{"id":24546,"date":"2015-07-28T14:23:58","date_gmt":"2015-07-28T14:23:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24546"},"modified":"2015-07-28T14:23:58","modified_gmt":"2015-07-28T14:23:58","slug":"george-roca-haiku-co","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/07\/28\/george-roca-haiku-co\/","title":{"rendered":"George ROCA: HAIKU & CO"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cuv\u00e2ntul a fost creat din ra\u0163iunea de comunicare dintre oameni, cu scopul de a numi creaturi sau fiin\u0163e, obiecte \u015fi fenomene, \u015fi a vorbi despre ele atunci c\u00e2nd acestea nu sunt prezente. Limbajul omului este compus din cuvinte legate \u00eentre ele, cuvinte care exprim\u0103 team\u0103, dorin\u0163\u0103, bucurie, nemul\u0163umire, etc. O categorie de exprimare prin cuvinte este expresia sensibilit\u0103\u0163ii suflete\u015fti. C\u00e2nd creatorul-artist, se folose\u015fte de cuvinte – \u00eempletite armonios \u00eentre ele – pentru a trezi \u00een inchipuirea admiratorilor tablouri vii din lumea \u00eenconjur\u0103toare, \u00eentampl\u0103ri, g\u00e2nduri sau sentimente ale oamenilor, lucrarea pe care o realizeaz\u0103 se nume\u015fte compozi\u0163ie literar\u0103. C\u00e2ntul, poezia \u015fi nara\u0163iunea sunt instrumente prin care omul \u00ee\u015fi exprim\u0103 sentimentele suflete\u015fti pe cale oral\u0103. Fenomenul trece din suflet \u00een creier apoi este eliberat de acesta prin vorbire. Uneori eliberarea acestor sentimente a necesitat, \u00een afara transmiterii lor pe cale oral\u0103, o comunicare scris\u0103 pentru a fi conservate posterit\u0103\u0163ii. Parerea mea este c\u0103 poezia a ap\u0103rut cu mult \u00eenaintea scrisului. Aceasta a fost transportat\u0103 \u00een timp prin tradi\u0163ia popular\u0103 oral\u0103, iar apoi, la momentul oportun, scris\u0103 pentru a se p\u0103stra. \u00cen acest fel ni s-a transmis de la sumero-akkadieni \u201eEpopeea lui Gilgamesh”, apoi la noi, colinda popular\u0103 “Caloianul”, sau balada noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 \u201eMiori\u0163a”.<\/em><\/p>\n

\n

Am \u0163inut sa precizez acest lucru, deoarece, dupa cum ne dezvaluie William Warriner* \u00een cartea sa \u201e101 Corporate Haiku”, acest gen de poezie \u201ejaponeza\u201d (sic!) cu form\u0103 fix\u0103 a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een China, sub form\u0103 oral\u0103 (mai) primitiv\u0103, av\u00e2nd tot timpul s\u0103 se dezvolte \u015fi s\u0103 se sofistice pe parcursul timpului. De aceea, cele \u015faptesprezece silabe care alc\u0103tuiesc poezia nu sunt \u00eentotdeauna necesar un num\u0103r arbitrar.<\/p>\n

\n

\u00cen Japonia, haiku (\u4ff3\u53e5<\/strong> \u2013 haika<\/em>=<\/em>versuri<\/em>), a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een secolul al XVI-lea. Mai t\u00e2rziu s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u00eentreaga lume devenind foarte popular\u0103. Istoria genului, ne reaminte\u015fte de mistica oriental\u0103 \u015fi de mae\u015ftrii zen-budi\u015fti care \u015fi-au exprimat g\u00e2ndirea sub form\u0103 de simboluri, mituri, paradoxuri \u015fi imagini poetice.<\/p>\n

\n

Haiku are menirea ca s\u0103 transcedenteze limitele impuse de limbajul uzual \u015fi g\u00e2ndirea linear-\u015ftiin\u0163ific\u0103 care trateaz\u0103 natura \u015fi fiin\u0163a uman\u0103 ca pe o ma\u015fin\u0103. Este aproape obligatoriu ca s\u0103 indice un moment, o senza\u0163ie, o impresie sau o situa\u0163ie dramatic\u0103 luat\u0103 din natur\u0103. Este la fel ca o fotografiere a unor momente specifice ale naturii. Enun\u0163area lucr\u0103rii, \u00een general a celor \u015faptesprezece silabe trebuie s\u0103 se realizeze pe o singur\u0103 respira\u0163ie. Colec\u0163iile tradi\u0163ionale de haiku sunt aranjate \u00een func\u0163ie de anotimpurile anului \u015fi de aceea con\u0163in, \u00een general, cuvinte de sezon, care se numesc kigo<\/em>, cuvinte care precizeaz\u0103 perioada calendaristic\u0103 a lucr\u0103rii. Astfel haru<\/em> desemneaz\u0103 prim\u0103vara, vara este reprezentat\u0103 prin natsu<\/em>, toamna prin aki <\/em>\u015fi iarna prin fuyu<\/em>. Fiecare din formele sezonale are subdenumiri sau combina\u0163ii precum:<\/p>\n

\n

Haru tatsu<\/em> \u2013 \u00eenceputul prim\u0103verii<\/p>\n

Haru meku<\/em> \u2013 semnele prim\u0103verii<\/p>\n

Yuku haru <\/em>\u2013 sf\u00e2r\u015fitul prim\u0103verii<\/p>\n

Sakura<\/em> \u2013 timpul florilor de cire\u015f<\/p>\n

\n

Natsu kinu<\/em> – \u00eenceputul verii<\/p>\n

Hachisu <\/em>\u2013 mijlocul verii<\/p>\n

Natsu no hate<\/em> – sf\u00e2r\u015fitul verii<\/p>\n

Hana natchibana<\/em> – timpul \u00een care \u00eenfloresc portocalii s\u0103lbatici<\/p>\n

\n

Zuku aki <\/em>\u2013 \u00eenceputul toamnei<\/p>\n

Kure no aki<\/em> \u2013 sf\u00e2r\u015fitul toamnei<\/p>\n

Momiji katsu chiru – c\u0103derea frunzelor<\/p>\n

\n

Shimotsuki<\/em> \u2013 noiembrie<\/p>\n

Shivatsu <\/em>– decembrie<\/p>\n

Mutsuki <\/em>– ianuarie<\/p>\n

Hatsu yuki<\/em> \u2013 prima z\u0103pad\u0103<\/p>\n

\n

Haiku<\/strong><\/p>\n

\n

Haiku, sau haikai<\/em>, este in general, dar nu obligatoriu, o poezie cu form\u0103 fix\u0103 alcatuit\u0103 din trei versuri de c\u00e2te 5, 7 \u015fi respectiv 5 silabe (\u00een total 17 silabe) f\u0103r\u0103 rim\u0103 sau ritm ci numai cu alitera\u0163ii \u015fi asonante. Caracteristicile haiku-ului sunt libertatea inspira\u0163iei, concentrarea expresiei, constr\u00e2ngerea exercitat\u0103 de forma fix\u0103 \u015fi poanta final\u0103, marcat\u0103 de un umor ce nu exclude melancolia sau chiar triste\u0163ea. Mai mult dec\u00e2t inspira\u0163ie, pentru a compune un haiku, este necesar\u0103 medita\u0163ie, efort \u015fi percep\u0163ie.<\/p>\n

\n

\u00cen cartea sa \u201eHow to Write, Share, and Teach Haiku\u201d, William J. Higginson enun\u0163\u0103: \u201eScopul primar al citirii sau scrierii unui haiku este ca s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 momente din via\u0163a noastr\u0103 care ne-au marcat cu experien\u015fe sau percep\u0163ii pe care noi le oferim sau le primim cadou (de la via\u0163\u0103). La cel mai \u00eenalt nivel, acesta este marea menire a artelor \u015fi \u00een special a literaturii. Haiku, apare, \u00eentotdeauna, acolo unde sunt persoane \u00een tangen\u0163\u0103 cu lumea sensurilor lor \u015fi cu r\u0103spunsul sim\u0163\u0103mintelor lor la aceasta\u201d.<\/em><\/p>\n

\n

Mul\u0163i poe\u0163i au tratat cu mult respect fenomenul haiku, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se impune o barier\u0103 \u00eentre acesta, produc\u0103tor sau cititor. Haiku nu este totu\u015fi ceva asem\u0103n\u0103tor Luceafarului venit din alt\u0103 sfer\u0103! Este un fenomen literar normal, accesibil tuturor celor cu sim\u0163ire \u015fi aptitudini. Termenul \u201ehaiku” a fost construit din dou\u0103 caractere chineze\u015fti care \u00eenseamn\u0103 \u201eexpresie juc\u0103u\u015f\u0103”. Unele haiku-uri sunt simple ghicitori, dou\u0103 r\u00e2nduri compun\u00e2nd \u00eentrebarea, iar un r\u00e2nd r\u0103spunsul. Totodat\u0103 este o veche tradi\u0163ie ca haiku s\u0103 enun\u0163e o satir\u0103, atunci primind denumirea de senryu<\/em>.<\/p>\n

\n

\u00cen poezie, ca \u015fi \u00een via\u0163a noastr\u0103 de toate zilele, ne permitem s\u0103 ne abatem de la reguli. Nici chiar poe\u0163ii clasici nu au respectat \u00eentotdeauna formula de cinci – \u015fapte – cinci silabe. \u00cen secolul al XIX-lea un poet japonez pe nume Shiki a compus o serie de haiku-uri cu cincisprezece p\u00e2n\u0103 la dou\u0103zeci\u015ficinci de silabe.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Haibun***<\/strong><\/p>\n

\n

Interesant este faptul c\u0103 haiku se metamorfozeaz\u0103 (complementeaz\u0103) \u015fi \u00een alte forme literare, precum \u201eHAIBUN\u201d (<\/strong>\u4ff3\u6587<\/strong> – haikai scrieri), o combina\u0163ie dintre poezie (haiku) \u015fi proz\u0103. Haibunul este compus dintr-o proz\u0103 scurt\u0103 poetic\u0103, descriind de obicei imagini din c\u0103l\u0103toriile autorului. Hirocki Soto spune: \u201eHaibunul este o fil\u0103 dintr-un jurnal de c\u0103l\u0103torie\u201d. <\/em>Obligatoriu trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 in interiorul textului s\u0103u unul sau, mai rar, chiar dou\u0103 haiku-uri, si un haiku (chiar o tanka) ce inchide haibunul, av\u00e2nd un caracter concluziv, de obicei surprinz\u0103tor prin mesajul abordat de autor. Haibunul original japonez a fost creat \u00een secolul al XVII-lea de c\u0103tre c\u0103lug\u0103rul-poet japonez Matsuo Basho. Acest gen literar a penetrat \u00een Europa doar spre sf\u00e2r\u015fitul secolului XX.<\/p>\n

\n

Compozi\u0163ia haibunului, eviden\u0163iaz\u0103 deci, o proz\u0103 \u00een care nara\u0163iunea apar\u0163ine unor momente speciale din via\u0163a autorului. Aceasta ia diferite forme precum: proz\u0103 scurt\u0103, eseu, autobiografie, jurnal de c\u0103l\u0103torie, \u015f.a. Poezia care o \u00eenso\u0163este, adic\u0103 versurile haiku, poate lua dou\u0103 forme:<\/p>\n