{"id":24556,"date":"2015-07-28T14:43:22","date_gmt":"2015-07-28T14:43:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24556"},"modified":"2015-07-28T14:43:22","modified_gmt":"2015-07-28T14:43:22","slug":"al-florin-tene-contextul-istoric-determina-accidental-valoarea-artistica-sau-falsul-destin-al-operei-de-arta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/07\/28\/al-florin-tene-contextul-istoric-determina-accidental-valoarea-artistica-sau-falsul-destin-al-operei-de-arta\/","title":{"rendered":"Al Florin \u0162ENE: Contextul istoric determin\u0103 accidental valoarea artistic\u0103 sau falsul destin al operei de art\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Valorile culturale, \u00een decursul istoriei, au avut un destin aparte, ajung\u00e2nd, \u00een urma unui \u00eendelungat proces de diferen\u0163iere, la o structur\u0103 autonom\u0103 \u015fi la o destina\u0163ie proprie. Atrac\u0163ia sufletului uman pentru art\u0103 – forma cea mai cristalizat\u0103 a valorii estetice –\u00a0 a fost \u00eentotdeauna datorat \u00een parte \u015fi faptului c\u0103 ea a r\u0103mas \u015fi r\u0103m\u00e2ne, de ne\u00eenlocuit, oric\u00e2t de m\u0103re\u0163e \u015fi uluitoare uneori ar fi cuceririle spiritului \u00een alte direc\u0163ii. \u00cens\u0103, au fost accidente istorice care au influen\u0163at \u00een negativ operele de art\u0103. \u00cen acest context, una dintre tr\u0103s\u0103turile specifice umanit\u0103\u0163ii o constituie aceea de a atribui tuturor lucr\u0103rilor – at\u00eet naturale c\u00e2t \u015fi celor construite \u015fi creeate- un sens, de avea fa\u0163\u0103 de ele o atitudine, \u00een concluzie, de a nu r\u0103m\u00e2ne neutr\u0103 din punct de vedere axiologic.<\/p>\n

\n

S-a discutat, dea-lungul istoriei, nu de pu\u0163ine ori, despre caracterul ve\u015fnic al frumuse\u0163ii, despre perenitatea capodoperelor, subliniindu-se mai ales, de unii exege\u0163i, faptul c\u0103 durabilitatea se constituie istorice\u015fte \u015fi are ea \u00eens\u0103\u015fi o evolu\u0163ie. De aici decurge c\u0103 a statuia existen\u0163a unor valori estetice fixe, imuabile este la fel de gre\u015fit ca \u015fi a le subordona mecanic momentului, cum s-a procedat \u00een perioada realismului socialist de la noi \u015fi a le judeca doar prin prisma ideologiei \u015fi a m\u0103surii \u00een care exprim\u0103 evenimentele sau ambian\u0163a concret\u0103 \u00een care s-a n\u0103scut. Filosoful grec Constantin\u00a0 Tsatsos spunea c\u0103 este bine ca scriitorul s\u0103 exprime epoca sa, dar vai de acela care exprim\u0103 numai epoca lui. Una este s\u0103 exprimi epoca, \u015fi alta s\u0103 exprimi moda epocii \u00een care te exprimi \u015fi tr\u0103ie\u015fti. De fapt, intervine aici o complex\u0103 interrela\u0163ie \u00eentre concret-istoric \u015fi general uman astfel \u00eenc\u00e2t un Eminescu, Br\u00e2ncu\u015fi sau Enescu sunt mari tocmai c\u0103, exprim\u00e2ndu-se pe sine, \u00ee\u015fi exprim\u0103 epoca \u015fi p\u0103trund \u00een acela\u015fi timp \u00een esen\u0163a uman\u0103. Universalitatea nu \u00eenseamn\u0103 desprindere de solul na\u0163ional \u015fi social-istoric \u00een care opera s-a n\u0103scut \u015fi tr\u0103ie\u015fte ca atare. Dar ce ne facem cu scriitori care au exprimat numai epoca \u015fi ideologia politic\u0103 a momentului? Cum sunt: A. Toma, Sorin Toma, Em. Valerian Galan cu al s\u0103u roman \u201eB\u0103r\u0103gan\u201c, reportajele lui Toma George Maiorescu (C\u0103l\u0103torie prin vreme, Zeii descul\u0163i, etc.), prozele lui George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103 (C\u0103l\u0103toria, \u00cent\u00e2mpl\u0103ri din noaptea soarelui de lapte), Mihai Beniuc cu romanul \u201ePe muchie de cu\u0163it\u201d \u015fi poeziile sale patriotarde, Viorel Cacoveanu (Fata care spune da!, Mor\u0163ii nu mint niciodat\u0103), Dan De\u015fliu (Laz\u0103r de la Rusca, 1949, Minerii din Maramure\u015f, 1951, C\u00e2ntec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absen\u0163ii, Fe\u0163ele t\u0103cerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om \u00een Agora, Gustul s\u00eemburelui), Nicolae Breban, D.R. Popescu (Zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, Vara oltenilor, Somnul P\u0103m\u00e2ntului), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae T\u0103utu, Zaharia Stancu etc. Lista este lung\u0103, dar, m\u0103 opresc cu exemplele. \u00cen acest context, criticii, foiletoni\u015ftii, cronicarii de carte, dar \u015fi de arte plastic \u015fi-au irosit timpul abord\u00e2nd astfel de c\u0103r\u0163i, promov\u00e2ndu-le la \u00eendemnul \u201esarcinilor de partid\u201d\u201c.<\/p>\n

\n

Prin acest fenomen au trecut, nu numai scriitori de la noi, dar \u015fi din alte \u0163\u0103ri europene. \u00cen Fran\u0163a, Sebastien-Roch Nicolas de Chamfort, scriitor din perioada Revolu\u0163iei franceze, i-a fost sus\u0163in\u0103tor, dar, care a criticat \u015fi moravurile \u015fi excesele Revolu\u0163iei, fapt ce nu s-a \u00eent\u00e2mplat la noi \u00een perioada realismului socialist. \u00cen Germania nazist\u0103 Erich Kastner \u00een romanul s\u0103u \u201eFabian\u201d (1931) critic\u0103 morala burghez\u0103, militarismul \u015fi fascismul. A fost arestat de multe ori de Gestapou, dar a continuat s\u0103 acuze regimul lui Hitler. La noi, scriitorii, arti\u015ftii plastici, au pactizat cu regimul criminal comunist, ridic\u00e2nd \u00een sl\u0103vi, \u00een operele lor \u015fi practic\u00e2nd cultul personalit\u0103\u0163ii, pe Stalin, Ana Poker, Dej, Ceau\u015fescu \u015fi consoarta sa. Unii din ace\u015ftia, lucr\u00e2nd \u00een edituri, redac\u0163ii, au f\u0103cut jocul propagandei regimului comunist. Astfel, se fac vinova\u0163i de genocid intelectual.<\/p>\n

\n

\u00cen perioada interbelic\u0103 scriitori francezi, italieni, germane \u015fi spanioli au cochetat cu regimurile nazist \u015fi comunist din URSS. George Orwell, pe numele lui adev\u0103rat, Eric Arthur Blair, nuvelist talentat, \u00een 1937, pentru a lupta \u00eempotriva elitismului \u015fi a tiraniei c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Spania unde se al\u0103tur\u0103 grupului ce lupt\u0103 \u00eempotriva Generalului Francisco Franco. El intr\u0103 \u00een POUM (Partidul Muncitorilor de Unitate Marxist\u0103) un partid socialist fondat pe ideile lui Tro\u0163ki care se axa pe r\u0103scoala clasei mijlocii \u015fi se situa \u00eempotriva Partidului Comunist Spaniol, care credea \u00een colaborarea cu clasa mijlocie. Experien\u0163ele sale din timpul r\u0103zboiului \u015fi faptul c\u0103 fusese \u00eempu\u015fcat \u00een g\u00e2t \u015fi \u00een m\u00e2n\u0103 \u00eei \u00eent\u0103resc ura pentru totalitarism, inclusiv pentru stalinism. Cu toate c\u0103 fusese r\u0103nit foarte grav (o perioad\u0103 \u00eei este imposibil s\u0103 vorbeasc\u0103) reu\u015fe\u015fte s\u0103 scape cu Eileen din Spania \u00eenainte s\u0103 fie pronun\u0163at\u0103 condamnarea pentru tr\u0103dare. \u015ei \u00een Fran\u0163a, scriitorii au vibrat la evenimentele politice \u015fi\u00a0 sociale, particip\u00e2nd activ la ele, sau scriind despre ele \u00een operele lor.<\/p>\n

\n

Literatura europeana dintre cele doua razboaie, mai ales cea din deceniul al doilea, care nu se intoarce pur si simplu la izvoarele clasicismului si ale traditiei, ca cea din Franta, reprezentat\u0103 de exemplu de Anatole Franc\u00e9 care moare in 1924 la varsta de 80 de ani, trei ani dupa ce a primit premiul Nobel, se caracterizeaza asa cum am vazut prin \u00eencercarea de a evada sub orice form\u0103. Gustul pentru introspectie la baza caruia reg\u0103sim moda filosofiei freudiste si influen\u0163ele bergsoniene, se trage din aceasta tendinta generala de privilegiere a individului si a cunoa\u015fterii acestuia fa\u0163a de o lume care \u00eel striveste si \u00een care el nu se mai recunoa\u015fte. De aceste idei sunt legate \u00een mod direct opera lui Andr\u00e9 Gide, cea a lui Fran\u00e7ois Mauriac al carui roman Th\u00e9rese Desqueyroux, publicat in 1924 este departe de a fi o simpla analiza critica a societatii bordeleze, cea a lui Marcel Proust mai ales al carui roman de excep\u0163ie In cautarea timpului pierdut, \u00eenceput in 1913, incununat in 1919 cu premiul Goncourt, se termina cu ultimul volum Timpul regasit aparut postum in 1927. \u00cen aceeasi categorie pot fi introdu\u015fi scriitori ca irlandezul James Joyce, romanciera britanic\u0103 Virginia Woolf, germanul Thomas Mann dup\u0103 desprinderea sa de na\u0163ionalism si \u00eemp\u0103carea cu fratele sau Erich, romancier si el, austriacul Robert von Musil al carui Om fara calit\u0103\u0163i publicat par\u0163ial \u00een 1930 si 1933 (Conta\u00adminarea nu va aparea decat in 1934 dupa moartea sa) scoate \u00een eviden\u0163a, dincolo de evocarea plina de dezamagire a societatii austro-ungare de la \u00eenceputul secolului, o profund\u0103 luciditate intelectual\u0103.<\/p>\n

\n

Aceasta pasiune pentru introspectie nu impiedica marile nume ale literaturii si ale artei s\u0103 se intereseze de epoca lor si s\u0103 participe la dezbaterea daca nu chiar si la lupta politic\u0103. A\u015fa se \u00eentampl\u0103 cu Andr\u00e9 Gide al carui individualism dezinvolt se estompeaz\u0103 temporar \u00een fa\u0163a ader\u0103rii chiar dac\u0103 p\u00e2na la urma doar sentimental\u0103, la cauze care se bazeaz\u0103 pe solidaritatea dintre oameni: anticolonialismul ilustrat \u00een \u201eC\u0103latorie \u00een Congo\u201d carte publicat\u0103 in 1927 \u00een urma unei vizite in aceasta colonie francez\u0103, apoi comunismul la care renun\u0163\u0103 repede dupa ce autorul intoarcerii din URSS a v\u0103zut cu ochii s\u0103i pr\u0103pastia dintre realitatea stalinist\u0103 si speran\u0163ele trezite de \u201elumina str\u0103lucitoare” venit\u0103 din est. Aceea\u015fi reac\u0163ie \u015fi la Romain Rolland, cu toate ca acest anticonformist nu a a\u015fteptat anii dou\u0103zeci pentru a-\u015fi face cunoscute pledoariile patetice \u00een favoarea pacii, a drept\u0103\u0163ii \u015fi fraternit\u0103\u0163ii umane (publicarea \u00een 1915 a c\u0103r\u0163ii Deasupra \u00eenv\u0103lma\u015felii provocase \u00een Fran\u0163a un uria\u015f val de proteste na\u0163ionaliste). Autorul lui Jean-Christophe nu salut\u0103 cu mai pu\u0163in entuziasm inceputurile revolu\u0163iei ruse apoi, dup\u0103 ce aceasta se angajeaz\u0103 pe calea sangeroas\u0103 a \u201eglacia\u0163iunii” birocratice, \u00een\u0163elepciunea lui Gandhi. incercarea sa de a realiza o sinteza \u00eentre tat\u0103l revolu\u0163iei bol\u015fevice \u015fi apostolul nonviolen\u0163ei, l-a adus \u00eentr-un impas care \u00eensa nu \u015ftirbe\u015fte cu nimic caracterul emblematic al c\u0103utarilor \u00eentreprinse \u015fi care coincid cu aspira\u0163iile pacifiste \u015fi egalitariste ale multor oameni din genera\u0163ia sa.<\/p>\n

\n

\u00cen anii 1930, extinderea crizei \u00een \u00eentreaga Europ\u0103, av\u00e2ntul regimurilor totalitare \u015fi confruntarea dintre marile ideologii ale momentului – democra\u0163ie liberal\u0103, socialism reformist, comunism, fascism – zdruncin\u0103 via\u0163a cultural\u0103 a b\u0103tr\u00e2nului continent \u015fi determin\u0103 tot mai mul\u0163i intelectuali s\u0103 se angajeze \u00een b\u0103t\u0103lie. \u00cen momentul \u00een care, \u00een Fran\u0163a, extrema dreapt\u0103 coalizat\u0103 se preg\u0103te\u015fte s\u0103 ia cu asalt Republica, \u00een Spania, r\u0103zboiul civil face ravagii, Hitler atrage Europa \u00eentr-o serie de ac\u0163iuni de for\u0163\u0103 care vor declan\u015fa al doilea r\u0103zboi mondial, iar Stalin \u00ee\u015fi supune \u0163ara unui regim de teroare organizat\u0103, pu\u0163ini sunt scriitorii \u015fi arti\u015ftii care \u201edeasupra \u00eenv\u0103lm\u0103\u015felii” mai pot \u00eenc\u0103 s\u0103-\u015fi caute r\u0103d\u0103cinile \u00eentr-un umanism fratern care s\u0103 treac\u0103 dincolo de frontierele statale \u015fi de opozi\u0163iile politice a\u015fa cum au f\u0103cut-o Jules Romains \u00een \u201eOameni de bun\u0103-voin\u0163\u0103\u201d sau Roger Martin du Gard \u00een \u201eFamilia Thibault\u201d. Dificult\u0103\u0163ile momentului ca \u015fi acel air du temps<\/em> \u00eei \u00eempinge pe creatori spre angajarea politic\u0103, pe unii \u00een domeniul exclusiv al culturii, pe al\u0163ii \u00een cel al ac\u0163iunii militante.<\/p>\n

\n

Astfel, \u00een Fran\u0163a, dup\u0103 6 februarie 1934, scriitori, arti\u015fti, savan\u0163i apar\u0163in\u00e2nd diferitelor grup\u0103ri de st\u00e2nga pun bazele Comitetului de vigilent\u0103 al intelectualilor antifasci\u015fti care a jucat un rol considerabil \u00een crearea \u201eFrontului Popular”. \u00cen 1935, \u00een timpul r\u0103zboiului din Etiopia, scriitori \u015fi ziari\u015fti de dreapta semneaz\u0103 un \u201emanifest pentru ap\u0103rarea civiliza\u0163iei cre\u015ftine” \u015fi se declara \u00eempotriva sanc\u0163iunilor \u00eempotriva Italiei. Dar r\u0103zboiul din Spania din 1936-1938 este cel care mobilizeaz\u0103 cei mai mul\u0163i intelectuali \u015fi arti\u015fti, unii dintre ei \u00een calitate de combatan\u0163i – Andr\u00e9 Malraux angajat \u00een \u201eBrig\u0103zile interna\u0163ionale” -, al\u0163ii ca martori prezen\u0163i la fa\u0163a locului (Georges Bernanos, la \u00eenceput de partea na\u0163ionali\u015ftilor apoi \u00eempotriva acestora denun\u0163\u00e2ndu-le crimele \u00een \u201eMarile cimitire sub lumina lunii\u201d, americanul Ernest Hemingway, corespondent de r\u0103zboi \u015fi autor al romanului-m\u0103rturie \u00a0\u201ePentru cine bat clopotele?\u201d, publicat \u00een 1940 \u015fi care v\u0103 cunoa\u015fte un succes mondial, Robert Brasillach de partea franchi\u015ftilor) sau pur \u015fi simplu prin operele lor cum sunt \u201eGuernica\u201d lui Picasso, Prevestirile r\u0103zboiului civil de Salvador Dali, afi\u015fele care cereau ajutor pentru Spania republican\u0103 ale lui Juan Miro etc.<\/p>\n

\n

Atrac\u0163ia exercitat\u0103 de regimurile totalitare asupra unei p\u0103r\u0163i a intelectualit\u0103\u0163ii europene din anii treizeci este unul dintre aspectele majore ale acestei perioade. \u00cen ceea ce prive\u015fte comunismul, am v\u0103zut c\u0103 puterea de atrac\u0163ie a Revolu\u0163iei din Octombrie a fost considerabil\u0103 dep\u0103\u015find cu mult cercul restr\u00e2ns al membrilor P. C. \u015fi exercit\u00e2ndu-\u015fi influen\u0163a asupra unui num\u0103r mare de \u201etovar\u0103\u015fi de drum” c\u0103rora le va trebui uneori mult timp pentru a se rupe de \u201erealitatea socialist\u0103”. Pactul germano-sovietic din 1939 va \u00eendep\u0103rta mul\u0163i militan\u0163i \u015fi simpatizan\u0163i ai partidelor comuniste, dar odat\u0103 cu crearea unei Europe hitleriste, ace\u015ftia vor avea ocazia s\u0103 se reabiliteze \u00een cadrul Rezisten\u0163ei \u015fi s\u0103-\u015fi atrag\u0103 o nou\u0103 genera\u0163ie de prozeli\u0163i.<\/p>\n

\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte fascismul \u015fi nazismul, fascina\u0163ia a fost la fel de puternic\u0103, cu acelea\u015fi adeziuni ideologice \u015fi angajamente variind \u00een func\u0163ie de grupurile \u015fi de indivizii lua\u0163i \u00een discu\u0163ie. \u00cen Fran\u0163a, intelectualii cu adev\u0103rat \u201efasci\u015fti” nu formeaz\u0103 dec\u00e2t un grup restr\u00e2ns din care se desprind c\u00e2teva personalit\u0103\u0163i str\u0103lucite ca Drieu La Rochelle \u015fi Brasillach. Dar al\u0103turi de fasci\u015fti declara\u0163i exista \u015fi o nebuloas\u0103 de intelectuali influen\u0163a\u0163i de fascism, unii sus\u0163in\u0103tori ai unui nihilism violent antisemit ca C\u00e9line, al\u0163ii sus\u0163in\u00e2nd pur \u015fi simplu o apropiere de dictaturi dintr-o pasiune pentru ordine \u015fi pentru anticomunism (acesta este cazul majorit\u0103\u0163ii reprezentan\u0163ilor intelectualit\u0103\u0163ii tradi\u0163ionale), \u00een sf\u00e2r\u015fit al\u0163ii dornici s\u0103 introduc\u0103 \u00een Hexagon unele elemente de inspira\u0163ie fascist\u0103 (corporatismul pentru extrema dreapt\u0103, clericala, un executiv forte \u015fi un patriotism trufa\u015f pentru majoritatea membrilor din Ligi etc.).<\/p>\n

\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00een jurul acestui nucleu \u00eenchegat pentru care Italia \u015fi Germania constituie p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 un model, exista o \u00eentreag\u0103 gam\u0103 de atitudini individuale, ale unor grupuri sau reviste care, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi exprime explicit dorin\u0163a de a \u00eenlocui Republica parlamentar\u0103 cu un regim dictatorial, \u00ee\u015fi afirm\u0103 ostilitatea fa\u0163\u0103 de aceasta \u015fi vizeaz\u0103 o revolu\u0163ie spiritual\u0103 care i-ar reda na\u0163iunii franceze vitalitatea \u015fi ar fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 se opun\u0103 celor doi Leviatani materiali\u015fti care amenin\u0163a Europa: comunismul rusesc \u015fi hipercapitalismul \u201eMade \u00een USA”. Reviste cum sunt \u201eCombat\u201d sau \u201eL’ordre nouveau2 (\u201eLupta\u201d \u015fi \u201eNoua Ordine\u201d) la care colaboreaz\u0103 numero\u015fi intelectuali de dreapta (J.P. Maxence, Jean de Fabregues, Thierry Maulnier etc.) \u015fi \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi \u00eentr-o alt\u0103 perspectiv\u0103 Esprit (Spiritul) a lui Emmanuel Mounier, \u00ee\u015fi au r\u0103d\u0103cinile \u00een acea c\u0103utare a unei \u201ea treia c\u0103i” ce caracterizeaz\u0103 spiritul \u201enonconformi\u015ftilor din anii treizeci”.<\/p>\n

\n

Evident, ca \u015fi fascismul \u00eensu\u015fi, admira\u0163ia mai mult sau mai pu\u0163in discret\u0103 pentru regimurile autoritare \u015fi totalitare de dreapt\u0103 nu se limiteaz\u0103 doar la Fran\u0163a, chiar dac\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 atrac\u0163ia exercitat\u0103 de dictatura neagr\u0103 \u015fi de cea brun\u0103 a fost cea mai puternic\u0103. \u00cen Anglia de exemplu, regimul lui Mussolini a avut \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput \u00een lumea intelectual\u0103 lingu\u015fitori zelo\u015fi, iar regimul F\u00fchrerului \u015fi-a avut \u015fi el adep\u0163ii s\u0103i. Dac\u0103 pentru T.S. Eliot, Wyndham Lewis, Roy Campbell \u015fi W.B. Yeats \u201eiluzia fascismului” s-a risipit \u00een ajunul r\u0103zboiului, aceasta l-a determinat pe poetul Ezra Pound s\u0103 aleag\u0103 exilul \u00een Italia unde va conduce \u00een timpul r\u0103zboiului emisiuni ale posturilor de radio fasciste. \u00cen 1945 el va fi arestat de alia\u0163i \u015fi va sf\u00e2r\u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 prin a \u00eennebuni.<\/p>\n

\n

Nici criticii literari, esei\u015ftii, foiletoni\u015ftii au c\u0103zut \u00een capcana ideologic\u0103 comunist\u0103. \u00cen Ungaria, Gyorgy Lukacs, critic literar, estetician \u015fi filosof ungar, a fost reprezentantul de seam\u0103 al esteticii marxiste din secolul XX. El a fundamentat un sistem de estetic\u0103 autonom\u0103 \u00eentemeiat pe principiile materialismului dialectic \u015fi istoric. A\u015fa cum a f\u0103cut-o la noi Ovidiu S. Crohm\u0103lniceanu prin cursul de \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne\u201d (1963), \u201eLiteratura rom\u00e2n\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale\u201d (1967-1975), \u201ePentru realismul socialist\u201d (1960), \u015fi \u00een numeroasele articole publicate \u00een presa literar\u0103 condus\u0103 de scriitorii colabora\u0163ioni\u015fti care promovau ideologia PCR-ului, Gabriel Dimisianu (\u201eProzatori de azi\u201d-1970, \u201eValori actuale\u201d-1974), D. Micu (\u201eRomanul rom\u00e2nesc contemporan\u201d, \u201eRealiz\u0103ri, experien\u0163e, direc\u0163ii de dezvoltare\u201d, \u201eLiteratura rom\u00e2n\u0103 de azi\u201d-1965), N. Manolescu (\u201eLiteratura rom\u00e2n\u0103 de azi\u201d-1944-1964, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1965) \u015fi multe alte articole, cronici \u00een care a promovat volume de versuri \u015fi proz\u0103, scrise \u00een spiritul realismului socialist.<\/p>\n

\n

\u00cen prezent, pu\u015fc\u0103ria\u015fii, de dup\u0103 gratii, devin scriitori, pe motivul sc\u0103derii pedeapsei, dup\u0103 ce au f\u0103cut afaceri cu statul, fur\u00e2nd din averea tuturor. Oare aceste c\u0103r\u0163i vor oglindii realitatea de azi, sau fac acela\u015fi r\u0103u pe care l-au f\u0103cut c\u0103r\u0163ile scrise \u00een secolul trecut \u00een spiritual realismului socialist, slujind regimul criminal?<\/p>\n

\n

Dup\u0103 aceste sumare exemple, pot scrie c\u0103 opera de art\u0103 este un semn caracteristic pentru un anumit mechanism de g\u00e2ndire, al unor anumite grupuri \u015fi perioade istorice al\u0103turi de toate celelalte produse ale culturii \u015fi trebuie judecat\u0103 ca atare.<\/p>\n

\n

Nu au sc\u0103pat de colaborarea cu regimul comunist nici arti\u015ftii plastici. Ace\u015ftia au promovat \u00een unele lucr\u0103ri plastice realismul socialist, cum sunt: Florian Laz\u0103r Alexie, ceramist, Corneliu Baba, Marcel Chirnoag\u0103, Paul Erdos, Liviu Florean, Lidia Mih\u0103escu, Eugen Popa, Paul Sima etc.<\/p>\n

\n

…\u015ei mai este un r\u0103u f\u0103cut. Cele dou\u0103 Istorii ale literaturii, semnate de doi critici care au inclus \u00een coper\u0163ile acestora mastodon\u0163ii promova\u0163i de regimul comunist, cei care au scris \u00een spiritual realismului socialist. Astfel, urma\u015fii no\u015ftri sunt educa\u0163i \u00een spiritul acesta. Aceste \u201eIstorii\u201d sunt un pericol educa\u0163ional \u015fi social. Operele, ca tendin\u0163e pot fi totu\u015fi surprinse c\u00e2teva dintre tr\u0103s\u0103turile pe care le dob\u00e2ndesc valorile estetice \u00een present, tr\u0103s\u0103turi pe care, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un istoric le va putea reconstitui mult mai bine \u00een viitor.<\/p>\n

\n

Opera de art\u0103 este – cum scria Tudor Vianu – limitat simbolic\u0103 \u015fi \u00een acest sens nu se poate vorbi niciodat\u0103 de o semnifica\u0163ie unic\u0103, ci dimpotriv\u0103 de o mare varietate de interpret\u0103ri \u015fi \u00een\u0163elesuri \u00een func\u0163ie de individ, grup social sau epoc\u0103 istoric\u0103. Coexisten\u0163a \u00een timp a unor opera dintre cele mai diferite, provenind din epoci istorice diferite, face c\u0103 tabloul s\u0103 apar\u0103 \u015fi mai complex, astfel \u00eenc\u00e2t marele num\u0103r de unicate artistice s\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze \u00een mod caleidoscopic celui care se apropie de ele.<\/p>\n

\n

Fiecare epoc\u0103 aduce cu sine o problematic uman\u0103 proprie \u015fi \u00een condi\u0163iile contemporane apar premisele dispari\u0163iei \u00eenstr\u0103in\u0103rii \u015fi a efectelor dezumanizante ale unei lumi dominat\u0103 de obiecte care ajung s\u0103-\u015fi subordoneze individual. Caracterul formative al operei const\u0103 \u00een faptul c\u0103 ea este un factor esen\u0163ial de cunoa\u015ftere \u015fi \u00eenr\u00e2urire a g\u00e2ndirii \u015fi sensibilit\u0103\u0163ii umane av\u00e2nd un rol specific \u00een \u00eenf\u0103ptuirea progresului social. Integrarea valorii estetice \u00een istorie va fi cu at\u00e2t mai direct \u015fi mai efectiv\u0103 cu c\u00e2t ea va r\u0103spunde democra\u0163iei \u015fi a nevoilor sociale \u00een continu\u0103 transformare.<\/p>\n

 <\/p>\n

Al Florin \u0162ENE<\/strong><\/p>\n

Cluj-Napoca<\/strong><\/p>\n

25 iulie 2015<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valorile culturale, \u00een decursul istoriei, au avut un destin aparte, ajung\u00e2nd, \u00een urma unui \u00eendelungat proces de diferen\u0163iere, la o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24556","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24556","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24556"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24556\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24559,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24556\/revisions\/24559"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24556"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24556"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24556"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}