![\"\"](\"https:\/\/lh6.googleusercontent.com\/-VX_jdZfzLH8\/UM6JO6AASdI\/AAAAAAAAAas\/nFFRe5q9pxE\/s222\/Prof.%2520Dobrita%2520Brindusa.jpg\")
Bunica \u00eel alinta Grig, iar cei de acas\u0103 \u00eel strigau Grigoru\u0163\u0103.<\/p>\nBunica \u00eel alinta Grig, iar cei de acas\u0103 \u00eel strigau Grigoru\u0163\u0103.<\/p>\n
Era de dou\u0103 luni c\u00e2nd a murit str\u0103bunica, Saveta, iar str\u0103bunicul s-a \u00eensurat repede cu o fat\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, dar lipsit\u0103 de suflet ca ma\u015ftera din poveste.<\/p>\n
C\u00e2nd bunicul pl\u00e2ngea \u00eel lua de-o arip\u0103 \u015fi-l arunca dup\u0103 cuptor s\u0103 nu-l mai aud\u0103. Cine \u015ftie ce \u00eend\u00e2rjire se va fi adunat \u00een trupul firav sau ce zodie avea de isp\u0103\u015fit de nu \u015fi-a g\u0103sit atunci sf\u00e2r\u015fitul.<\/p>\n
Bunicul era cel mai mic dintre fra\u0163i \u015fi locuia \u00een satul Dob\u00e2rceni, pe atunci \u00een raionul Trufe\u015fti. Avea pe l\u00e2ng\u0103 mul\u0163i fra\u0163i mai mari, o singur\u0103 sor\u0103 tu\u015fa Zenovia, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu dirigintele de po\u015ft\u0103 din t\u00e2rgul \u015etef\u0103ne\u015fti, de pe malul Prutului. Ajunsese bine tu\u015fa, dar \u015fi meritase fiindc\u0103 avea un suflet de aur \u015fi era gospodin\u0103 \u015fi priceput\u0103 \u00een toate. Dar ei n-aveau copii \u015fi erau nec\u0103ji\u0163i din pricina asta.<\/p>\n
Tu\u015fa Zenovia se resemnase, dar mo\u015f Petru\u0163 ofta \u00eenc\u0103 \u015fi a\u015ftepta o minune.<\/p>\n
\u00centr-o zi, avu mo\u015f Petru\u0163 treab\u0103 la Dob\u00e2rceni cu o pricin\u0103 legat\u0103 de o scrisoare \u015fi trecu \u015fi pe la socru. Crunta mizerie \u00een care-i g\u0103si pe bunicul \u00eel cutremur\u0103. Nu spuse nimic atunci, dar ajung\u00e2nd acas\u0103 se sf\u0103tui cu tu\u015fa s\u0103-l creasc\u0103 ei. \u015ei a\u015fa intr\u0103 bunicul pe m\u00e2ini bune \u015fi tr\u0103i p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboi ca-n s\u00e2nul lui Avram,<\/p>\n
C\u00e2nd a venit vremea \u015fcolii, l-au dat la Boto\u015fani, la \u015ecoala Normal\u0103 de b\u0103ie\u0163i unde bunicul a fost foarte silitor. Cu talent la desen, s-a remarcat repede, iar profesorul l-a \u00eencurajat s\u0103 picteze. Multe tablouri i-au ap\u0103rut \u00eentr-o expozi\u0163ie organizat\u0103 de \u015fcoal\u0103, care \u00eens\u0103 a b\u0103gat banii \u00een buzunare str\u0103ine. At\u00e2t de dezam\u0103git a fost pe profesorul de desen, \u00eenc\u00e2t nu a mai pictat de atunci nimic. Ce are acum \u00een cas\u0103 e ceea ce a salvat de la expozi\u0163ie \u015fi nu din cele mai bune.<\/p>\n
Bunicul a fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor emerit, a f\u0103cut r\u0103zboiul ca furier, a pierdut toat\u0103 agoniseala plec\u00e2ndu-i \u00een refugiu familia.<\/p>\n
Au intrat \u00een casa lor ru\u015fii \u015fi au f\u0103cut grajd. Au g\u0103sit la \u00eentoarcere paie pe du\u015fumele, u\u015file lips\u0103, iar \u00een pere\u0163ii casei g\u0103uri de \u015fobolani \u015fi boboci mor\u0163i.<\/p>\n
O ra\u0163\u0103 sc\u0103pat\u0103 de gurile fl\u0103m\u00e2nde ale ru\u015filor se s\u0103lb\u0103t\u0103cise prin buruienile c\u00e2t casa \u015fi scosese pui pe care-i m\u00e2ncaser\u0103 apoi \u015fobolanii.<\/p>\n
Dup\u0103 ce-a fost l\u0103sat la vatr\u0103, au vrut s\u0103-l ia legionarii. De frica lor a stat fugar pe c\u00e2mp, \u00een podul \u015furii, ascuns \u00een f\u00e2n sau \u00een beci. Dup\u0103 ce-a sc\u0103pat de ei, i-au luat comuni\u015ftii o camer\u0103 \u015fi-au f\u0103cut \u015fcoal\u0103, apoi maternitate. Era un loc \u00een gr\u0103din\u0103 unde bunica nu sem\u0103na nimic \u015fi unde nu aveam voie s\u0103 m\u0103 joc. Bunicii \u00eel separaser\u0103 cu meri p\u0103tuli \u015fi tufe de agri\u015fe. Am aflat c\u0103 acolo moa\u015fele \u00eengropaser\u0103 pruncii nedori\u0163i.<\/p>\n
Mai t\u00e2rziu, pe vreme alu Stalin i-au fost scoase fetele de la \u015fcoal\u0103 pe motiv c\u0103 bunicul, declarat chiabur, devenise du\u015fman al poporului. Necazul acesta bunicii l-au tras din cauza unui \u0163igan din sat, pe nume Canaf, care sperase c\u0103 Stalin va da \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii afar\u0103 din \u015fcoal\u0103, s\u0103 intre fetele lui.<\/p>\n
Bunicii st\u0103teau gard \u00een gard cu boierul Niculescu care-\u015fi adusese acas\u0103 batoza. Din deal, de unde era gospod\u0103ria \u015fi sediul partidului puteai crede c\u0103 este a bunicului.<\/p>\n
Dup\u0103 ce fetele \u015fi-au dat examenele \u00een particular \u015fi \u015fi-au luat diplomele, au plecat zeci de kilometri departe de cas\u0103 \u00een jude\u0163ul Ia\u015fi s\u0103-\u015fi caute norocul printre str\u0103ini. Apoi i-a murit fata cea mare, Corina, nu mult dup\u0103 ce s-a c\u0103s\u0103torit, \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare \u00eentr-un sat de l\u00e2ng\u0103 T\u00e2rgu Frumos, a dormit o iarn\u0103 \u00een sala de clas\u0103, f\u0103r\u0103 foc, \u015fi s-a \u00eemboln\u0103vit de pl\u0103m\u00e2ni. F\u0103cea economii s\u0103-\u015fi ia un palton.<\/p>\n
Pe toate le-a \u00eendurat bunicul Grigore \u015fi niciodat\u0103 nu s-a pl\u00e2ns. Nici unul din necazurile pe care le-a \u0163inut \u00een el n-au l\u0103sat urme pe obrajii lui rotunzi \u015fi rumeni. Nimic nu l-a f\u0103cut s\u0103-\u015fi piard\u0103 z\u00e2mbetul, lumina din ochi c\u00e2nd devenea atent la ceva, sau dragostea de oameni.<\/p>\n
Era bolnav din dragoste de oamneni. \u00cei pl\u0103cea chiar \u015fi pe aceia c\u0103rora le g\u0103sea c\u00e2te un cusur. \u00cei pl\u0103cea s\u0103-i \u00eenve\u0163e ca pe \u015fcolarii lui.<\/p>\n
\u015ei-poi, spunea c\u0103 p\u00e2n\u0103 mori, \u00eenve\u0163i, \u015fi tot nu \u015ftii ce trebuie.<\/p>\n
C\u00e2nd cei cu care vorbea urma s\u0103-i spun\u0103 ceva ce-l interesa, sau c\u00e2nd era solicitat \u00eentr-o problem\u0103, devenea foarte atent. Punea un picior \u00eenainte, \u00ee\u015fi tr\u0103gea m\u00e2inile ca \u00eentr-o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare, ridica b\u0103rbia \u015fi toat\u0103 fa\u0163a i se lumina. Str\u0103lucea \u015fi z\u00e2mbea. Vorbea rar \u015fi cu pauze, ca la \u015fcoal\u0103. Se uita \u00een ochii t\u0103i \u015fi-\u0163i acorda toat\u0103 \u00eencrederea, Atunci avea obrajii rumeni ca brutarii \u00een para cuptorului.<\/p>\n
Intra \u00een vorb\u0103 cu oameni necunoscu\u0163i, cu un firesc dezarmant, care pe unii \u00eei punea \u00een mare \u00eencurc\u0103tur\u0103. El trebuia s\u0103 cunoasc\u0103 pe toat\u0103 lumea. Avea o vorb\u0103.<\/p>\n
-Da, mata de pe unde e\u015fti? \u015ei cum \u00ee\u0163i spune? \u015ei de-a cui e\u015fti?<\/p>\n
Bunicul a prins o vreme c\u00e2nd cuv\u00e2ntul era la mare pre\u0163, dar \u015fi c\u00e2nd putea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 bumerang.<\/p>\n
Mi-a povestit, copil\u0103 fiind, c\u0103 la o inspec\u0163ie de istorie ar fi spus copiilor \u00een final, c\u0103 la morm\u00e2ntul \u015fi \u015etefan trebuie s\u0103 ne plec\u0103m. R\u0103u inten\u0163ionat \u015fi \u00een\u0163eleg\u00e2nd str\u00e2mb, inspectorul i-a cerut mult timp s\u0103 se explice, \u015fi nu numai el.<\/p>\n
Dac\u0103 ai fi vrut s\u0103-l cuno\u015fti pe bunicul, trebuia s\u0103 mergi \u00een cel mai frumos \u015fi atr\u0103g\u0103tor loc, gr\u0103dina din dreapta buc\u0103t\u0103riei de var\u0103. Era un col\u0163 fascinant. M\u00e2na priceput\u0103 \u015fi grijulie a bunicului se vedea peste tot \u2013 meticulos, gospodar, cu iubire de toate.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 a fi un bel\u015fug, acolo g\u0103seai din toate c\u00e2te pu\u0163in \u015fi fiecare col\u0163 de p\u0103m\u00e2nt avea povestea lui.<\/p>\n
Dac\u0103 ar fi s\u0103-mi ar\u0103t recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de acest bunic, ar fi pentru felul \u00een care m-a prezentat gr\u0103dinii, oaza lui de lini\u015fte.<\/p>\n
M-a luat \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 de m\u00e2n\u0103 \u015fi a \u00eenceput povestea de la poarta gr\u0103dinii.<\/p>\n
I-a desf\u0103cut de sus c\u00e2rligul, a dat-o deoparte cu respectul ce-l datorezi unui paznic bun \u015fi m-a purtat pe l\u00e2ng\u0103 fiecare plant\u0103 sau strat, tuf\u0103 sau pomm insist\u00e2nd asupra potecilor pe care era musai s\u0103 calc pentru c\u0103 astfel f\u0103ceam r\u0103u \u015fi pagub\u0103 \u00een via\u0163a tihnit\u0103 a distinselor poame ce-\u015fi etalau ademenitoare forme, culori \u015fi parfumuri dintre frunze.<\/p>\n
Vorbea bunicul despre gr\u0103din\u0103 ca despre o lume tainic\u0103 \u00een care totul se face \u00een lini\u015fte \u015fi r\u0103bdare, de la s\u0103m\u00e2n\u0163a pus\u0103 \u00een patul cald al brazdei, la biruin\u0163a plantei \u015fi p\u00e2n\u0103 la r\u0103splata din m\u00e2na copilului cuminte.<\/p>\n
Pentru el \u015fi dup\u0103 aceea \u015fi pentru mine, acolo erau fiin\u0163e fragile, dragi, care-\u0163i \u015ftiau vorbi despre culori, despre forme \u015fi despre arome \u00eembietoare.<\/p>\n
Punea m\u00e2na pe frunze, le m\u00e2ng\u00e2ia, m\u0103 \u00eendemna \u015fi pe mine s\u0103 le cunosc, s\u0103 le ajut \u015fi s\u0103 le iubesc. \u00cemi d\u0103dea apoi s\u0103 gust o boab\u0103 de Delivar, m\u0103 urm\u0103rea cu ochii lumino\u015fi s\u0103 vad\u0103 efectul \u015fi-mi spunea:<\/p>\n
-Ah, Ce bun\u00a0! Ce bun\u00a0!<\/p>\n
Acea zi a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi cea mai fascinant\u0103 dintre expedi\u0163ii, deoarece acolo am \u00een\u0163eles miracolul vie\u0163ii.<\/p>\n
\u00cen gr\u0103din\u0103 n-aveam voie s\u0103 intru ne\u00eenso\u0163it\u0103, dar tenta\u0163ia de a fi singur\u0103 \u00een locuri care-mi d\u0103deau fiori era at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t m-am strecurat de multe ori \u00een raiul mut. Ajunsesem s\u0103 cunosc fiecare loc cu ochii \u00eenchi\u015fi. La intrare erau suspenda\u0163i pe a\u0163e struguri albi ca ni\u015fte acroba\u0163i, s\u0103 intre-n ei dulcea\u0163a soarelui, apoi urmau doamnele dalii cu p\u0103l\u0103rii florentine superbe la care se uitau cu regret nem\u0103rturisit condura\u015fii ascun\u015fi printre pietre de r\u00e2u.<\/p>\n
Cu nimic mai prejos \u00een promisiuni \u00eenfoiate urmau fasolele pe araci, cu mul\u0163i fra\u0163i, cu nepo\u0163i \u015fi cu veri, apoi tufele de coac\u0103ze, de agri\u015fe \u015fi de strugurei formau un gard pentru pepeni c\u0103po\u015fi \u015fi zemo\u015fi cantalupi cr\u0103pa\u0163i de m\u00e2ndrie pentru c\u0103 nu-\u015fi \u00eenc\u0103peau \u00een coaj\u0103 de buni ce erau. Maz\u0103rea pocnea \u00een g\u0103oacea ei ca o spr\u00e2ncean\u0103 de fat\u0103 mare. Dar perele, dar merele, cire\u015fele \u015fi vi\u015finile \u2013 nimic nu lipsea ca-n Gr\u0103dina Raiului \u00een care, a\u015fa cum spunea bunicul, eu eram un spiridu\u015f curios \u015fi pofticios.<\/p>\n
M\u0103 \u00eenv\u00e2rteam printre ele croind pove\u015fti, iar ele m\u0103 priveau speriate \u015fi nu-mi st\u0103teau \u00een cale.<\/p>\n
A fost o \u00eent\u00e2mplare care m-a \u0163inut un timp departe de gr\u0103din\u0103. Uit\u00e2ndu-m\u0103 dup\u0103 un fluture bezmezic, am v\u0103zut podul de la buc\u0103t\u0103rie deschis. Scara era acolo. O \u015fans\u0103 unic\u0103 pentru mine s\u0103 cresc un pic. Am urcat cu grij\u0103, pe-o parte, cum v\u0103zusem la bunica, cu inima la g\u00e2t \u015fi cu ochii mari c\u0103ci pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaintam, z\u0103ream totul dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103. De sus, gr\u0103dina p\u0103rea \u015fi mai frumoas\u0103, ca un co\u015f de nuiele plin de bun\u0103t\u0103\u0163i. C\u00e2nd m-am uitat spre pod, am z\u0103rit \u00een gura lui, pe lut, un \u015farpe v\u0103rgat, uscat. Fusese poate adus de Coto\u015fman, pisoiul. Spaima mea fusese a\u015fa de mare, \u00eenc\u00e2t era s\u0103 sar de acolo; oricum am cobor\u00e2t \u00een mare grab\u0103 fugind f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenchid porti\u0163a \u015fi a\u015fez\u00e2ndu-m\u0103 l\u00e2ng\u0103 vatr\u0103. Mi-am tras acolo mult timp sufletul de spaim\u0103 jur\u00e2nd s\u0103 nu mai merg \u00een gr\u0103din\u0103 niciodat\u0103.<\/p>\n
Acum sunt trist\u0103 \u015fi mi-e dor de el. Nu m\u0103 pot g\u00e2ndi ca la ceva plecat pentru totdeauna.<\/p>\n
\u015ei acum, dup\u0103 \u015fapte ani, c\u00e2nd sun acas\u0103 \u00eemi vine s\u0103 \u00eentreb ce mai face.<\/p>\n
Fiecare col\u0163 al cur\u0163ii vorbe\u015fte de el: unele nu mai sunt cum trebuie, altele c\u0103 nu mai au priceperea lui.<\/p>\n
C\u00e2nd gre\u015feam ne spunea adesea:<\/p>\n
-Dac\u0103 nu te organizezi, dr\u0103gu\u0163\u0103!<\/p>\n
Bunica murise din iarna lui \u201994. S-a dus dus dup\u0103 o aprig\u0103 suferin\u0163\u0103, \u00eentr-o duminic\u0103 diminea\u0163a, c\u00e2nd mama \u00ee\u015fi mai tr\u0103gea sufletul, iar bunicul era pe afar\u0103. A murit f\u0103r\u0103 lum\u00e2nare. Se sub\u0163iase de tot, se \u00eempu\u0163inase de boal\u0103 \u015fi suferin\u0163\u0103. Fugea de realitate \u00eentr-o lume a ei din care nu mai f\u0103cea parte dec\u00e2t bunicul.<\/p>\n
Dup\u0103 moartea ei, bunicul i-a mai supravie\u0163uit trei ani. Tri\u015fti ani\u2026<\/p>\n
-La Mul\u0163i Ani, bunicule\u00a0! S\u0103 fii s\u0103n\u0103tos!<\/p>\n
-Ce r\u0103u v-am f\u0103cut?<\/p>\n
Era r\u0103spunsul lui glume\u0163, care se adeverise \u00een final, c\u0103 avea sensul lui doar de bunicul cunoscut.<\/p>\n
\u00cel g\u0103seam pl\u00e2ng\u00e2nd \u00een cas\u0103, a\u015ftept\u00e2ndu-\u015fi moartea singur \u015fi ne\u00eemp\u0103cat c\u0103-i murise prietena lui de-o via\u0163\u0103, Anetu\u0163a, cu care a \u00eemp\u0103r\u0163it 68 de ani \u015fi un sac de sare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Bunica \u00eel alinta Grig, iar cei de acas\u0103 \u00eel strigau Grigoru\u0163\u0103. Era de dou\u0103 luni c\u00e2nd a murit str\u0103bunica, Saveta, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24523","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24523","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24523"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24523\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24526,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24523\/revisions\/24526"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24523"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24523"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24523"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}