{"id":24395,"date":"2015-07-06T18:47:49","date_gmt":"2015-07-06T18:47:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24395"},"modified":"2015-07-07T18:31:05","modified_gmt":"2015-07-07T18:31:05","slug":"viorel-roman-dialoguri-principale-despre-conditia-religiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/07\/06\/viorel-roman-dialoguri-principale-despre-conditia-religiei\/","title":{"rendered":"Viorel Roman: Dialoguri principiale despre condi\u021bia religiei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Scrisoare deschis\u0103 domnului profesor Viorel Roman<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Am citit cu aten\u0163ie, ca de fiecare dat\u0103, \u015fi cele trei texte elecronice primite de la Dv. mai \u00een urm\u0103: \u201ePapa Francisc \u00een Rom\u00e2nia\u201d, \u201eTraian B\u0103sescu la Roma\u201d, precum \u015fi tezele comunic\u0103rii prezentate la Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

M\u0103 simt \u00eendemnat s\u0103 comentez primul dintre ele; celelalte dou\u0103 privesc \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 speran\u0163ele iluzorii ce vi le-a\u0163i spus \u00een promisele demersuri ale fostului \u015fi de trist\u0103 amintire pre\u015fedinte B\u0103sescu \u00een ad\u00e2ncirea dialogului ortodoxo-catolic. \u00cens\u0103, ca \u015fi mul\u0163i dintre noi, a\u0163i pariat \u2013 o spun abrupt! \u2013 Pe un cal mort. Mort politic \u015fi moral, dar foarte penal, cum se vede mai bine acum!<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Textul la care m\u0103 opresc reia \u00eentr-o form\u0103 concentrat\u0103 materia c\u0103r\u0163ilor deja scrise de Dv. pe subiectul <\/em>\u201e<\/em>Unia\u0163iei \u015fi al rolului modelului latinist al \u015ecolii Ardelene \u00een occidentalizarea rom\u00e2nilor<\/em>\u201d<\/em>. Constat \u00eens\u0103 c\u0103 acum privi\u0163i \u015fi mai ap\u0103sat acest rol ca fiind \u00een opozi\u0163ie \u015fi superior aceluia oper\u00e2nd \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX \u00een Principatele Unite \u015fi apoi \u00een Regat \u00een perioada moderniz\u0103rii Rom\u00e2niei.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

De\u015fi am dat un r\u0103spuns mai amplu la timpul cuvenit interpret\u0103rilor Dv. asupra fenomenului rom\u00e2nesc, textul ce \u00eel semna\u0163i aceast\u0103 dat\u0103 cuprinde enun\u0163uri mult prea radicale ca s\u0103 nu provoace controverse, poate chiar lu\u0103ri de atitudine.<\/em> <\/em>Cele ce sus\u0163ine\u0163i au ca premis\u0103 o idee formulat\u0103 apodictic: pentru istoria rom\u00e2nilor, \u201eCarpa\u0163ii despart Orientul de Occident at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u015fi spiritual, social-politic\u201d. E o afirma\u0163ie grav\u0103, de-a dreptul nihilist\u0103. \u00centreaga evolu\u0163ie a poporului rom\u00e2n demonstreaz\u0103 tocmai contrariul. Ar fi cu totul de prisos aici s\u0103 \u00eencerc m\u0103car argumentarea elementar\u0103 pe m\u0103sur\u0103, ca s\u0103 vedem ceea ce de fapt realitatea noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 a consfin\u0163it indubitabil: Carpa\u0163ii fac parte din fiin\u0163a noastr\u0103 metafizic\u0103, a\u015fa cum noi apar\u0163inem destinar orizontului lor istoric protector. Fruntea lor etern\u0103, cu tot ce o \u00eenconjoar\u0103, d\u0103 ad\u00e2ncime sufletului nostru. Arcul carpatic a fost \u015fi este coloana vertebral\u0103 geografic\u0103, dar \u015fi istoric\u0103, politic\u0103 \u015fi cultural-spiritual\u0103 a poporului rom\u00e2n, la care etnogeneza \u015fi cre\u015ftinarea s-au produs, semnificativ, \u00een acela\u0163i unic \u015fi organic proces.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

A\u015fadar, cum s\u0103 mai c\u0103ut\u0103m peste timp motive pentru ceea ce ne-ar desp\u0103r\u0163i, implicit confesional, de noi \u00een\u015fine? Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t exist\u0103 \u015fi mai \u00eencoace o logic\u0103 a devenirii noastre: constituirea na\u0163iunii rom\u00e2ne \u00een secolul al XIX, Unirea Principatelor \u015fi apoi des\u0103v\u00e2r\u015firea unit\u0103\u0163ii statale rom\u00e2ne\u015fti \u00een urma Primului r\u0103zboi mondial. Toate acestea au fost \u00eenso\u0163ite de cre\u015fterea culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi \u00eenscrierea ei \u00een circuitul valorilor europene, rezultat la care a contribuit \u015fi spiritul critic al Junimii \u015fi, ulterior, al \u201eVie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti\u201d. \u00cen raport cu progresele ob\u0163inute, ideologia cultural\u0103 a latinismului \u015ecolii Ardelene era deja dep\u0103\u015fit\u0103.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, \u00een pofida sus\u0163inerilor Dv. nici geografic Rom\u00e2nia nu este la marginea oriental\u0103 a Europei, afar\u0103 de faptul c\u0103 locul unde exist\u0103m ne-a permis s\u0103 realiz\u0103m o sintez\u0103 cultural\u0103 apt\u0103 s\u0103 valorifice \u015fi, mai mult, s\u0103 valorizeze creativ influen\u0163e spirituale diverse. De aceea, \u00eemp\u0103r\u0163irea absolutizant\u0103 a Europei \u00eentre Est \u015fi Vest, \u00eendeosebi ast\u0103zi, \u00eentr-o lume \u00een care spa\u0163iul \u015fi timpul au desf\u0103\u015fur\u0103ri, respectiv ritmuri predominant integrative, exprim\u0103 o optic\u0103 infirmat\u0103 de realit\u0103\u0163i. Voi face \u00eens\u0103, \u00een cele ce urmeaz\u0103, alte c\u00e2teva referiri la considera\u0163iile Dv. Afirma\u0163i, mai \u00eent\u00e2i, c\u0103 \u00een 1054 Marea Schism\u0103 a produs \u201eanatemizarea reciproc\u0103\u201d a Constantinopolului \u015fi Romei, dar, a\u015fa cum se \u015ftie, ea, Roma, s-a desp\u0103r\u0163it \u015fi de celelalte trei patriarhii cre\u015ftine, nu doar de aceea bizantin\u0103.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Departe de adev\u0103r este \u015fi enun\u0163ul dup\u0103 care \u201e\u00een 1214 crucia\u0163ii refac pentru scurt timp unitatea cre\u015ftin\u0103\u201d. Dar ei au \u201eref\u0103cut-o\u201d d\u0103r\u00e2m\u00e2nd zidurile de ap\u0103rare ale Constantinopolului, pr\u0103d\u00e2nd \u015fi chiar ucig\u00e2nd locuitori. Actele lor de barbarie au preg\u0103tit o sever\u0103 bre\u015f\u0103 \u00een ocuparea ulterioar\u0103 de c\u0103tre turci a centrului r\u0103s\u0103ritean al romanit\u0103\u0163ii. Biserici catolice din Occident se m\u00e2ndresc \u015fi ast\u0103zi cu odoarele pr\u0103date \u00een Est \u015fi aduse \u00een Vest. Halal refacere a unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine!<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

La un moment dat formula\u0163i o fraz\u0103 ce adun\u0103 laolalt\u0103, \u00een opinia mea, destule imprecizii. \u201eLa 1700, spune\u0163i, ortodoc\u015fii rom\u00e2ni din Transilvania se unesc cu Roma, descoper\u0103 astfel originea latin\u0103 a neamului \u015fi \u015ecoala latinist\u0103 Ardelean\u0103 formuleaz\u0103 Programul de emancipare na\u0163ional\u0103, care intr\u0103 \u00een conflict at\u00e2t cu maghiarii, c\u00e2t \u015fi cu greco-slavii din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne\u201d. Mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 re\u0163inem c\u0103 Unia\u0163ia nu a angrenat chiar \u00eentreaga suflare rom\u00e2neasc\u0103 de peste mun\u0163i. De asemenea, nu prin Unia\u0163ie s-a descoperit originea noastr\u0103 latin\u0103: ea fusese afirmat\u0103 de cronicarii \u201ede dincoace\u201d \u015fi des invocat\u0103 de Cantemir moldoveanul. De aceea, mai degrab\u0103, Unia\u0163ia, pentru a se legitima, a preluat ca argument istoric ideea originii noastre latine (origine sus\u0163inut\u0103 nuan\u0163at ast\u0103zi, \u00een baza progreselor istoriografiei). Iar \u201eProgramul emancip\u0103rii na\u0163ionale\u201d era incipient, la stadiul idealului, al n\u0103zuin\u0163ei de unitate na\u0163ional\u0103. C\u00e2t prive\u015fte \u201econflictul\u201d acestuia cu \u201egreco-slavii din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne\u201d, e de discutat nu doar asupra presupusei sale manifest\u0103ri, c\u00e2t cel pu\u0163in \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, asupra alega\u0163iei c\u0103 la sud \u015fi est de Carpa\u0163i locuitorii p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc erau… \u201egreco-slavi\u201d! \u00cens\u0103 nici cei mai subiectivi istorici str\u0103ini, \u00eenvedera\u0163i antirom\u00e2ni, nu au sus\u0163inut un atare \u201eadev\u0103r\u201d.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen 1859, nu \u201eAlexandru Cuza une\u015fte Moldova cu Muntenia\u201d; voin\u0163a popular\u0103, \u00een contextul politic european, a realizat Unirea. Ea nu a fost rezultatul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor al unei ini\u0163iative personale. Cuza a reprezentat, desigur, simbolul ei personalizat. S\u0103 preciz\u0103m \u015fi faptul c\u0103 Unirea Principatelor angaja un larg orizont problematic ca s\u0103 se fi putut concentra, dac\u0103 ar fi fost cazul, pe obiectivul \u201eUnirii cu Roma\u201d. Pe linia unei false leg\u0103turi cauzale, afirma\u0163i net c\u0103, dup\u0103 1918, \u201eUnirea cu Roma e\u015fueaz\u0103\/Rom\u00e2nia Mare se dezmembreaz\u0103\u201d. Ce simplu ar fi s\u0103 putem da efectiv aceast\u0103 explica\u0163ie pentru dezmembrarea \u0162\u0103rii, produs\u0103 \u00een realitate ca urmare a ultimatumului sovietic \u015fi a diktatului de la Viena din vara fatidicului an 1940! Atunci, teatrul politic european, cu \u0163es\u0103tura sa de interese transna\u0163ionale \u015fi antina\u0163ionale, \u00eenso\u0163ite de la\u015fit\u0103\u0163ile occidentale cunoscute a permis-o.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Sus\u0163ine\u0163i, totodat\u0103, c\u0103 \u201eModelul de via\u0163\u0103 occidental e interzis, cel ortodoxo-comunist moldo-valah devine dictatorial p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989\u201d. Dar cine l-a interzis? Noi rom\u00e2nii, care am a\u015fteptat ani postbelici la r\u00e2nd \u201es\u0103 vin\u0103 americanii\u201d sau, dimpotriv\u0103, ocuparea militar\u0103 sovietic\u0103 a Rom\u00e2niei, f\u0103cut\u0103 cu bun\u0103 \u00een\u0163elegere a acelora\u015fi alia\u0163i occidentali ai Moscovei! Construc\u0163ia conceptual\u0103 \u201emodelul ortodoxo-comunist\u201d, care pe deasupra s\u0103 fi fost \u015fi \u201emoldo-valah\u201d nu este doar logic-formal incorect\u0103, ci \u015fi neadev\u0103rat\u0103 material, ca s\u0103 nu spun, cu regret, c\u0103 e negativ provocatoare. Logic-formal e inadecvat\u0103 prin natura s\u0103 oximoronic\u0103: comunismul a fost prin natura s\u0103 antireligios; ateismul a constituit emblema s\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, mai ales aceea a \u201eobsedantului deceniu\u201d, condus\u0103 de comuni\u015ftii des\u0163\u0103ra\u0163i \u00een frunte cu Ana Pauker, Vasile Luca, Chi\u015finevschi \u015fi al\u0163ii, preo\u0163ii cre\u015ftini \u00een general, nu doar uni\u0163ii, au fost persecuta\u0163i \u015fi nu pu\u0163ini dintre ei, \u00eentemni\u0163a\u0163i. Aceea\u015fi sintagm\u0103 folosit\u0103 de Dv. atribuie a\u015fa-zisului model ortodoxo-comunist apartenen\u0163\u0103 \u201emoldo-valah\u0103\u201d. Rezult\u0103, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, c\u0103 Ardealul a suportat opresiunea acestuia pentru c\u0103, nu-i a\u015fa?, dac\u0103 nu ar fi fost \u201emoldovalahii\u201d \u00een cauz\u0103, ardelenii ar fi sc\u0103pat de oroarea celor tr\u0103ite \u00een anii \u015ftiu\u0163i! De altfel, o \u015fi spune\u0163i negru pe alb: \u201eModelul moldo-valah \u00eencearc\u0103 s\u0103 domine Transilvania \u015fi Banatul\u201d. Ad\u0103uga\u0163i tot aici \u015fi afirma\u0163ia \u015focant\u0103 c\u0103 o face \u201ecu ajutorul maghiarilor\/UDMR-ului\u201d.<\/em><\/p>\n

Dar s\u0103 mergem mai departe.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Amintind de Ceau\u015fescu, scrie\u0163i c\u0103 atunci \u201ec\u00e2nd a ie\u015fit la iveal\u0103 reaua credin\u0163\u0103 a dictatorului, e lichidat\u201d. Datora cumva Ceau\u015fescu bun\u0103-credin\u0163\u0103 acelora care l-au lichidat av\u00e2nd ei at\u00e2ta dragoste pentru noi? I-au atras moartea interesele puse \u00een pericol de proiectul s\u0103u financiar-bancar \u00eempotriva interna\u0163ionalelor spoliatoare. El a fost asasinat nu de poporul rom\u00e2n, c\u0103ruia \u00eei gre\u015fise cu dure constr\u00e2ngeri, ci de m\u00e2na agen\u0163ilor interna\u0163ionali\u015fti de la noi, transforma\u0163i \u00een apostolii democra\u0163iei de carton ce a permis mai apoi jefuirea \u0162\u0103rii. Ca urmare, Rom\u00e2nia de azi nu reprezint\u0103, cel pu\u0163in economic, mai nimic!<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

V\u0103 \u00eentreb, domnule profesor Viorel Roman, c\u00e2t de \u201eortodoxo-comuni\u015fti\u201d \u015fi c\u00e2t de \u201egreco-slavi\u201d suntem noi, \u201emoldo-valahii\u201d, adic\u0103 aceia ce \u00eent\u00e2mpl\u0103tor nu suntem ardeleni, dac\u0103, a\u015fa cum recunoa\u015fte\u0163i, Fericitul Ioan Paul al II-lea, la venirea \u00een Bucure\u015fti, \u201ea fost primit c\u0103lduros de sute de mii de credincio\u015fi\u201d? Ve\u0163i consta<\/em>1<\/em>a c\u0103 \u015fi promisa vizit\u0103 a Papei Francisc va produce acela\u015fi ecou generos. Ce s-ar proba astfel? C\u0103 am fi noi, cei de dincoace de Carpa\u0163i, ni\u015fte \u201egreco-pravoslavnici\u201d? Oricum, Papa are a se \u00eent\u00e2lni \u015fi cu grecii-greci \u015fi, de ce nu, \u015fi cu pravoslavnicii-pravoslavnici la ei acas\u0103 \u00eentru dialog de a\u015fteptat\u0103 unitate cre\u015ftin\u0103!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Cultura rom\u00e2neasc\u0103, a\u015fezat\u0103 sub vremi pe t\u0103r\u00e2m de confluen\u0163\u0103, \u015fi-a \u00eenfrumuse\u0163at limba, patrie a spiritului, cu parfumul irepetabil al ad-stratului slavon. Mentalul, \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 adun\u0103 \u00een cuprinsu-le reprezent\u0103ri \u015fi caracteristici care le \u00eembog\u0103\u0163esc, \u00eentre\u0163in\u00e2ndu-ne astfel \u015fi mai viu con\u015ftiin\u0163a de noi \u00een\u015fine. Toate acestea nu sunt un neajuns; ele constituie un fericit adaos la d\u0103ltuirea personalit\u0103\u0163ii colective, cu care putem astfel spori prinosul nostru la edificiul comun al Europei.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Sub noul pontificat vine s\u0103 se produc\u0103 o larg\u0103 deschidere a dialogului catolicismului cu ortodoxismul. Ce poate fi mai promi\u0163\u0103tor \u00een acest sens dec\u00e2t mesajul Papei Francisc? El ne asigur\u0103, conform \u00eensu\u015fi citatului Dv., c\u0103 \u201eBiserica catolic\u0103 nu dore\u015fte s\u0103 impun\u0103 nicio condi\u0163ie \u00een afara celei a profesiunii de credin\u0163\u0103 comune. Suntem gata s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00eempreun\u0103 modalit\u0103\u0163ile prin care s\u0103 garant\u0103m unitatea necesar\u0103 a Bisericii \u00een condi\u0163iile actuale\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

A\u015fadar, \u201eunitatea cu Roma\u201d \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi, deopotriv\u0103, unirea Romei cu ortodoxismul, presupune o mi\u015fcare cu reciproce angaj\u0103ri. Unitatea adev\u0103rat\u0103 a cre\u015ftinismului, implic\u00e2nd \u00eens\u0103 \u015fi cre\u015ftinii de alte confesiuni, cere, ca repere fundamentale, at\u00e2t reg\u0103sirea originarit\u0103\u0163ii credin\u0163ei, c\u00e2t \u015fi f\u0103urirea unui orizont de larg\u0103 deschidere spre toate z\u0103rile \u015fi izvoarele de spiritualitate ale umanit\u0103\u0163ii, \u00eentr-un dialog apt, \u00eentre altele, s\u0103 pun\u0103 pav\u0103z\u0103 marasmului moral al individualismului \u015fi libertinajului erod\u00e2nd spe\u0163a uman\u0103.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen viziunea teologilor eliber\u0103rii, cu o prezen\u0163\u0103 tot mai vie \u00een mi\u015fcarea cre\u015ftin\u0103 a Lumii a treia, reperele amintite se condi\u0163ioneaz\u0103 organic. Pentru nu pu\u0163ini g\u00e2nditori cre\u015ftini, Dumnezeul revelat de Iisus nu este Dumnezeul Vechiului Testament, al mentalit\u0103\u0163ii tribale, de dominare a altor neamuri. Fiul, se \u015ftie, poart\u0103 mesajul divin al iubirii universale, al altei religii \u015fi morale, dep\u0103\u015find viziunea Torei. Deschiderea spre universalitate \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi, totodat\u0103, plasarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii cre\u015ftine \u00een c\u00e2mpul fertil al spiritualit\u0103\u0163ii popoarelor ce au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat-o. Numai s\u0103dindu-se \u00een solul tradi\u0163ional al vechilor culturi amerindiene, africane, ori asiatice, ea \u00ee\u015fi asigur\u0103 acolo vitalitatea. Cre\u015ftinismul amerindian, de pild\u0103, este, indiscutabil, mo\u015ftenitorul mentalului arhaic \u00een care a putut prinde r\u0103d\u0103cini noua credin\u0163\u0103. Fondul precre\u015ftin a constituit \u00een fapt patul germinativ de reprezent\u0103ri pe care a \u00eencol\u0163it aceasta. Cum ar fi putut omul \u00eendep\u0103rtatului t\u0103r\u00e2m s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 pe luminosul drum printr-o negare oarb\u0103 a experien\u0163elor sale primordiale?<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Pentru cre\u015ftinul Americii Latine, ca \u015fi pentru acela african ori asiatic, pentru fiecare \u00een felul lui, mo\u015ftenirea precre\u015ftin\u0103 a constituit un tezaur de valori comparabile, cum s-a afirmat, cu acelea ale Vechiului Testament. Evident, formele culturale ale cre\u015ftinismului occidental s-au reg\u0103sit \u00een spa\u0163iile extraeuropene, dar omul cre\u015ftin al acestora a descoperit un Dumnezeu mai pu\u0163in occidental. Acest om nu se putea \u00eent\u00e2lni cu sine \u00eentr-o metafizic\u0103 cre\u015ftin\u0103 dedus\u0103 din modelul absolutizant al etnocentrismului european, el \u00eensu\u015fi cu baza \u00een cultura iudeo-mediteraneean\u0103. Cre\u015ftinismul \u2013 se \u015ftie prea bine \u2013 nu este ab origine occidental; afirmat ini\u0163ial ca religie oriental\u0103, a fost asumat de Occident \u00eentr-o inerent\u0103 formul\u0103 proprie, promovat\u0103 \u00eens\u0103 ulterior ca model absolut.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

A\u015fa cum s-a observat, mi\u015fcarea cre\u015ftin\u0103 extraeuropean\u0103 a\u015faz\u0103, de o vreme, credin\u0163a \u00een rela\u0163ie direct\u0103 cu problematica existen\u0163ial\u0103 specific\u0103, marcat\u0103 de subdezvoltarea economico-social\u0103 cu alarmantele sale manifest\u0103ri, pentru care \u201emonoteismul\u201d economiei de pia\u0163\u0103 este departe de a fi o solu\u0163ie a globaliz\u0103rii ra\u0163ionale. \u00cen aceste spa\u0163ii \u00eendeosebi, demersul teologic nu justific\u0103 deductiv, din textele sacre, Ideea social\u0103 \u015fi angajarea \u00een eliberarea omului. Opereaz\u0103, dimpotriv\u0103, o raportare inductiv\u0103 la istoria concret\u0103, la realit\u0103\u0163ile nemijlocite, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ofere \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii christice mobilul practic al descifr\u0103rii mesajului umanist al Fiului. Altfel spus, pentru teologii eliber\u0103rii, \u00eendeosebi la ei, transcenden\u0163a divin\u0103 nu este o exterioritate a refugiului salvator, derob\u00e2ndu-l \u00een consecin\u0163\u0103 pe individ de responsabilitate \u015fi angajare; e transcenden\u0163a asumat\u0103 c\u0103l\u0103uzitor \u00een istoria real\u0103, tr\u0103it\u0103 \u015fi modelat\u0103 \u00een spiritul mesajului divin. Istoria, s-a spus, se salveaz\u0103 de nimicnicie prin lucrarea \u00eendrum\u0103toare a transcenden\u0163ei, iar aceasta se viabilizeaz\u0103, se deschide omului prin istorie. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 raportarea la transcenden\u0163\u0103 este una de asumare, cu inconfortul politic al protestului ce \u00eel incumb\u0103 fa\u0163\u0103 de statu-quo-ul \u00eenl\u0103n\u0163uitor, oricare ar fi el. Pentru lumea a treia, \u00eendeosebi pentru ea, aceasta este calea autentic\u0103 a recept\u0103rii mesajului christic.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen ultim\u0103 analiz\u0103, conceptul transcenden\u0163ei propus de teologiile eliber\u0103rii induce acel suflu universalist propriu ecumenismului veritabil. Deschis la diversitatea \u015fi bog\u0103\u0163ia ireductibil\u0103 a civiliza\u0163iilor \u015fi culturilor lumii, el \u00eengem\u0103neaz\u0103 constantele universale ale spiritului omenesc luminat de valorile eterne.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 umanist-reformatoare, angaj\u00e2nd \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u015fi Biserica Roman\u0103 odat\u0103 cu celelalte care prive\u015fte \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi reformarea mi\u015fc\u0103rii catolice, cum vi se mai par, domnule profesor Roman, clamatele deosebiri, c\u0103utate cu acul, dintre unia\u0163i \u015fi ortodoc\u015fi \u015fi, pe un plan \u015fi mai for\u0163at de generalizare, dintre ardeleni \u015fi \u201emoldo-valahi\u201d? Dac\u0103 nu ar fi at\u00e2t de vetuste, pentru c\u0103 temei nu au avut niciodat\u0103, c\u00e2t de operante ar putea fi ele \u00eentr-o lume a integr\u0103rii planetare \u00een care au a p\u0103\u015fi, laolalt\u0103, \u015fi rom\u00e2nii?<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Ioan Hum\u0103<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

1 iunie 2015<\/em><\/strong><\/p>\n

Ia\u015fi<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

***<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Mult stimate domnule profesor Ioan Hum<\/strong>\u0103<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

M-a bucura scrisoarea Dvs. din 1 iunie 2015 \u00een care v\u0103 referi\u0163i la: refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine; rela\u0163iile pre\u015fedin\u0163ilor ortodocso-comuni\u015fti moldo-valahi cu Sf\u00e2ntul Scaun; vizita \u00een Rom\u00e2nia a papei Francisc; modelul greco-catolic al \u015ecolii Ardelene versus celei greco-ortodoxe Moldo-valahe, Ideea \u015fi Fapta na\u0163ional\u0103 la romani \u015fi teologia eliber\u0103rii. O s\u0103 m\u0103 refer mai jos la fiecare problem\u0103 la care m\u0103 face\u0163i atent.<\/p>\n

Rom\u00e2nii sunt un popor la Limes victime colaterale sigure \u00een lupta pentru refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine dintre Imperiul Sf. Petru, Sf\u00e2ntul Imperiu Roman de Na\u0163iune German\u0103 \u015fi Imperiu Sf. Andrei, Imperiul Bizantin, Lag\u0103rul ortodoxo-comunist. Cine are dreptatea? Roma sau Constatinopolul\/Moscova? F\u0103r\u0103 unitate cre\u015ftin\u0103, r\u0103zboaiele \u015fi ne\u00een\u0163elegerile se vor perpetua, remarca recent papa Francisc \u00een demersul s\u0103u privind refacerii unit\u0103\u0163ii \u00een \u00eent\u00e2mpinarea Marelui \u015fi Sf\u00e2ntului Sinod Panortodox – 2016.<\/p>\n

\u00cen vremea Cortinei de Fier a Sultanului turc sau a \u0162arului rus, orodocsii moldo-valahii nu aveau de ales dec\u00e2t supunerea necondi\u0163ionat\u0103 \u00een fata despo\u0163ilor asiatici. Dup\u0103 1989, Lag\u0103rul moscovit se destr\u0103ma \u015fi milioane de rom\u00e2ni au emigrat s-au pus sub protec\u0163ia, au voatat cu picioarele, pentru Sf\u00e2ntul Imperiu Roman. Rom\u00e2nia a aderat la UE\/NATO, dar Partida ortodoxo-comunista\/socialista moldo-valaha \u2013 PMR, PCR, FSN, PDSR, PSD, USL, PC \u2013 domin\u0103. Moldova aspira \u015fi ea la Europa, dar Vladimir Putin, \u015eeful Statului \u015fi Bisericii Ruse, protectorul tututor ortodoc\u015filor, e \u00eempotriva orient\u0103rii lor spre spre Roma, nu numai \u00een Ucraina oriental\u0103.<\/p>\n

Rom\u00e2nii au dou\u0103 modele de via\u0163\u0103, cel greco-catolic al \u015ecolii Ardelene, care a formulat IDEIA, programul de emancipare na\u0163ional\u0103 \u015fi social\u0103 a rom\u00e2nilor \u015fi cel greco-ortodox moldo-valah, care a realizat FAPTA unirea din 1859 \u015fi 1918. De atunci, \u00eencercarea greco-ortodocsilor de a lichida Biserica unit\u0103 cu Roma, \u015ecoala Ardelean\u0103, (dup\u0103 1989 de a o persecuta \u015fi periferiza), de a fi ei singurul medulul de urmat, face din Rom\u00e2nia\/Moldova cel mai s\u0103rac stat din UE. Ideea \u015fi fapta au fiecare rostul lor, dar \u00eencercarea, chiar \u015fi \u00een zilele noastre, a ortodoxo-comuni\u015ftilor\/sociali\u015ftilor moldo-valahi de a-\u015fi \u00eensu\u015fi cu for\u0163a at\u00e2t idea c\u00e2t \u015fi fapta, a creat un climat, ce blocheaz\u0103 energiile rom\u00e2nilor.<\/p>\n

Desigur, cronicarii moldovenii au receptat, au avut acces primii, dintre rom\u00e2ni, la civiliza\u0163ia catolic\u0103 de la Cracovia. Polonezi n-au ocupat militar \u0163ara, pe c\u00e2nd ardelenii au avut de suferit secole, din cauza maghiarilor. Totu\u015fi ardelenii au g\u0103sit for\u0163\u0103 spiritual\u0103 \u00een anul de gra\u0163ie 1698 s\u0103 se uneasc\u0103 cu Roma, s\u0103 se defineasc\u0103 ca na\u0163iune \u015fi ea s\u0103 fie ca atare recunoscut\u0103 \u00een Sf\u00e2ntul Imperiu Roman, \u00eempotriva protestelor maghiarilor, s\u00e2rbilor, grecilor \u015fi a pravoslavnicilor. 1948 Biserica Unit\u0103 din Transilvania a fost lichidat\u0103 de moldo-valahi \u00een alian\u0163\u0103 cu to\u0163i du\u015fmanii pomeni\u0163i mai sus, \u00een timp ce Bisericile unite cu Roma din Ungaria, Serbia, Bulgaria n-au fost desfiin\u0163ate nici \u00een vremea celei mai teribile terorii anticre\u015ftine staliniste.<\/p>\n

Comunismul este o quasi religie mesianic\u0103, care se suprapune de regul\u0103 pe credin\u0163\u0103 a diferitelor neamuri sau civiliza\u0163ii, a\u015fa c\u0103 avem un comunism precolumbian, catolic, confucianist, tibetan \u015fi, \u00een cazul nostru… ortodoxo-comunism moldo-valah. Pre\u015fedin\u0163ii Nicolae Ceau\u015fescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu \u015fi Traian B\u0103sescu nu \u015fi-au ascuns aversiunea, sau poate lipsa de intalegere pentru greco-catolicismul \u015ecolii Ardeleane \u015fi s-au aliat cu Partidul Maghiarilor \u00eempotriva Bisericii Unite, garantul emancip\u0103rii ardelenilor, b\u0103n\u0103\u0163enilor \u015fi atuturor romanilor. Cu o Biseric\u0103 Unit\u0103 cu Roma, ca \u00een perioada interbelic\u0103, UDMR-ul n-ar avea nici pe departe importan\u0163a de dup\u0103 1989 \u015fi to\u0163i rom\u00e2nii ar fi avut o poart\u0103 deschis\u0103 spre occident, nu individual, ca acum, ci \u00een totalitate, ca na\u0163iune. Ortodoc\u015fii aveau statul de tolera\u0163i \u00een Sf\u00e2ntul Imperiu Roman, acum, dup\u0103 experien\u0163a \u00een UE cu grecii, bulgarii, moldo-valahii, se pare c\u0103 se revine la vechiile prejudec\u0103\u0163i.<\/p>\n

Cei patru pre\u015fedin\u0163ii ortodocso-comunisti moldo-valahi nu au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 continue lupta ideilor de sorgite greco-slava inpotriva influen\u0163elor greco-catolice a \u015ecolii Ardelene, care n-au putut astfel s\u0103 trec\u0103 Carpa\u0163ii dec\u00e2t cultural, fragemtar \u015fi au fost mereu oprimate. Cu toate astea, pre\u015fedin\u0163ii moldo-valahii au sim\u0163it c\u0103 leg\u0103turile lor cu occidentul, cu UE, sunt numai cu paleative culturale, laice, masonice, f\u0103r\u0103 Dumnezeu, \u00a0insuficiete, a\u015fa c\u0103 s-au dus mereu la Roma \u015fi Fericitul Ioan Paul II-lea a venit \u015fi a fost primit cu entuziasm la Bucure\u015fti. Greu de presupus c\u0103 acest lucru s-ar fi \u00eent\u00e2mplat sub domnitorii Fanario\u0163i greci sau regii germani.<\/p>\n

Faptul ca pre\u015fedin\u0163ii ortodoxo-comunisti moldo-valahi erau adep\u0163ii teologiei eliber\u0103rii e firesc – face f\u0103r\u0103 doar \u015fi parte din bagajul ideologic greco-slav tradi\u0163ional antioccidental de la Dun\u0103rea de Jos – dar c\u0103 \u015fi Dvs. sunte\u0163i \u00eenc\u0103 atras de c\u00e2ntecul de siren\u0103 al \u00eencerc\u0103rii marxist-leniniste de a-l transforma pe M\u00e2ntuitor \u00eentr-un activist al Partidului Comunist, a la Che Gevara, Fidel Castro, Ceau\u015fescu sau Iliescu, oarecum m\u0103 surprinde!<\/p>\n

Am \u00eencercat \u00een mai multe articole s\u0103 abordez at\u00e2t ideologia lui Karl Marx, c\u00e2t \u015fi teologia eliber\u0103rii, care s-au dovedit construc\u0163ii intelectuale inumane \u015fi au generat, cum este poate \u015fi firesc, nihilismul \u015fi relativismul. Dac\u0103 \u015fi aceste mari teorii \u201eeliberatoare\u201d, care voiau s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 aspira\u0163iile omului spre adev\u0103r, libertate \u015fi progres, au e\u015fuat, atunci poate c\u0103 nu exista nici o teorie sau perspectiv\u0103, care s\u0103 valoreze mai mult. Totul este o ap\u0103 \u015fi un p\u0103m\u00e2nt. \u015ei dac\u0103 oricum nu exist\u0103 adev\u0103r, poate c\u0103 doctrina n-a fost \u00een\u0163eleas\u0103 sau aplicat\u0103 cum trebuie. \u00cen acest context, n-ar fi de mirare dac\u0103 fantoma care a b\u00e2ntuit prin Europa, marxismul, exilat acum \u00een cimitirul ideilor, sau teologia eliber\u0103rii, \u015fi-ar face din nou apari\u0163ia, desigur \u00eentr-un nou ve\u015fm\u00e2nt, dar la fel de demonic.<\/p>\n

Permite\u0163i-mi s\u0103 reiau o ideie din articolul meu \u201eCredin\u0163a \u015fi ra\u0163iune\u201d, care v-a f\u0103cut \u201eo pl\u0103cut\u0103 surpriza.. (la) intermezzo metafizic\u201d (Huma, I.: Ortodoxie \u015fi unia\u0163ia, Ia\u015fi 2014, p.59). La \u00eenceput, cre\u015ftinismului \u015fi ra\u0163ionalismul, iluminismul f\u0103ceau cas\u0103 bun\u0103 \u00eempreun\u0103 \u015fi la ascensiunea istoricismului cre\u015ftinii au \u0163inut oarecum pasul, \u00eens\u0103 curentul care vede adev\u0103rul \u00een schimbarea lumii a dus la R\u0103zboiul Rece. Ortodoc\u015fii s-au baricadat \u00een mesianicul lor Lag\u0103r ortodoxo-comunist, iar occcidentali erau \u00eencerca\u0163i \u015fi ei de c\u00e2ntecul de siren\u0103 al adev\u0103rului din viitorul mai bun cu ajutorul teologiei eliber\u0103rii, de aceia\u015fi sorginta. Anii 60 \u015fi 70, pe c\u00e2nd eram tineri.<\/p>\n

Criza generat\u0103 de implozia Lag\u0103rului ortodoxo-comunist \u015fi iluziei viitorului de aur a omului nou \u00een est \u015fi de e\u015fecul teologiei eliber\u0103rii \u00een vest, continu\u0103, pentru c\u0103 refacerea armoniei pierdute dintre credin\u0163a \u015fi ra\u0163iune \u015fi pe aceast\u0103 baz\u0103, refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, se las\u0103 a\u015fteptate. At\u00e2ta vreme c\u00e2t adev\u0103rul este de realizat \u00een viitor, ca p\u00e2n\u0103 acuma, desigur \u00een forme noi dar cu aceisi m\u0103duv\u0103, criza se va perpetua \u015fi ea \u00een forme la fel de diverse. De aceea aderarea rom\u00e2nilor la Europa se poate realiza numai printr-un dialog cu Roma \u015fi refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine. Celelalte strategii, romantice, culturale, na\u0163ionaliste, fasciste, eliberatoare, socialiste, comuniste, nihiliste, relativiste etc. ne induc \u00een eroare.<\/p>\n

Constatarea profetic\u0103 a lui Ion Iliescu din luna mai 2006: \u201ePre\u015fedintele este sinteza subcon\u015ftientului colectiv al poporului \u015fi asta se va vedea \u015fi la urm\u0103toarele aleg<\/em>e<\/em>ri<\/em>\u201d<\/em> \u201c(Dilema. Saptamanal de tranzi\u0163ie, Bucure\u015fti, 28 mai-3 iunie 2015, p.1) este valabil\u0103 desigur \u015fi pentru pre\u015fedintele Klaus Werner Iohannis, catolic, care a trecut prin Reforma lui Luther, care la c\u00e2teva luni de mandat a fost la Roma cu so\u0163ia \u015fi l-a invitat pe papa Francisc \u00een \u0163ar\u0103. Vizita e f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o \u00eencercare de a reface unitatea cre\u015ftin\u0103, condi\u0163ie sine qua non a integr\u0103rii \u015fi a emancip\u0103rii tuturor rom\u00e2nilor din Europa.<\/p>\n

Cu speran\u0163a unei revederi, primi\u0163i, v\u0103 rug\u0103m, domnule profesor Ioan Huma, asigur\u0103rile mele de profund respect \u015fi recuno\u015ftin\u0163a pentru interes,<\/p>\n

Viorel Roman<\/strong><\/strong><\/p>\n

Bremen<\/strong>, Germania <\/strong><\/p>\n

29 iunie 2015<\/strong><\/p>\n

***<\/em><\/p>\n

Drag\u0103 Viorel,<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 m\u0103 repet \u00een mod plictisitor atunci c\u00e2nd \u00ee\u0163i reamintesc c\u0103 nu cred \u00een nicio religie, toate fiind compromise de-a lungul istoriei omenirii, din punct de vedere moral. Din p\u0103cate homo sapiens neput\u00e2ndu-\u015fi controla spaima existen\u0163ial\u0103 \u015fi accept\u0103 moartea etern\u0103 a\u015fa cum este ea, se aga\u0163a de mistific\u0103ri fantastice \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een speran\u0163e false<\/em>!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Dar, <\/em>\u201e<\/em>ferice e cel ce crede”!<\/em> <\/em>Cu un singur <\/em>D<\/em>umnezeu care vede \u015fi \u015ftie tot \u015fi care are puterea de a schimba starea lucrurilor, este de nen<\/em>\u0163<\/em>eles c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd au existat \u015fi \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 o sumedenie de religii \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, c\u0103 \u00een s\u00e2nul aceleia\u015fi religii, cre\u015ftinismul, exist\u0103 at\u00e2tea ne-intelegeri, schisme, etc.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Cu<\/em> <\/em>toate acestea, eu accept \u015fi chiar \u00eemi \u00eencurajez semenii \u00eenspre judeo-crestinism care, de bine-de r\u0103u, a ajuns la un nivel acceptabil de ing<\/em>\u0103<\/em>duin<\/em>\u0163\u0103<\/em> \u015fi \u00een\u0163elegere fa\u0163\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103 sau spirite pierdute ca al meu, neoblig<\/em>\u00e2<\/em>nd pe nimeni s\u0103 cread\u0103 \u00een mod orbe\u015fte \u00een doctrinele judeo-cre<\/em>\u015f<\/em>tine (cu excep\u0163ia unor p\u0103r\u0163i mari ale SUA).<\/em> <\/em>Acest <\/em>\u201e<\/em>scut cre\u015ftin” ar putea s\u0103 ne apere de expansiunea \u015fi de totalitarismul musulman, care se extinde cu repeziciune \u00een lume \u015fi mai ales \u00een Europa.<\/em> <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Nu pot s\u0103-mi dau seama care din cele dou\u0103 ramuri ale cre\u015ftinismului, ortodoxismul sau catolicismul, va rezista mai bine \u015fi mai \u00eendelungat religiei lui Muhammad. Religie care ne-ar transporta necru\u0163\u0103tor 400 – 500 de ani \u00een trecut…<\/em> <\/em>Religia \u00eentotdeauna a f\u0103cut pact cu puterea \u015fi amintesc printre altele, pactul Constantin cel Mare cu Cre\u015ftinismul, apoi pactul Vatican – Hitler oficializat, cred c\u0103 de Papa Pius XII \u015fi cel de interes local \u00eentre Patriarhul Justinian Marin<\/em>a<\/em> (ortodoxism) cu PCR \u015fi Securitatea.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Cu toate c\u0103 nu sunt religios am avut \u00een familie mai mul\u0163i protopopi greco-catolici \u015fi am auzit multe despre Justinian (ce nume glorios!), care \u00een numele lui <\/em>D<\/em>umnezeu a gr\u0103it din altar:<\/em> \u201e<\/em>Stalin, conduc\u0103torul Partidului Comunist, duce la \u00eendeplinire legea istoriei, cu alte cuvinte ac\u0163ioneaz\u0103 a\u015fa cum dore\u015fte Dumnezeu, motiv pentru care trebuie s\u0103 ne supunem lui. Cristos este omul nou. Omul nou este omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic”.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

La 6 Iunie 1948, Patriarhul Justinian, la ceremonia de investitura din aul\u0103 Palatului, \u015fi-a prezentat programul de activitate c<\/em>a<\/em> patriarh, printre care: preg\u0103tirea clerului \u00een duhul ortodoxiei \u015fi cerin\u0163elor vremii (aservire total\u0103 la comunism \u015fi securitate), reorganizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului teologic (credin\u0163a \u00een Stalin \u015fi partid \u00een primul r\u00e2nd?), desfiin\u0163area Bisericii Rom<\/em>\u00e2<\/em>ne Unite cu Roma, etc., etc.<\/em> <\/em>Dece \u015fi cu ce drept divin \u015fi-a permis acel prelat corupt s\u0103 interzic\u0103 alt\u0103 biseric\u0103 \u00eenrudit\u0103?<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen concluzie (opinie doar personal<\/em>\u0103<\/em>), nici ortodoxia \u015fi nici catolicismul (+ protestantismul \u015fi alte subramuri) nu sunt mai bune una dec\u00e2t cealalt\u0103, compartiv vorbind.<\/em> <\/em>Schism<\/em>a<\/em> lor \u00ee\u015fi va pierde importan<\/em>\u0163<\/em>a \u00een urm\u0103torii 150 -200 de ani c\u00e2nd vast<\/em>a<\/em> majoritate a cre\u015ftinilor actuali vor fi musulmani, iar restul omenirii hindu<\/em>\u015fi<\/em> \u015fi budi\u015fti.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen a\u015fteptarea viitorului, \u00eenchin un pahar de vin \u00een s\u0103n\u0103tatea voastr\u0103!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Dimitrie<\/em><\/strong> Grama<\/em><\/strong><\/p>\n

Gibraltar <\/em><\/strong><\/p>\n

2 iunie 2015<\/em><\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

Drag\u0103 Dimitrie,<\/strong><\/p>\n

Unii oameni CRED, pur \u015fi simplu, al\u0163i afirm\u0103 c\u0103 nu CRED. \u00cen fond \u015fi unii \u015fi al\u0163ii CRED, sunt obliga\u0163i de condi\u0163ia uman\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een ceva (vezi Istoria religiilor a lui Mircea Eliade sau opinia \u00een acest sens a Papei Benedict al XVII-lea), \u015fi este u\u015for de observat cum CRED-in\u0163a lor (a tuturor homo sapiens) le determin\u0103 comportamentul cotidian, social-politic.<\/p>\n

De la tine am \u00eenv\u0103\u0163at astfel de a lungul anilor cum CREDin\u0163a musulman\u0103, de o simplitate \u015fi brutalitate remarcabil\u0103, amenin\u0163a CREDin\u0163a europenilor \u00een statul de drept, \u00een ra\u0163io, \u00een \u015fcoal\u0103, \u00een \u015ftiin\u0163ele naturi sau\/\u015fi \u00een drepturile omului, \u00een standardele de civiliza\u0163ie a M\u00e2ntuitorului Isus Cristos.<\/p>\n

Tot ceea ai scris tu pe aceast\u0103 tem\u0103, cu precizie lucid\u0103, inegalabil\u0103 a chirurgului \u015fi misterioas\u0103 inspira\u0163ie clarv\u0103z\u0103toare a poetului, despre invazia \u015fi primejdia Isamului, se poate acuma constata pe toate drumurile. Mai prozaic \u015fi mai modest, eu m-am oprit asupra comportamentului uman determinat de CREDin\u0163\u0103 \u015fi m\u0103 tot mir c\u0103 se duce o lupt\u0103 milenar\u0103, surd\u0103 \u00eentre fra\u0163i, cre\u015ftinii orientali \u015fi occidentali, \u00een timp ce discursul oficial, dominant, \u015ftiin\u0163ific, laic, nu vrea, refuza s\u0103 bage asta de seam\u0103. Nu-i politic corect. Oricum \u00een conflictul actual dintre greco-ortodocsii falimentari financiar \u015fi occidentalii falimentari ideologic, se ocole\u015fte cu grij\u0103 faptul c\u0103 fiecare crede \u00een altceva \u015fi se comport\u0103 ca atare, sincer cu el \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 Marele \u015fi Sf\u00e2ntul Sinod Panortodox va reu\u015fi anul viitor s\u0103 limpezeasc\u0103 apele \u015fi s\u0103 restabileasc\u0103 pacea \u00eentre fra\u0163i este speran\u0163a fiec\u0103rui cre\u015ftin. Oricum faptul c\u0103 greco-ortodoc\u015fii sunt \u00een UE\/NATO inainte de restabilirea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine creeaz\u0103 confuzie \u015fi ne\u00een\u0163elegeri, dup\u0103 cum vedem \u00een mod acut \u00een Ucraina, Moldova, Grecia, Cipru \u015fi mai difuz \u00een Rom\u00e2nia, Bulgaria.<\/p>\n

Dictatura de dezvoltare ortodoxo-comunist\u0103 a fost un proiect eroic \u015fi pu\u0163in demonic comunisto-ortodox antioccidental, care s-a \u00eencheiat brusc \u00een anul de gra\u0163ie 1989. De atunci, f\u0103r\u0103 restabilirea unit\u0103\u0163ii de credin\u0163\u0103, s-a instalat o jen\u0103, o lehamite generalizat\u0103 \u015fi un poten\u0163ial de conflict pe care \u00eenc\u0103 nu-l putem evalua la adev\u0103rata capacitate de autodistrugere.<\/p>\n

Dar trebuie, suntem obliga\u0163i, s\u0103 ne reamintim de tragedia celor dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, de cele o sut\u0103 de milioane de victime, a c\u0103ror mize a fost mereu CREDin\u0163a. Pe centurile solda\u0163ilor germani era gravat \u00een metal \u201eDumnezeu cu noi\u201d, solda\u0163ii ru\u015fi mureau cu \u201eTr\u0103iasc\u0103 Stalin\u201d, cei japonezi cu g\u00e2ndul la \u00cemp\u0103rat, fiul soarelui, etc.<\/p>\n

\u00cen concluzie, eu nu cred c\u0103 europenii au pierdut deja lupta cu terori\u015ftii sau imigran\u0163i musulmanii, credin\u0163ele asiatice etc. Criza actual\u0103, conflictul pe frontul sudic, mediteraneean, musulman \u015fi pe cel estic, balcanic, greco-ortodox \u00eei va trezi la realitate pe to\u0163i cre\u015ftinii \u015fi ei vor fi \u00een stare de decizii eroice, ca \u00een secolele trecute, pentru a salva standardele de civiliza\u0163ie cre\u015ftine la care aspir\u0103, \u00een fond, to\u0163i oamenii.<\/p>\n

\u00cen acest sens, \u00eenchin \u015fi eu un pahar de vin ro\u015fu!<\/p>\n

Pe cur\u00e2nd,<\/p>\n

al t\u0103u,<\/p>\n

Viorel Roman<\/strong><\/strong><\/p>\n

Bremen<\/strong>, Germania <\/strong><\/p>\n

3 iulie 2015<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Scrisoare deschis\u0103 domnului profesor Viorel Roman \u00a0 Am citit cu aten\u0163ie, ca de fiecare dat\u0103, \u015fi cele trei texte elecronice [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24395","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24395","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24395"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24395\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24398,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24395\/revisions\/24398"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}