ee\u021bi e team\u0103 de moarte. Lucrurile luaser\u0103 o \u00eentors\u0103tur\u0103 liric\u0103, declarativ\u0103, de-am prelungit-o nemotivat, pe fior dar nu teroare. S\u0103 m\u0103 fi apucat apoi trei pe v\u00e2na \u0219anti.<\/p>\n

Fiul rusului alb \u00ee\u0219i sus\u021bine doctoratul la Universite de Paris XI \u00een 27 martie. Cum se public\u0103 \u00een India? \u00cenainte de februarie dau editorii lovitura \u2013 \u00een martie schimb\u00e2ndu-se bugetele. Atunci bibliotecile cump\u0103r\u0103 orice, s\u0103 nu se piard\u0103 banii. Rajneesh public\u0103, totu\u0219i, probabil tot anul \u2013 scriitor mare sau scandalos. Diploma\u021bia rechinismului.<\/p>\n

De ce-oi fi crez\u00e2nd \u00een cartea lui mai mult dec\u00e2t crede el \u00eensu\u0219i? Poate c\u00e2t mi-a povestit-o – nu mi-o \u00eemprumut\u0103, am r\u0103sfoit-o mai mult \u00een ruse\u0219te. Ra\u021biuni apofatice, cultura patriei, romantismul imperiului, al mormintelor propriilor p\u0103rin\u021bi de la Kashmeere Gate? V\u0103zusem tabloul mamei sale dintru \u00eenceput \u00een semilumin\u0103.<\/p>\n

\u00centr-un t\u00e2rziu, vorbeam fran\u021buze\u0219te, cu ocoluri ale clarit\u0103\u021bii \u00een locul engleze\u0219tilor dodge-uri sonore p\u00e2n\u0103-n g\u00e2tul de jos de peste M\u00e2nec\u0103 \u0219i Atlantic. B\u0103tr\u00e2nul \u00ee\u0219i serbeaz\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea clip\u0103 de clip\u0103, mai risipind-o \u0219i \u00een alte suflete.<\/p>\n

\n

18.03. 81 Delhi<\/p>\n

Avusese un prieten mo\u0219ier basarabean rom\u00e2n, Krupenski \u2013 \u00eel cunosc? Rusia n-ar vrea r\u0103zboi, pentru c\u0103 a suferit \u00een precedentele confrunt\u0103ri. Dac\u0103 am v\u0103zut Moscova. Afganistanul, chestiune de frontier\u0103 ruseasc\u0103. Nu mai zice de Polonia, \u00eei \u0219tiu temerea.<\/p>\n

Am visat c\u0103 murise Reagan \u2013 \u00eel v\u0103d, cu din\u021bii lui veseli, \u00een India today. Simt pentru poezia american\u0103 ceea ce simt pentru Pound \u00eensu\u0219i, o continu\u0103 unificare a bifrontalit\u0103\u021bii culturii \u00een timp. Eufonia \u00eentrege\u0219te sinteza \u00een negativ. Parnas superuniversal, muze atomizate. Anne Sexton se sinucide. Robert Creely are de a face cu Elementi di eresia.<\/em>Kurt Vonnegut Jr.: Good Missile, Good Manners, Good Night.<\/p>\n

\n

19. 03. 81, Delhi<\/p>\n

Unele poeme sunt n\u0103scute traduse, intraductibilele dau b\u0103taie de cap \u0219i nicio \u0219ans\u0103. Prietenia combustioneaz\u0103, totu\u0219i, optimismul traducerii, dup\u0103 cum \u0219i moartea, poate mai pu\u021bin sexul, sigur nu politica ori cariera. Cercul \u00eenchis al traduc\u0103torilor pare a\u0219a \u00eent\u00e2i fa\u021b\u0103 de poe\u021bi, a doua oar\u0103 fa\u021b\u0103 de public. Cercurile \u00eenchise ale poe\u021bilor se circumscriu celor ale traduc\u0103torilor etc.<\/p>\n

Or, s\u0103 zicem, spirala convine \u0219i-n treburi de-astea, ca un fel de ce-o fi o fi. Dar \u0219i alcool sublimat \u00een armonii ce se caut\u0103 m\u0103car pe sub p\u0103m\u00e2nt, la mijloc de drum, pe undeva. Ce treb\u0103luiesc eu aici n-are dec\u00e2t s\u0103 n-aib\u0103 valoare pentru cercurile \u00eenchise, ori pentru partea consumat\u0103 a spiralelor. \u00cemi transform autoexilul \u0219i suicidul \u00een urme de glas.<\/p>\n

\n

20.03. 81, Delhi<\/p>\n

Probabil, Urmila va traduce mai frumos ca oricine Miori\u021ba <\/em>\u00een hindi-sanscrit\u0103 \u2013 rassa patosului ramayanic. Din promo\u021bia a doua de studen\u021bi, m-au vizitat cei care au p\u0103r\u0103sit cursul \u00eenainte de examen (Sany, Lamba).<\/p>\n

Lui Keyna \u00eei m\u0103rturisisem c\u0103 m\u0103 simt a proveni din imperiul roman. Am v\u0103zut \u00een Soljeni\u021b\u00e2n na\u021bionalismul rusesc, mereu imperialist, minimaliz\u00e2nd pe cei mici. Am pus \u00eentr-o doar\u0103 muzica mai presus de film, \u00een deosebire de Marek. Intelectual, parc\u0103 ne duceam p\u0103rerile despre \u021b\u0103rile noastre la extreme comportamentale, \u00eenc\u00e2t nu mai \u0219tiam dac\u0103 nu e tot un drac la ei (la polonezi) \u0219i la noi, scopi\u021bi de ru\u0219i.<\/p>\n

Mici entuziasme agonice \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite \u00een nume de fra\u021bi, cau\u021biuni fa\u021b\u0103 de tot ce ne \u00eenconjoar\u0103, pu\u021bin lirism. \u00cel atrage George Orwel, la mod\u0103, vrea s\u0103-i r\u0103sfoiasc\u0103 eseul Politics and the Englinsh Language. <\/em>Aproape renun\u021b\u0103. Iau eu un citat: \u201eI should expect to find \u2013 this is a guess which I have not sufficient knowledge to verify \u2013 that the German, Russian and Italian languages have all deteriorated in the last ten or fifteen years, as a result of dictatorship (p. 310, \u00een The Play of Language<\/em>, Oxford U. Press, 1979).<\/p>\n

Articolul este din 1945. A\u0219 avea suficient\u0103 cunoa\u0219tere spre a ar\u0103ta c\u0103 a\u0219a este \u0219i \u00een cazul rom\u00e2nei, sodomizat\u0103 de cei ce-o \u021bin de rus\u0103. Idiosincrazie Orwell: \u201eA not unblack dog was chasing a not unsmall rabbit accross a not ungreen field\u201d (p. 314).<\/p>\n

\n

21.03. 1981<\/p>\n

Holi Mubharak ho! Sudesh \u0219i Urmila au venit destul de devreme cu dulciuri, culori \u0219i petale de trandafir \u2013 \u00eencepusem s\u0103rb\u0103toarea. Am stat de vorb\u0103 vreun ceas, c\u00e2nd Nansi \u00eel anun\u021b\u0103 pe vecinul Shivaramaya, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi profesori. Ne pr\u0103fuim fe\u021bele \u0219i p\u0103rul cu vopsele \u0219i ne \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m, apoi \u00eei urmez pe la celelalte apartamente, inclusiv al bulgarului, care, speriat, abandoneaz\u0103 procesiunea.<\/p>\n

Andre \u0219i Margaret n-au r\u0103mas acas\u0103. Domnul Chatterjee m\u0103 invit\u0103 pe m\u00e2ine sear\u0103 la o partid\u0103 de \u0219ah. Tocmai am jucat cu alt bengalez, Sudeep, cinci partide, din care am c\u00e2\u0219tigat trei. Decanul Facult\u0103\u021bii de Drept, om \u00eenalt \u0219i frumos, are obiceiul s\u0103-\u0219i ridice to\u021bi anteii care-l \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103.<\/p>\n

La o cas\u0103, cineva murise, nu celebrau, dar b\u0103rbatul care ne-a \u00eent\u00e2mpinat, fost vice-chancellor, nu a r\u0103bdat s\u0103 nu \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze unul-doi vizitatori. Dup\u0103 cum actualul vice-chancellor, \u00een corta-paijama alb\u0103, \u00eempreun\u0103 cu pro-vice-chancellor-ul, ne-au primit cu dulciuri. Continu\u00e2ndu-ne saga, un musulman s-a bucurat s\u0103 ne \u00eent\u00e2mpine (nu \u0219i Faruqi).<\/p>\n

Ne \u00eent\u00e2lnisem cu familia Kashyap-Mangla, din sensul cel\u0103lalt. Dr. Sharma, de la dept. de istorie, o \u021binea numai \u00een glume, oferind, ca prasad, \u0219i simbolul Holik\u0103i. Am b\u0103ut ap\u0103 \u0219i ne-am odihnit \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 cu iarb\u0103 mai deas\u0103 dec\u00e2t orice \u00eenchipuire.<\/p>\n

Alte case. Toate. Gwyer Hall. La Chopra a venit vorba de Rom\u00e2nia. La \u00eenapoiere, discu\u021bii \u00een dou\u0103 alte gr\u0103dini, cu pateuri, dulciuri, ceai \u0219i \u021big\u0103ri. Am vorbit despre obiceiuri rom\u00e2ne\u0219ti. Cum mi-a pl\u0103cut \u0219i am \u00een\u021beles s\u0103rb\u0103toarea? Fe\u021bele erau acoperite cu vopsele. Ne-au fost subiecte chimia, astrologia, ritualurile.<\/p>\n

Umesh mi-a trimis o carte po\u0219tal\u0103, c\u0103 are \u201emulte\u201d s\u0103-mi spun\u0103. Probabil voi publica Sanskrit-Romanian Poetics<\/em>, cu antologie, de prescris \u00een programa anului viitor. Vecinii mei, reputa\u021bi profesori ai universit\u0103\u021bii, erau egali \u00een observarea jocului cu care se \u00eendeletnicise \u00eensu\u0219i junele Krishna \u00een compania Radhei \u0219i a celoralalte p\u0103stori\u021be.<\/p>\n

\u00cen piesa mea, Holika n-ar fi Holika. Iertarea gre\u0219elilor \u0219i uitarea du\u0219m\u0103niilor nu sunt suficiente. Aud c\u0103 \u00een sate se petrece n\u0103praznic. Pe aici, tinerii exceleaz\u0103 \u00een strig\u0103te, plimb\u0103ri cu roaba, g\u0103le\u021bi pline cu zemuri colore. Karamcharii ori harijanii bat tobe imense c\u00e2nt\u00e2nd coruri folclorice de \u00eenalt\u0103 solemnitate \u2013 b\u0103rba\u021bii \u00eencep, iar de la oarecare distan\u021b\u0103 femeile le dau replica.<\/p>\n

\n

25. 03. 1981. Delhi<\/p>\n

Andre Beteille: Inequality and Social Change<\/em>, Delhi, Oxford University Press, 1972; Ideologies and <\/em>Intellectuals<\/em>, D., O.U.P., 1980. <\/em>A mai murit un martie. Citind zilele trecute eseurile lui Andre, mi-am povestit un vechi martie marxist. Eram \u00een formare. Ne sim\u021beam deform\u00e2ndu-ne, f\u0103r\u0103 a avea, con\u0219tient, o form\u0103, alta dec\u00e2t a tinere\u021bii. B\u0103tr\u00e2nul era mai al dracului dec\u00e2t m\u0103run\u021bii lui contabili c\u0103zu\u021bi din lun\u0103 s\u0103 ne explice plusvaloarea.<\/p>\n

Lenin ne deziluziona din motive contrare, bibliografia ne trezea suspiciuni prin golul euforic al c\u0103r\u021bilor staliniene. Ce Marx am citit atunci am uitat din pruden\u021ba instinctului de conservare al vremii. Atirusismul lui Marx \u00eel l\u0103sam sub t\u0103cere, ori v\u0103d c\u0103 Andre \u00eei citeaz\u0103 edi\u021biile din Moscova. Nu ne era permis dec\u00e2t s\u0103 repet\u0103m ce ni se recomandase, \u00eens\u0103\u0219i \u00eendoctrinarea ni se p\u0103rea s\u0103rac\u0103.<\/p>\n

Omul total al lui Marx a devenit anacronic paralel cu teoriile totalitariste. Referin\u021ba la Basarabia a lui De Gaulle \u00een discursul lui, memorat deja, i-a fost sp\u0103lat\u0103 din creier de persuasiunea gazdelor amputate \u0219i, m\u0103rturisit, nesinuciga\u0219e. Mitul transform\u0103rii lumii \u00ee\u0219i pierdea din mod\u0103, \u00een mintea noastr\u0103 \u2013 care lume? \u00een primul r\u00e2nd, iar analize nu ne erau servite, doar citate.<\/p>\n

Tr\u0103iam \u00eentr-o lume ascuns\u0103, pe care nu o voiam transformat\u0103, dar nutrit\u0103 de valori eterne, precum \u0219i de utopii, nu \u00eenc\u0103 negative. \u00cen fapt, nu se \u00eent\u00e2mpla nimic, nu era voie, \u0219i probabil ne ap\u0103ream \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de conformi\u0219ti, condamna\u021bi la neputin\u021b\u0103 progresiv\u0103. Tot ulterior, romanele cu personaje ca noi au putut p\u0103rea senza\u021bionale urma\u0219ilor imedia\u021bi, nu pentru c\u0103 ei s-ar fi aflat neap\u0103rat \u00eentr-o situa\u021bie diferit\u0103, dar pentru posibilitatea unor comentarii cu aparen\u021b\u0103 de libertate. Str\u0103lucit ac\u021bion\u00e2nd resorturi ale unei deful\u0103ri politice, pe undeva similare \u00een efect cu bibliografiile noastre marxiste, la aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

Schi\u021b\u00e2nd o introducere la dou\u0103-trei citate din comentariile analitice ale lui Andre, m\u0103 v\u0103d utiliz\u00e2nd cuvinte numite de el concepte, nu \u0219i simboluri \u2013 pe care le conceptualizeaz\u0103. Conceptele sunt mai adesea prohibite dec\u00e2t simbolurile \u0219i nu \u0219tiu c\u00e2t sunt de interschimbabile.<\/p>\n

Romanele acelea uzeaz\u0103 simboluri post-factum, ceea ce nu mai poate face poezia, singura capabil\u0103 de simbol, din acest punct de vedere, adic\u0103 fiind ea \u00eens\u0103\u0219i un simbol, poate damnat \u0219i discontinuu. Vorbesc de romanele \u0219i poezia rom\u00e2neasc\u0103 din ultimii dou\u0103zeci de ani \u2013 de accep\u021biile \u0219i avatarurile lor \u00een contextul ideologic prohibitiv binecunoscut.<\/p>\n

Asta pentru a vedea c\u0103, dup\u0103 cum simt, Andre, din cu totul alt\u0103 parte a lumii, cu ochi asem\u0103n\u0103tori, exceleaz\u0103 nu at\u00e2t \u00een examenul inegalit\u0103\u021bii, schimb\u0103rii sociale, ori al intelectualilor, c\u00e2t al ideologiilor. Nu numai o inspira\u021bie aparte, o r\u0103d\u0103cin\u0103-roman, ca Anandamath<\/em>, dar ceva din medita\u021bia for\u021bat\u0103 a intelectualului, obligat\u0103 de \u00eemprejur\u0103rile sf\u00e2r\u0219itului de secol 20, nu lipsit\u0103 de analogii cu alte epoci \u0219i v\u00e2rste.<\/p>\n

Ce-am spus aici se poate exprima \u00een dou\u0103 cuvinte: \u201evine b\u0103tr\u00e2nul\u201d. \u00cens\u0103, ezitant, voisem s\u0103 \u00eencep cu o vorb\u0103 despre Andre ca indian, ca vecin academic \u0219i de locuin\u021b\u0103, dar \u0219i de idei \u2013 uneori vise analogice \u00een ecoul s\u00e2ngelui francez. La tinere\u021be, tradusese Correspondences <\/em>(\u00een englez\u0103, \u00een bengali?). Din partea mea, nu Marx, dar Baudelaire, mai apoi Pound ori, cu ceva aiurit\u0103 fereal\u0103, Dostoievski.<\/p>\n

Totu\u0219i, punctul slab al sociologilor pare a fi deliberata speculare ori ignorare a istoriei. \u201eDacia e numele vechi al Bulgariei?\u201d M\u0103car ilustrul musulman de la trei case, care nu celebreaz\u0103 nici el Holika, \u0219tia aproximativ adev\u0103rul spun\u00e2nd \u201eg\u00e2ndesc c\u0103 Baudelaire a fost francez\u201d.<\/p>\n

V\u0103d c\u0103 am renun\u021bat la introducerea propriei mele recenzii \u0219i m\u0103 g\u00e2ndesc serios la visele lui C.M., anume cele \u00een care-i ap\u0103reau colegii lui rom\u00e2ni de la c\u0103ile ferate, prin ’40, bol\u0219eviz\u00e2ndu-se. Se cheam\u0103 c\u0103 am tri\u0219at? \u00cemi va lipsi sub\u021birimea \u0219i, \u00een fapt, sinceritatea unor impresii intelectuale fa\u021b\u0103 de admirabile eseuri asupra intelectualilor.<\/p>\n

… \u201einequqlity as mode of existence\u201d \u2026 \u201emost societies of the past have regarded inequality and not equality as the normal condition among men\u201d \u2026 \u201e the twin <\/em>concepts of dharma <\/em>and karma<\/em>\u201d… \u201eI describe a harmonic-social system as one in which there is consistency between existential order and the normative order, and a dis-harmonic system as one in which the two are in conflict\u201d \u2026 \u201ethe fundamental problem of sociology, as I see it, is the dialectic between systems of value and structures of power\u201d…<\/p>\n

\n

26. 03. 1978 Delhi<\/p>\n

… pus semn jum\u0103tatea nefumat\u0103… pe undeva Europa… \u00een Cantos <\/em>nici Br\u00e2ncu\u0219i… \u201ekeeping the Ganges on his right hand\u201d… dac\u0103 sunt \u00een cuv\u00e2ntul India mai e cuv\u00e2ntul India al t\u0103u sunt \u00een cuv\u00e2ntul t\u0103u India? … b\u0103tr\u00e2nul meu prieten \u021bi-a scris o scrisoare…<\/p>\n

\n

27. 03. 1978 Delhi<\/p>\n

\u00centrerup scrisoarea c\u0103tre Ezra Pound. Examenul. Eu, primul. Dup\u0103 mine neam\u021bul. Dintre str\u0103ini. Mukarjee c\u0103tre Lena din Rusia, str\u00e2mb\u00e2ndu-se: Romanian \u2013 un hohot. Merge \u00een Bulgaria \u0219i Ungaria. \u00cei crap\u0103 m\u0103seaua s\u0103 vad\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia. Aveam s\u0103 vorbim despre tot, iar el, f\u0103c\u00e2nd caz de schi\u021bele lui Tagore, cum c\u0103 a\u0219 vrea s\u0103 schimb portretul lui Pu\u0219kin din dept. cu al meu.<\/p>\n

Alt\u0103 coleg\u0103 invigilator pentru german\u0103, madam Parasnis, care a citit Revue Roumaine de l<\/em>‘<\/em>Histoire de <\/em>l’Art<\/em>, ea av\u00e2nd studii la Paris, iar limba matern\u0103 marathi, a fost surprins\u0103 de p\u0103rerea mea \u00een francez\u0103 c\u0103 marathi e cea mai apropiat\u0103 de latin\u0103. Neam\u021bului \u00eei spusesem c\u0103 tr\u0103iesc \u00een sec. 18, el c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een 19. Indu Lekha tocmai \u0219i-a luat doctoratul despre sufix \u00een rus\u0103 \u0219i sanscrit\u0103 \u2013 o chestionam despre diminutivare, a, sunt multe sufixe diminutivale.<\/p>\n

Subodh a predat prima lucrarea de rom\u00e2n\u0103. Lena \u00eemi zice: \u201etrouble\u201d, nu a terminat, iar c\u0103tre cineva \u00een rus\u0103: \u201esubota\u201d (s\u00e2mb\u0103t\u0103). Am cele nou\u0103 lucr\u0103ri aici, acas\u0103. Xena era curioas\u0103 de diplom\u0103. Nu cunosc scrisul studen\u021bilor. Citesc lucr\u0103rile. \u201ePopoarele urc r\u0103zboiul\u201d. Involuntar corect, stilistic pe limba veche. \u201eAve\u021bi fra\u021bi? Nu avem fra\u021bi, ei sunt muncitori. Ce sunt ei? Ele profesoare. Da, sunt fra\u021bi. Ele sunt timp. O carte \u00eentru limba rom\u00e2n\u0103\u201d. \u201e\u00cen c\u00e2te suntem azi? Suntem \u00een multe\u201d. \u201eAvem s\u0103 mergem gr\u0103bitul la facultate\u201d. \u201ePopoarele ur\u00e2te r\u0103zboiul\u201d. \u201eC\u00e2te ore de rom\u00e2n\u0103? Eu am cinci romane pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Limba Roma.\u201d. \u201e\u00cen ce an suntem? Suntem \u00een dou\u0103 grupe.\u201d \u201eEu nu sunt o cas\u0103. Voi (nu) sunte\u021bi din India. Voi (nu) sunte\u021bi nimic. Din ce \u021bar\u0103 \u0219i din ce ora\u0219? Din trei ora\u0219.\u201d.<\/p>\n

Zbuciumul m\u0103 g\u0103se\u0219te pe trepte ale min\u021bii deja pierdut\u0103. Andre \u00eemi confirm\u0103 recele din afecte \u0219i-mi d\u0103 sfaturi. Comentariul meu \u00eencepe \u0219i sf\u00e2r\u0219e\u0219te cu necazul de a fi mers pe idei \u00een care Mircea Eliade este unic.<\/p>\n

Nu at\u00e2t simbolul, c\u00e2t sacrul e unic. Pentru c\u0103 a f\u0103cut s\u0103 fie acceptat conceptul sacrului \u00een \u021bara lui. Chiar sub sceptrul ideologiei, de care Andre are doar idee. Ceea ce nu avea cum s\u0103 i se \u00eent\u00e2mple lui Claude Levy Strausse \u2013 nu Fran\u021bei i-o fi lipsind permeabilitatea. La sacru, cel pu\u021bin.<\/p>\n

Am corectat lucr\u0103rile studen\u021bilor \u2013 note mici, \u00een creion. Le voi urca m\u00e2ine, propor\u021bional? Probabil, nu. Voi avea m\u00e2n\u0103 liber\u0103 la traducere.<\/p>\n

Oh, c\u00e2t \u00ee\u021bi datorez, Stevens Wallace, dator\u00e2ndu-\u021bi-l pe Eminescu, a\u0219a cum i-l datorez pe Br\u00e2ncu\u0219i lui Pound. C\u00e2t a\u0219 datora \u00eenainte de moarte oric\u0103rui p\u0103m\u00e2nt mi\u0219cat de ur\u0103.<\/p>\n

Bravul invigilator al celor nou\u0103 studen\u021bi \u00een rom\u00e2n\u0103, Marek, era mai disperat ca oric\u00e2nd de ocuparea unor garnizoane de c\u0103tre ru\u0219i, de invazia, \u00een act, fa\u021b\u0103 de promisiuni ale altora. Cumva, mul\u021bumit c\u0103 Ceau\u0219escu a condamnat, \u00eempreun\u0103 cu liederii jugoslavi, tentativa de ocupare.<\/p>\n

Dar s-ar fi r\u0103zbunat p\u00e2n\u0103 \u0219i pe studen\u021bii mei, altfel foarte zgomoto\u0219i. Nu primiser\u0103 dec\u00e2t dou\u0103 dic\u021bionare ale mele, iar traducerea li se p\u0103rea foarte grea. Am primit multe \u00eendemnuri s\u0103-i pic, sunt sigur c\u0103 n-o s-o fac. P\u00e2n\u0103 \u0219i indianca respectabil\u0103, care pred\u0103 rus\u0103, la un moment se interesa de ru\u0219i \u00een Polonia, \u00eendemn\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-mi ajut studen\u021bii, dar \u0219i critic\u00e2ndu-i.<\/p>\n

Fiii liderilor polonezi poart\u0103 numele mamelor lor, spre a nu bate la ochi favoritismul. Prietenul meu ar fi ur\u00e2t de Solski, fiul fostului p.m. Jarosevicz are, aici, trei ma\u0219ini \u0219i dolari destui. Sigur, lucrurile se leag\u0103. Dar noi? Ne sim\u021bim catolici.<\/p>\n

Doi profesori discutau personajele din R\u0103zboi \u0219i pace. <\/em>Pierre Bezuhov, Andrei Bolkonski, Nata\u0219a \u2013 aproape declama Artu\u0219er, argument\u00e2nd, probabil, propunerea de subiect pentru examen, de-acum tip\u0103rit\u0103. Napoleon , am ad\u0103ugat, el repet\u00e2nd \u0219i gr\u0103bindu-se s\u0103 adauge: Kuruzov.<\/p>\n

A murit Marin Preda \u0219i nu \u0219tiuse de polonezi. Vor fi foarte mul\u021bi solidari sentimentali ai solidarit\u0103\u021bii. Secolul vie\u021bii noastre de s-ar planetariza f\u0103r\u0103 interven\u021bii dirijorale. Moraji, c\u0103 intr\u0103 \u00een satyagraha dac\u0103 nu se opre\u0219te filmul despre Mahatma. Nu fie Solidaritatea sor\u0103 Vene\u021biei, nici statuia lui Vivekananda (construit\u0103 de sindicat studen\u021besc) pereche turnului din Pisa \u2013 spuneau doi kabutari din inima unui balcon de pe Chatra Marg \u0219i imediat ciorile i-au zgornit.<\/p>\n

Numele de Tase din literatura mahmur\u0103 a lui S\u00e2ntimbreanu le-a pus problemele cele mai mari studen\u021bilor mei la examenul de azi. Care examen, pentru ei, a fost mai d\u0103t\u0103tor de grriji dec\u00e2t vulcanul polonez. \u021aar\u0103 \u0219i revolu\u021bie. M\u0103 bucur de coada de bambus a unei m\u0103turi ca pentru kricket\u0219ti. Mentalit\u0103\u021bi sub o dictatur\u0103 de \u021bar\u0103 mare \u2013 poate mai mic\u0103 dec\u00e2t dictatura dintr-o \u021bar\u0103 mic\u0103, gata s\u0103 salute mari dictaturi.<\/p>\n

\n

29.03. 81 Delhi<\/p>\n

Asanas-Pranayam, Dyana, minicampusul de trei zile a trecut. Nansi e de p\u0103rere s\u0103 mergem \u0219i m\u00e2ine. Ziarele \u00eencep s\u0103 tac\u0103 despre Polonia, ca \u00een Rom\u00e2nia. Reduc totul la sinuciderea unui veteran.<\/p>\n

Dup\u0103 yoga, Nansi m\u0103 cheam\u0103 s\u0103 ascult Miori\u021ba<\/em>. Yoga-Miori\u021ba.<\/em>Versiune \u00een hindi de Urmila Trikha. I se pare c\u0103 m\u0103 opun. Cobor\u00e2m. Traduc\u0103toarea vrea \u00eent\u00e2i s\u0103 ne citeasc\u0103 traducerea dec\u00e2t s\u0103 discut\u0103m ziua \u0219i maniera de spectacol.<\/p>\n

Dup\u0103 lectur\u0103, m\u0103 \u00eentreab\u0103 cum o g\u0103sesc, iar dup\u0103 o or\u0103 de comentarii revine dac\u0103 s-o lase cum este, ori s-o schimbe. \u0218tiu \u0219i eu? Va fi fiind o versiune spontan\u0103, dar \u0219i predestinat\u0103, de ce nu? Citisem \u201eMai am un singur dor\u201d, urcasem-cobor\u00e2sem cu variantele indiene ale \u201dScrisorii I\u201d editate de mine. Interpret\u0103rile mioritice continuau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 virgatha, ca ale Geetei<\/em>. Virgatha, balada indian\u0103.<\/p>\n

Fraze grele la testul de traducere: ce dore\u0219ti dumneata \/ what are you longing for the morning; Mihai Eminescu is only English poet who is from India; so much sweet and nice the language we speak; bravo, Tase. I give him to traverse the way of cowardice and I run the whole evening.<\/p>\n

Prof. P. L. Shukla, dup\u0103 ce m\u0103 \u00eentrebase ce \u00een\u021beleg prin \u201eOrient\u201d, m-a adus pe p\u0103m\u00e2nt, suger\u00e2ndu-mi s\u0103 conferen\u021biez pe tema \u201evia\u021ba \u00een literatura rom\u00e2n\u0103\u201d. Detalii de organizare le-am pus la punct \u00eentr-un minut. Anil mi-a \u021binut Ek shanti <\/em>din cauza comenzilor pentru schimbarea bugetului \u2013 c\u0103 a\u0219 intra \u00een tipar miercuri. La el se tip\u0103re\u0219te \u0219i buletinul Delhi Rotarian Club, pe art paper, numai pentru uzul membrilor. \u00cen biblioteca MEL z\u0103ceau jalnic gr\u0103mad\u0103 ceva sute de c\u0103r\u021bi nou primite, scoase la reform\u0103. Furtuna de praf a acoperit lucrurile \u0219i \u00een cas\u0103. Pe strad\u0103, orbe\u0219ti, \u00eenc\u0103run\u021be\u0219ti.<\/p>\n

\n

30.03. 81 Delhi<\/p>\n

Reagan \u00eempu\u0219cat. Urmila: \u0103sta a devenit modelul de via\u021b\u0103. Nostalgia vremurilor sanscrite, c\u00e2nd preceptorul primea discipoli, nu bani. A\u0219a cum cre\u0219tin\u0103tatea a m\u0103turat imperiul roman, tot ea \u00eel va sindicaliza \u0219i pe cel slav? Dar oare dup\u0103 Reagan, n-o fi r\u00e2ndul lui Lech Walensa? Doamne, fere\u0219te.<\/p>\n

Alexe \u00eemi trimite ultima \u201eComuniune\u201d, \u00een care \u00eemi public\u0103 \u201eThe king Burebista and his people\u201d, mai vechea cu \u201eNana in the Himalayas\u201d \u0219i \u201dLimite\u201d de Virgil Ierunca. Timp de dou\u0103 ore, \u00eentre 2 \u0219i 4 p.m., examenul oral de rom\u00e2n\u0103 \u2013 gramatic\u0103, traducere, conversa\u021bie, cultur\u0103. Un sfert de or\u0103 pentru fiecare, \u00eencheiat cu un discurs al lor despre Rom\u00e2nia: the best country. Nadia este numele cel mai cunoscut \u0219i so\u021bia lui Borg \u2013 la primul r\u0103spuns. Dumnezeu is god of Romania. Ora\u0219e? Dr\u0103g\u0103\u0219ani, Vidra…<\/p>\n

Ore de lectur\u0103 Limite.<\/em> Reagan supravie\u021buie\u0219te. Comuniunea Rom\u00e2neasc\u0103 <\/em>pe 1981 \u2013 politic-polemic\u0103. Parisul rom\u00e2nesc \u0219i rom\u00e2nismul american sunt desp\u0103r\u021bite de un ocean, nu se completeaz\u0103. Calitatea estetic\u0103, r\u0103mas\u0103 \u00een Europa. M\u0103 g\u00e2ndisem la Ezra Pound. M\u0103seaua m\u0103 d\u0103r\u00e2m\u0103 din st\u00e2nga.<\/p>\n

\n

1 aprilie 1981 Delhi<\/p>\n

Locul c\u00e2rciumii, din patrie, e aici banca; acolo \u00ee\u021bi \u00eent\u00e2lne\u0219ti cuno\u0219tin\u021bele, dac\u0103 nu banii. Miss Sengupta \u00eemi spune c\u0103 \u00een ultimul num\u0103r, Span <\/em>a publicat un interviu cu Mircea Eliade. Sunt at\u00e2tea semne de prietenie \u00een scrisorile de la el. D-\u0219oara Sengupta \u00eei pronun\u021b\u0103 perfect rom\u00e2ne\u0219te numele. Conversa\u021bia din Spam, preluat\u0103 de la francezi? \u201eBut it was quiet easy to shine in a provincial culture where near everybody knew everybody else \u2013 not at all the way it is in Paris or New York\u201d.<\/p>\n

Dar str\u0103lucea, cu adev\u0103rat, \u00een afar\u0103 c\u0103 era t\u00e2n\u0103r? C\u0103linescu abia de se amuz\u0103, prea pu\u021bin excitat, de Maitreyi. C\u00e2nd \u00een Roma, dup\u0103 miezul nop\u021bii, un mexican un mexican a oprit ma\u0219ina strig\u00e2ndu-m\u0103 \u201dGiorgio, Giorgio\u201d, bucuria provincialului din mine nu cred s\u0103 fi fost str\u0103in\u0103, de\u0219i altfel, de a lui Eliade. Complezen\u021b\u0103 \u00een India, mister \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Dup\u0103 sc\u0103p\u0103tatul Bucure\u0219ti al \u00eenceputului, \u00eentrebarea Span-ului: \u201ehow does the Romanian bestseller writer in you get on with the American Professor? Can artist and scholar coexist?\u201d Din r\u0103spunsul la asta vine titlul interviului, \u201dThe True Dreams of Mankind\u201d.<\/p>\n

Mai \u00eenainte, revenise, \u201eAn elementary definition of myth might be that it tells a sacred story\u201d. Hermeneutics: \u201ethe study of the sense, meaning or meanings which given religious ideas or phenomena have had in the course of time\u201d. Mituri moderne: progres, communism. Elogiul hippie movement-ului.<\/p>\n

Acum v\u0103d: \u201eTranslated and reprinted from L’Express<\/em>, 1980.\u201d \u201eAll in all, an illuminating interview with one of the seminal thinkers of our age\u201d, Michael Pistor.<\/p>\n

Am \u00eentrerupt demult scrisoarea c\u0103tre Ezra Pound \u2013 ce-ar fi s\u0103 i-o expediez, acum, t\u00e2n\u0103rului Eliade, ca de la hippi la hippi? Aud c\u0103 Haig ar trece prin Rom\u00e2nia. Automobilul lui Rogers l-am v\u0103zut trec\u00e2nd fulger prin fa\u021ba soldatului sovietic.<\/p>\n

Biata mea conferin\u021b\u0103 are surse greu de deslu\u0219it \u00een subprovincialismul lor, dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la marea cultur\u0103 rom\u00e2n\u0103 din vinele \u0219i min\u021bilor creatorilor de pe strad\u0103, neteleviza\u021bi, netradu\u0219i cu ridicata. Nonvaloarea exceleaz\u0103 prin grandoare. Str\u0103lucirile se astup\u0103 cu moloz, doar-doar n-or ajunge mai departe de Debreczin s\u0103-le fac\u0103 \u0103ia c\u00e2rna\u021bi.<\/p>\n

\u0218i-l adoram pe Eliade c\u0103 vedea occidentul provincial \u0219i mai detesta \u0219i ocupa\u021bia, proletcultul. T\u00e2rziul Tucydides, Mircea Eliade. Nu cred c\u0103 vreo grij\u0103 masonic\u0103 s\u0103-l fi \u00eempiedic\u00e2d s\u0103 vad\u0103 sacrul lui Eminescu, m\u0103car c\u00e2t \u00een Br\u00e2ncu\u0219i. Capul mi s-a pref\u0103cut \u00een m\u0103sea. M\u0103 voi trezi m\u00e2ine \u0219i mai apatic, la 38 de ani, opus clarit\u0103\u021bilor interesate.<\/p>\n

\n

3.04. 1981. D.<\/p>\n

M\u0103 perpelesc \u0219i m\u0103 trezesc cu acela\u0219i fix: cultura provincial\u0103. Nu zic de Paris, nu mai zic de nimic, to\u021bi bat toba despre universalizarea interbelic\u0103. Nebunie alchimist\u0103? Cum s-ar fi ales praful de Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 aurul din piatra filosofal\u0103? Dor-provinciile, nu \u0219i Parisul \u2013 care Paris?<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i eram de v\u00e2rsta lui \u2013 c\u00e2nd nu scrisese Maytreyi<\/em> \u2013 \u0219i mi-a r\u0103spuns c\u0103 e treaba mea dac\u0103 vreau s\u0103 scriu o tragedie dacic\u0103, de ce-l \u00eentreb pe el? \u0218i-mi pare bine c\u0103 n-am scris-o. M\u0103 sim\u021beam potopit sub cavalcada matrapazl\u00e2curilor literare aurite de mai apoi. \u0218i totu\u0219i nu-mi pare r\u0103u de ce-am scris \u2013 dar ce-am scris?<\/p>\n

Unde dracului este istoria, dar timpul? Eliade \u00een persoan\u0103 are acum maxim\u0103 istorie, nu mai are timp. Eu s\u0103 zic c\u0103 sunt la mijlocul timpului, dar istorie de provincial sau York \u2013 doar p\u0103rul cre\u021b. Toat\u0103 cultura aia rom\u00e2n\u0103 s-a apucat s\u0103 se compare cu Eliade. Compara\u021bia e un viciu mai pu\u021bin nenorocit dec\u00e2t eternele forme f\u0103r\u0103 fond (fondul nu exist\u0103 nici la surs\u0103).<\/p>\n

M\u0103car limbajul lui e de fond, s\u0103 dea Dumnezeu. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00eemi d\u0103 bucuria obsesiei \u2013 cultura provincial\u0103 a t\u00e2n\u0103rului Eliade, care e, probabil, a tuturor tinere\u021bilor iconoclaste. Dac\u0103 mi se pare ofensator, nu este pentru c\u0103 adev\u0103rul ar fi altul \u2013 din efort v\u0103zut \u2013 dar pentru c\u0103 tumultul \u2013 fie \u0219i al recunoa\u0219terii pe strad\u0103 cu un fior pentru mai t\u00e2rziu \u2013 n-are nici \u00eentr-un singur cosmos barier\u0103.<\/p>\n

\n

4.04. 81 D.<\/p>\n

Am citit toat\u0103 s\u00e2mb\u0103ta o scurt\u0103 istorie a literaturii sanscrite. M-a vizitat Vinod. Am trecut pe la Marek. Lui Esa i s-a p\u0103rut c\u0103 pun \u00eentreb\u0103ri ciudate \u2013 specialitatea lui. M\u0103 ar\u0103t impresionat de fotografia lui Mircea Eliade \u00een z\u0103pad\u0103, la Chicago, sub un copac. Marek, \u0219i el, emo\u021bionat de fotografia unui tanc sovietic \u00een z\u0103pada din Polonia ca \u00een Siberia. Gyula, unde nu zisese mai nimic: au fost \u0219i solda\u021bi rom\u00e2ni pe-acolo.<\/p>\n

\n

6. 04. 81 D.<\/p>\n

Duminica de ieri, am citit ziare indiene. Interviul Orianei Fallaci cu Lech Valesa e pe model cre\u0219tin catolic. A doua zi deduc c\u0103 polonezii, dincolo de maturitatea lor, nu tr\u0103iesc mai bine dec\u00e2t noi dincolo de dictatura de la ei. Dup\u0103 orele de bibliotec\u0103, abia ajuns acas\u0103, consilierul \u0219i administratorul p\u0103trund \u0219i ei, cu a\u0219a-zise c\u0103r\u021bi. Ambasadorul se invit\u0103 la \u201eac\u021biunea\u201d mea de mar\u021bi \u0219i vrea s\u0103 m\u0103 vad\u0103 azi.<\/p>\n

Fumam beedi. Dima mi-a dat o \u021bigar\u0103 cu filtru (a doua dup\u0103 cea primit\u0103 ieri de la \u00eenso\u021bitorul editorului meu, editor care, pentru a m\u0103 menja pe mine \u00een Rom\u00e2nia, nu s-ar fi dus la ministerul de externe spre a se pl\u00e2nge de confiscarea manuscrisului meu la ambasada rom\u00e2n\u0103). M-a descump\u0103nit autoinvitarea lui Mitic\u0103 (exact cum \u00eei spusesem lui Mizil).<\/p>\n

Shukla nu era acas\u0103, \u00een Modeltown. Am c\u0103l\u0103torit \u00een New Delhi, pe conversa\u021bie \u0219i \u00eenc\u0103 un filtru. O canapea scoas\u0103 la reform\u0103 a\u0219 putea-o primi eu (Dima). De ce nu \u0219i ma\u0219in\u0103 de scris? – c-o fi, c-o p\u0103\u021bi… Mitic\u0103 era \u00een baie, anun\u021base Zoe ambsadoreasa pe consilier. \u00centre timp, mi-a ar\u0103tat Daco-rom\u00e2nii <\/em>lui Miclea, h\u0103r\u0103zibil\u0103 sardarului vice-cancelar, dac\u0103…<\/p>\n

Ambaul apare \u00een costum. Dup\u0103 cum \u00ee\u0219i caut\u0103 vorbele, era clar c\u0103 se amestec\u0103 \u00een povestea Miori\u021bei<\/em>, spre a o diplomatiza. O teorie pesimist\u0103 a r\u0103zbun\u0103rii \u00eel speria, convenindu-i \u201eintegrarea om-natur\u0103 \u2013 zicea el -, vizibil\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, ba chiar \u00een economie, \u00een educa\u021bie…\u201d Bine\u00een\u021beles, \u0219i pacea, identitatea de pozi\u021bii ale Rom\u00e2niei \u0219i Indiei \u00een probleme interna\u021bionale.<\/p>\n

I-am spus teoria traduc\u0103toarei, c\u0103 via\u021ba \u0219i moartea sunt interconvertibile, c\u0103 nu e un cioban, ba un \u0219ef politic, nu o mam\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 ci genera\u021bia veche etc. El s-a \u00eentors la \u201eactualizarea Miori\u021bei<\/em>, ca s\u0103 nu cread\u0103 cei din Bucure\u0219ti c\u0103 \u0103ia din Delhi fac spirite\u201d. \u201e\u0218i Shukla trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 corespunz\u0103tor\u201d.<\/p>\n

M-a condus, ar\u0103t\u00e2nd c\u00e2nd o carte, c\u00e2nd alta, cu acela\u0219i chip pe ea. Sigur, juca teatru, dar m\u0103 speriam tot mai mult de compromiterea Miori\u021bei<\/em>, ca \u0219i a Scrisorii I<\/em> \u2013 evocat\u0103 de el. – Unde sunt manuscrisele versiunilor indiene? l-am \u00eentrebat. – Le g\u0103sim noi pe aici, s-a trezit el. Avea s\u0103 se laude \u00een ziarele de partid, poate \u0219i-n particular, c\u0103 el a patronat Miori\u021ba<\/em> \u2013 \u00een fapt a c\u0103lcat-o \u00een picioare, ofens\u00e2nd, pe l\u00e2ng\u0103 mine, indieni one\u0219ti \u0219i p\u0103t\u00e2nd numele Rom\u00e2niei.<\/p>\n

S\u0103-l v\u0103d pe vice-cancelar \u2013 \u0219i m-a cadorisit cu trei c\u0103r\u021bi de vizit\u0103 -, s\u0103-i intermediez o \u00eent\u00e2lnire vineri sau s\u00e2mb\u0103t\u0103. Dar eu ce vreau s\u0103 vorbesc? Activistul de partid \u00een literatur\u0103, \u00eei r\u0103spund, ca \u0219i serios. Vrea s\u0103-mi vad\u0103 notele! Tic\u0103losul!<\/p>\n

Pe scar\u0103 explodez, calm, c\u0103 nu se poate tr\u0103i, iar \u00een curte \u00eei spun c\u0103 sunt deja recunoscut \u00een enciclopedii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i voi face o mare carier\u0103 literar\u0103. Tace. Consilierul m\u0103 ia \u00een ma\u0219ina lui. M\u0103 duce, ghidat de mine, la Lalit Kala Akademi la o expozi\u021bie de afi\u0219 polonez.<\/p>\n

Oare vor fi tr\u0103ind mai bine dec\u00e2t rom\u00e2nii? Pe \u201epre\u0219edintele\u201d sindicatului rom\u00e2nilor de aici, \u00eel \u00eent\u00e2lnisem \u0219i, cu martori, \u00eei zisesem: Salut, Leh Valensa al Rom\u00e2niei, m-ai l\u0103sat s\u0103 mor c\u00e2nd am sosit aici. S\u0103 m\u0103 ierte marele polonez, nu mi-e ru\u0219ine cu to\u021bi rom\u00e2nii, dar n-am fost fericit nici s\u0103-i v\u0103d pe \u00eens\u0103rcina\u021bii patriei lor sl\u0103vind afi\u0219e cu idee ce parc\u0103 le sc\u0103pa.<\/p>\n

M-a mai dus \u00een Connought Place, la autobuz, nu \u00eenainte de a fi trecut pe la un croitor s\u0103 \u00ee\u0219i scoat\u0103 un costum. Consilierul prezent e la antipod fa\u021b\u0103 de cel trecut, e paradit \u0219i neb\u0103g\u0103re\u021b. F\u0103r\u0103 nevast\u0103 \u0219i copil \u00eempreun\u0103 cu el, vrea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u0219i s\u0103 renun\u021be la diploma\u021bie.<\/p>\n

Seara, acas\u0103, Anil mi-a adus spalturile la Ek shanti<\/em>. Micu\u021ba publica\u021bie am manufacturat-o \u00een frisoane, dar g\u00e2ndit, \u0219i poate va avea o soart\u0103 simbolic\u0103. V\u0103d Miori\u021ba<\/em> \u00een hindi \u0219i poeme rom\u00e2ne\u0219ti. Cadavrul meu va fi \u00eengropat \u00een poezie.<\/p>\n

\n

7.04. 81. D.<\/p>\n

Dup\u0103 ce-am l\u0103sat proof-urile la Anil, am asistat trei ore la ultima reuniune a consiliului profesoral \u2013 \u00een afar\u0103 de indieni, numai ru\u0219i, plus eu, \u00een total vreo zece. Departamentul prime\u0219te 25000 de rupii pe an pentru cump\u0103rare de c\u0103r\u021bi \u2013 c\u00e2te 15% francez\u0103, german\u0103, rus\u0103, c\u00e2te 6% celelalte limbi. 4 % generalit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Ru\u0219ii vor s\u0103 se dubleze num\u0103rul de studen\u021bi \u00een limba lor. \u0218eful vorbe\u0219te de 5% \u0219i \u0103\u0219tia izbucnesc c\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 nimic \u00eenc\u0103 50 de studen\u021bi, ori 25. Apare Parasnis care propune reducerea num\u0103rului pentru francez\u0103 cu 25 %. Eu sar \u2013 c\u0103 pot preda \u0219i eu, pe gratis, spun\u00e2nd c\u0103 e absurd s\u0103 reduc\u0103 num\u0103rul de studen\u021bi la o puternic\u0103 limb\u0103 latin\u0103. \u201eAtunci s\u0103 predau \u0219i eu rom\u00e2n\u0103\u201d, se pomene\u0219te Boris. \u201eDa, mereu face\u021bi a\u0219a. \u00cens\u0103 nu \u0219tiu ce preg\u0103tire ai tu \u00een rom\u00e2n\u0103, eu am un Ph.D \u00een francez\u0103.\u201d<\/p>\n

Ob\u021binerea de posturi, alegerile \u00een asocia\u021bia studen\u021bilor \u0219i \u00een consiliul profesoral \u2013 ap\u0103ruser\u0103 discu\u021bii indiene. Am semnat minuta, ne-am desp\u0103r\u021bit.<\/p>\n

Vice-cancelarul are agend\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103. Masih vrea s\u0103 m\u0103 introduc\u0103. Se duce el. \u00cel sun pe Mitic\u0103 (dormea, \u00eemi ureaz\u0103 s\u0103n\u0103tate) \u0219i r\u0103m\u00e2ne c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea va avea loc m\u00e2ine la 9 diminea\u021ba. Din p\u0103cate, trebuie s\u0103 asist \u0219i eu. Pizda m\u0103-sii pe copaci.<\/p>\n

R.L. Shukla, \u0219eful dept. de Istorie a circulat o \u201enotice\u201d… Dr. George Anca, of the Department of Modern European Languages, University of Delhi, will give a talk on \u201eSociety as reflected in Modern Romanian Literature\u201d on Tuesday, 14 April, 1981, at 3 p. m. in Room No 23, Arts Faculty Building. All are invited to attend.<\/p>\n

Anil pleac\u0103 4-5 zile la Kathmandu. E vorba s\u0103 v\u0103d spalturile II \u0219i h\u00e2rtia ast\u0103-sear\u0103 \u0219i s\u0103 m\u0103 descurc apoi cu taic\u0103-s\u0103u. S\u0103 vedem. C\u0103l\u0103toria cu Nana, \u00een Kamla Nagar, spre Ek shanti \u2013 <\/em>nu scoseser\u0103 corecturile. Am trecut pe la Vickey, care i-a oferit Nanei c\u00e2\u021biva zei aurii, \u0219i mie o \u021bigar\u0103 super long. Pe drum, la \u00eentoarcere, un c\u00e2ine \u0219i un c\u0103\u021belandru \u2013 tat\u0103l \u0219i copilul, zice Nana.<\/p>\n

Intr\u0103m \u00een Hanuman Temple. Plin. Clopotele tot b\u0103t\u00e2nd, o mai ridic \u0219i pe ea \u00een bra\u021be s\u0103 le mi\u0219te limbile. Ne oprim dinaintea diferi\u021bilor zei. La Hanuman, coad\u0103. Afar\u0103, o femeie \u00eei ofer\u0103 prasad. Nana \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te spre mine: le-am dat la c\u00e2ine. Am certat-o pentru a fi ofensat-o pe cea care \u00eei d\u0103ruise boabele str\u0103lucind de dulce. – \u0218i al\u021bii d\u0103deau, iar femeia nu m-a v\u0103zut, c\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bea altora. – La care ai dat? – la \u0103la mic, numai eu, ceilal\u021bi d\u0103deau \u0103lui mare.<\/p>\n

Dup\u0103 un ocol: – Hanuman nu exist\u0103. – De unde \u0219tii? – A\u0219a. – Dar Shiv? – Nu exist\u0103. – \u0218i Dumnezeu? – Nu exist\u0103. – Cine \u021bi-a spus? \u0218tiu eu, dumnezeu e soarele. – P\u0103i i-ai desenat ochi, gur\u0103… – \u00cen desene se poate s\u0103-i faci fa\u021b\u0103, dar nu exist\u0103. – Pe lun\u0103 exist\u0103 oameni? – Nu, pentru c\u0103 nu exist\u0103 aer, mi-a spus mie mama \u00een avion.<\/p>\n

\n

8. 04. 81. D<\/p>\n

Cu aproape 10 minute p\u00e2n\u0103 \u00een 9, ma\u0219ina neagr\u0103 a ambasadei rom\u00e2ne oprea \u00een fa\u021ba u\u0219ii biroului vice-chancellor-ului. Am p\u0103truns \u00eempreun\u0103, av\u00e2nd ceai, biscui\u021bi, migdale. Mai era Pop, pentru rom\u00e2ni, iar dintre indieni, \u00een afar\u0103 de Vi-Ci, provicecancelarul Mukherjee, decanul colegiilor, Malhotra, \u00eenc\u0103 un decan, al campusului din sud.<\/p>\n

Mitic\u0103 \u0219i-a povestit pe larg \u00eencerc\u0103rile de a-\u0219i \u00eenf\u0103\u0219ura un turban pe cap. Vi-Ci i-a promis unul. Cu toate c\u0103, ad\u0103ug\u0103 Mitic\u0103, are unul de-a gata din Sud. Cur\u00e2nd, \u00eei \u00eentrebase pe to\u021bi ce meserie au. Remarcase rota\u021bia chimi\u0219tilor la conducerea universit\u0103\u021bii. – Cum de \u0219ti\u021bi \u0219i asta?<\/p>\n

Amintise \u00eentr-o doar\u0103 c\u0103 so\u021bia pre\u0219edintelui nostru e savant\u0103 macromolecular\u0103 (asta \u00een traducere aproximativ\u0103 din zengleza lui). Ajunsese de la 5 la 8 \u0219i chiar zece mii de metri, dup\u0103 petrol, cu sondele rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cei v\u0103zuse pe indieni plutind, cu Himalaya, peste petrol. Le d\u0103dea un fel de directiv\u0103 s\u0103 sape mai ad\u00e2nc, doar Ganga \u0219i Danuba, tot un drac.<\/p>\n

Num\u0103rase p\u00e2n\u0103 la zece, s\u0103-i \u00eenve\u021be pe gazde sanscrit\u0103. Via insula latin\u0103 din marea slav\u0103. Expresie pe care \u0219i-o luase prin contraband\u0103 de la Europa liber\u0103. \u00cen vreo trei r\u00e2nduri d\u0103duse semne c\u0103 a glumit, anume c\u0103 \u201enoi\u201d (adic\u0103 oare\u0219care ei) nu punem ou\u0103le \u00eentr-un singur buzunar. \u0218i r\u00e2dea \u00een panch\/cinci \u2013 doar Punjabul era semeni\u0219tea lui, cum o declinase, jignindu-l pe imaculatul sardar \u2013 deci cinci hohote de se zguduia portretul lui Mahatma Gandhi \u0219i numai din jen\u0103 nu-i c\u0103dea-n cap.<\/p>\n

Iar asisten\u021ba t\u0103cuse, luat\u0103 prin surprindere prima oar\u0103, dar d\u0103\u021bile urm\u0103toare vicecancelarul sardar \u00eei \u021binea b\u00e2zul cu impecabil\u0103 ironie. Elogiase gazul, persifl\u00e2nd finalmente petrolul. \u00centrebat de provicecancelar care s\u0103 fie meseria lui, \u00ee\u0219i d\u0103duse ingineria pe fa\u021b\u0103, accentu\u00e2nd superb materia numit\u0103 convertirea puterii \u2013 asta da, precum \u0219i domeniul s\u0103u de doctorat cu ani \u00een urm\u0103, programarea.<\/p>\n

– Oare \u0219i programarea fiin\u021bei umane? se interesase bl\u00e2nd sardarul amuzat. \u0102sta nu-i prinsese \u00eentrebarea \u0219i s\u0103rise c\u0103 da. Dac\u0103 \u00eei dau lui ni\u0219te date despre universitate, el imediat face un program \u0219i afl\u0103 nu \u0219tiu ce.<\/p>\n

Deci \u00eentr-un t\u00e2rziu decretase c\u0103 a venit pentru dou\u0103 lucruri. \u00cent\u00e2i, ca s\u0103-l vad\u0103 pe visi, al doilea pentru c\u0103 a auzit el ceva despre o \u201eac\u021biune\u201d (nu \u0219tiu expresia), \u0219i se uit\u0103 la mine, care spun c\u0103 gata dom’le, Miori\u021ba <\/em>se roste\u0219te \u00een hindi. Plus c\u0103 \u021bin eu o conferin\u021b\u0103 cultural\u0103 \u0219i proiect\u0103m \u0219i filmele, d\u0103m \u0219i c\u0103r\u021bile pomenite de profesorul Niculescu, ce pizda m\u0103-sii.<\/p>\n

Parc\u0103 mai avusesem un sughi\u021b de iluminare, rug\u00e2nd conducerea universit\u0103\u021bii s\u0103 agreeze introducerea diplomei \u00een rom\u00e2n\u0103 la anul. A\u0219a c\u0103 Miti vine la subiect, c\u0103 vrea \u0219i el s\u0103 vie cu c\u0103r\u021bile, s\u0103 le dea atunci lui visi, pentru bibliotec\u0103. – Cum s\u0103 nu, zice\u021bi ce vre\u021bi s\u0103 facem, r\u0103spunsese omul num\u0103rul unu al universit\u0103\u021bii noastre de o sut\u0103 de mii de studen\u021bi. – Nu vre\u021bi s\u0103 fac o conferin\u021b\u0103, cu matematic\u0103. Am \u0219i diapozitive. – Ba da, aranj\u0103m ceva, zice decanul din Sud.<\/p>\n

\u00cemi b\u0103gasem carnetul f\u0103r\u0103 noti\u021be \u00een valiz\u0103. Se apropia desp\u0103r\u021birea. \u00cenc\u0103 ceva, Miti : Rom\u00e2nii au pasiunea fabric\u0103rii \u021buicii \u0219i uite a\u0219a a cracat Cutare petrolul, ca pe prune. – A b\u0103ut chimistul \u0103la petrol? se mirase principalul interlocutor. O or\u0103 de perpeleal\u0103 ininteligibil\u0103 se cracase \u00een v\u00e2rtejul crizei bine depozitate \u00een min\u021bile mitice\u0219ti.<\/p>\n

Am r\u0103mas \u00een tab\u0103ra universitar\u0103. \u0102ia descinseser\u0103 \u00een \u00eentunericul Daciei. Sunt c\u0103r\u021bi de valoare, domnule, i-am mai spus lui visi, you don’t mind… Mi-a aruncat un mul\u021bumesc. Provisiului, care m\u0103 invita s\u0103 trec pe la el ( o s\u0103 aib\u0103 un Ek shanti<\/em>), i-am strecurat c\u0103 n-am aer condi\u021bionat, iar el: aia e alt\u0103 treab\u0103. De.<\/p>\n

Nansi m\u0103 a\u0219tepta, i-am spus c\u0103 venirea ambasadorului mi-a crescut ac\u021biunile la rectorat \u0219i nu aveam de g\u00e2nd s\u0103 notez nimic \u00een journals, ne\u0219tiind ce. Nici a\u0219a, n-am pus nimic de la mine. Am uitat \u0219antajul: noi avem Deva, voi, indienii, n-ave\u021bi. Ori: producem petrol cu India. Nu export\u0103m dec\u00e2t ce r\u0103m\u00e2ne de la consumul intern, c\u0103 asta e filosofia noastr\u0103.<\/p>\n

Trecuser\u0103 \u0219mecheriile \u0219i m\u0103 vedeam stimulat de formalitatea ca atare, plus c\u0103 tot conferin\u021ba \u0219i munca mea erau obiectul acelui ceai. Vicki s-a \u00eenfiin\u021bat s\u0103 mergem la ambasd\u0103 dup\u0103 mobila scoas\u0103 la reform\u0103, pe care Dima m\u0103 chemase oric\u00e2nd cu c\u00e2rca s-o iau.<\/p>\n

Ne-am pornit c\u0103l\u0103toria, poposind la Banca de peste m\u0103ri, unde avea Viki treab\u0103, pre\u021b de patru beedees fumate de mine a\u0219tept\u00e2ndu-l, cu p\u0103l\u0103rie pe cre\u0219tet. Dup\u0103 Rajpat, i se oprise scuterul. A f\u0103cut rost de un cle\u0219te \u0219i a str\u00e2ns un arc. Pe la Pragati Maidan, \u00eemi spunea c\u0103 i s-a f\u0103cut cald scuterului, dar am ajuns. Comentasem \u0219antierul Stadionului pentru Asian Games, 1982.<\/p>\n

C\u0103r\u0103m o canapea dintr-un vestibul, eu \u0219i Dima. \u00cel trimit pe Viki dup\u0103 furgonet\u0103. \u00centre timp, avem o \u0219uet\u0103. Ocoli\u0219an (Coco), revenit pentru 4-8 ani, zice. Pop insist\u00e2nd s\u0103-i dau la viz\u0103 inginerului \u0219ef \u201ecuv\u00e2ntarea\u201d mea. Leu, prelu\u00e2nd lamenta\u021bia de dovleac ipocrit a lui Coco, \u00ee\u0219i d\u0103 cu p\u0103rerea c\u0103 trebuia s\u0103 fiu trimis prin externe ca ata\u0219at cultural-lector. So\u021bii Dima comp\u0103timind amabil.<\/p>\n

\u00cemi aprinsesem o beedee \u0219i, \u00een replic\u0103, coconsilierul o Kent, nemai oferind, ca pe vremea veche. Niscai tineri erau cu ascultatul. Mi-am repetat saga bucure\u0219tean\u0103, prieteniile literare \u0219i politice, av\u00e2nd de la Coco o jubila\u021bie \u00een a-mi spune c\u0103 Mizil a c\u0103zut de-acum la Ucecom, plus alte schimb\u0103ri. \u201eDar dumneavoastr\u0103 \u2013 cred c\u0103 mi-aduc bine aminte a fi zis \u201edumneavoastr\u0103\u201d – a\u021bi avut \u0219i coresponden\u021b\u0103 particular\u0103 cu Mizil.<\/p>\n

La un timp, Coco se retr\u0103sese. Parc\u0103 \u0219i Dima \u0219i ceilal\u021bi. Viki s-a \u00eenfiin\u021bat cu o furgonet\u0103. Am urcat canapeaua cu Iosif Pop, ajutat de unul dintre furgoneti\u0219ti, adu\u0219i din Hans Khaus de studentul meu. S\u0103 alegem \u0219i ceva c\u0103r\u021bi din cele girate de Mitic\u0103, dou\u0103 zile \u00een urm\u0103, seara, c\u00e2nd conferisem la stil \u201eac\u021biune\u201d. Fior Istoria logicii <\/em>de Anton Dumitriu, traducerea englez\u0103, c\u00e2nd apare, negru, \u00een c\u0103ma\u0219\u0103 alb\u0103 (\u00eentregul v\u0103dea o iz\u00e2n\u0103 furioas\u0103): Ce se…<\/p>\n

Aici ne-a \u00eentrerupt vizita dragilor Martin, blondisima Lidia \u0219i Marek, drept care, v\u0103z\u00e2ndu-i, s-au \u00eenfiin\u021bat, pentru prima oar\u0103, \u0219i parc\u0103 numai a\u0219a, \u0219i perechea bulgar\u0103. Nu sunt tentat s\u0103 descriu conversa\u021bia \u2013 bulg\u0103roaicei trebuia s\u0103 i se traduc\u0103 \u00een rus\u0103, micu\u021bul Martin \u0219tie la vreo patru limbi, mai toate materne. Vecinul accept\u0103 s\u0103 ne consider\u0103m individualit\u0103\u021bi \u2013 eu zisesem, chiar verticale \u2013 sparate, \u201eprin voin\u021b\u0103\u201d de liniile controversiale.<\/p>\n

Plecaser\u0103, c\u00e2nd Nansi mi-a strigat, aproape: hai s\u0103 vezi ce are Lal la el \u00een camer\u0103 \u2013 era un b\u0103i\u021bel mai speriat dec\u00e2t puii de vrabie acum c\u0103l\u0103tori\u021bi din \u00eenc\u0103perea mea. I-am dat jum\u0103tatea de \u0219arlot\u0103 r\u0103mas\u0103 de la Marek, i-am sur\u00e2s \u0219i l-am f\u0103cut frate Nanei, o clip\u0103. De c\u00e2t pe-aci s\u0103 l\u0103cr\u0103m\u0103m.<\/p>\n

Am pus \u0219i trei plicuri pe numele a trei ziare la cutie, numai cu conferin\u021ba mea, cum e circulara lui Shukla, f\u0103r\u0103 chief-guest.<\/p>\n

… – Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici? – Nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic, am r\u0103spuns, alegeam ni\u0219te c\u0103r\u021bi din cele ce-a\u021bi zis s\u0103 iau. V\u0103 mul\u021bumesc pentru azi. O s\u0103 fac s\u0103 v\u0103 ajung\u0103 textul meu. – Se scot lucruri de aici, a continuat el aprinz\u00e2ndu-se c\u0103rbune, \u0219i eu nu \u0219tiu nimic. Aici e un loc public. Nu iese nimic din fabric\u0103 f\u0103r\u0103 aprobarea directorului de fabric\u0103, eu sunt director.<\/p>\n

– Eu am fost invitat aici s\u0103 iau o canapea scoas\u0103 la reform\u0103. – Eu n-am v\u0103zut-o. – Vede\u021bi-o acum. – N-o v\u0103d. E bun\u0103. – Nu e bun\u0103 (am \u00eencercat s\u0103-l privesc \u00een ochi, calm). – Dac\u0103 nu e bun\u0103, de ce-o iei dumneata? – Pentru c\u0103 pentru mine e bun\u0103, eu n-am lucruri bune. – Ba ai lucruri bune, tot ce-\u021bi trebuie, de la universitate. – Afla\u021bi c\u0103 universitatea nu d\u0103 \u0219i te trimite la ambasad\u0103, iar alte ambasade dau. Dac\u0103 vreau s\u0103 merg \u00eenapoi, acum, \u00een Rom\u00e2nia, pute\u021bi s\u0103 m\u0103 ajuta\u021bi? Nu pute\u021bi, eu mi-am pl\u0103tit biletul.<\/p>\n

Pop asistase f\u0103r\u0103 s\u0103 zic\u0103 nimic, mai v\u00e2r\u00e2ndu-mi \u00een m\u00e2n\u0103 doar c\u00e2teva reviste de sinistr\u0103 propagand\u0103, la care Mitic\u0103 mi-a extras din v\u00e2rful bra\u021belor Istoria logicii<\/em>, spre a o da vice-cancelarului, zicea. La care, lini\u0219tit, \u00eenghesui toate revistele \u00een dul\u0103pioare. – Po\u021bi s\u0103 le \u021bii, \u00eencuraja Mitic\u0103 generos. – Astea sunt propagand\u0103. – Da, propagand\u0103, ia-le. – Nu-mi trebuie.<\/p>\n

\u0218i am pornit spre ie\u0219ire. C\u00e2nd l-am v\u0103zut pe Dima, \u00een halat albastru, m-am scuzat. Mai auzindu-l: Aia e scoas\u0103 la reform\u0103, tovar\u0103\u0219e ambasador.<\/p>\n

Afar\u0103, de\u0219i Mitic\u0103 spusese \u201eam dat dispozi\u021bie s\u0103 se dea jos canapeaua \u0219i i-am spus portarului s\u0103 nu accepte s\u0103 ias\u0103 nimic pe poart\u0103 f\u0103r\u0103 aprobarea mea\u201d, portarul, m\u00e2ndru, nu m-a l\u0103sat s-o dau jos, spera \u00eentr-o \u00eentors\u0103tur\u0103 \u00eentr-ajut\u0103toare. A ie\u0219it Dima iar spun\u00e2nd s-o d\u0103m jos acum, acolo, la intrare, dar c\u0103 va str\u00e2nge el \u0219i alte lucruri \u0219i le voi lua data viitoare.<\/p>\n

Am rugat \u0219oferul s\u0103 conduc\u0103 \u00eenapoi, toat\u0103 aleea, \u0219i am cobor\u00e2t-o de unde o luasem. \u00centre timp atr\u0103g\u00e2ndu-i ferm aten\u021bia lui Pop s\u0103 nu mai \u00eendr\u0103zneasc\u0103 s\u0103-mi cear\u0103 s\u0103 dau textele mele la cenzura unei astfel de bestii. C\u0103 pe mine m-a trimis Ceau\u0219escu aici. \u0218i voi face t\u0103r\u0103boi. \u201eS\u0103 nu ne cert\u0103m de fa\u021b\u0103 cu str\u0103inii\u201d. La universitari se l\u0103udase c\u0103-n electro-cultura lui se \u021bine o disciplin\u0103 ca-n armat\u0103, ceea ce-i f\u0103cuse pe convivi s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de propria lor situa\u021bie.<\/p>\n

Viki mi-a povestit pe scuter \u2013 mai \u0219i traduc\u00e2ndu-mi din hindi titluri de filme scrise pe afi\u0219e \u2013 c\u0103 ascultase discu\u021bia dintre Mitic\u0103 \u0219i portar, o \u00een\u021belesese \u2013 doar a studiat rom\u00e2na \u00een clas\u0103 cu mine (iar acum \u00een t\u00e2rl\u0103 cu directorul de privat\u0103).<\/p>\n

Ie\u0219ind pe poart\u0103, \u00een loc de salut, fa\u021ba frumoas\u0103 a portarului s-a sonorizat \u00eentr-un \u201e\u00eemi pare r\u0103u\u201d, pe care Viki l-a purtat, tot rom\u00e2ne\u0219te, repet\u00e2ndu-l, \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 \u0219i limb\u0103, tot Teen January Marg, cam din fa\u021ba asasinatului Mahatma p\u00e2n\u0103 la swiming pool-ul de la Claredgis Hotel. Era cald, nu mi-era cald. Un amic al lui Viki \u00ee\u0219i f\u0103r\u00e2mase degetele \u00een pres\u0103.<\/p>\n

Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd eram pe punctul s\u0103 ne ciocnim cu ma\u0219ini, scutere, rikshe. Am b\u0103ut \u00een Darya Ganj, c\u00e2te-o Campa. Furgonetistului, care-mi ceruse 20 de rupii, am reu\u0219it, prin Viki, s\u0103-i dau numai 10, dar cu ce str\u00e2ngeri de inim\u0103 pentru foamea copilului.<\/p>\n

\u0218tiam c\u0103 Nansi va fi de acord s\u0103 consider\u0103m \u00eenchis\u0103 afacerea canapelei, ori a canibalei, ori a kabalei. Tocmai s-ar fi mirat dac\u0103 veneam cu canapeaua. Presupunem c\u0103 i se va da foc. Juc\u0103m dou\u0103 partide de \u0219ah.<\/p>\n

Andre \u00eemi \u00eenapoiaz\u0103 cele dou\u0103 volume de Eliade, \u00eempreun\u0103 cu treburi de la Mitic\u0103. Pe-alea \u00eel rog s\u0103 le re\u021bin\u0103, preciz\u00e2ndu-i: propagand\u0103.<\/p>\n

Un milion de claritate am fost exilat, a doua oar\u0103, destul de elegant vorbind, \u00eentre canibali. Nu am v\u00e2n\u0103 disident\u0103, dar dac\u0103 Soljeni\u021b\u00e2n se mir\u0103 de inexisten\u021ba disiden\u021bei \u00een Rom\u00e2nia, eu am sentimentul unei altfel de disiden\u021be, total\u0103 \u0219i imosibil\u0103, cum nimic nu mai e posibil \u0219i totul e distrug\u0103tor \u2013 minus fa\u021ba portarului, care v-a fi av\u00e2nd \u0219i vreun grad am\u0103r\u00e2t.<\/p>\n

\n

9. 04. 81 D.<\/p>\n

Am mers cu Nana \u00een Camp, dup\u0103 p\u00e2ine. Ea a z\u0103rit \u00eentr-un templu un Hanuman \u00eens\u00e2ngerat. Spre cas\u0103, parte din lumini se stinseser\u0103.<\/p>\n

Din dou\u0103 vaci alergate de c\u00e2ini, una a fost izbit\u0103 de o ma\u0219in\u0103, galop\u00e2nd apoi, alb\u0103, uria\u0219\u0103, cu moartea \u00een ea. Nana pl\u00e2ngea blestem\u00e2nd c\u00e2inii, c\u0103 n-o s\u0103-i mai iubeasc\u0103 niciodat\u0103. V\u0103zuse \u0219i s\u00e2nge \u00een fa\u021ba automobilului oprit, cu geamurile sf\u0103r\u00e2mate.<\/p>\n

I-am spus c\u0103 vaca e puternic\u0103. Tocamai \u00eei sugerasem, mai \u00eenainte de \u00eent\u00e2mplare, s-o roage pe Nansi s-o \u00eenve\u021be s\u0103 deseneze un bou cu cocoa\u0219\u0103.<\/p>\n

O s\u0103 scape. Ajunsesem sub balcon \u0219i a s\u0103rit c\u0103 vrea ea s\u0103-i povesteasc\u0103 mamei.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CULTURA PROVINCIAL\u0102   14. 03. 1981 Delhi The Diary of Virginia Woolf , Volume I 1915 \u2013 1918. 27.01.1918: \u201eShe [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24341","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24341","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24341"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24341\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24344,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24341\/revisions\/24344"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24341"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24341"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24341"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}