{"id":24506,"date":"2015-07-20T14:59:11","date_gmt":"2015-07-20T14:59:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24506"},"modified":"2015-07-20T14:59:11","modified_gmt":"2015-07-20T14:59:11","slug":"al-florin-tene-mariana-cristescu-urca-pe-o-noua-%e2%80%9epunte-de-lumina%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/07\/20\/al-florin-tene-mariana-cristescu-urca-pe-o-noua-%e2%80%9epunte-de-lumina%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Al Florin \u0162ene: Mariana Cristescu urc\u0103 pe o nou\u0103 \u201epunte de lumin\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Rar mi-a fost dat s\u0103 cunosc un scriitor care \u00ee\u015fi ascunde sensibilitatea sufletului sub mantaua vulcanic\u0103 a lui Gogol, a\u015fa cum o \u015ftiu pe scriitoarea t\u00e2rgumure\u015fan\u0103 Mariana Cristescu, cu r\u0103d\u0103cini \u00een nisipul mi\u015fc\u0103tor din Cetatea lui Bucur.<\/p>\n

\n

Citind c\u0103r\u0163ile acestei autoare, care d\u0103 suflet, al\u0103turi de Laz\u0103r L\u0103dariu, cotidianului \u201eCuv\u00e2ntul liber\u201d, \u00eemi revine \u00een memorie imaginea Tricolorului p\u0103tat de s\u00e2nge din camera bunicului, mo\u015ftenit de la str\u0103bunicul meu, sub culorile lui lupt\u00e2nd la Plevna, pentru independen\u0163a Patriei. Sub acel Drapel s-a v\u0103rsat mult s\u00e2nge pentru Mica Unire, pentru Marea Unire. Sub acest Drapel, de data aceasta, cu stema comunist\u0103 decupat\u0103, a fost trezirea demnit\u0103\u0163ii noastre de sub umilirea\u00a0\u00a0comunist\u0103. Sub acest Drapel s-a c\u00e2ntat Imnul nostru, \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d. C\u00e2nd\u00a0\u00a0\u00eel aud,\u00a0\u00a0lacrimi \u00eemi str\u0103bat obrazul, asemeni cuvintelor din cartea \u201eTrandafirii de\u015fertului\u201c (\u201eRom\u00e2nia, mon amour\u201d), de Mariana Cristescu, sau din volumul \u201ePentru credin\u0163\u0103, neam \u015fi \u0163ar\u0103 \u201c, scris \u00eempreun\u0103 cu un alt mare iubitor de neam \u015fi brazd\u0103 str\u0103bun\u0103, Laz\u0103r L\u0103dariu.<\/p>\n

\n

Poemele Marianei Cristescu din volumul \u201eClovnii de cear\u0103\u201d \u00eemi aduc aminte de afirma\u0163ia scriitorului irlandez Butler Wiliam Yats,\u00a0care spunea c\u0103 \u201ePersonalitatea se na\u015fte din\u00a0durere. Este ca \u015fi focul f\u0103cut cu ajutorul amnarului\u201c, iar volumul \u201eP\u0103m\u00e2ntul care doare. Cealalt\u0103 Rom\u00e2nie\u201d \u00eemi \u00eemprosp\u0103teaz\u0103 memoria cu numele scriitoarei \u015fi jurnalistei italian\u0103 Oriana Fallaci, despre care Emil Hurezeanu scria \u00een prefa\u0163a c\u0103r\u0163ii \u201eM\u00e2nia \u015fi orgoliul\u201c urm\u0103toarea fraz\u0103: \u201eOriana Fallaci a fost un mesager al adev\u0103rurilor absolute\u00a0(\u2026 )\u201d, la care adaug:\u00a0\u00a0Mariana Cristescu este un mesager al adev\u0103rurilor absolute, \u00een lupta sa pa\u015fnic\u0103 pentru promovarea limbii \u015fi culturii rom\u00e2ne, semn de pre\u0163uire a neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\n

Despre privirea\u00a0\u00a0poetei Mariana Cristescu spun c\u0103 este \u00eentr-o permanent\u0103 revolu\u0163ie pentru a sesiza insesizabilul, pentru a str\u0103bate aparen\u0163a, r\u0103scolind magma esen\u0163ial\u0103, pentru a reflecta profunzimea nelimitat\u0103 din spatele imaginii, \u015fi pentru a incita la a scrie, adic\u0103 a dispune limbajul sub fascina\u0163ie, ca lucrul s\u0103 redevin\u0103 imagine, imaginea corespondent\u0103.<\/p>\n

\n

Poezia Marianei Cristescu atrage c\u0103tre lumin\u0103 ad\u00e2ncimea limbajului:<\/p>\n

\n

\u201eBlasfemie\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Mucius Scaevola n-a fost fratele meu.<\/em><\/p>\n

El nu \u015fi-a jertfit dec\u00e2t dreptul s\u0103u<\/em><\/p>\n

bra\u0163.
\nEu, neav\u00e2nd mai de pre\u0163<\/em><\/p>\n

dec\u00e2t inima,<\/em><\/p>\n

pe ea am sortit-o fl\u0103c\u0103rii,<\/em><\/p>\n

dar n-a ars de tot:<\/em><\/p>\n

un ciob mai p\u00e2lp\u00e2ie<\/em><\/p>\n

\u00een casa \u00eenghe\u0163at\u0103 a trupului<\/em><\/p>\n

cobor\u00e2tor<\/em><\/p>\n

din \u2019naltul fumeg\u00e2nd<\/em><\/p>\n

al Crucii.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Astfel opera acestei POETE devine c\u0103utarea originii sale \u015fi dore\u015fte s\u0103 se identifice cu propria-i origine.<\/p>\n

\n

\u201eRom\u00e2nia despre care t\u0103cem din ce \u00een ce mai des\u2026\u201d este unul din cele mai profunde \u015fi esen\u0163iale eseuri, prin care se caracterizeaz\u0103 sufletul de rom\u00e2nc\u0103 al Marianei Cristescu, deschis precum cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i despre care facem vorbire. Eseul debuteaz\u0103 cu un citat din Vasile P\u00e2rvan, care sublinia: \u201eDintre \u0163\u0103rile care alc\u0103tuiesc Rom\u00e2nia de azi, Dobrogea este cea mai veche \u0163ar\u0103 rom\u00e2n\u0103 (\u2026)\u201d.<\/em> Dup\u0103 ce face un expozeu despre istoria acestei \u201e\u0163\u0103ri\u201d dobrogene, \u00eencep\u00e2nd cu descoperirile arheologice de l\u00e2ng\u0103 Varna, dat\u00e2nd din perioada 4700-4200 \u00ee.Hr, autoarea desf\u0103\u015foar\u0103 importantele perioade istorice, oprindu-se cu nostalgie asupra frumuse\u0163ii Cadrilaterului unde regina Maria, \u00een anul 1928, \u00eencepe construc\u0163ia castelului de la Balcic.<\/p>\n

\n

Mariana Cristescu cu sufletul \u00eenc\u0103rcat de durere ne reaminte\u015fte de Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940, c\u00e2nd a fost cedat Bulgariei, \u00een mod ru\u015finos, Cadrilaterul, adic\u0103 un teritoriu de 7.726 km p\u0103tra\u0163i, cu 378.000 de locuitori, unde se aflau ora\u015fele Balcic, Silistra, Turtucaia \u015fi Bazargic.<\/p>\n

\n

\u201eTimpul iubirilor\u201d se \u00eencheie cu un impresionat articol,m intiulat \u201eDe la Nichita la Marcel Naste \u015fi \u00eenapoi\u201d, unde autoarea descoper\u0103 c\u0103\u00a0\u00a0\u201edincolo de mesajul estetic \u015fi\u00a0\u00a0de cel emo\u0163ional,\u00a0transpare,\u00a0chiar \u015fi unui ochi neavizat, al iubitorului de art\u0103, glasul de dincolo de materie din p\u0103m\u00e2nturi, \u00eenc\u0103rcat cu noduri \u015fi semne din care \u00ee\u015fi \u00eemplete\u015fte scara c\u0103tre cer\u201c, t\u00e2n\u0103rul Marcel Naste, a c\u0103rui oper\u0103 pictural\u0103 se apropie de poezia lui Nichita, fiindc\u0103 \u201etot ce este at\u00e2t de simplu devine de\u00a0ne\u00een\u0163eles\u201d,\u00a0cum scria Poetul Necuvintelor. Citind acest volum, mi-am adus aminte de Emil Cioran, cuvinte pe care le reg\u0103sesc \u015fi la Mariana Cristescu, sub alt\u0103 form\u0103 \u015fi cu mai mult fior: \u201eC\u00e2nd valorile pentru care lupt\u0103\u00a0un neam se cristalizeaz\u0103 \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 lume istoric\u0103, atunci acel neam s-a integrat \u00een devenirea cultural\u0103.\u201c<\/em><\/p>\n

\n

Acolo, \u00een miezul Ardealului, la T\u00e2rgu-Mure\u015f, Mariana Cristescu \u201econstruie\u015fte\u201d \u201ePun\u0163i de Lumin\u0103\u201d, manifest\u0103ri culturale ce promoveaz\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103, CARTEA ca suport al sufletului uman, al\u0103turi de prietenii no\u015ftri, scriitorii:Laz\u0103r L\u0103dariu, Nicolae B\u0103ciu\u0163, \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, implica\u0163i suflete\u015fte \u015fi cu responsabilitate \u00een men\u0163inerea\u00a0\u00a0rom\u00e2nismului \u00eentr-o zon\u0103 unde este necesar\u0103\u00a0\u00a0lumina\u00a0\u00a0culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

\n

Prezentele r\u00e2nduri exprim\u0103 ceea ce scriam \u015fi g\u00e2ndeam despre acest frumos\u00a0\u00a0Om, care lupt\u0103 cu talentul s\u0103u \u015fi\u00a0\u00a0arma stiloului, pentru men\u0163inerea \u015fi promovarea limbii, literaturii \u015fi fiin\u0163ei noastre \u00eentr-o zon\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de istorie.<\/p>\n

\n

Aceste fraze exprim\u0103 sentimentele noastre fa\u0163\u0103 de scriitoarea Mariana Cristescu, cu ocazia \u00eemplinirii unei v\u00e2rste, a \u00een\u0163elep\u0163ilor, al\u0103turi de tradi\u0163ionalul \u201eLa mul\u0163i ani\u201d, iubit\u0103 prieten\u0103!<\/p>\n

\n

\n

————————-<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Al Florin \u0162ENE<\/strong><\/p>\n

Pre\u015fedintele Ligii Scriitorilor Rom\u00e2ni<\/strong><\/p>\n

Membru corespondent al Academiei Rom\u00e2no-Americane<\/strong><\/p>\n

Cluj Napoca<\/strong><\/p>\n

20 iulie 2015<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rar mi-a fost dat s\u0103 cunosc un scriitor care \u00ee\u015fi ascunde sensibilitatea sufletului sub mantaua vulcanic\u0103 a lui Gogol, a\u015fa [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24506","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24506","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24506"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24506\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24509,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24506\/revisions\/24509"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24506"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24506"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24506"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}