{"id":24349,"date":"2015-07-01T09:55:08","date_gmt":"2015-07-01T09:55:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24349"},"modified":"2015-07-01T09:55:08","modified_gmt":"2015-07-01T09:55:08","slug":"cornelia-paun-heinzel-dragoste-la-cernauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/07\/01\/cornelia-paun-heinzel-dragoste-la-cernauti\/","title":{"rendered":"Cornelia P\u0103un Heinzel: Dragoste la Cern\u0103u\u021bi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eUneori soarta te poate proiecta pe meleaguri, pe care nici nu visai s\u0103 le cuno\u015fti vreodat\u0103\u201d. <\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Nicolae absolvise \u201eFilozofia\u201d, dar exact \u00een anul termin\u0103rii studiilor, \u00eencepu criza, o criz\u0103 financiar\u0103 \u015fi economic\u0103 care afecta \u00eentreg mapamondul, prin \u015fomaj, falimente, datorii \u015fi tulbur\u0103ri sociale. R\u0103zboiul mondial s\u0103r\u0103cise mult popula\u0163ia. Titra\u0163ii, spuma intelectualit\u0103\u0163ii era cea mai puternic marcat\u0103. Dar situa\u0163ia cea mai tragic\u0103 o aveau proaspe\u0163ii absolven\u0163i de universit\u0103\u0163i, care\u00a0 la terminarea studiilor \u00ee\u015fi vedeau toate visurile \u015fi aspira\u0163iile spulberate. Pentru un post de portar se prezentau la concurs un absolvent de medicin\u0103, unul de litere, un inginer \u015fi un licen\u0163iat \u00een drept. Dac\u0103 l-ar fi ascultat pe tat\u0103l s\u0103u, preot \u00een sat, Nicolae ar fi avut mai multe \u015fanse. Dar atunci c\u00e2nd a mers s\u0103 se \u00eenscrie la facultate, \u015fi-a luat dosarul de la teologie, unde-l \u00eenscrisese p\u0103rintele s\u0103u \u015fi l-a depus la filozofie. Acesta era domeniul pe care dorea s\u0103-l studieze \u015fi pe acesta l-a urmat.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

Pe strad\u0103 Nicolae se \u00eent\u00e2lni cu un cunoscut.<\/p>\n

– Mai avem o \u015fans\u0103! Am auzit c\u0103 se fac angaj\u0103ri \u00een armat\u0103. Hai s\u0103 \u00eencerc\u0103m \u015fi noi! O ofert\u0103 mai bun\u0103 nu avem! \u00eei spuse t\u00e2n\u0103rul.<\/p>\n

– \u015ei unde trebuie s\u0103 mergem? \u00eentreb\u0103 Nicolae.<\/p>\n

– Ne \u00eent\u00e2lnim m\u00e2ine la zece, \u00een fa\u0163\u0103 la Universitate. S\u0103 fii preg\u0103tit! \u00eei spuse t\u00e2n\u0103rul.<\/p>\n

\n

Nicolae se \u00eentoarse acas\u0103 rapid. Era Ajunul Bobotezei. Involuntar, amintindu-\u015fi de copil\u0103rie, \u00eencepu s\u0103 c\u00e2nte c\u00e2ntecele biserice\u015fti, pe care le ascultase din fraged\u0103\u00a0 pruncie \u015fi care i se p\u0103reau at\u00e2t de familiare. Nicolae avea \u015fi o voce frumoas\u0103. \u00cen curte, propriet\u0103reasa \u00eencepu s\u0103-\u015fi fac\u0103 semnul crucii cu evlavie. Emil, medicinistul \u00eencepu s\u0103 r\u00e2d\u0103.<\/p>\n

– Dar ce faci coan\u0103 Matilda, de te \u00eenchini a\u015fa cu foc?<\/p>\n

– P\u0103i e Boboteaz\u0103 \u015fi vine p\u0103rintele! Ce, nu-l auzi? spuse femeia.<\/p>\n

– Ha, ha, ha! r\u00e2se cu foc Emil. E Nicu, coan\u0103 Matilda, este Nicu, colegul meu de camer\u0103! continu\u0103 el conversa\u0163ia.<\/p>\n

– Cum? Dar c\u00e2nt\u0103 a\u015fa frumos! Ce voce are! se mir\u0103 Matilda.<\/p>\n

– Nu \u015ftii c\u0103 tat\u0103l s\u0103u este preot? De aceea \u015ftie toate c\u00e2nt\u0103rile biserice\u015fti la perfec\u0163ie! explic\u0103 t\u00e2n\u0103rul.<\/p>\n

– P\u0103i \u015fi de ce nu s-a f\u0103cut \u015fi el preot? \u00eentreb\u0103 femeia.<\/p>\n

– N-a vrut, n-a vrut coan\u0103 Matilda! r\u0103spunse t\u00e2n\u0103rul. Fiecare cu voca\u0163ia sa!<\/p>\n

\n

Cu constitu\u0163ia sa sportiv\u0103 \u015fi structura atletic\u0103, a doua zi, Nicolae a fost primit imediat \u00een armat\u0103. \u00ce\u015fi rezolvase astfel problema cu serviciul. Nu a\u015fa cum \u00ee\u015fi dorise, dar \u00een condi\u0163iile crizei era singura rezolvare posibil\u0103,\u00a0 pentru el.\u00a0 \u00cen ceea ce prive\u015fte filozofia, putea s\u0103 o studieze \u00een continuare, \u00een timpul liber. \u015ei c\u00e2nd vor ap\u0103rea condi\u0163ii mai favorabile, va deveni profesor, a\u015fa cum \u00ee\u015fi dorise. P\u00e2n\u0103 atunci putea s\u0103 citeasc\u0103 multe c\u0103r\u0163i \u015fi s\u0103 scrie, cum era obi\u015fnuit \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile \u015fcolii. Scrisese chiar o monografie original\u0103 a satului s\u0103u, prima de acest fel, dup\u0103 ce se document\u0103 foarte serios. A\u015fezarea fusese \u00eentemeiat\u0103 de pandurii lui Tudor Vladimirescu c\u00e2nd s-au retras, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea suferit\u0103.<\/p>\n

\n

Literatura r\u0103m\u0103sese \u00een continuare pasiunea lui Nicolae, mai ales c\u0103, din timpul facult\u0103\u0163ii studiase singur toate c\u0103r\u0163ile \u015fi cursurile prietenului s\u0103u cel mai bun, Liviu, student\u00a0 la litere. Toate studiile de critic\u0103 literar\u0103, de teoria literaturii, Nicolae le lecturase cu pasiune. Mergea chiar la cursuri, la Universitate, cu Liviu, s\u0103 audieze prelegerile deosebite, \u0163inute de profesorii universitari.<\/p>\n

\n

Via\u0163a \u00een armat\u0103 nu era u\u015foar\u0103 pentru un om \u00eenv\u0103\u0163at cu studiul. Dar firea sportiv\u0103 a lui Nicolae, \u00eel f\u0103cu s\u0103 treac\u0103 peste impedimente. \u00cen unitate, colegii aflar\u0103 de preg\u0103tirea lui superioar\u0103. Mul\u0163i \u00eel invidiau. B\u00e2rfele ajunser\u0103 chiar la urechile comandantului. Om cult, Berezoianu, \u00eel chem\u0103 urgent la el.<\/p>\n

– Bratule, este adev\u0103rat c\u0103 tu ai f\u0103cut filozofia \u015fi \u015ftii \u015fi greaca veche?<\/p>\n

– Da, domnule colonel, r\u0103spunse Nicolae.<\/p>\n

– Dup\u0103 amiaz\u0103, te prezin\u0163i la mine acas\u0103. E\u015fti invitat la pr\u00e2nz! E ordin! spuse z\u00e2mbind Berezoianu.<\/p>\n

\n

Bratu veni timid la colonel acas\u0103. Dup\u0103 pr\u00e2nzul copios, colonelul \u00eel chem\u0103 \u00een biroul s\u0103u. – Vreau s\u0103 discut\u0103m despre noile apari\u0163ii editoriale! \u00eei spuse acesta. Tu ce p\u0103rere ai? Ce carte nou ap\u0103rut\u0103, \u0163i s-a p\u0103rut mai interesant\u0103?<\/p>\n

\u015ei dezb\u0103tur\u0103 apoi, ore \u00eentregi, teme din literatur\u0103, art\u0103, filozofie.<\/p>\n

– Mi-a f\u0103cut deosebit\u0103 pl\u0103cere s\u0103 conversez cu tine! La revedere! \u00eei spuse la plecare, lui Nicolae, colonelul. Dar nu uita! Aici, e\u015fti domnul Bratu, filozoful, la unitate e\u015fti Bratu soldatul!<\/p>\n

\n

\u00cen var\u0103, Nicolae ajunse cu batalionul\u00a0 \u00een Cern\u0103u\u0163i. Ora\u015ful era de o frumuse\u0163e stranie, situat pe frumoasele coline ale Carpa\u0163ilor, pe malul r\u00e2ului Prut. I se spunea \u201emica Viena\u201d, o denumire meritat\u0103 pe deplin. Cu o istorie \u015fi o poveste fascinant\u0103, fermec\u0103torul ora\u015f era capitala Bucovinei \u015fi reprezenta unul dintre cele mai importante centre urbane din Rom\u00e2nia. Cern\u0103u\u0163iul a \u00eenflorit sub habsburgi \u015fi a crescut de la un mic ora\u015f de provincie \u00eentr-un centru plin de via\u0163\u0103 \u015fi diversificat etnic prin comer\u0163, me\u015fte\u015fuguri, cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie. Cu un trecut \u015fi tradi\u0163ii comune, arhitec\u0163ii austrieci \u015fi cehi, au transformat Cern\u0103u\u0163iul \u00eentr-un ora\u015f modern.<\/p>\n

\n

Nicolae a fost imediat fermecat de ora\u015f, care era un loc modern, plin de fumuse\u0163i naturale \u015fi cu o arhitectur\u0103 interesant\u0103, cu multe monumente fascinante, sculpturi atr\u0103g\u0103toare, parcuri verzi \u015fi pie\u0163e primitoare. \u00cen Cern\u0103u\u0163i \u00eent\u00e2lneai toate stilurile arhitectonice care au existat \u00een ultimele secole \u00een Europa. Ca ve\u015fnic iubitor de art\u0103 \u015fi frumos, Nicolae adora s\u0103 parcurg\u0103 pe jos str\u0103zile \u00eentortocheate ale Cern\u0103u\u0163iului, s\u0103 observe stilurile, de la empiricul din perioada \u00eemp\u0103ratului Napoleon, la liniile melodioase ale barocului clasic. Admira cl\u0103dirile \u00een stil neobr\u00e2ncovenesc – o continuare a modernismului austriac – ca biserica Sf\u00e2ntul Nicolae, l\u0103ca\u015f \u00een a c\u0103rui compozi\u0163ie ornamental\u0103, acest stil se \u00eempletea armonios cu unele elemente din Renaissance-ul italian \u015fi cu procedee specifice rom\u00e2ne\u015fti. Cl\u0103dirile \u00een stil br\u00e2ncovenesc \u015fi neorom\u00e2nesc le-a recunoscut u\u015for dup\u0103 frumuse\u0163ea \u015fi ornamentele care aminteau de podoabele portului popular rom\u00e2nesc, de straiele \u0163\u0103ranilor din satul s\u0103u dar \u015fi dup\u0103 coroanele masive \u015fi semirotunde, care le uneau. Cl\u0103direa impun\u0103toare a Prim\u0103riei a fost\u00a0 construit\u0103 \u00een Pia\u0163a Central\u0103 a Cern\u0103u\u0163iului \u00een 1847, \u00een stilul clasicismului t\u00e2rziu. Din Pia\u0163\u0103, de-a lungul str\u0103zii Rom\u00e2n\u0103, la o mic\u0103 distan\u0163\u0103, Nicolae v\u0103zu cl\u0103direa bisericii greco-catolice, construite \u00een 1821 \u00een stil empiric. Cele mai noi construc\u0163ii erau cele realizate dup\u0103 r\u0103zboiul mondial ce se \u00eencheiase, de c\u0103tre firmele franceze, \u00een stilul art deco.<\/p>\n

\n

Nicolae era \u00eenc\u00e2ntat de minun\u0103\u0163iile Cern\u0103u\u0163iului, care nu puteau fi admirate nic\u0103ieri \u00een alt\u0103 parte a Europei. \u00cen fa\u0163a sa defilau peste o sut\u0103 de zei \u015fi zei\u0163e greco-romane sub form\u0103 de\u00a0 basoreliefuri, sculpturi bombate, mozaicuri etc. \u015ei tot at\u00e2\u0163ia lei, p\u0103s\u0103ri, \u015ferpi. Constat\u0103 c\u0103, centrul vechi al Bucure\u015ftiului era doar o tentativ\u0103 provincial\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 statura imperial\u0103 a cl\u0103dirilor arhitectonice din Cern\u0103u\u0163i, adev\u0103rate amprente ale istoriei fabuloase, chiar dinainte de secolul de domina\u0163ie habsburgic\u0103, cel mai marcant pentru el. Nicolae citise c\u0103 prima atestare documentar\u0103 a a\u015fez\u0103rii, a reprezentat-o un hrisov emis de Alexandru cel Bun.<\/p>\n

\n

Prima cl\u0103dire din Cern\u0103u\u0163i, pe care a dorit s\u0103 o vad\u0103 Nicolae a fost Universitatea \u201eRegele Carol l din Cern\u0103u\u0163i\u201d. Construc\u0163ia era o bijuterie construit\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XlX-lea, pe unul din cele mai \u00eenalte dealuri ale ora\u015fului. La \u00eenfiin\u0163area sa, \u00een 1875 se numea \u201eUniversitatea Franz Josef” \u015fi era o institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior renumit\u0103 \u00een tot Imperiul Austro-Ungar. Nicolae \u015ftia din c\u0103r\u0163i c\u0103 parlamentul austriac a aprobat \u00een 1872 \u00eenfiin\u0163area Universit\u0103\u0163ii Maghiare din Cluj, iar la 20 martie 1875 a hot\u0103r\u00e2t \u00eenfiin\u0163area unei Universit\u0103\u0163i Germane \u00een capitala Bucovinei. Scopul \u00eenfiin\u0163\u0103rii acestei institu\u0163ii superioare de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la Cern\u0103u\u0163i era \u00een primul r\u00e2nd de propagare a limbii, culturii \u015fi \u015ftiin\u0163ei germane \u00een aceast\u0103 parte a imperiului.<\/p>\n

\n

B\u0103rbatul observ\u0103 c\u0103, ori de c\u00e2te ori \u00eentorcea privirea, str\u0103zile Cern\u0103u\u0163iului dezv\u0103luiau cele mai nea\u015fteptate detalii arhitecturale. Fosta Mitropolie Ortodox\u0103 a Bucovinei \u015fi Dalma\u0163iei se distingea \u00eens\u0103 printre cl\u0103dirile istorice cu caracter religios din Cern\u0103u\u0163i precum biserica catolic\u0103, biserica Iezui\u0163ilor, biserica greco-catolic\u0103, biserica protestant\u0103 sau templul \u015fi sinagoga. \u00cen\u00a0 Cern\u0103u\u0163i, ora\u015f cosmopolit, al unui amalgam de culturi \u015fi religii, \u00een care locuitorii\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 singuri cum s\u0103\u00a0 convie\u0163uiasc\u0103 pa\u015fnic \u015fi s\u0103 se respecte reciproc, toleran\u0163a era nu numai un simplu cuv\u00e2nt. Rom\u00e2nii, evreii, germanii, polonezii, ucrainenii, armenii \u015fi alte minorit\u0103\u0163i convie\u0163uiau \u00eempreun\u0103 pa\u015fnic. \u00eentr-o atmosfer\u0103 spiritual, antrenant\u0103 \u015fi efervescent\u0103. Nu existau idei preconcepute, ur\u0103 de etnie sau religie \u00eentre locuitorii s\u0103i.<\/p>\n

\n

Mitropolia, – asem\u0103n\u0103toare unui castel, datorit\u0103 por\u0163ilor cu ziduri \u00eenalte de trei metri \u015fi a cl\u0103dirilor sale din c\u0103r\u0103mid\u0103, cu pinioane \u00een trepte \u015fi merloane \u2013 era bijuteria arhitectonic\u0103 a ora\u015fului. Ansamblul este format din trei corpuri, o curte oficial\u0103 \u015fi un parc de cinci hectare, cu specii rare de arbori, dealuri artificiale, hele\u015ftee cu f\u00e2nt\u00e2ni, statui \u015fi grot\u0103, fiind \u00eenconjurat de un zid \u00eenalt de trei metri. \u00cen centru era situat\u0103 re\u015fedin\u0163a Mitropolitului, cu capela Sf\u00e2ntu Ioan al Sucevei. \u00cen st\u00e2nga era Seminarul cu Biserica Sinodal\u0103, iar \u00een partea dreapt\u0103 cl\u0103direa cu turn, care ad\u0103postea o \u015ecoal\u0103 de pictur\u0103 de icoane \u015fi una de diaconi, un muzeu, fiind \u015fi cas\u0103 de oaspe\u0163i.<\/p>\n

\n

\u00cen prima sear\u0103, Nicolae a mers cu c\u00e2\u0163iva colegi la film. Cl\u0103direa cinematografului \u201eCern\u0103u\u0163i\u201d a fost construit\u0103 \u00een 1877 \u00een stil mauritan, \u00eenainte fiind sinagoga principal\u0103 a ora\u015fului. A\u00a0 doua zi, Nicolae ie\u015fi cu Mircea, un coleg, la \u201eVienna Caff\u00e9\u201d.<\/p>\n

– Hai \u015fi noi la bal! Aici se organizeaz\u0103 s\u00e2mb\u0103ta baluri! \u00eei propuse Mircea.<\/p>\n

\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103 seara, \u00een localul de l\u00e2ng\u0103 unitate avea loc un bal luxos. Familiile de vaz\u0103, veneau cu fiicele, s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 aici alesul, s\u0103 le c\u0103s\u0103toreasc\u0103. Nicolae intr\u0103 \u015fi privi mul\u0163imea elegant\u0103, \u00een agita\u0163ie continu\u0103. Deodat\u0103, \u00eentr-un col\u0163, z\u0103ri o t\u00e2n\u0103r\u0103 blond\u0103, cu ochii alba\u015ftrii-verzui, mignon\u0103 \u015fi suav\u0103. Era ca un \u00eenger printre celelalte persoane din jurul s\u0103u. Discuta cu o femeie t\u00e2n\u0103r\u0103, mai \u00eenalt\u0103 \u015fi brunet\u0103, la fel de frumoas\u0103 \u015fi cu aceea\u015fi ochi fascinan\u0163i. Se \u00eendrept\u0103 spre ele\u00a0 \u015fi o invit\u0103 pe blondu\u0163\u0103 la vals.<\/p>\n

– \u00cemi acorda\u0163i acest vals? \u00eentreb\u0103 Nicolae, \u00eenclin\u00e2ndu-\u015fi politicos capul.<\/p>\n

– Ich bin sch\u00f6n, ich bin gebildet, ich bin wunderbar! s\u0103ri \u00een sus t\u00e2n\u0103ra brunet\u0103, accentu\u00e2nd puternic cuv\u00e2ntul \u201eich\u201d. De ce nu vre\u0163i s\u0103 dansa\u0163i cu mine? Eu nu am acum partener de dans!<\/p>\n

– Mie-mi place domni\u015foara, spuse Nicolae hot\u0103r\u00e2t, \u00een timp ce \u00eentinse m\u00e2na s\u0103 o prind\u0103 de degete, pentru a conduce spre ringul de dans pe t\u00e2n\u0103ra fermec\u0103toare. Cum v\u0103 numi\u0163i\u00a0 domni\u015foar\u0103? Eu sunt Nicolae, absolvent de filozofie \u015fi fiu de preot. Acum sunt \u00een armat\u0103. Dar \u00een viitor voi fi profesor, ceea ce mi-am dorit dintotdeauna.<\/p>\n

– Elisa, spuse cu glas suav fata.<\/p>\n

– \u015ei t\u00e2n\u0103ra de l\u00e2ng\u0103 dumneavoastr\u0103? \u00eentreb\u0103 Nicolae curios. De ce a reac\u0163ionat a\u015fa?<\/p>\n

– Este Helga, sora mai mare. Este foarte frumoas\u0103 \u015fi m\u00e2ndr\u0103, to\u0163i b\u0103rba\u0163ii \u00eei fac curte. Se a\u015fteapt\u0103 ca oricine s\u0103 o plac\u0103! r\u0103spunse Elisa.<\/p>\n

– Dar dumneavoastr\u0103 sunte\u0163i mult mai fin\u0103, mai delicat\u0103, mai suav\u0103… continu\u0103 Nicolae .<\/p>\n

– Aceasta este p\u0103rerea dumneavoastr\u0103… spuse \u00eenceti\u015for Elisa<\/p>\n

– Numai cu sora a\u0163i venit? \u00eentreb\u0103 b\u0103rbatul.<\/p>\n

– Sunt aici cu mama, tata \u015fi cei trei fra\u0163i ai mei Arthur, Alwin \u015fi Anton.<\/p>\n

– Cunoa\u015fte\u0163i mai multe limbi, nu-i a\u015fa? Am v\u0103zut c\u0103 vorbi\u0163i cu sora \u00een limba german\u0103. Eu am \u00eenv\u0103\u0163at la liceu franceza, germana, italiana, spaniola, greaca veche \u015fi latina! spuse Nicolae.<\/p>\n

– Vorbesc foarte bine limba rom\u00e2n\u0103, deoarece am f\u0103cut \u015fcoala primar\u0103 \u00een aceast\u0103 limb\u0103, fiind limba na\u0163ional\u0103 \u015fi limba german\u0103, eu fiind de aceast\u0103 etnie. La \u015fcoala catolic\u0103 vorbeam \u00een german\u0103, dar am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi limba francez\u0103, ca limb\u0103 str\u0103in\u0103. C\u00e2nd eram \u00eens\u0103 copii, eram to\u0163i de etnii diferite \u015fi ne jucam \u00eempreun\u0103 \u00eentotdeauna. Astfel, am \u00eenv\u0103\u0163at cu to\u0163ii s\u0103 convers\u0103m \u015fi \u00een rus\u0103, \u015fi \u00een polonez\u0103, \u015fi \u00een ucrainean\u0103 \u015fi chiar \u015fi \u00een idi\u015f. A\u015fa ne \u00een\u0163elegeam mult mai bine \u00eentre noi, dar \u015fi cu p\u0103rin\u0163ii tuturor. Ne folosea acest lucru \u015fi c\u00e2nd mergeam la pr\u0103v\u0103lia evreilor, c\u0103ci ne puteam adresa \u00een limba lor, \u015fi la frizeria ucraineanului, la cinematograful rusului, c\u0103ci acela este mai aproape de noi sau la po\u015ft\u0103 unde func\u0163ionara era o polonez\u0103. Cern\u0103u\u0163iul este un spa\u0163iu interna\u0163ional din acest punct de vedere. Am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 ne respect\u0103m unii altora limba, etnia, dar \u015fi religia. S\u0103 ne respect\u0103m \u015fi s\u0103 ne iubim! explic\u0103 t\u00e2n\u0103ra.<\/p>\n

\n

Dansul se termin\u0103 \u015fi Nicolae o conduse pe Elisa la loc.<\/p>\n

– Tat\u0103, el este Nicolae, activeaz\u0103 \u00een armat\u0103 \u015fi este licen\u0163iat \u00een filozofie! spuse Elisa.<\/p>\n

– Aaaa, \u00een armat\u0103! M\u0103 numesc Heinrich Hensel, se recomand\u0103 b\u0103rbatul. Ea este so\u0163ia mea, Gertrude. \u015ei eu am fost ofi\u0163er, la Curtea \u00eemp\u0103ratului din Viena. C\u00e2nd am ie\u015fit la pensie, m-am retras aici, \u00een Cern\u0103u\u0163i. M-am c\u0103s\u0103torit \u015fi acum am o mic\u0103 afacere, o fabric\u0103 de alcool medicinal.<\/p>\n

\n

Nicolae observ\u0103 c\u0103 doamna Gertrude era mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dec\u00e2t domnul Hensel.<\/p>\n

– Fratele meu a r\u0103mas \u00eens\u0103 la Viena. \u015ei fiul s\u0103u, nepotul meu este acolo un avocat renumit, continu\u0103 domnul Hensel. Dar, cu criza aceasta, complet\u0103 Gertrude… nepo\u0163ii mei, Peter \u015fi Johannis au plecat peste ocean, tocmai \u00een Canada…<\/p>\n

– \u00cemi permite\u0163i s\u0103 v\u0103 mai vizitez fiica? \u00eentreb\u0103 Nicolae.<\/p>\n

– Desigur! accept\u0103 b\u0103tr\u00e2nul domn.<\/p>\n

– Acesta este Mihai! spuse Helga venind rapid spre grup. Ne invit\u0103 la sus\u0163inerea licen\u0163ei sorei lui, Anastasia, la universitate. Veni\u0163i \u015fi dumneavoastr\u0103, domnule Bratu? \u00eentreb\u0103 Helga pe Nicolae.<\/p>\n

– Desigur! Chiar \u00eemi face pl\u0103cere! r\u0103spunse b\u0103rbatul.<\/p>\n

\n

A doua zi, Nicolae lu\u0103 to\u0163i banii de sold\u0103 \u015fi se opri la flor\u0103ria din centrul Cern\u0103u\u0163iului. Intr\u0103 \u015fi spuse b\u0103iatului care vindea florile:<\/p>\n

– Doresc s\u0103 comand trandafiri ro\u015fii!<\/p>\n

– C\u00e2\u0163i dori\u0163i? \u00eentreb\u0103 t\u00e2n\u0103rul v\u00e2nz\u0103tor.<\/p>\n

– De to\u0163i banii ace\u015ftia! \u015fi Nicolae \u00eentinse banii de sold\u0103. V\u0103 rog s\u0103-i trimite\u0163i la urm\u0103toarea adres\u0103: Wagnergasse nr. 13, domni\u015foarei Elisa Hensel, \u00eempreun\u0103 cu acest plic.<\/p>\n

\n

V\u00e2nz\u0103torul a trimis urgent pe b\u0103iatul care trimitea florile, la adresa men\u0163ionat\u0103. Acesta ajunse \u00een zece minute cu trandafirii \u00een fa\u0163a casei, o cl\u0103dire impun\u0103toare, cu etaj \u015fi b\u0103tu la u\u015f\u0103. Ap\u0103ru imediat Gertrude, mama Elisei. Am primit comand\u0103, s\u0103 aduc aceste flori la adresa dumneavoastr\u0103! spuse b\u0103iatul. \u015ei \u00eencepu s\u0103 descarce din tr\u0103sur\u0103, buchete imense de trandafiri ro\u015fii.<\/p>\n

– Unde \u00eei duc? \u00eentreb\u0103 el.<\/p>\n

– \u00cen sufragerie! spuse uimit\u0103 femeia.<\/p>\n

\u00cen c\u00e2teva minute, camera era acoperit\u0103 de trandafiri superbi, ro\u015fii.<\/p>\n

– Oare cine mi i-o fi trimis? \u00eentreb\u0103 \u00eenc\u00e2ntat\u0103 Helga \u015fi se repezi cu ner\u0103bdare spre plicul ce \u00eenso\u0163ea trandafirii. Pe plic scria cu litere caligrafiate ordonat: \u201eFrumoasei \u015fi ginga\u015fei domni\u015foare Elisa, de la Nicolae\u201d<\/em>. Helga \u00een\u015ff\u0103c\u0103 cu putere h\u00e2rtia \u015fi privi \u00eencremenit\u0103 grupurile de versuri ce o acopereau.<\/p>\n

– Cum, pentru Elisa sunt? Nu sunt pentru mine? Eu sunt mai frumoas\u0103, eu trebuia s\u0103 primesc florile! \u015ei \u0163i-a scris \u015fi-o\u00a0 poezie! Mie nu mi-a scris nimeni niciodat\u0103 vreo poezie! spuse t\u00e2n\u0103ra m\u00e2nioas\u0103.<\/p>\n

– Las\u0103 Helga, nu te sup\u0103ra, o s\u0103 prime\u015fti \u015fi tu trandafiri! o consol\u0103 bl\u00e2nd Elisa.<\/p>\n

– Tu ce te bagi! N-am nevoie de consol\u0103rile tale. Nimeni nu-i ca mine! spuse Helga din ce \u00een ce mai nervoas\u0103 \u015fi izbucni \u00een hohote de pl\u00e2ns.<\/p>\n

\n

Din ziua aceea, Elisa a primit \u00een fiecare zi c\u00e2te o floare de la Nicolae. A doua zi, Nicolae veni \u00een vizit\u0103 la familia Hensel. Casa familiei, cu etaj, era m\u0103rginit\u0103 de case elegante cu dou\u0103 \u015fi trei etaje, pe o romantic\u0103 strad\u0103 pietruit\u0103. Era cunoscut\u0103 a fi un loc popular pentru procesiuni de nunt\u0103. Era pr\u00e2nzul \u015fi familia \u00eel invit\u0103 la mas\u0103.<\/p>\n

– R\u0103m\u00e2ne\u0163i la noi la mas\u0103, domnule Bratu! spuse Gertrude politicoas\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen sufrageria imens\u0103, cu mobil\u0103 de lemn sculptat\u0103, o mas\u0103 lung\u0103 trona \u00een mijlocul \u00eenc\u0103perii. \u00cen fa\u0163\u0103\u00a0 era un tablou mare, cu o pictur\u0103 ce reprezenta o pereche – un ofi\u0163er cu pozi\u0163ie \u015fi costum impozante, cu o sabie lung\u0103 \u015fi str\u0103lucitoare \u015fi o doamn\u0103 elegant\u0103 cu o p\u0103l\u0103rie enorm\u0103 \u015fi umbrelu\u0163\u0103. Era domnul Heinrich \u015fi doamna Gertrude, c\u00e2nd erau mai tineri.<\/p>\n

\n

Gertrude preg\u0103tise feluri variate \u2013 sup\u0103 de pui, friptur\u0103 de porc cu cartofi pr\u0103ji\u0163i \u015fi salat\u0103 de ro\u015fii \u015fi castrave\u0163i iar ca desert, un tort imens de ciocolat\u0103, cu flori din fri\u015fc\u0103, dispuse pe partea sa superioar\u0103.<\/p>\n

– Facem cump\u0103r\u0103turile la \u201eElizabethplatz”, bazarul alimentar din apropierea Pie\u0163ii Teatrului, spuse Gertrude. A fost numit a\u015fa \u00een onoarea \u00eemp\u0103r\u0103tesei austriece Elisabeta, complet\u0103 ea, consider\u00e2nd c\u0103 este nevoie de astfel de l\u0103muriri.<\/p>\n

– \u015ei ce g\u00e2nduri de viitor ave\u0163i? \u00eel \u00eentreb\u0103 Heinreich pe Nicolae.<\/p>\n

– \u00cemi doresc s\u0103 fiu profesor de filozofie. Aceasta este voca\u0163ia mea! Criza mi-a \u00eencurcat pu\u0163in planurile, dar sunt t\u00e2n\u0103r \u015fi o s\u0103-mi ating \u0163elul. Acum \u00eens\u0103, a\u015f dori s\u0103 m\u0103 c\u0103s\u0103toresc… a\u015f dori s\u0103 m\u0103 \u00eensor cu Elisa, spuse timid t\u00e2n\u0103rul.<\/p>\n

\n

Se f\u0103cu lini\u015fte. P\u0103rin\u0163ii doreau \u015fi ei ca fata lor s\u0103 se m\u0103rite, dar acum, \u00een fa\u0163a cererii, erau lua\u0163i prin surprindere. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, cu criza, erau \u015fi ei \u00een impas. De cur\u00e2nd, guvernul Iorga t\u0103iase \u015fi pensiile, lucru care \u00eei afectase puternic. Afacerea cu alcoolul medicinal\u00a0 se dusese de r\u00e2p\u0103 \u015fi pensiile ajunseser\u0103 singurul venit curent. Care acum nu mai era…<\/p>\n

– Dar Elisa este foarte t\u00e2n\u0103r\u0103. De abia a ie\u015fit de la \u015ecoala Catolic\u0103 de Maici.<\/p>\n

\n

\u00cen Cern\u0103u\u0163i, fetele de familie urmau aceast\u0103 \u015fcoal\u0103, s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru c\u0103s\u0103torie \u2013 \u00eenv\u0103\u0163au limbi str\u0103ine, s\u0103 converseze, s\u0103 c\u00e2nte, s\u0103 brodeze, s\u0103 coas\u0103, s\u0103 g\u0103teasc\u0103…<\/p>\n

– Trebuie s\u0103 aib\u0103 dot\u0103 pentru a se c\u0103s\u0103tori cu un ofi\u0163er! spuse Gertrude. Noi avem o cas\u0103 cu gr\u0103din\u0103 cump\u0103rat\u0103 l\u00e2ng\u0103 Cern\u0103u\u0163i. Aceea i-o vom da ca dot\u0103!<\/p>\n

– \u00cemi permite-\u0163i s\u0103 o invit pe Elisa, la o plimbare prin parc? O voi aduce-o \u00eenapoi \u00eentr-o or\u0103, se adres\u0103 Nicolae c\u0103tre p\u0103rin\u0163ii fetei.<\/p>\n

– Desigur, r\u0103spunse Gertrude.<\/p>\n

\n

Parcul era aproape de casa Elisei. Un parc fascinant, pictat \u00een nuan\u0163e de verde, rod al vegeta\u0163iei abundente \u015fi alb pur, al b\u0103ncilor, co\u015furilor de gunoi, al\u00a0 construc\u0163iilor \u015fi anexelor, vopsite toate \u00eentr-un alb imaculat. Iar Nicolae cu costumul s\u0103u de militar \u015fi Elisa cu rochia sa de culoarea ghioceilor de prim\u0103var\u0103 se sincronizau perfect cu cadrul.<\/p>\n

\n

Tinerii se a\u015fezar\u0103 pe o banc\u0103, sub un salc\u00e2m \u00eencovoiat, cu o coroan\u0103 expandat\u0103 de frunze, ca o imens\u0103 umbrel\u0103 de soare. \u00cen fa\u0163a lor, trona un copac maiestuos, cu forma\u0163iuni lemnoase ciudate, ca ni\u015fte trompe de elefant. C\u00e2nd era privit, copacul parc\u0103 avea ceva magnific \u00een el. P\u0103rea c\u0103\u00a0 transfer\u0103\u00a0 \u015fi admiratorilor s\u0103i, o p\u0103rticic\u0103 din m\u0103re\u0163ia sa. Ie\u015fea \u00een eviden\u0163\u0103 printre ni\u015fte tuie \u00eenalte \u015fi b\u0103tr\u00e2ne, cu tulpina cheal\u0103 pe aproape un metru, smotocite de vreme, cu crengile lungi l\u0103sate \u00een jos, ca ni\u015fte s\u0103lcii, care tind s\u0103 se usuce dar care eman\u0103 totu\u015fi un farmec aparte. \u00cen dreapta, un r\u00e2nd de salc\u00e2mi tineri, abia crescu\u0163i, st\u0103teau alinia\u0163i ca solda\u0163ii \u00een pluton.<\/p>\n

\n

Ciripitul dr\u0103g\u0103la\u015f al p\u0103s\u0103relelor, pres\u0103rat din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu triluri melodioase avea un farmec aparte. Din dep\u0103rtare se auzi c\u00e2ntecul suav al unui cuc. Dar magnetismul miraculos al parcului se datora tufelor de trandafiri de la ro\u015ful purpuriu al s\u00e2ngelui \u015fi dragostei, la albul curat al nevinov\u0103\u0163iei \u015fi sincerit\u0103\u0163ii. Nicolae rupse un trandafir ro\u015fu \u015fi-i prinse Elisei \u00een p\u0103r. Frunzele copacilor frem\u0103tar\u0103 ordonat sub m\u00e2ng\u00e2ierea bl\u00e2nd\u0103 a v\u00e2ntului. Nicolae avu senza\u0163ia c\u0103 parcul se transformase \u00eentr-un t\u0103r\u00e2m magic, al cuplului primordial.<\/p>\n

\n

Am\u00e2ndoi nu scoteau nicio vorb\u0103. De\u015fi de obicei erau firi sociabile, Nicolae \u015fi Elisa, nu erau prea vorb\u0103re\u0163i de fel. Vorbeau numai c\u00e2t era necesar \u015fi atunci c\u00e2nd trebuia. Dar parc\u0103 tocmai limbajul misterios al t\u0103cerii \u00eei unea acum cel mai mult. Le unea sufletele, le unea inimile, pentru totdeauna. \u00cen fa\u0163a lor, se contura imaginea a doi corcodu\u015fi filiformi \u00eempleti\u0163i \u00een mod miraculos sub forma unei por\u0163i de trecere. Al\u0103turi, unul curbat, cu o corol\u0103 abundent\u0103, \u00eei str\u0103juia…<\/p>\n

\n

La \u00eentoarcerea spre cas\u0103 trecur\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 teatru. Teatrul din Cern\u0103u\u0163i era o cl\u0103dire impresionant\u0103, realizat\u0103 sub influen\u0163a \u015ecolii de Arhitectur\u0103 de la Viena.<\/p>\n

– Mergem s\u00e2mb\u0103t\u0103 la un spectacol? \u00eentreb\u0103 Nicolae, iubitor de cultur\u0103, ca-ntotdeauna, bucuros s\u0103 vad\u0103 un nou spectacol, dar \u00een acela\u015fi timp \u015fi \u00eentr-o companie pl\u0103cut\u0103.<\/p>\n

Ajunser\u0103 cur\u00e2nd \u00een Pia\u0163a Central\u0103. \u00cen mijlocul ei, trona nestingherit\u00a0 Monumentul Unirii, inaugurat \u00een 1924 la Cern\u0103u\u0163i \u00een prezen\u0163a familiei regale.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

Nunta avu loc rapid, f\u0103r\u0103 prea multe preg\u0103tiri. De fapt Nicolae nu a fost niciodat\u0103 sclavul formalit\u0103\u0163ilor. Nici Elisa nu era cu fumuri, ca sora sa Helga. Pentru cei doi, dragostea era lucrul cel mai important. Tot acest spectacol de fa\u0163ad\u0103 nu avea nicio valoare pentru ei. Erau valoroase doar sentimentele…<\/p>\n

\n

R\u0103maser\u0103 \u00een Cern\u0103u\u0163i, la p\u0103rin\u0163ii Elisei. \u00cen casa cu gr\u0103din\u0103, pe care o primise Elisa ca dot\u0103, nu reu\u015fir\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103. O vizitau numai din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Tat\u0103l Elisei muri cur\u00e2nd. Nu a rezistat stresului afacerilor din timpul crizei. Nicolae era omul studiului, al c\u0103r\u0163ii. Cariera militar\u0103 nu era pentru el, dar o executa totu\u015fi f\u0103r\u0103 a i se p\u0103rea o corvoad\u0103, pentru c\u0103 era o persoan\u0103 sportiv\u0103, rezistent\u0103 la efort fizic. Elisa r\u0103mase \u00eens\u0103rcinat\u0103 imediat \u015fi dup\u0103 nou\u0103 luni de c\u0103s\u0103torie d\u0103du na\u015ftere unui b\u0103ie\u0163el frumos foc, Mircea, dar care se \u00eemboln\u0103vi rapid \u00eenc\u0103 din primele zile de via\u0163\u0103 \u015fi muri. Dup\u0103 un an, n\u0103scu din nou, prematur, o feti\u0163\u0103, pl\u0103p\u00e2nd\u0103 \u015fi sensibil\u0103, care sem\u0103na foarte bine cu Nicolae.<\/p>\n

\n

Elisa era foarte priceput\u0103 la treburile casnice. Avea o inteligen\u0163\u0103 practic\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun. \u00cenv\u0103\u0163a repede orice presupunea \u00eendem\u00e2nare. Dac\u0103 vedea un om repar\u00e2nd ceva, imediat putea s\u0103 fac\u0103 \u015fi ea acest lucru. \u00cen acest mod, tot ce se strica \u00een cas\u0103 era remediat f\u0103r\u0103 probleme \u2013 instala\u0163iile electrice, aparatele. \u00cei pl\u0103cea s\u0103 g\u0103teasc\u0103, s\u0103 lucreze c\u00e2te ceva \u015fi s\u0103 c\u00e2nte, mai ales melodia \u201eCern\u0103u\u0163i, sch\u00f6ne Stadt\u201d. Asculta sfaturile primite \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a orice era util, de la oricine…<\/p>\n

– Dac\u0103 te speli pe din\u0163i \u00een fiecare zi, \u00ee\u0163i vei p\u0103stra dantura intact\u0103! Bunica mea a murit cu to\u0163i din\u0163ii \u00een gur\u0103, pentru c\u0103 se sp\u0103la cu sare zilnic, spunea ea fetei sale.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

\u00centr-o zi de sf\u00e2r\u015fit de iunie al anului 1940, Nicolae era cu plutonul chiar pe malul Prutului, c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 se trag\u0103 focuri asupra lor. Au fost lua\u0163i pe nepreg\u0103tite. Fiecare fugea \u00eencotro vedea cu ochii. Nu se mai vedea nimic! Numai gloan\u0163e, praf, \u0163ipete disperate… C\u00e2nd se termin\u0103 totul, Nicolae era \u00eentr-o v\u0103g\u0103un\u0103 – ca o pe\u015fter\u0103, s\u0103pat\u0103 miraculos \u00een lut, de natur\u0103, \u00een malul Prutului – l\u00e2ng\u0103 un civil, un cioban din sat.<\/p>\n

– Doamne, dar cum a\u0163i sc\u0103pat! A\u0163i trecut apa pe b\u00e2rna asta, pe care nu poate un om, s\u0103 o treac\u0103 \u00een mod normal! V-am v\u0103zut de c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 trag\u0103 \u015fi nu mi-a venit s\u0103 cred ochilor. A\u0163i parcurs-o \u00een vitez\u0103, de parc\u0103 a\u0163i fi zburat deasupra apei. Uite ce face frica din om! exclam\u0103 ciobanul.<\/p>\n

\n

Nicolae privi b\u00e2rna \u015fi se g\u00e2ndi c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, acum, nu ar putea s\u0103 mearg\u0103 pe ea. Doar un echilibrist de la circ, dup\u0103 multe exerci\u0163ii, ar fi putut executat a\u015fa ceva! \u00cen plutonul lui era mare pr\u0103p\u0103d. To\u0163i erau \u00eens\u0103 mul\u0163umi\u0163i c\u0103 sc\u0103paser\u0103 cu via\u0163\u0103. V\u0103zuser\u0103 moartea cu ochii. Doar c\u00e2\u0163iva erau r\u0103ni\u0163i. Comandantul \u00eei anun\u0163\u0103 imediat:<\/p>\n

– S-a semnat\u00a0 pactul\u00a0 Molotov-Ribbentrop! Basarabia, Bucovina \u015fi \u0163inutul Her\u0163ei nu mai fac parte din Rom\u00e2nia, sunt cedate! Vin ru\u015fii peste noi! Avem ordin s\u0103 ne retragem cu batalionul imediat. Anun\u0163a\u0163i-v\u0103\u00a0 familiile \u015fi pleca\u0163i urgent! P\u0103r\u0103si\u0163i Cern\u0103u\u0163iul!<\/p>\n

\n

Nicolae fugi rapid acas\u0103. Era \u00eengrijorat pentru Elisa \u015fi pentru fiica sa. Dar acestea aflaser\u0103 deja vestea \u015fi \u00eempachetau de zor lucrurile.<\/p>\n

– Vin ru\u015fii! Sunt la c\u00e2\u0163iva kilometri! Se v\u0103d deja, se auzeau de afar\u0103 strig\u0103te disperate.<\/p>\n

– Dar unde mergem? \u00eentreb\u0103 Gertrude speriat\u0103.<\/p>\n

– Veni\u0163i la mine, \u00een Timi\u015foara! Este un ora\u015f cosmopolit, ca \u015fi Cern\u0103u\u0163iul! O \u00eempletire armonioas\u0103 de diferite na\u0163ionalit\u0103\u0163i, religii. Oamenii sunt la fel de buni, sociabili \u015fi de toleran\u0163i unul fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt! Satul meu este la c\u00e2\u0163iva kilometri dep\u0103rtare. Iar rudele mele sunt foarte primitoare.<\/p>\n

\n

Bagajele erau aproape gata. Aveau \u00eens\u0103 foarte multe obiecte, mo\u015ftenire de familie, care reprezentau trecutul acesteia… la care trebuiau s\u0103 renun\u0163e, pe care trebuiau s\u0103 le lase \u00een urm\u0103…<\/p>\n

– Haide\u0163i mai repede! Lucrurile nu mai au acum nicio valoare! Via\u0163a este cea mai important\u0103! spuse Nicolae, mai ales c\u0103 i se demonstrase acest lucru pe deplin, \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva ore.<\/p>\n

Elisa avea multe obiecte de care o legau diferite amintiri. Era greu s\u0103 le selecteze. Dar era \u00een acela\u015fi timp, at\u00e2t de speriat\u0103, \u00eenc\u00e2t lu\u0103 ce i-a venit la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi ce a considerat c\u0103 este absolut necesar.<\/p>\n

\n

***<\/p>\n

\n

\u00cen Timi\u015foara ajunser\u0103 diminea\u0163a. Ora\u015ful era deosebit de curat, cu multe zone verzi. Merser\u0103 \u00eent\u00e2i la Teodor, fratele lui Nicolae, care locuia pe bulevardul central. Nu se puteau caza \u00eens\u0103 aici. Cu Nicolae nu veniser\u0103 doar Elisa \u015fi fiica. Erau \u015fi Gertrude, mama acesteia, Helga \u015fi so\u0163ul acesteia. Au plecat atunci cu to\u0163ii, la \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen sat era agita\u0163ie mare.<\/p>\n

– Vine Nicu-a popii cu nem\u0163oaicele! se anun\u0163au \u00eentre ei s\u0103tenii.<\/p>\n

\u015ei ie\u015fir\u0103 \u00een drum, s\u0103 vad\u0103 \u015fi ei doamnele. Nu mai v\u0103zuser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u00eembr\u0103c\u0103minte at\u00e2t de elegant\u0103, occidental\u0103 \u015fi mobil\u0103 stil cu \u00eencrusta\u0163ii at\u00e2t de frumoase. Rudele cu b\u0103net\u00a0 \u00ee\u015fi puseser\u0103 \u00een g\u00e2nd, la vederea acesteia, s\u0103 posede \u015fi ele pe viitor a\u015fa ceva. \u015ei viitorul, prin deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan, chiar le-a facilitat dorin\u0163a de a ajunge cur\u00e2nd st\u0103p\u00e2ni, peste mobila dorit\u0103.<\/p>\n

\n

Era greu pentru un om care a tr\u0103it toat\u0103 via\u0163a la ora\u015f, s\u0103 ajung\u0103 deodat\u0103 la \u0163ar\u0103. Dar Elisa era o lupt\u0103toare. Pentru fiica sa ar fi f\u0103cut orice sacrificiu! Cur\u00e2nd, Nicolae \u00ee\u015fi g\u0103si un post de profesor de filozofie \u00een Timi\u015foara. Nu au stat \u00eens\u0103 mult timp lini\u015fti\u0163i. C\u0103ci s-a dat ordin de deportare \u00een B\u0103r\u0103gan pentru refugia\u0163i \u015fi mo\u015fieri \u015fi au trebuit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Timi\u015foara.<\/p>\n

\n

***<\/p>\n

Epilog<\/strong><\/p>\n

\n

Dup\u0103 plecarea din Cern\u0103u\u0163i, fire optimist\u0103, Elisa – ca to\u0163i fo\u015ftii locuitori ai Cern\u0103u\u0163iului – a \u00eencercat toat\u0103 via\u0163a s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 farmecul oamenilor \u015fi locurilor pierdute. Nu a reu\u015fit \u00eens\u0103. Elisa \u015fi Nicolae au fost \u00eempreun\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103. Nicolae a rezistat tuturor problemelor prin scris. Scrisul a fost cel care l-a \u00eent\u0103rit, l-a f\u0103cut s\u0103 reziste epocii comuniste, de\u015fi nu a putut s\u0103-\u015fi publice niciodat\u0103 lucr\u0103rile, datorit\u0103 regimului. Ultimii ani, a trebuit s\u0103 lucreze ca bibliotecar \u2013 \u201eom al c\u0103r\u0163ii\u201d ca Lucian Blaga, cum se consola el. Scria zilnic \u015fi faptul acesta i-a men\u0163inut mintea \u015fi inima mereu t\u00e2n\u0103r\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Elisa, de\u015fi mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dec\u00e2t el, l-a urmat imediat. Dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani petrecu\u0163i \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul s\u0103u, de\u015fi locuia cu fiica \u015fi nepoatele nu a mai rezistat mult. A fost\u00a0 marcat\u0103 \u015fi de moartea fratelui ei mai mic Anton, la care \u0163inea cel mai mult, deoarece era foarte bun la suflet, comparativ cu Alwin, care era foarte egoist.<\/p>\n

\n

Cu verii Peter \u015fi Johannis nu a mai corespondat. Securitatea i-a interzis orice scrisoare venit\u0103 sau primit\u0103 de peste ocean. Ultima scrisoare o anun\u0163a \u00eens\u0103 c\u0103 cei doi \u00ee\u015fi \u00eempliniser\u0103 visul \u2013 aveau fiecare ferma proprie. Lucrau \u00eens\u0103 prea mult \u015fi nu au reu\u015fit niciodat\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u015fi s\u0103 aib\u0103 urma\u015fi. Unchiul, avocat \u00een Viena, singura rud\u0103 din Austria r\u0103mas\u0103 \u00een via\u0163\u0103, a fost vizitat de mai multe ori de Anne, fiica lui Alwin, care devenise profesoar\u0103 de german\u0103 \u015fi lucra \u015fi ca translator uneori, ceea ce-i facilita c\u0103l\u0103torii \u00een str\u0103in\u0103tate. Nici el nu s-a c\u0103s\u0103torit niciodat\u0103 \u015fi nici copii n-a avut. Pe verii r\u0103ma\u015fi \u00een Cern\u0103u\u0163i, – care este acum \u00een Republica Moldova – care\u00a0 n-au vrut s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 casele \u015fi gr\u0103dinile, i-a mai rev\u0103zut o singur\u0103 dat\u0103, c\u00e2nd au venit dup\u0103 treizeci \u015fi cinci de ani, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163iile, \u00een vizit\u0103, \u00een Rom\u00e2nia…<\/p>\n

\n

\n

————————————–<\/p>\n

PAUN Cornelia<\/em><\/strong> (pseudonim Cornelia HEINZEL sau Cornelia P\u0102UN-HEINZEL) s-a n\u0103scut la Bra\u015fov. A absolvit Colegiul \u201eDr. Ioan Me\u015fot\u0103\u201d din Bra\u015fov, sec\u0163ia de Matematic\u0103-Fizic\u0103. Dragostea pentru c\u0103r\u0163i a mo\u015ftenit-o de la bunicul s\u0103u, din partea mamei, profesor de filozofie \u015fi de la mama sa, profesoar\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103. A \u00eenv\u0103\u0163at de mic\u0103 limba german\u0103 \u00een cas\u0103, de la bunica din partea mamei, Elsa Heizel, care provenea dintr-o familie austriac\u0103 \u2013 tat\u0103l bunicii a fost ofi\u0163er la Curtea \u00cemp\u0103ratului de la Viena. Este scriitoare, poet\u0103\u00a0\u015fi profesor rom\u00e2n cu titlul \u015ftiin\u0163ific de Doctor \u00een Robo\u0163i Industriali din 1998, al Universit\u0103\u0163ii Politehnice Bucure\u015fti. Licen\u0163iat\u0103 \u015fi \u015fef\u0103 de promo\u0163ie \u00een Filologie, Limba \u015fi Literatura rom\u00e2n\u0103 \u2013 Limba \u015fi Literatura francez\u0103, Facultatea de Litere, Universitatea Bra\u015fov. Master \u00een Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucure\u015fti. Activitatea literar\u0103: <\/strong>A debutat ca scriitoare \u00een cadrul revistei \u201eAsymetria\u201d din Fran\u0163a, dup\u0103 care a publicat\u00a0lucr\u0103ri \u00een mai multe reviste de pe mapamond: \u201eAtheneum” Canada, \u201eAlternava”, \u201eClipa”, \u201eG\u00e2ndacul de Colorado\u201d din Statele Unite, \u201eLe Capital des Mots\u201d, \u201eRevue Francophone Pantouns\u201d \u015fi \u201eL’Autobus\u201d din Fran\u0163a, \u201eOnyx” din Irlanda, \u201ePagini rom\u00e2ne\u015fti din Noua Zeeland\u0103, \u201eLettres de Malaisie\u201d din Malaezia, \u201eReview Taj Mahal\u201d din India, \u201eLetras de Parnaso\u201d, \u201eEsteponaviva\u201d, \u201eRevista de Relatos, poemas y Novelas\u201d \u015fi \u201eMatematicas y Poesia\u201d din Spania, Revista \u201eInternacional de Criterio Actual Red y Accion\u201d din Columbia, \u201ePoemas del Mundo\u201d din Chile, \u015f.a. Este prezent\u0103 \u00een \u201eL\u2019Anthologie des Po\u00e8mes D\u2019Amour Francophones\u201d \u015fi \u201ePo\u00e8mes d\u2019amour\u201d din Fran\u0163a,\u00a0 \u201eAntologia universal\u0103 a poeziei rom\u00e2ne\u015fti contemporane\u201d \u015fi \u201eAntologia de proz\u0103 scurt\u0103 contemporan\u0103 a rom\u00e2nilor de pretutindeni\u201d… A fost redactor colaborator la un ziar. A publicat poezii \u00een limba francez\u0103, german\u0103, englez\u0103, italian\u0103, rus\u0103, arab\u0103 \u015fi turc\u0103. Are publicate \u015fase c\u0103r\u0163i de specialitate \u015fi peste 160 articole \u2013 publicate \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. A scris primul manual al calit\u0103\u0163ii pentru o unitate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia. (George Roca, Rexlibris Media Group)<\/strong><\/em><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eUneori soarta te poate proiecta pe meleaguri, pe care nici nu visai s\u0103 le cuno\u015fti vreodat\u0103\u201d. Nicolae absolvise \u201eFilozofia\u201d, dar [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24349","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24349","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24349"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24349\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24352,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24349\/revisions\/24352"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24349"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24349"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24349"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}