{"id":24439,"date":"2015-07-13T04:46:16","date_gmt":"2015-07-13T04:46:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24439"},"modified":"2015-07-13T04:46:16","modified_gmt":"2015-07-13T04:46:16","slug":"vavila-popovici-puterea-banilor-si-a-vorbelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/07\/13\/vavila-popovici-puterea-banilor-si-a-vorbelor\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Puterea banilor \u0219i a vorbelor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eD\u0103-mi, Doamne, puterea t\u00e2n\u0103rului \u0219i mintea b\u0103tr\u00e2nului!\u201d<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Proverb rom\u00e2nesc<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103r\u0103cia a existat, exist\u0103 \u0219i va exista, per ansamblu, c\u00e2t va fi lumea. Ea este cea care accentueaz\u0103 sau sl\u0103be\u0219te inegalitatea dintre oameni; poate acoperi o parte din via\u021ba unui om sau via\u021ba sa \u00eentreag\u0103. Din aceast\u0103 cauz\u0103 omul este dator, \u00een via\u021ba care i se d\u0103ruie\u0219te, s\u0103 lupte pentru \u00eenl\u0103turarea s\u0103r\u0103ciei. Ea ne sperie, ne \u00eentristeaz\u0103 \u00een prima faz\u0103, apoi doare din ce \u00een ce mai tare, dup\u0103 care se poate ajunge la disperare, revolt\u0103 sau\u2026 trist\u0103 resemnare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Camil Petrescu avea dreptate c\u00e2nd spunea: \u201eCriza nu \u00eei atinge pe cei boga\u021bi, g\u0103sitori \u00eentotdeauna a unor solu\u021bii pentru a-\u0219i proteja milioanele, ci pe dezmo\u0219teni\u021bii sor\u021bii”.<\/em> De ei trebuie s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 conduc\u0103torii. Societatea nu are dreptul s\u0103 nu-i apere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Confucius spunea c\u0103 este greu a fi s\u0103rac \u0219i a nu dispera, dup\u0103 cum a fi bogat \u0219i a nu deveni arogant este \u0219i mai greu, deoarece s\u0103racul are nevoie de pu\u021bin, iar bogatul din ce \u00een ce de mai mult. Exist\u0103 aici o balan\u021b\u0103 pe care omenirea trebuie s\u0103 o echilibreze, s\u0103 nu at\u00e2rne mult \u00een defavoarea s\u0103r\u0103ciei. S\u0103 \u021binem seam\u0103 de vorbele lui Democrit: \u201eDorin\u021ba de c\u00e2\u0219tig care nu se satur\u0103 niciodat\u0103 este mai rea dec\u00e2t s\u0103r\u0103cia cea mai mare, c\u0103ci cre\u0219terea l\u0103comiei aduce cre\u0219terea nevoilor\u201d.<\/em> S\u0103r\u0103cia \u00eenseamn\u0103 o via\u021b\u0103 lipsit\u0103 de \u0219ansele de a tr\u0103i la un minim nivel. Desigur acest nivel minim este diferit pentru fiecare \u021bar\u0103, regiune \u0219i chiar pentru fiecare familie, \u00eentruc\u00e2t s\u0103r\u0103cia atrage dup\u0103 sine \u0219i lipsa de cultur\u0103, iar lipsurile materiale la care se adaug\u0103 \u0219i cele suflete\u0219ti duc la umilirea fiin\u021bei; omul este obligat s\u0103 se concentreze numai asupra vie\u021bii materiale, a condi\u021biilor de hran\u0103, frig, odihn\u0103 a trupului, spiritualitatea cu frumuse\u021bea ei devenindu-i inaccesibil\u0103. \u0218i\u2026adev\u0103ratul om s\u0103rac este cel care nu mai poate avea vise.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apostolului Pavel cuno\u0219tea r\u0103d\u0103cina din care poate cre\u0219te bog\u0103\u021bia, ea fiind m\u00e2ndria, mai bine zis orgoliul, trufia, \u0219i a zis: \u201eCelor boga\u021bi \u00een veacul de acum porunce\u0219te-le s\u0103 nu se seme\u021beasc\u0103, nici s\u0103-\u0219i pun\u0103 n\u0103dejdea \u00een bog\u0103\u021bia cea nestatornic\u0103, ci \u00een Dumnezeul cel viu, Care ne d\u0103 din bel\u0219ug toate spre \u00eendulcirea noastr\u0103, s\u0103 fac\u0103 bine, s\u0103 se \u00eenavu\u021beasc\u0103 \u00een fapte bune, s\u0103 fie darnici, s\u0103 fie cu inima larg\u0103\u2026\u201d<\/em> (Epistola \u00eent\u00e2ia c\u0103tre Timotei a Sf\u00e2ntului Apostol Pavel, cap.VI;7,18).
\nObserva bine cineva c\u0103 vagabonzii, cer\u0219etorii, oamenii f\u0103r\u0103 drept de munc\u0103 \u201evorbesc mai mult despre bani, pre\u021buri \u0219i calitatea m\u0103rfurilor, dec\u00e2t directorii de fabric\u0103 \u0219i managerii de b\u0103nci\u201d.
\nOmului s\u0103rac via\u021ba \u00eei pare c\u00e2nd prea scurt\u0103 \u0219i este \u00eendemnat s\u0103 o tr\u0103iasc\u0103 \u00een mod imoral, c\u00e2nd i se pare prea lung\u0103 \u0219i \u00eel str\u0103bate g\u00e2ndul sinuciderii. Moralitatea oamenilor s\u0103raci deviaz\u0103 de cele mai multe ori de la normalul vie\u021bii. Din aceast\u0103 cauz\u0103, oamenii politici trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de aceast\u0103 categorie de oameni. Condi\u021bia omului s\u0103rac nu-i poate scuza lenea, necinstea \u0219i de multe ori el se dovede\u0219te a fi mult mai cinstit dec\u00e2t omul bogat, omul \u00een m\u00e2na c\u0103ruia este puterea. C\u00e2t prive\u0219te lenea omului s\u0103rac, ea \u00eel cucere\u0219te, devine un r\u0103sf\u0103\u021b \u00een lipsa posibilit\u0103\u021bii de a munci. Exist\u0103 oameni s\u0103raci \u0219i mult mai morali dec\u00e2t oamenii obi\u0219nui\u021bi, \u00eentruc\u00e2t ei au credin\u021ba \u00een Dumnezeu, cunosc legile morale ale vie\u021bii, lupt\u0103 \u0219i n\u0103d\u0103jduiesc \u00een dreptate, fapt care le \u00eensenineaz\u0103 via\u021ba \u0219i \u00eei face s\u0103 nu se abat\u0103 de la calea dreapt\u0103 a cinstei. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur vorbind cu \u00een\u021belepciune despre l\u0103comie, spunea: \u201eC\u0103ci precum am zis c\u0103 vinul nu este lucru r\u0103u, ci be\u021bia, a\u0219a nici avu\u021bia nu este rea, ci l\u0103comia \u0219i iubirea de argint. Unul este iubitorul de argint \u0219i altul bogatul. Iubitorul de argint nu este bogat, el are trebuin\u021b\u0103 de multe, iar cel ce are trebuin\u021b\u0103 de multe nu va fi bogat niciodat\u0103. Iubitorul de argint este p\u0103zitor al banilor, iar nu st\u0103p\u00e2n al lor; rob, iar nu domn\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se pot ivi anumite momente defavorabile ale vie\u021bii care pot r\u0103sturna existen\u021ba, v\u00e2rful venind \u00een jos \u0219i \u00eengrop\u00e2nd posibilitatea ascensiunii spre vertical. Degradarea moral\u0103 ni se dezv\u0103luie \u00een toat\u0103 ur\u00e2ciunea ei, p\u0103relnic\u0103 a fi salvatoare, dar puterea voin\u021bei noastre este \u00een stare s\u0103 o refuze. Cei c\u0103zu\u021bi se pot ridica! O m\u00e2n\u0103 de ajutor li se poate acorda!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103r\u0103cia este un efect al c\u0103rei cauze pot fi multe, dar \u00een principal se pare c\u0103 ar fi gre\u0219eala \u0219i lipsa de orientare \u00een mediul \u00een care se tr\u0103ie\u0219te. Gre\u0219im, uneori repetat, este adev\u0103rat, dar nu e necesar s\u0103 gre\u0219im mereu pentru a \u00eenv\u0103\u021ba ceva. Se intr\u0103 \u00eentr-o faz\u0103 numit\u0103 criz\u0103, a c\u0103rei sfer\u0103 se tot l\u0103rge\u0219te cuprinz\u00e2nd economia, politicul, socialul. Se tr\u0103ie\u0219te o perioad\u0103 tensionat\u0103, cu evidente dificult\u0103\u021bi \u0219i lipsuri. Este asem\u0103n\u0103toare unei boli care se declan\u0219eaz\u0103 treptat dar se face sim\u021bit\u0103\u00a0 brusc \u0219i care poate deveni cronic\u0103 dac\u0103 nu se intervine la timp \u0219i \u00een mod corect.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103, spre exemplu, minunata \u021bar\u0103 Grecia, spa\u021biul \u00eenc\u0103rcat de istorie pe care-l viziteaz\u0103 oamenii pentru frumuse\u021bea \u0219i trecutul ei, despre care am scris \u00een cartea \u201ePopasurile vie\u021bii\u201d, a intrat \u00een criz\u0103. \u021aara \u00een care am v\u0103zut oamenii dans\u00e2nd pe str\u0103zi frumosul lor dans \u201eZorba Grecul\u201d\u2026 Constantin Noica spunea \u0219i parc\u0103 profe\u021bea \u00eentr-un fel: \u201eZorba \u0219tie s\u0103 se desprind\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103tor de toate, dar nu \u0219tie \u00een ce s\u0103 se prind\u0103, a\u0219a cum nu \u0219tie c\u0103 sunt lucruri mai mari, care-l cuprind. Va c\u0103dea fr\u00e2nt de oboseal\u0103, la cap\u0103tul dansului. \u0218i va exclama: \u00ab\u00a0voiam s\u0103 uit ceva!\u00bb \u00cen timp ce lumea aceasta nu e de uitat, ci e de luat \u00een bra\u021be\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u021aara trebuie reformat\u0103, \u00eentruc\u00e2t a ajuns cel mai \u00eendatorat stat din zona euro. Un bun orator, plin de inten\u021bii bune, dar f\u0103r\u0103 solu\u021bii credibile, ca atare toat\u0103 pledoaria lui nu a putut ob\u021bine \u00eencrederea oamenilor maturi care lucreaz\u0103 cu cifre exacte \u0219i oblig\u0103 la responsabilitate. S\u0103 ne amintim la \u00eentrebarea personajului scriitorului Marin Preda, ar\u0103t\u00e2nd \u00een\u021belepciunea – de st\u00e2nc\u0103 a\u0219 spune – a poporului rom\u00e2n: \u201ePe ce te bazezi?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0Urmeaz\u0103 s\u0103 se dea un aviz decisiv asupra ultimelor propuneri de reform\u0103 ale Atenei. T\u00e2n\u0103rul orator care nu se abate de la g\u00e2ndirea tuturor conduc\u0103torilor veni\u021bi la putere \u0219i lipsi\u021bi de responsabilitate, d\u0103 vina pe guvernele anterioare. Grecii \u0219i-au ar\u0103tat hot\u0103r\u00e2rea de a r\u0103m\u00e2ne \u00een zona euro. \u201eTsipras – \u00ab\u00a0\u00eenving\u0103torul perdant\u00a0\u00bb al Greciei, cum este numit, vrea \u201e\u0219i \u00een car \u0219i-n telegu\u021b\u0103!\u201d El este precum juc\u0103torul aventurier de poker care are \u00een m\u00e2na careul de a\u0219i, dar nu intuie\u0219te chinta de culoare existent\u0103 \u00een m\u00e2na unui juc\u0103tor de la masa de joc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centrebarea este dac\u0103 se poate avea \u00eencredere \u00een promisiunile conduc\u0103torului de guvern? Din punct de vedere ra\u021bional, unde banii au putere, vorbele pot avea un pre\u021b prea mic, \u0219i totu\u0219i, din punct de vedere umanitar, voin\u021ba politic\u0103 poate echilibra balan\u021ba. La pre\u021b mare va fi, probabil, \u00eentrebarea \u00een\u021beleapt\u0103: \u201ePe ce te bazezi?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eD\u0103-mi, Doamne, puterea t\u00e2n\u0103rului \u0219i mintea b\u0103tr\u00e2nului!\u201d –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Proverb rom\u00e2nesc   \u00a0\u00a0 S\u0103r\u0103cia a existat, exist\u0103 \u0219i va exista, per [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24439","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24439","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24439"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24439\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24442,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24439\/revisions\/24442"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24439"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24439"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24439"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}