{"id":24356,"date":"2015-07-02T15:09:57","date_gmt":"2015-07-02T15:09:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24356"},"modified":"2015-07-02T15:09:57","modified_gmt":"2015-07-02T15:09:57","slug":"magdalena-albu-masacrul-florilor-si-etica-de-a-fi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/07\/02\/magdalena-albu-masacrul-florilor-si-etica-de-a-fi\/","title":{"rendered":"Magdalena Albu: Masacrul florilor \u0219i etica de a fi"},"content":{"rendered":"

\u201eO s\u0103 v\u0103 ne-uit eu!…\u201d<\/em>\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

Paul Goma<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Se impune azi, mai mult ca oric\u00e2nd, conceperea unui eseu despre libertate, dar nu despre acea form\u0103 a sa v\u00e2ndut\u0103 colectivit\u0103\u0163ii drept marf\u0103 iluzorie \u00een momentul schimb\u0103rilor decisive de traiect istoric local (a se vedea aici punctele periodice de inflexiune din via\u0163a popoarelor, puncte intitulate generic \u201erevolu\u0163ii\u201d, atunci c\u00e2nd se \u00eenlocuie\u015fte, de regul\u0103, prin s\u00e2nge \u015fi for\u0163\u0103 o anumit\u0103 putere politic\u0103 sus\u0163inut\u0103 de interese specifice de grup cu un alt conglomerat dominator, caracterizat, la r\u00e2ndu-i, de varii mecanisme coezive interne de tip, evident, similar cu cele amintite anterior) vrem s\u0103 discut\u0103m \u00een cadrul materialului prezent, ci despre cu totul \u015fi cu totul altceva, despre libertatea perceput\u0103 ca organism viu, palpabil, ca prezen\u0163\u0103 obiectiv\u0103 \u015fi, totdeodat\u0103, prelungire necesar\u0103, nicicum suficient\u0103, a spiritului Fiin\u0163ei umane de a se dezvolta pe sine \u00een chip plenar, cu alte cuvinte, de a deveni. Arhitectura interioar\u0103 a ceea ce denumim generic libertate se poate construi, dup\u0103 criterii diverse, \u00een fel \u015fi chip. Dac\u0103 ne raport\u0103m, spre exemplu, la axa vertical\u0103 a existen\u0163ei, libertatea apare ipostaziat\u0103 aidoma unui dat divin de o incontestabil\u0103 m\u0103re\u0163ie \u015fi larghe\u0163e interpretativ\u0103. Privind fenomenul pe linie orizontal\u0103, din perspectiva evolu\u0163iei ontologice de tip pragmatic a Omului din oricare veac, ea ni se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca un drept firesc al acestuia mo\u015ftenit pe cale nativ\u0103, tocmai pentru c\u0103 vine s\u0103 anuleze definitiv starea de sclavie colectiv\u0103 artificial \u00eentre\u0163inut\u0103 prin varii ideologii circumstan\u0163iale limitative (articulate, \u00eendeob\u015fte, pe violen\u0163\u0103, discriminare, ur\u0103 \u015fi despotism) de c\u0103tre sistemele politice diabolic construite \u00een timp \u015fi \u00eempl\u00e2ntate nemilos \u00een coasta r\u0103nit\u0103 a Alterit\u0103\u0163ii, o Alteritate mut\u0103, nefiresc de permisiv\u0103 \u00een raport cu acceptarea condi\u0163iilor de vie\u0163uire v\u0103dit modificate \u00een defavoarea sa, dar \u015fi cu o doz\u0103 uria\u015f\u0103 de vin\u0103, g\u00e2ndindu-ne la aria pasivit\u0103\u0163ii jucate f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt de nenum\u0103rate ori \u00een fa\u0163a r\u0103ului, prin excelen\u0163\u0103, distructiv.<\/p>\n

\n

Desigur, libertatea nu ar fi trebuit niciodat\u0103 s\u0103 devin\u0103 apanajul regimurilor politice diverse sau al organiza\u0163iilor secrete, indiferent de natura lor, cu toate paradoxurile inerente ce decurg de aici. Merg\u00e2nd pe firul lucrurilor \u00eens\u0103, din unghiul temporal al ultimelor trei sute de ani de istorie a P\u0103m\u00e2ntului, trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103 mai toate produsele efemere de gen politicard ori ocult perindate pe scena cuprinz\u0103toare a lumii, s-au folosit de libertate \u00eentr-un singur \u015fi binecunoscut sens, cel propagandistico-manipulatoriu. P\u00e2n\u0103 \u015fi sistemele de tip \u00eenchis (nazist, comunist) \u00ee\u015fi \u00eenjghebaser\u0103 la ordin propria semantic\u0103 a libert\u0103\u0163ii. Nu e deloc greu, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, de analizat \u015fi comparat at\u00e2t gradele de mi\u015fcare ale Fiin\u0163ei umane \u00een medii istorice diferite, c\u00e2t \u015fi procesul de evolu\u0163ie a con\u015ftiin\u0163ei acesteia \u00een raport cu succesiunea ideologiilor nefaste care au tot venit peste ea. O secven\u0163\u0103 dur\u0103, dar interesant de ad\u0103ugat \u00een schema de fa\u0163\u0103, o secven\u0163\u0103 de anulare integral\u0103 a libert\u0103\u0163ii din punctul nostru de vedere, nu \u00eens\u0103 \u015fi al celor care i-au creionat \u00eendelung chipul, a c\u0103p\u0103tat contur o dat\u0103 cu venirea la putere a bol\u015fevicilor \u00een patria Sf\u00e2ntului Serafim de Sarov, Rusia, atunci c\u00e2nd Lenin \u00eensu\u015fi a legat cu o funie crucea de \u015fase metri, din bronz, \u00een\u0103l\u0163at\u0103 aproape de Kremlin de c\u0103tre Marea Duces\u0103 Elisabeta, pe locul asasin\u0103rii so\u0163ului ei, Serghei Alexandrovici (fost guvernator al Moscovei), pr\u0103bu\u015find-o definitiv \u015fi \u015fterg\u00e2nd, cel pu\u0163in la nivel aparent \u015fi simbolic din structura memoriei colective, urmele vechii or\u00e2nduri a \u0163arilor ru\u015fi. Cuvintele uciga\u015fului Kaliaiev spuse cu senten\u0163iozitate la locul faptei – \u201eJos \u0162arul, tr\u0103iasc\u0103 Revolu\u0163ia!\u201d – pot fi lesne asem\u0103nate cu o banal\u0103 cobor\u00e2re de cortin\u0103 la final de spectacol, c\u00e2nd, cu trupul strivit \u00een noaptea de 17 spre 18 iulie 1918, la Alapaievsk, Rusia pravoslavnic\u0103 a dinastiei Romanovilor \u00ee\u015fi va fi \u00eencheiat mucenice\u015fte rostul, \u00een vreme ce gurile de foc ale bol\u015fevismului dur sf\u00e2\u015fiau deja, cu o for\u0163\u0103 neb\u0103nuit\u0103, amintirea unui trecut din \u0163es\u0103tura c\u0103ruia \u00eempr\u0103\u015ftiau raze \u00eenspre inima poporului rus figuri pline de lumin\u0103 duhovniceasc\u0103, precum cea a P\u0103rintelui Gavriil de la M\u0103n\u0103stirea Eleazar ori a Egumenului Gherman \u015fi a lui Alexie Z\u0103vor\u00e2tul – stare\u0163ii Schitului lui Zosima. A\u015fadar, cerul Rusiei, \u00eemp\u00e2nzit dintr-o dat\u0103 de o mul\u0163ime de nori negri amesteca\u0163i cu s\u00e2nge \u015fi cu furtun\u0103, \u00ee\u015fi \u00eenchidea, sub semnul unei amnezii societale nefire\u015fti \u015fi \u00eentre limitele unui contur geometric cu totul \u015fi cu totul imprecis, trecutul recent.<\/p>\n

\n

Dup\u0103 o prim\u0103 lectur\u0103 vizual\u0103 a situa\u0163iei tragice a Romanovilor, etapa urm\u0103toare, a prospect\u0103rii \u00een profunzime a spectacolului duplicitar al istoriei, ne relev\u0103 c\u0103 diferen\u0163a exact\u0103, nu aproximativ\u0103, dintre reprezenta\u0163iile succesive ale destinului \u0163\u00e0rinei slave de la R\u0103s\u0103rit const\u0103 \u00een faptul c\u0103 Marele Duce Serghei Alexandrovici fusese obligat de comploti\u015fti s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103, practic, cu s\u00e2nge forma lui imperial\u0103 de libertate, s\u0103 o numim, pentru ca, mai apoi, pe urmele neuscate \u00eenc\u0103, de un ro\u015fu aprins, ale mor\u0163ii, s\u0103 fie ridicat\u0103 o alt\u0103 paradigm\u0103 a \u201elibert\u0103\u0163ii\u201d, libertatea-marf\u0103 propus\u0103 colectivit\u0103\u021bii de adversarul bol\u0219evic, reprezentat aici prin sinistrul asasin Ivan Kaliaiev, insul care, \u00een fa\u0163a Marii Ducese Elisabeta, a avut incon\u015ftien\u0163a s\u0103 gr\u0103iasc\u0103 astfel: \u201eNu, nu-mi pare r\u0103u! Trebuie s\u0103 mor pentru cauza mea. Voi muri!\u201d Emblematice ni se arat\u0103 a fi \u00een contextul dat cuvintele p\u0103rintelui Mitrofan Srebrianski, tocmai fiindc\u0103 el define\u0219te foarte bine \u00een Jurnalul personal folosirea f\u0103\u021bi\u0219\u0103 a libert\u0103\u0163ii ca simplu pretext de \u00eenlocuire – cum altfel dec\u00e2t prin moarte cr\u00e2ncen\u0103 – a unui regim politic cu altul: \u201eTiranilor! Striga\u0163i \u00een gura mare despre libertate, \u00een timp ce voi ac\u0163iona\u0163i prin for\u0163\u0103.\u201d Interesant e faptul c\u0103 \u201emodelul\u201d Alapaievsk s-a repetat mereu de-a lungul \u015fi de-a latul istoriei lumii, \u00een ipostaze, de regul\u0103, controversate, \u015firul imens de crime s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een numele sf\u00e2nt al libert\u0103\u0163ii continu\u00e2nd, sub varii forme abominabile, \u015fi azi, la \u00eenceput de secol porno-cibernetic \u015fi antiuman XXI.<\/p>\n

\n

Imaginile pozi\u0163ionate \u00een antitez\u0103 ofer\u0103 \u00eentotdeauna cea mai relevant\u0103 exemplificare \u00een raport cu cele dou\u0103 fa\u0163ete ale oric\u0103rui subiect analizabil. Personal, una dintre cele mai frumoase ipostazieri ale zei\u0163ei Libertate mi se pare a fi reprezentat\u0103 de privirea-simbol, limpede, lipsit\u0103 de echivoc, dintr-o scen\u0103 de film neregizat \u00eenc\u0103, unde protagonistul masculin, \u00een v\u00e2rst\u0103 de nou\u0103 ani, \u00eencearc\u0103 din r\u0103sputeri s\u0103-\u015fi smulg\u0103 de pe trup bucata de s\u00e2rm\u0103 ce \u00eei r\u0103ne\u015fte abuziv fiin\u0163a. G\u00e2ndul lui imediat de a evada din viforni\u0163a, fie ea \u015fi temporar\u0103, a coliviei cu p\u0103s\u0103ri moarte \u015fi r\u00e2njete de diavol e semnul prim nu doar al voca\u0163iei congenitale a umanului tr\u0103itor care se afl\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu libertatea sa total\u0103 de mi\u015fcare, atitudine, cuv\u00e2nt \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103, ci \u015fi al semanticii majore a st\u0103rii naturale a persoanei de a exista. Privirea copilului, c\u0103znindu-se s\u0103 arunce la p\u0103m\u00e2nt la\u0163ul nedrept\u0103\u0163ii \u015fi al umilin\u0163ei, se poate asimila f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 cu echivalentul esen\u0163ei funciare a libert\u0103\u0163ii \u00eense\u015fi, libertate ce-\u015fi \u00eenal\u0163\u0103 cu maiestuozitate statutul identitar deasupra microuniversului glacial al tenebrelor lumii spre a admira \u00een voie estetica unui cer de culoarea nop\u0163ii pres\u0103rat la nesf\u00e2r\u015fire cu nenum\u0103rate stele alburii. Schimbarea episodic\u0103 a unui model ontologic cu altul – antagonic prin constitu\u0163ia lui dizarmonic\u0103 \u015fi dublat, pe deasupra, de o cruzime omeneasc\u0103 cu trunchi patologic v\u0103dit – nu a putut produce \u00een arhitectura lui l\u0103untric\u0103 dec\u00e2t o anumit\u0103 form\u0103 agresiv\u0103 de \u015foc cultural, element contributor \u00een mod decisiv la construc\u0163ia viitoarei sale maturit\u0103\u0163i, una de natur\u0103 protestatar\u0103, unde spectrul complex al memoriei, dar \u015fi semnifica\u0163ia corect\u0103 a verbului \u00eenc\u0103rcat de suferin\u0163\u0103 \u201ea neuita\u201d, s-au reg\u0103sit \u00eentotdeauna pe afi\u015f \u00een rol principal. Cu toate c\u0103 filmul, despre care am f\u0103cut vorbire anterior, nu e turnat \u00eenc\u0103 pe banda de celuloid, actorul invocat \u00een scena \u00eentruchip\u0103rii reale a substantivului feminin libertate face parte din compozi\u0163ia contrariant\u0103 a lumii din jur, o lume care \u015fi-a masacrat aproape totdeauna cu u\u015furin\u0163\u0103 florile, iert\u00e2ndu-\u015fi de prea multe ori la r\u00e2nd vampele reci \u015fi c\u0103l\u0103ii…<\/p>\n

\n

Numele lui: Paul Goma – intelectualul alungat vreme de zeci de ani de pe propriul s\u0103u p\u0103m\u00e2nt, cu o via\u0163\u0103 cotidian\u0103 determinat\u0103 faptic de un \u015fir de scene definitorii pentru o parte bolnav\u0103 a speciei umane, unde amprenta durit\u0103\u0163ii comportamentale a unor Kaliaievi comuni\u015fti autohtoni \u015fi-a spus cu cvasiconstan\u0163\u0103 neiert\u0103toare cuv\u00e2ntul. Mai mult, lui Paul Goma, via\u0163a i se poate asimila nu numai cu un veritabil maraton ontologic \u00eenchinat cu demnitate uneia dintre cele mai pure dimensiuni intrinseci ale Fiin\u0163ei umane – libertatea -, ci ea ar trebui privit\u0103 \u015fi ca o voca\u0163ie singular\u0103 a traiectoriei sale telurice d\u0103ruit\u0103 \u00een chip generos de c\u0103tre divinitate. \u00cen anumite puncte critice ale istoriei, s-a observat cu u\u015furin\u0163\u0103 faptul c\u0103 modelele concrete de protest individual au \u00eentrecut cu certitudine, at\u00e2t din punctul de vedere a reprezentativit\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi din cel privitor la eficacitatea lor instantanee, \u00een perimetrul intern \u015fi global, anvergura mi\u015fc\u0103rilor de opozi\u0163ie colective. Scriitorul-dizident rom\u00e2n nu a f\u0103cut nici el excep\u0163ie \u00een vremea sa din atmosfera dinamicii fecunde a demersului de impunere \u00een sfera public\u0103 \u015fi \u00een cea politic\u0103 a libert\u0103\u0163ii \u00eendelung clamate, fiindc\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, imaginea acesteia din urm\u0103 s-a identificat, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, cu \u00eensu\u015fi destinul tulbur\u0103tor al omului de litere Goma, destin ce \u0163ine de geografia specific\u0103 a unui spirit luminos, dominat integral de sinceritate \u015fi rebeliune \u00eentemeiat\u0103.<\/p>\n

\n

Disociat ideologic, bine\u00een\u0163eles, de tor\u0163ionarii violen\u0163i ai regimului comunist m\u00e2nji\u0163i cu \u201es\u00e2nge pe m\u00e2ini\u201d \u015fi pe con\u015ftiin\u0163\u0103, dar \u015fi de acei tor\u0163ionari aparent \u201ecu m\u00e2inile curate\u201d, transform\u00e2nd \u00eens\u0103 la ordin persoana din fa\u0163a lor \u00een hominidul proscris c\u0103ruia, \u201eatunci c\u00e2nd se uit\u0103 \u00een oglind\u0103, \u00eei e ru\u015fine de sine \u015fi de copiii lui\u201d, autorul, printre alte volume, al \u201eGherlei\u201d \u015fi al lui \u201eOstinato\u201d este ast\u0103zi mai actual ca oric\u00e2nd, actualitatea lui fiind reg\u0103sit\u0103 \u00een substan\u0163a fundamental\u0103 a subiectului tratat cu durere \u015fi profunzime deosebit\u0103 \u00een scrierile sale – libertatea Fiin\u0163ei umane, dar \u015fi percep\u0163ia \u015fi raportarea ei la conceptul acesta real \u00eentr-un regim politic considerat totalmente \u00eenchis \u015fi \u00eente grani\u0163ele unei societ\u0103\u0163i sprijinite, de regul\u0103, pe la\u015fitate \u015fi compromis v\u0103dit, dac\u0103 se deschidea brusc ni\u015fa dialogal\u0103 privitoare la ini\u0163ierea oric\u0103ror ac\u0163iuni civice \u015fi civilizatoare cu tent\u0103 general\u0103 pozitiv\u0103 (a se vedea aici con\u0163inutul sugestiv al celor dou\u0103 scrisori din anul 1977 adresate de Paul Goma cehului Pavel Kohout \u015fi pre\u015fedintelui rom\u00e2n Nicolae Ceau\u015fescu). \u00cen crea\u0163ia \u015fi \u00een con\u015ftiin\u0163a scriitorului nostru, libertatea este pretutindeni la ea acas\u0103, a\u015fa cum \u015fi scriitorul \u00eensu\u015fi se afl\u0103 la el acas\u0103 \u00een patria la care aspir\u0103 permanent, patrie numit\u0103 simplu Libertate. Faptul c\u0103 i-a fost inscrip\u0163ionat \u00een destin s\u0103 ajung\u0103 nicidecum altundeva, ci \u00een renumitul spa\u0163iu cultural francez, p\u0103r\u0103sind \u00een mod obligat ruinele unui univers concentra\u0163ionar al Estului european din cea de a doua jum\u0103tate a secolului XX \u00eendeajuns de bine cunoscut pe propria-i piele \u015fi c\u0103ruia, ani la r\u00e2nd, i-a tr\u0103it, cu maxim\u0103 intensitate \u015fi voin\u0163\u0103, clipa, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Paul Goma a primit un cadou imens de la divinitate, exilul deschiz\u00e2ndu-i-se cu generozitate, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ca un imens culoar al creativit\u0103\u0163ii \u015fi al recunoa\u015fterii sale valorice la nivel interna\u0163ional. C\u0103ci, al\u0103turi de Pavel Kohout, dizidentul rom\u00e2n s-a definit ca o con\u015ftiin\u0163\u0103 veritabil\u0103 \u015fi, deopotriv\u0103, ca un simbol marcant al luptei pentru drepturile omului \u015fi libertate de care Europa avea mare nevoie \u00een acel moment.<\/p>\n

\n

Dac\u0103 \u00eemi va fi dat c\u00e2ndva s\u0103 scriu o carte despre acest intelectual autohton for\u021bat de autorit\u0103\u0163ile politice ale vremii s\u0103 se stabileasc\u0103, \u00een anul 1977, \u00eentr-un alt loc al p\u0103m\u00e2ntului dec\u00e2t cel \u00een care vie\u0163uise p\u00e2n\u0103 atunci, probabil c\u0103 titlul volumului meu ar suna cam a\u015fa: \u201eCurajul are un singur nume – Paul Goma…\u201d Deoarece cum s-ar traduce mai bine atitudinea copilului de nou\u0103 ani din satul transilv\u0103nean Buia, care \u015fi-a cerut cu vehemen\u0163\u0103 dreptul s\u0103u firesc la libertate, pentru ca, patru ani mai t\u00e2rziu, tot el s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 puterea interioar\u0103 de a \u00eenfrunta organul de Securitate sibian cu scopul de a-i fi elibera\u0163i grabnic p\u0103rin\u0163ii – familia de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori Goma -, dec\u00e2t prin plin\u0103tatea semantic\u0103 a substantivului defectiv de plural \u201ecuraj\u201d?!… \u201eO s\u0103 v\u0103 ne-uit eu!\u201d, rostea cu ani \u00een urm\u0103 autorul \u201eCulorilor curcubeului\u201d. \u015ei n-o f\u0103cea cu vreun iz suspect de amenin\u0163are f\u0103\u0163i\u015f\u0103, ci cu dorin\u0163a de a relata \u00een mod exact, matematic, cronica unei istorii tr\u0103ite de el la modul tragic, ca un philippidian Prometeu \u00eenl\u0103n\u0163uit \u00een v\u00e2rf de Caucaz, o istorie depozitat\u0103 integral \u00een perimetrul vast al memoriei personale – s\u0103la\u015f al unor adev\u0103ruri mereu \u0163\u00e2\u015fninde cu vioiciune la suprafa\u0163\u0103 dintre cutele p\u00e2nzei sale pline de criticism obiectiv \u015fi expresivitate.<\/p>\n

\n

Verbul de pe h\u00e2rtie al lui Paul Goma nu este aidoma unui foc de paie mocnit, care-\u015fi rumeg\u0103 cu \u00eencetineal\u0103 rostul, ascunz\u00e2ndu-\u015fi \u00een spatele \u00eendelung c\u0103utatelor metafore adev\u0103rurile concrete ale propriei vie\u0163uiri. Dimpotriv\u0103, avem de-a face aici cu un verb tr\u0103it \u00een totalitate onest \u015fi veritabil, nu p\u00e2n\u0103 la despuierea lui de ultima posibil\u0103 interpretare logic\u0103, ci, tocmai fiindc\u0103 e viu \u015fi t\u0103ios ca o lam\u0103 lucioas\u0103 de cu\u0163it (cu via\u0163a reg\u0103sindu-se \u00een carnea lui exact a\u015fa cum apare ea \u00een realitate, la dimensiunea sa corect cuantificat\u0103), p\u00e2n\u0103 la redarea complet\u0103 a sensului s\u0103u profund denotativ. Libertatea, \u201eproiectul imemorial al omului\u201d (Marcel Moreau), nu r\u0103m\u00e2ne pentru Goma un simplu punct \u00eendep\u0103rtat de \u201eesen\u0163\u0103 mitic\u0103\u201d, fixat, undeva, pe nivelul superior \u015fi intangibil de \u201ecel mai divin dintre visuri\u201d, conform concep\u0163iei aceluia\u015fi scriitor belgian – fiu de \u0163iglar \u201ecu suflet simplu \u015fi inim\u0103 trist\u0103\u201d – Moreau. Dimpotriv\u0103 – \u015fi aici intervine factorul novator al g\u00e2ndirii autorului rom\u00e2n (vreme de zeci de ani, iat\u0103, apatrid) -, libertatea e un organism activ, completamente demitizat \u015fi supus pericolelor multiple (nu un banal concept filozofic \u00eenso\u0163it de o aur\u0103 abstract\u0103 specific\u0103, rod al formul\u0103rii \u015fi reformul\u0103rii unor ra\u0163iuni individuale cunoscute, \u015fi dezvoltat \u00eentr-un fel sau altul, doar atunci c\u00e2nd e absolut\u0103 nevoie de el), un organism supus dispari\u0163iei totale, dac\u0103 se va \u00eencerca a i se interzice ideologic s\u0103 mai respire natural oxigenul planetei P\u0103m\u00e2nt, \u015fi care necesit\u0103 \u00eentotdeauna manifest\u0103ri concrete, imediate pentru a exista.<\/p>\n

\n

Scriitorul Goma nu na\u015fte mecanic \u00een literatura pe care o scrie \u015firuri de fantome f\u0103r\u0103 sens, n\u0103pustite cu violen\u0163\u0103 peste clipa prezentului din fa\u015fa unui trecut dominat perpetuu de mon\u015ftri. El are o capacitate unic\u0103 de a elibera adev\u0103ruri fundamentale prin \u00eens\u0103\u015fi fibra personajelor sale livre\u015fti. De fapt, sentimentul pe care \u0163i-l las\u0103 \u00een suflet lectura unui volum scris de dizidentul rom\u00e2n este acela c\u0103 adev\u0103rul \u00een sine are o nevoie absolut\u0103 de toate personajele respective pentru a ie\u015fi, cuviincios, la iveal\u0103 \u015fi invers, ele, personajele, se constituie \u00een decupaje perfecte ale \u015firului de realit\u0103\u0163i parcurse destinic de acesta. O rela\u0163ie biunivoc\u0103 necesar\u0103 \u015fi caracteristic\u0103 teritoriului de crea\u0163ie gomian, o epopee muncit\u0103 a spiritului ce arunc\u0103 limitele frontierelor lumii \u00een aer, c\u0103ci radiografia acestei umanit\u0103\u0163i, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u015fi a persoanei ca atare \u00een universul totalitar sufocant se dezvolt\u0103 pretutindeni la fel, iar reflectarea ei, a\u015fa cum a fost \u015fi nu altfel, face parte integrant\u0103 \u015fi integratoare din structura intim\u0103 a scriitorului aici invocat. Personal, v\u0103d \u00een Paul Goma expresia plenar\u0103 a libert\u0103\u0163ii de exprimare prin atitudinea constant\u0103 \u015fi f\u0103\u0163i\u015f\u0103 de ne\u00eenregimentare politic\u0103 ori de alte naturi, atitudine adoptat\u0103 cu naturale\u0163e de la un cap\u0103\u0163 la altul al vie\u0163ii sale (oric\u00e2nd subiect de carte sau de film, la r\u00e2ndul ei), un firesc ce \u0163ine de armonia geometriei l\u0103untrice singulare or\u00e2nduit\u0103 lui de Pronia cereasc\u0103.<\/p>\n

\n

Indiferent \u00eens\u0103 de cum vede un creator de literatur\u0103 sau altul libertatea – \u015fi excludem aici, din start, libertinajul ca tipar acceptat sau impus de vie\u0163uire a individului \u015fi, implicit, a colectivit\u0103\u0163ii -, aceast\u0103 form\u0103 sui-generis a Fiin\u0163ei umane \u015fi, deopotriv\u0103, animale de a exista ca atare \u00een Universul demiurgic trebuie s\u0103 fie identificat\u0103 cu atmosfera favorabil\u0103, calm\u0103, lipsit\u0103 de tenebre \u015fi solu\u0163ii imorale de circumstan\u0163\u0103, unde pot respira to\u0163i cei m\u00e2na\u0163i, vorba lui Octavian Paler, de \u201eidealuri autentice\u201d ori ba, tr\u0103ind prezentul mistificat, mai mult de nevoie dec\u00e2t de voie, \u00een realit\u0103\u0163i prietenoase sau, din contr\u0103, \u00eenc\u0103rcate de multiple ostilit\u0103\u0163i. A vedea lumea ca pe un continuu cimitir al miturilor \u015fi al propriei tale existen\u0163e puternic m\u0103rginite de ra\u0163iuni luciferiene azi, a topi credin\u0163a cea dreapt\u0103 \u00een sosul alienant propus mul\u0163imii de c\u0103tre diver\u015fi filozofarzi teribili din orice veac anost, a nu mai fi \u00een stare s\u0103 cite\u015fti \u00eenl\u0103untrul fenomenelor \u015fi dincolo de ele cu bucuria descoperirii unor noi con\u0163inuturi necesare firii, a accepta cu nec\u00e2rtire malignul existen\u0163ial \u015fi rana pe care acesta \u0163i-o sap\u0103 \u00een carne f\u0103r\u0103 ca s\u0103 ai posibilitatea de a elimina nedreptatea f\u0103cut\u0103, a privi monstrul diavolesc \u00een ochi \u015fi a-l l\u0103sa voli\u0163ional s\u0103-\u0163i zg\u00e2rie la nesf\u00e2r\u015fit fa\u0163a ori s\u0103-\u0163i spurce cu neobosit\u0103 ira\u0163ionalitate trupul, a deveni complet indiferent \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, ca \u015fi cum aceasta nu ar fi un prag inevitabil al vie\u0163ii c\u0103tre o dimensiune urm\u0103toare a sa, a relativiza cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 adev\u0103rul, eticul \u015fi esteticul, metamorfoz\u00e2ndu-le \u00een principii fundamentale pentru modul contemporan de a fi, bucuria patologic\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een raport cu ultimele b\u0103t\u0103i de inim\u0103 ale p\u0103s\u0103rii c\u0103zute peste de\u015fertul cu premeditare ucis – iat\u0103 un tablou sumar al captivit\u0103\u0163ii actuale, de unde e nevoie s\u0103 se evadeze la nivel de persoan\u0103 \u015fi societate imediat. Altminteri, cultivarea v\u0103dit abuziv\u0103 a chipului hydrei satanice, care limiteaz\u0103 prin discurs \u015fi ac\u0163iune direct\u0103 teritoriul gnoseologicului fascinant, va anula definitiv \u015fi con\u015ftient cea mai frumoas\u0103 \u015fi ofertant\u0103 stare a spiritului de a deveni – Libertatea -, ucig\u00e2nd dreptul firesc al Fiin\u0163ei de a ridica ochii c\u0103tre cer pentru a admira, la nesf\u00e2r\u015fit, o alt\u0103 form\u0103 de libertate, de data aceasta, a materiei – Lumina…<\/p>\n

—————————<\/p>\n

P.S.<\/em><\/strong><\/p>\n

1) Am scris acest text \u00een memoria scriitorului Corneliu Leu, omul de cultur\u0103 care a luptat cu toate for\u0163ele domniei-sale pentru a impune \u00een mod oficial Ziua Na\u0163ional\u0103 a Limbii Rom\u00e2ne, dar \u015fi \u00een amintirea str\u0103bunicii mele dinspre mam\u0103, Consta\u0163a Cre\u0163u-Georgescu, n\u0103scut\u0103 exact la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 moartea lui Eminescu, pe 29 iunie 1889, de Sf. Apostoli Petru \u015fi Pavel, v\u0103duv\u0103 de r\u0103zboi (este vorba, desigur, despre Primul R\u0103zboi Mondial). <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

2) \u015ei dac\u0103 tot am abordat aici vastul subiect \u201elibertate\u201d nu din punctul de vedere a abstrac\u0163iunilor livre\u015fti, ci obiectiv, ca un modus vivendi al societ\u0103\u0163ii umane privite \u00een genere, cred c\u0103 ar fi, deopotriv\u0103, necesar \u015fi moral, \u00een m\u0103sura \u00een care legisla\u0163ia autohton\u0103 a penitenciarelor o permite, s\u0103 se realizeze de acolo, din \u00eengr\u0103deala oprelii, pentru c\u0103 profesioni\u015fti de televiziune \u00eenc\u0103 mai sunt destui la ora actual\u0103, o emisiune cu profesorul Gheorghe Mencinicopschi, remarcabilul om de \u015ftiin\u0163\u0103, care, la fel ca multe nume sonore ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii na\u0163ionale, a creat \u00eentotdeauna o imagine pozitiv\u0103 Rom\u00e2niei prin activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de-a lungul timpului. E bine a se vedea sau a se revedea, spre exemplu, at\u00e2t emisiunea \u201eProfesioni\u015ftii\u201d a Eugeniei Vod\u0103 (TVR1), c\u00e2t \u015fi cea a doctorului Paul Moraru (Na\u015ful Tv), unde profesorii Gheorghe Mencinicopschi \u015fi Constantin Dulcan au oferit \u00een chip plenar, prin expozeele personale, m\u0103sura inteligen\u0163ei \u015fi a profesionalismului lor de anvergur\u0103 interna<\/em>\u021b<\/em>ional\u0103, alc\u0103tuind din cuvinte \u015fi pasiune un duet magistral, bine\u00een\u0163eles, interpretat \u00een tonalitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 proprie, fiecare interfer\u00e2ndu-i domeniul celuilalt cu un respect destul de rar \u00eent\u00e2lnit azi, indiferent de sfera reprezentat\u0103. Ar fi, astfel, de salutat la nivel de societate ca prof. Gheorghe Mencinicopschi, cercet\u0103torul care poate spune at\u00e2t de mult \u00een cadrul c\u00e2mpului s\u0103u de afirmare profesional\u0103, s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a oferi \u00een orice moment adev\u0103rate lec\u0163ii de abordare a fenomenului studiat de domnia-sa de-a lungul anilor \u015fi, de asemeni, s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd toate punctele de vedere \u015ftiin\u0163ifice \u015fi \u00een conjuncturi interna\u0163ionale de marc\u0103 (congrese, simpozioane etc.), cu scopul benefic de a disemina \u00een r\u00e2ndurile audien\u0163ei respective linia actual\u0103 de mi\u015fcare \u00een domeniul cercet\u0103rii alimentare, un segment rom\u00e2nesc extrem de competitiv la nivel global de zeci de ani \u00eencoace. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Cred c\u0103, mai presus de orice, acestor valori certe, nu contraf\u0103cute, ale \u015ftiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi mondiale trebuie s\u0103 li se recunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 li se respecte o dat\u0103 pentru totdeauna, \u00eentr-un fel sau altul, meritele personale, care au generat \u015fi vor genera continuu o imagine favorabil\u0103 \u0163\u0103rii noastre \u00een orice moment, oferindu-li-se multiple \u015fanse de ac\u0163iune \u015fi de exprimare \u00een timpul vie\u0163ii lor. \u00cen caz contrar, nu se va \u015fti niciodat\u0103 c\u00e2nd \u015ftiin\u0163a poate rata beneficiile unei noi descoperiri importante \u00een direc\u0163ia profesional\u0103 vizat\u0103. Am s\u0103 repet de c\u00e2te ori va fi nevoie exemplul bunicului meu, care, dac\u0103 nu i-ar fi acordat ca procuror de caz t\u00e2n\u0103rului inginer stagiar de atunci o \u015fans\u0103 unic\u0103 \u00een temu\u0163ii ani \u201950, \u015fcoala hidrotehnic\u0103 autohton\u0103 nu ar mai fi avut niciodat\u0103 \u00een cuprinsul ei un nume marcant de talia profesorului universitar doctor inginer respectiv de mai t\u00e2rziu. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u015ei \u00eenc\u0103 ceva: personal, mi-a\u015f fi dorit s\u0103 am parte \u00een activitatea mea profesional\u0103 anterioar\u0103 de un director de institut ca profesorul Mencinicopschi, profesionistul capabil s\u0103 men\u0163in\u0103 \u00een via\u0163\u0103 activitatea de cercetare cu pricina. Cei care au lucrat \u00een proiectare-cercetare m\u0103 vor \u00een\u0163elege, al\u0163ii, \u00eens\u0103, care nu au avut niciodat\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu a\u015fa ceva, sigur n-au cum s\u0103 intuiasc\u0103 drama real\u0103 din sufletul unor oameni cu voca\u0163ie, dedica\u0163i trup \u015fi suflet c\u0103ii alese, \u015fi vor z\u00e2mbi, probabil, cu un uria\u015f dispre\u0163 \u00eenfipt pe figur\u0103. Pentru ace\u015ftia din urm\u0103, libertatea \u00een sine nu exist\u0103 nici ca identitate \u015fi, implicit, nici ca sens major, o importan\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare \u00een propria-le via\u0163\u0103 neav\u00e2nd-o dec\u00e2t falsul statut social ob\u0163inut prin mijloace ilicite diverse. \u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\n

Magdalena ALBU<\/strong><\/p>\n

Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

29 iunie 2015<\/strong><\/p>\n

Sf. Apostoli Petru \u015fi Pavel<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eO s\u0103 v\u0103 ne-uit eu!…\u201d Paul Goma   Se impune azi, mai mult ca oric\u00e2nd, conceperea unui eseu despre libertate, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24356","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24356","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24356"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24356\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24359,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24356\/revisions\/24359"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24356"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24356"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24356"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}