{"id":24345,"date":"2015-06-30T07:15:11","date_gmt":"2015-06-30T07:15:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24345"},"modified":"2015-06-30T07:15:11","modified_gmt":"2015-06-30T07:15:11","slug":"nicholas-dima-europa-de-sud-est-si-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/06\/30\/nicholas-dima-europa-de-sud-est-si-romania\/","title":{"rendered":"Nicholas Dima: Europa de Sud-Est \u0219i Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Note de conferin\u0163<\/strong>a<\/strong> organizat\u0103 de Vasile Simileanu, director al asocia\u0163iei \u015fi revistei <\/strong>\u201e<\/strong>Geopolitica\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

Ne afl\u0103m \u00een plin proces de globalizare, proces practic ireversibil \u015fi de nest\u0103vilit. Unele guverne, vor s\u0103 \u00eempiedice sau s\u0103 dirijeze acest proces, dar succesul lor nu poate fi dec\u00e2t temporar. Altfel, procesul este declan\u015fat \u00een primul r\u00e2nd de tehnologia modern\u0103, dar e profund influen\u0163at de factori politici. \u00cen timp ce globalizarea economic\u0103 este vizibil\u0103, obiectiv\u0103 \u015fi relativ u\u015for de \u00een\u0163eles \u015fi de acceptat, globalizarea politic\u0103, tinz\u00e2nd c\u0103tre o Noua Ordine Mondial\u0103, este pu\u0163in cunoscut\u0103, se hot\u0103r\u0103\u015fte \u00een culise, \u015fi declan\u015feaz\u0103 ne\u00eencredere \u015fi reticen\u0163a. Altfel spus, deciziile politice sunt subiective \u015fi de multe ori ascunse oglindind interese personale sau de clan, precum \u015fi interese na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. De aici rezult\u0103 o divergent\u0103 cu poten\u0163ial de confruntare militar\u0103 \u00eentre interna\u0163ionalism, \u00een special cel Occidental promovat de America \u015fi na\u0163ionalism, manifestat \u00een prezent cu prec\u0103dere de Rusia, China \u015fi unele \u0163\u0103ri arabe.<\/p>\n

\n

Pr\u0103bu\u015firea comunismului a dus la reafirmarea statelor na\u0163ionale \u00een Europa de Est \u015fi la dezmembrarea unor state multietnice. Dac\u0103 Cehoslovacia s-a divizat pe cale pa\u015fnic\u0103, dezmembrarea Iugoslaviei a fost s\u00e2ngeroas\u0103 \u015fi a creat sentimente anti-occidentale \u015fi anti-americane \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei s\u00e2rbe. Ulterior, cooptarea \u0163\u0103rilor estice \u00een Uniunea European\u0103 a dus la stabilitate politic\u0103 \u015fi la garan\u0163ii de libertate \u015fi democra\u0163ie, dar \u015fi la inechitate economico-social\u0103, ceace a creat multe nemul\u0163umiri. Personal, am constatat, de exemplu, c\u0103 unii rom\u00e2ni regret\u0103 regimul trecut, sunt reticen\u0163i fa\u0163\u0103 de anumite politici ale Uniunii Europene \u015fi au \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 rezerve fa\u0163\u0103 de America.<\/p>\n

\n

Adev\u0103rul este c\u0103 deseori Washingtonul are o politic\u0103 insuficient de subtil\u0103 \u015fi de nuan\u0163ata \u015fi gre\u015fe\u015fte atunci c\u00e2nd promoveaz\u0103 principiile democra\u0163iei americane drept un \u00a0panaceu universal. Cu toate acestea, extinderea Alian\u0163ei Nord-Atlantice \u00een estul Europei a adus cu sine garan\u0163ii de securitate… \u00een primul r\u00e2nd \u00eempotriva Rusiei. Cine cunoa\u015fte Rusia, \u015fi romanii o cunosc foarte bine, \u015ftie c\u0103 aceasta este un stat expansionist \u015fi agresiv care, potrivit experien\u0163ei istorice, nu-\u015fi respecta angajamentele dec\u00e2t dac\u0103 sunt \u00een favoarea ei. Se poate schimba Rusia? Ar putea fi ea integrat\u0103 \u00een Europa? R\u0103spunsul este negativ!<\/p>\n

\n

Rusia nu poate adera la UE \u015fi la NATO pentru c\u0103 din punct de vedere economic ar deveni un hinterland, \u015fi din punct de vedere politic ar risca s\u0103 se dezmembreze. De aici rezult\u0103 pozi\u0163ia ei duplicitara. Rusia r\u0103m\u00e2ne \u00eenfeudata panslavismului balcanic \u015fi teoriilor geopolitice din secolul al XIX-lea. Astfel, se na\u015fte un poten\u0163ial conflict politico-cultural cu Occidentul. Conflictul a \u00eenceput de fapt la scurt timp dup\u0103 dezintegrarea URSS-ului, iar \u00een cazul Transnistriei, a ap\u0103rut chiar \u00eenaintea dizolv\u0103rii uniunii. Moscova a instigat, a finan\u0163at \u015fi a sprijinit conflictele armate din Georgia, Armenia \u015fi Azerbaijan \u015fi din Republica Moldova. \u015ei aici intervine un element dureros pentru Rom\u00e2nia. To\u0163i speciali\u015ftii \u015ftiu c\u0103 teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru este rom\u00e2nesc. Statele Unite au negociat cu Rusia noile sfere de influen\u0163a. \u00een insula Malta. \u00een 1989. De ce a l\u0103sat America aceasta provincie \u00een sfera Moscovei?<\/p>\n

\n

Adaug aici preocuparea permanent\u0103 pe care am avut-o \u00een SUA pentru Europa de Est \u015fi activitatea mea ca reporter la Radio Vocea Americii. Ani de zile am fost \u00eencurajat s\u0103 promovez pozi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 pentru ca treptat dup\u0103 1989 s\u0103 fiu \u00eentrebat ironic de ce m\u0103 preocup\u0103 acest subiect. Sunt convins ca Washingtonul are o \u00een\u0163elegere tacit\u0103 (\u015fi sper temporar\u0103) cu Moscova \u00een ce prive\u015fte Republica Moldova… Este adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een acela\u015fi timp guvernan\u0163ii rom\u00e2ni au r\u0103mas practic insensibili la acest subiect fiind preocupa\u0163i doar de interese personale…<\/p>\n

\n

Luna trecut\u0103 de Pa\u015fte am f\u0103cut o excursie deosebit de fructuoas\u0103 \u00eentr-un sat din centrul Basarabiei, apoi la Chi\u015fin\u0103u, \u00een continuare \u00een sudul istoric al Basarabiei… Reni, Ismail, Tatar Bunar, Cetatea Alba \u015fi mai departe \u00een Ucraina propriu-zis\u0103 p\u00e2n\u0103 la Odesa. \u00cen satul Cornova, unde s-a n\u0103scut colegul meu de \u00eenchisoare, de America \u015fi de drum, George, am poposit la familia \u015eoimaru, rudele lui George. Am fost primi\u0163i rege\u015fte de t\u00e2n\u0103rul Ion, care \u015fi-a f\u0103cut o gospod\u0103rie demn\u0103 de toat\u0103 admira\u0163ia, iar a doua zi am fost la p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, unde b\u0103tr\u00e2nul Gheorghe ne-a osp\u0103tat, ne-a cobor\u00e2t \u00een pivni\u0163a sa cu vinuri alese \u015fi ne-a desf\u0103tat cu poezii patriotice \u00eenv\u0103\u0163ate \u00eenainte de r\u0103zboi. Rom\u00e2nii din Chi\u015fin\u0103u ne-au primit \u015fi ei cu deosebit\u0103 c\u0103ldura \u015fi ospitalitate.<\/p>\n

\n

Regiunea Basarabean\u0103 adiacent\u0103 Dun\u0103rii care acum face parte din Ucraina m-a dezam\u0103git \u00eens\u0103. Natura a r\u0103mas \u00een continuare lacustr\u0103 \u015fi frumoas\u0103, dar aspectul ei socio-economic las\u0103 mult de dorit. Industria \u015fi activit\u0103\u0163ile portuare la Dun\u0103re sunt \u00een ruin\u0103 \u015fi par abandonate, a\u015fez\u0103rile umane sunt precare, iar drumurile sunt practic… \u00a0nepracticabile. Oamenii sunt \u015fi ei amesteca\u0163i \u015fi la prima vedere par rusifica\u0163i. Alex, mare patriot rom\u00e2n basarabean \u015fi fost ofi\u0163er \u00een armata sovietic\u0103, cel care ne-a \u00eenso\u0163it de la Chi\u015fin\u0103u pe tot traseul, s-a \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat s\u0103 vorbeasc\u0103 peste tot numai rom\u00e2ne\u015fte. De\u015fi i s-a r\u0103spuns ruse\u015fte, am constat c\u0103 persoanele \u00een cauz\u0103 au \u00een\u0163eles limba roman\u0103. Ba mai mult, un mili\u0163ian care ne-a oprit f\u0103r\u0103 motiv la Cetatea Alba (acum numit Belgorod Dnestrovski), probabil \u00een speran\u0163a unei eventuale mituiri, dup\u0103 ce a verificat actele ma\u015finii ne-a spus rom\u00e2ne\u015fte… \u201eDrum Bun!\u201d.<\/p>\n

\n

M-am convins din nou c\u0103 mul\u0163i Basarabeni se simt mai rom\u00e2ni dec\u00e2t numero\u015fi rom\u00e2ni din \u0163ar\u0103. De exemplu, din dragoste pentru rom\u00e2nism, prof. Dr. Vasile \u015eoimaru din Chi\u015fin\u0103u, a f\u0103cut o c\u0103l\u0103torie de 100 de mii de km, pe care a realizat-o \u00een mai multe etape pentru a vizita satele rom\u00e2ne\u015fti din jurul Rom\u00e2niei \u015fi a Basarabiei. M\u0103 refer la rom\u00e2nii din Grecia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Ucraina \u015fi Rusia p\u00e2n\u0103 \u00een mun\u0163ii Caucaz. Pe banii s\u0103i \u015fi cu resurse minime a publicat un splendid volum etno-istoric cu peste o mie de plan\u015fe fotografice. Albumul, splendid tip\u0103rit, reprezint\u0103 un adev\u0103rat rechizitoriu la adresa guvernului de la Bucure\u015fti care nu numai c\u0103 nu l-a ajutat cu nimic, dar nu i-a r\u0103spuns nici m\u0103car la scrisori… A\u015fa \u00ee\u015fi face guvernul rom\u00e2n datoria fa\u0163\u0103 de rom\u00e2ni!?<\/p>\n

\n

Din ceace am observat personal \u015fi din ceace am citit sau mi s-a spus, se pare c\u0103 Ucraina nu se bucura de mare simpatie nici \u00een sudul Basarabiei istorice, \u015fi nici la Odesa unde popula\u0163ia pare s\u0103 fie majoritar pro-rus\u0103. O asemenea atitudine se va r\u0103sfr\u00e2nge negativ asupra unui nou conflict ruso-ucrainian. \u00cen ce prive\u015fte teritoriul istoric rom\u00e2nesc de dincolo de Prut, acest teritoriu r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 geopolitic\u0103 european\u0103 nerezolvat\u0103 care ar trebui s\u0103 zguduie con\u015ftiin\u0163a liderilor rom\u00e2ni… \u015ei s\u0103 nu-\u015fi fac\u0103 nimeni iluzii! Problema Basarabiei va reveni \u00een actualitate \u00een cazul unui conflict major, sau \u00een cazul unei noi rearanj\u0103ri interna\u0163ionale chiar \u015fi f\u0103r\u0103 r\u0103zboi…<\/p>\n

\n

\u00cen prezent cel mai grav conflict din Europa de Est este cel din Ucraina. \u015ei aici situa\u0163ia este complicat\u0103 pentru c\u0103:<\/p>\n

– Ru\u015fii \u015fi ucrainenii sunt \u00eenrudi\u0163i \u015fi identitatea multor locuitori din estul Ucrainei este destul de neclar\u0103.<\/p>\n

– Frontierele actuale ale Ucrainei au fost create artificial \u015fi abuziv de c\u0103tre Stalin.<\/p>\n

– Crimea este un exemplu ilustrativ. Ea a fost acordat\u0103 \u00een mod arbitrar Ucrainei de Nikita Hru\u015fciov; Teritoriile foste rom\u00e2ne\u015fti din Ucraina sunt \u015fi ele \u00eentr-o situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare.<\/p>\n

– Estul Ucrainei este puternic industrializat \u015fi rusificat \u015fi e greu de imaginat c\u0103 Moscova va renun\u0163a la el.<\/p>\n

– Actuala genera\u0163ie de ru\u015fi este na\u0163ionalista \u015fi xenofoba \u015fi sprijin\u0103 politica pre\u015fedintelui Putin.<\/p>\n

\n

\u00cen plus, Moscova are o lung\u0103 experienta politic\u0103 \u015fi militar\u0103 \u015fi \u015ftie cum s\u0103 manipuleze interesele unor \u0163\u0103ri vest-europene pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le \u00eendep\u0103rteze de America. Deasemenea, Uniunea European\u0103 pare \u00een deriv\u0103 \u015fi a nemul\u0163umit pe plan economic, politic, \u015fi moral multe \u0163\u0103ri membre. Ea promoveaz\u0103 o politic\u0103 antipatriotic\u0103 \u015fi chiar nihilista, lucru vizibil \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Asemenea exemple de nemul\u0163umire sunt evidente \u00een prezent \u00een Grecia, Ungaria, Cehia… Rusia \u015ftie cum s\u0103 exploateze aceste nemul\u0163umiri \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 fisureze unitatea europeno-american\u0103. Pe plan interna\u0163ional Moscova tocmai a aprobat o contribu\u0163ie major\u0103 la fondul de o sut\u0103 de miliarde de dolari al \u0163\u0103rilor din organiza\u0163ia BRICS pentru a contraataca influen\u0163a Fondului Monetar Interna\u0163ional \u015fi a B\u0103ncii Mondiale. Ambele organiza\u0163ii financiare au sediul la Washington \u015fi sunt evident influen\u0163ate de Satele Unite.<\/p>\n

\n

A\u015fa cum afirma fostul secretar de sat Henry Kissinger, Rusia nu mai poate confrunta America \u015fi Alian\u0163a Nord-Atlantic\u0103 pe plan militar, dar le poate face mari greut\u0103\u0163i. Este exact ceace face \u00een prezent \u00een Siria, \u00een Iran, \u015fi \u00een ultimul an \u00een Ucraina. Conform ultimelor informa\u0163ii, Rusia se preg\u0103te\u015fte pentru o nou\u0103 agresiune \u00een estul Ucrainei. Se \u015ftie c\u0103 Moscova se opune categoric ader\u0103rii acestei \u0163\u0103ri la NATO. \u00cen acest scop, ea este probabil dispus\u0103 s\u0103 declan\u015feze orice conflict. Este deasemenea posibil c\u0103 Moscova s\u0103 \u00eencerce s\u0103 ocupe Odesa, s\u0103 elimine Ucraina de la Marea Neagr\u0103 \u015fi chiar s\u0103 ajung\u0103 la gurile Dun\u0103rii. Este \u00eens\u0103 foarte pu\u0163in probabil \u00eens\u0103 deoarece Rusia se afla la cap\u0103tul resurselor ei.<\/p>\n

\n

\u00cen orice caz, \u00een eventualitatea unei agresiuni muscovite \u00een estul Europei, cele mai expuse \u0163\u0103ri sunt Rom\u00e2nia, Polonia, \u015fi satele baltice. O agresiune \u00eempotriva oric\u0103ruia dintre aceste \u0163\u0103ri ar declan\u015fa \u00eens\u0103 interven\u0163ia for\u0163elor NATO \u015fi implicit a Statelor Unite. America nu-\u015fi poate permite s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 indiferent\u0103 la o asemenea provocare deoarece acest lucru ar \u00eensemna dizolvarea Alian\u0163ei Nord Atlantice. \u015ei America f\u0103r\u0103 NATO ar fi redus\u0103 la o simpl\u0103 putere regional\u0103. Moscova la r\u00e2ndul ei nu dore\u015fte o confruntare cu \u0163\u0103rile NATO, prefer\u00e2nd \u00een schimb intimid\u0103ri, \u015fantaje, amenin\u0163\u0103ri \u015fi ac\u0163iuni subversive. \u00cen realitate, nimeni nu vrea un r\u0103zboi major care ar putea escalada p\u00e2n\u0103 la amenin\u0163\u0103ri nucleare, dar uneori evenimentele pot sc\u0103pa de sub control. Deocamdat\u0103, conflictul est-vest e latent, dar se duce deja pe mai multe fronturi \u00eentre care psihologic \u015fi subversiv, unde ru\u015fii sunt mari mae\u015ftri. Peste Prut, de exemplu, agen\u0163ii ru\u015fi investesc sume imense pentru a \u0163ine popula\u0163ia \u00een derut\u0103 \u015fi pentru a men\u0163ine aceast\u0103 zon\u0103 \u00een sfera ei de influen\u0163\u0103.<\/p>\n

\n

Ce au f\u0103cut \u00eens\u0103 Occidentul \u015fi America pentru atragerea Republicii Moldova? Din acest punct de vedere, personal sunt nemul\u0163umit pentru c\u0103 Washingtonul a adoptat o atitudine rigid\u0103 \u015fi incapabil\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 accepte realitatea. \u015ei realitatea este c\u0103 marea majoritate a moldovenilor sunt rom\u00e2ni \u015fi locul lor este \u00eempreun\u0103 cu Rom\u00e2nia. Patriotismul este singura for\u0163\u0103 capabil\u0103 s\u0103 se opun\u0103 agresiunii ruse\u015fti. \u015ei tocmai acest patriotism este atacat vehement \u00een prezent \u00een Occident. Ar putea oare Rusia s\u0103 atrag\u0103 patriotismul est-european de partea ei? Este pu\u0163in probabil, dar Moscova poate atrage diverse \u0163\u0103ri prin jocul de interese. \u015ei s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een mod tradi\u0163ional Bulgaria este pro-rus\u0103, iar Serbia nu poate uita bombardamentele NATO la care a fost supus\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen opinia mea, America are nevoie de o politic\u0103 foarte inteligent\u0103 ca s\u0103 men\u0163in\u0103 Europa de partea ei. Aceasta \u00eenseamn\u0103 nu atragerea \u201einterna\u0163ionali\u015ftilor” care \u00ee\u015fi precupe\u0163esc sentimentele pe interese, ci atragerea patrio\u0163ilor cu dragoste de \u0163ar\u0103. \u00cen calitate de rom\u00e2n-american \u00eencerc de ani de zile s\u0103 conving autorit\u0103\u0163ile americane c\u0103 singura solu\u0163ie cu adev\u0103rat viabil\u0103 \u00een cazul Republicii Moldova, at\u00e2t pentru popula\u0163ia majoritar\u0103 local\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru Rom\u00e2nia \u015fi Occident, este reunirea cu Rom\u00e2nia. O Rom\u00e2nie m\u0103rit\u0103 \u015fi \u00eent\u0103rit\u0103 ar fi un element de stabilitate \u00eentr-o zon\u0103 de mare interes geopolitic \u015fi ecopolitic European, American \u015fi interna\u0163ional…<\/p>\n

\n

\u00cen ce prive\u015fte conflictul ucrainean, sursele pe care le-am consultat recent la Chi\u015fin\u0103u sunt de p\u0103rere c\u0103 criza dintre Rusia \u015fi Ucraina este inevitabil\u0103, se va agrava, \u015fi, \u00een opinia lor, ar putea duce la dezmembrarea ambelor \u0163\u0103ri. Cum va r\u0103spunde Moscova? Indiferent cum ar r\u0103spunde, Rusia nu sta deloc pe roze. S-a spus c\u0103 ea nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t o \u0163ar\u0103 din lume a treia \u00eenarmat\u0103 cu arme nucleare. Este totu\u015fi pentru prima oar\u0103 \u00een istoria omenirii c\u00e2nd ne putem autodistruge. \u015ei de aici actualul joc interna\u0163ional complicat \u015fi prudent. Din punct de vedere economic, Rusia ar putea rezista presiunilor occidentale pentru c\u0103 de\u0163ine mari resurse interne \u015fi pentru c\u0103 Moscova nu \u0163ine seama de starea mizer\u0103 a popula\u0163iei. Rusia nu mai poate progresa \u00eens\u0103 tehnologic f\u0103r\u0103 ajutorul vestului. Practic, fiecare lun\u0103 care trece, fiecare an f\u0103r\u0103 importuri din occident, \u00eei sl\u0103be\u015fte nu numai economia, dar \u015fi for\u0163ele militare.<\/p>\n

\n

\u00centre timp, Moscova este confruntat\u0103 cu un fenomen demografic grav, iminent \u015fi irezolvabil. Pe de o parte popula\u0163ia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte \u015fi mul\u0163i tineri pleac\u0103 din \u0163ar\u0103. Pe de alt\u0103 parte se \u00eenmul\u0163esc \u00een mod accelerat popula\u0163iile musulmane \u015fi minorit\u0103\u0163ile etnice. Se anticipeaz\u0103 c\u0103 \u00een circa 20-30 de ani Rusia se va confrunta cu fenomene sociale, economice, \u015fi demografice asem\u0103n\u0103toare celor care au dus la dizolvarea Uniunii Sovietice. Concomitent, Siberia Oriental\u0103 este preluat\u0103 economic de China \u015fi chiar populat\u0103 treptat de Chinezi. Confruntat\u0103 cu un viitor incert, urm\u0103torii 10-15 ani vor fi cruciali pentru Rusia. Dup\u0103 aceasta perioad\u0103, ea va \u00eencepe s\u0103 decad\u0103 din interior. \u015ei aici e pericolul. Moscova ar putea declan\u015fa un r\u0103zboi extern \u00eenainte de a se pr\u0103bu\u015fi intern. Altfel, va avea soarta fostei Uniuni Sovietice!<\/p>\n

\n

Ce poate face \u015fi ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 Rom\u00e2nia \u00een viitorul mediu \u015fi apropiat? \u00cen primul r\u00e2nd, s\u0103 pun\u0103 interesele \u0163\u0103rii \u00eenaintea celor personale \u015fi de clan. \u00cen al doilea r\u00e2nd s\u0103 promoveze \u00een posturi de r\u0103spundere oameni one\u015fti \u015fi competen\u0163i. \u015ei \u00een acest sens, m\u0103 \u00eentreb retoric: Are Rom\u00e2nia un bun plan strategic de dezvoltare \u015fi de integrare global\u0103 pe urm\u0103torii circa 20 de ani? Corespunde acest plan marilor aspira\u0163ii ale na\u0163iunii? Dac\u0103 are un asemenea plan, dup\u0103 ce criteriu l-a f\u0103cut \u015fi cine urm\u0103re\u015fte executarea lui? \u00centrebarea este cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t noul pre\u015fedinte pare hot\u0103r\u00e2t s\u0103 reformeze \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\n

Numero\u015fi rom\u00e2ni din Statele Unite am fost entuziasma\u0163i de alegerea pre\u015fedintelui Klaus Iohannis. \u00cen numele unui grup important de rom\u00e2ni-americani, rom\u00e2ni de real\u0103 integritate moral\u0103 \u015fi realiza\u0163i pe deplin \u00een Statele Unite, i-am scris \u015fi i-am cerut pre\u015fedintelui o audien\u0163\u0103 pentru a aborda modalitatea colabor\u0103rii cu nou\u0103 conducere. Am fost personal la Cotroceni s\u0103 \u00eencerc s\u0103 aranjez o asemenea audien\u0163\u0103. Am telefonat de cinci ori \u015fi am vorbit cu secretarele administra\u0163iei preziden\u0163iale care au confirmat c\u0103 scrisoarea \u015fi c\u0103r\u0163ile trimise au ajuns pe mas\u0103 pre\u015fedintelui. Apoi, dup\u0103 ce am trimis \u00eenc\u0103 trei mesaje electronice, mi s-a r\u0103spuns \u00een sf\u00e2r\u015fit s\u0103 m\u0103 \u00eenscriu la una din audien\u0163ele generale acordate publicului de c\u0103tre consilierii pre\u015fedintelui…<\/p>\n

\n

Trebuie s\u0103 admit c\u0103 \u00een trecut, de\u015fi am fost func\u0163ionar al guvernului federal american \u015fi am avut \u015fi pa\u015faport diplomatic, am fost etichetat de unele cercuri rom\u00e2ne\u015fti drept bigot \u015fi extremist. M\u0103 a\u015fteptam \u00eens\u0103 c\u0103 nou\u0103 conducere de la Bucure\u015fti s\u0103 aib\u0103 curaj s\u0103 stea de vorba chiar \u015fi cu un presupus \u201eextremist\u201d!!! Acum dou\u0103 zile am primit un telefon de la Washington \u015fi am fost \u00eentrebat ce am reu\u015fit s\u0103 fac? M-a primit pre\u015fedintele? Am r\u0103spuns c\u0103 \u00een opinia mea nu suntem destul de importan\u0163i pentru o asemenea onoare… Dar dac\u0103 la un moment-dat Rom\u00e2nia va avea nevoie de noi, cei pleca\u0163i din \u0163ar\u0103? \u00cen c\u00e2teva zile m\u0103 voi \u00eenapoia \u00een SUA \u015fi voi fi din nou \u00eentrebat: Ce putem face? De data aceasta sunt tentat s\u0103 r\u0103spund c\u0103 nu putem face nimic pentru c\u0103 politicienii rom\u00e2ni nu au nevoie de noi. Ei \u015ftiu, chipurile, s\u0103 le fac\u0103 pe toate! \u00centre timp, conflictele externe pot exploda oric\u00e2nd; situa\u0163ia intern\u0103 a \u0163\u0103rii este destul de precar\u0103, iar rom\u00e2nii pleca\u0163i s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 un rost \u00een alte \u0163\u0103ri continua s\u0103 fie ignora\u0163i…<\/p>\n

——————————————————-<\/p>\n

PS: A doua zi dup\u0103 conferin\u0163a de mai sus am fost invitat \u00eempreun\u0103 cu Dr. Liviu Mure\u015fan la programul 6TV din Bucure\u015fti, post de televiziune coordonat de colonelul \u00een retragere Ion Petrescu. Apoi, \u00een ultima zi a \u015federii la Bucure\u015fti am fost primit \u00een audien\u0163\u0103, \u00eempreun\u0103 cu dr. Mure\u015fan, de Constantin Ionescu, consilier \u00een administra\u0163ia preziden\u0163ial\u0103. Pre\u015fedintele era aplecat la Var\u015fovia. Am avut pl\u0103cut\u0103 surpriza s\u0103 m\u0103 rev\u0103d cu dl. Ionescu pe care \u00eel cuno\u015fteam de c\u00e2nd eram la Vocea Americii. Am avut o discu\u0163ie amical\u0103 \u015fi am stabilit s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een contact. Cu acel prilej i-am transmis pre\u015fedintelui Klaus Iohannis o sticl\u0103 de \u015fampanie de Cricova oferit\u0103 de rom\u00e2nii basarabeni din Chi\u015fin\u0103u care \u00een no<\/em>i<\/em>embrie trecut au votat pentru el.<\/em><\/p>\n

\n

Prof. Dr. Nicholas DIMA<\/strong><\/p>\n

Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

5 mai 2015<\/strong><\/p>\n

————————————–<\/strong><\/p>\n

\n

Nicolae <\/em><\/strong>(Nicholas, Nick) <\/em><\/strong>D<\/em><\/strong>IMA<\/em><\/strong> s-a n\u0103scut la 22 iulie 1936, \u00een comun\u0103 Curcani, Jud<\/em>e\u0163ul <\/em>\u00a0Ilfov. Absolv\u0103 liceul \u201eMihai Viteazul\u201d din Bucure\u015fti (1954). Dup\u0103 doi ani, ca student la Institutul Politehnic, este exmaticulat pe considerente politice (1956). \u00cen acela\u015fi an este arestat \u015fi condamnat la doi ani \u00eenchisoare – Timi\u015foara, Jilava, Aiud, Gherla – pentru tentativa de a p\u0103r\u0103si \u0163ara.<\/em> <\/em>Ob\u0163ine licen\u0163a la Facultatea de Geografie-Geologie a Universit\u0103\u0163ii din capital\u0103 (1967). Lucreaz\u0103 ca metereolog la Aeroportul B\u0103neasa (1967-1968)<\/em><\/em><\/p>\n


\n\u00cen 1969 p\u0103r\u0103se\u015fte tara stabilindu-se \u00een Statele Unite. Aici ob\u0163ine diploma Master of Arts, iar \u00een 1975 \u00ee\u015fi ia doctoratul la Columbia University din New York cu teza \u201eConsecin\u0163ele etnice ale politicii demografice a Uniunii Sovietice<\/em>\u201d<\/em>.<\/em> <\/em>Ocupa pe r\u00e2nd func\u0163iile: Profesor la William Patterson College din New Jersey, la John F. Kennedy Special Warfare Center and School de la Fort Bragg, Noth Carolina, Scoala de Comando a Armatei Americane; redactor la Postul de radio \u201eVocea Americii\u201d (1975-1985 \u015fi 1989-1999); Visiting Professor, Jerome E. Levy Chair, Naval War College, Newport, RI (2001); Adjunct Professor and Research Associate, William R. Nelson Institute, James Madison University, Harrisonburg, VA (2002-2004); Professor of Pedagogy and Teaching Methodology and offering lectures and block of instruction on Cross-Cultural Communication a\u015f well a\u015f Globalization issues la St. Mary\u2019s University College, Addis Ababa, Ethiopia (2005-2007).<\/em><\/em><\/p>\n


\nOpera \u015fi activitatea.<\/strong>\u00a0A scris lucr\u0103ri \u015fi studii social politice de cultur\u0103 interna\u0163ional\u0103, care au fost folosite ca materiale de predare \u015fi documentare la: James Madison University, Boston College, University of Nebraska, U\u015e Army’s John F. Kennedy Special Warfare Center and School, Naval War College, Newport, RI, \u015fi \u00een alte institu\u0163ii.
\nA colaborat la majoritatea publica\u0163iilor din exil din care amintim: \u201cBuletinul Bibliotecii Romane\u201d din Freiburg, \u201cGeographical Bulletin of India\u201d, \u201cThe Journal of Social, Political and Economic Studies\u201d, \u201cThe Mankind Quarterly\u201d, \u201cStindardul\u201d – Germania, \u201cCuv\u00e2ntul Rom\u00e2nesc\u201d – Hamilton, Canada, \u201cLumea liber\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d – New York, \u201cMicromagazin\u201d – New York.<\/em><\/em><\/p>\n


\nC\u0103r\u0163i publicate:<\/strong>\u00a0<\/em>\u201e<\/em>Poeme din \u00eenchisori\u201d, \u00eempreun\u0103 cu Vasile Posteuca \u015fi Nicolae Novac; <\/em>\u201e<\/em>Amintiri din \u00eenchisoare\u201d (1974); \u201cBessarabia and Bucovina. The Soviet-Romanian Territorial Dispute\u201d (New York, 1982), Edi\u0163ia a II-a <\/em>\u201e<\/em>From Moldavia to Moldova. The Soviet-Romanian Territorial Dispute\u201d (New York, 1991); Versiunea rom\u00e2neasc\u0103 cu ad\u0103ug\u0103ri <\/em>\u201e<\/em>Basarabia \u015fi Bucovina \u00een jocul politic al Rusiei\u201d (Chi\u015fin\u0103u, 1998); The Soviet Union and Eastern Europe (Fort Bragg, NC, 1987); <\/em>\u201e<\/em>Breaching Barriers of Cross-Cultural Communications (Fort Bragg, NC, 1988), Edi\u0163ia a II-a <\/em>\u201e<\/em>Cross-Cultural Communications\u201d (Washington, DC, 1990); Journey to Freedom (Washington, DC, 1990); \u201cJurnal Etiopian\u201d (Bucure\u015fti, Editura Top Form, 2007)<\/em><\/em><\/p>\n


\nPremii, diplome, onoruri:\u00a0<\/strong>2001-Meritorious Citation and Award for 25 years of U<\/em>S <\/em>\u00a0Federal Service\/1989-Meritorious Honor Award, Voice of America, Washington, DC\/1988-Commanders Award for Outstanding Public Service, Fort Bragg, NC\/1984-Award for Excellence \u00een Programming, Voice of America, DC\/1973,74-National Defense Foreign Language Award, Columbia University, NY\/1972,73 Soviet Nationalities Program Award, Columbia University\/1971,73 President’s Fellow, Columbia University.
\n\u00cen ultimii ani s-a stabilit \u00een Tucson, Arizona.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Note de conferin\u0163a organizat\u0103 de Vasile Simileanu, director al asocia\u0163iei \u015fi revistei \u201eGeopolitica\u201d Ne afl\u0103m \u00een plin proces de globalizare, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24345","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24345","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24345"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24345\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24348,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24345\/revisions\/24348"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24345"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24345"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24345"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}