{"id":24602,"date":"2015-07-31T10:58:32","date_gmt":"2015-07-31T10:58:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24602"},"modified":"2015-07-31T10:58:32","modified_gmt":"2015-07-31T10:58:32","slug":"maria-cantuniari-psihologia-si-pedagogia-poporului-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/07\/31\/maria-cantuniari-psihologia-si-pedagogia-poporului-roman\/","title":{"rendered":"Maria CANTUNIARI: Psihologia \u0219i pedagogia poporului rom\u00e2n"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Carte eveniment a istoriei psihologiei, a pedagogiei \u0219i a literaturii rom\u00e2ne<\/p>\n

Apar la intervale mari de timp \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 autori \u015fi c\u0103r\u0163i care devin cu trecerea timpului borne kilometrice \u00een istoria poporului rom\u00e2n. A\u015fa a fost \u00een istoria culturii rom\u00e2ne\u015fti din ultimele dou\u0103 veacuri apari\u0163ia marilor scriitori Vasile Alecsandri, Mihail Kog\u0103lniceanu, apoi apari\u0163ia \u00een cea de a doua jum\u0103tate a secolului al\u00a0 XIX-lea a grupului de scriitori Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, I L Caragiale, f\u0103r\u0103 de care nu ar fi fost posibil\u0103 apari\u0163ia peste aproape o jum\u0103tate de veac a marilor scriitori din perioada interbelic\u0103, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Bacovia, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu.<\/p>\n

S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 ace\u015fti scriitori nu ar fi ap\u0103rut \u015fi nu ar fi existat \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. \u00cen acest caz cu siguran\u0163\u0103 istoria poporului rom\u00e2n \u015fi a culturii rom\u00e2ne ar fi fost mult mai s\u0103rac\u0103, noi, rom\u00e2nii, am fi fost mult mai s\u0103raci suflete\u015fte, iar Rom\u00e2nia ar fi v\u0103zut\u0103 ast\u0103zi ca o \u0163ar\u0103 de m\u00e2na a treia.<\/p>\n

S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 nu ar fi existat nici Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, nici George Enescu, nici Mircea Eliade, nici Eugen Ionescu, nici Emil Cioran\u2026Imaginea Rom\u00e2niei ar fi fost \u015fi mai dezastruoas\u0103. S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 \u00een Filozofie \u015fi \u00een Psihologie nu ar fi existat Vasile Conta, Dimitrie Dr\u0103ghicescu \u015fi cartea sa \u201eDin\u00a0 psihologia poporului rom\u00e2n\u201d, c\u0103 nu ar fi existat nici Constantin R\u0103dulescu Motru, cu Teoria sa despre Energetismul rom\u00e2nesc.. \u00cen cazul acesta chiar am fi fost un popor s\u0103rac spiritualice\u015fte, un popor mediocru\u2026UN POPOR CARE NU S-AR FI CUNOSCUT PE SINE DELOC.<\/p>\n

S\u0103 mai not\u0103m \u00een domeniul Istoriei aceste mari Personalit\u0103\u0163i Nicolae Densu\u015fanu, (\u015fi cartea sa celebr\u0103, \u201eDacia preistoric\u0103\u201d, at\u00e2t de criticat\u0103, aproape hulit\u0103 \u00een epoc\u0103, dar foarte citat\u0103 \u015fi pre\u0163uit\u0103 ast\u0103zi. Carte care a generat \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, \u00een g\u00e2ndirea istoric\u0103 \u015fi \u00een istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 foarte importantul curent care este dacismul, \u015fi care a dat\u00a0 o nou\u0103 coloratur\u0103 \u015fi direc\u0163ie g\u00e2ndirii social-istorice rom\u00e2ne\u015fti) Nicolae Iorga \u015fi Vasile P\u00e2rvan, \u015fi cartea sa foarte important\u0103 \u201eGetica\u201d.<\/p>\n

To\u0163i ace\u015fti mari oameni de cultur\u0103 sunt, cum spuneam, borne kilometrice care m\u0103soar\u0103\u00a0 at\u00e2t dezvoltarea \u015fi evolu\u0163ia culturii rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2t \u015fi profunzimea, bog\u0103\u0163ia \u015fi puterea de regenerare a culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

Aceste g\u00e2nduri ne-au fost inspirate de lectura c\u0103r\u0163ii scriitorului \u015fi profesorului de Psihologie \u015fi Pedagogie \u015etefan Dumitrescu \u201ePSIHOLOGIA \u015eI PEDAGOGIA POPORULUI ROM\u00c2N\u201d. Pentru c\u0103 \u015etefan Dumitrescu este scriitor cartea aceasta are, ca s\u0103 spunem a\u015fa, o coloratur\u0103, o dimensiune literar\u0103, put\u00e2nd fi\u00a0 privit\u0103 \u015fi lecturat\u0103 ca un Eseu \u015ftiin\u0163ific de mare \u00eentindere, cu virtu\u0163i literare, \u015fi care reu\u015fe\u015fte s\u0103 acopere \u00eentregul s\u0103u Obiect de studiu \u015fi cercetare (Psihologia \u015fi pedagogia poporului daco-rom\u00e2n). Lectura acestei c\u0103r\u0163i, tocmai pentru c\u0103 este scris\u0103 de unul dintre cei mai mari scriitori rom\u00e2ni \u015fi europeni apar\u0163ine deopotriv\u0103 domeniului \u015etiin\u0163elor sociale dar \u015fi literaturii rom\u00e2ne, eseisticii. Prin cele cinci romane de mari dimensiuni, publicate p\u00e2n\u0103 acum, \u015etefan Dumitrescu este unul din marii scriitori ai lumii st\u00e2nd cu cinste al\u0103turi de scriitori ca Thomas Mann, Gabriel Garcia Marquez, Mario Vargas Llossa. Degeaba mor de invidie Gabriel Liiceanu, Andrei Ple\u015fu, Mircea C\u0103rt\u0103rescu sau Nicolae Manolescu, \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, Adev\u0103rul acesta a ie\u015fit deja ca undelemnul la suprafa\u0163\u0103. Iar \u00een anii care vin tot mai mul\u0163i oameni de cultur\u0103, tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate se vor convinge de acest adev\u0103r, \u015fi anume c\u0103 \u015etefan Dumitrescu este unul dintre scriitorii foarte importan\u0163i ai lumii. Dup\u0103 a doua lectur\u0103 a c\u0103r\u0163ii, \u201ePsihologia \u015fi Pedagogia poporului rom\u00e2n\u201d mi-am dat seama, a\u015fa cum spuneam, c\u0103 aceast\u0103 carte, prin\u00a0 ideile plastice exprimate, prin cursivitatea muzical\u0103 a textului, apar\u0163ine at\u00e2t Psihologiei \u015fi Pedagogiei c\u00e2t \u015fi Literaturii rom\u00e2ne. Cartea se cite\u015fte cu mare pl\u0103cere, foarte u\u015for, \u015fi la a doua \u015fi la a treia lectur\u0103, de\u015fi este o crate dens\u0103, o cartea grea de sensuri, de idei, o carte revelatoare. \u015ei o carte revolu\u0163ionar\u0103 pentru c\u0103 deschide noi orizonturi \u00een cunoa\u015fterea popoarelor ca fenomene social-istorice, \u00een cunoa\u015fterea dezvolt\u0103rii \u0219i evolu\u0163iei fenomenului uman, \u00een particular \u00een cunoa\u015fterea profunzimilor psihologie poporului rom\u00e2n, a universului s\u0103u spiritual. Cu siguran\u0163\u0103 va fi beste-sellerul anului, sau al deceniului.<\/p>\n

Credem c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163a motiva\u0163iei, g\u00e2ndul de la care a plecat na\u015fterea acestei c\u0103r\u0163i este dragostea imens\u0103, profund\u0103 a scriitorului fa\u0163\u0103 de poporul daco-rom\u00e2n, ca \u015fi durerea c\u0103 poporul rom\u00e2n se zbate de secole \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie de popor jefuit, umilit, neputincios, de popor Victim\u0103 al Istoriei, care se\u00a0 scufund\u0103 \u00een propria sa suferin\u0163\u0103 \u015fi criz\u0103 general\u0103. C\u0103ci criza pe care o traverseaz\u0103 acum poporul rom\u00e2n (de fapt \u00een criza aceasta se g\u0103se\u015fte de la cel de al doilea R\u0103zboi mondial \u00eencoace) nu este numai una economic\u0103, financiar\u0103, sau moral\u0103, este o criz\u0103 social\u0103, psihologic\u0103, o criz\u0103 educa\u0163ional\u0103, o criz\u0103 de identitate, o criz\u0103 spiritual\u0103, o criz\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (biologic\u0103), o criz\u0103 a mediului, etc, altfel spus o criz\u0103 total\u0103. \u015ei ce este foarte periculos este faptul c\u0103 e o criz\u0103 profund\u0103, permanentizat\u0103.<\/p>\n

\u015etefan Dumitrescu nu crede \u00een apari\u0163ia poporului \u015fi a limbii rom\u00e2ne. Poporul rom\u00e2n \u015fi limba rom\u00e2n\u0103, spune d\u00e2nsul, sunt poporul dac \u015fi limba poporului dac v\u0103zute \u00een continuitatea \u015fi evolu\u0163ia lor milenar\u0103 prin timp. Setea de cunoa\u015ftere, tendin\u0163a con\u015ftient\u0103 \u015fi subcon\u015ftient\u0103 de a p\u0103trunde c\u00e2t mai ad\u00e2nc \u00een cunoa\u015fterea Fenomenului daco-rom\u00e2nesc, \u00een cunoa\u015fterea tainelor celor mai profunde ale acestui popor, cel mai b\u0103tr\u00e2n popor european, aflat aici de la \u00eenceputul lumii, au fost al\u0163i factori care l-au determinat pe autor s\u0103 se apuce s\u0103 scrie o asemenea lucrarea vast\u0103, profund\u0103 \u015fi cuprinz\u0103toare, care cere efortul unei vie\u0163i \u00eentregi.<\/p>\n

Numai lectura c\u0103r\u0163ilor de Psihologie, Pedagogie \u015fi Istorie ap\u0103rute \u00een secolele al XIX-lea \u015fi al XX-lea, care au \u00eencercat s\u0103 cerceteze, s\u0103 aprofundeze firea, psihologia\u00a0 rom\u00e2neasc\u0103, pe care le-a studiat \u015etefan Dumitrescu, \u015fi care sunt foarte multe, trebuie s\u0103-i fi luat ani de zile. Lectorul c\u0103r\u0163ii este de asemenea impresionat de organizarea materialului studiat \u015fi comentat, de capacitatea de sintez\u0103 a autorului. De\u015fi s-a aplecat asupra unui mare num\u0103r autori \u0219i de c\u0103r\u0163i, care au \u00eencercat s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een paradoxala, tragica \u015fi profunda psihologie rom\u00e2neasc\u0103, este de apreciat talentul scriitorului de a selecta cele mai veridice \u015fi profunde idei care au fost exprimate p\u00e2n\u0103 acum despre firea, despre sufletul nostru al rom\u00e2nilor. De a le face s\u0103 fie gr\u0103itoare \u015fi de a le pune \u00een lumin\u0103, c\u00e2nd le\u00a0 vedem altfel, ast\u0103zi, dup\u0103 at\u00e2ta timp. Marele merit al profesorului \u015fi al scriitorului \u015etefan Dumitrescu este acela c\u0103 studiind \u015fi analiz\u00e2nd un material vast, reflexie a spiritului rom\u00e2nesc asupra lui \u00eensu\u015fi, ra\u0163ionamente \u015fi medita\u0163ii ale\u00a0 unora dintre cele mai mari min\u0163i pe care le-a dat acest popor asupra psihologiei \u015fi filozofiei daco-rom\u00e2nilor, \u015etefan Dumitrescu duce mai departe, \u00een profunzime \u015fi pe paliere, tot mai \u00eenalte cunoa\u015fterea universului interior al poporului rom\u00e2n. Dup\u0103 lectura c\u0103r\u0163ii am avut sentimentul stenic \u015fi totodat\u0103 dureros c\u0103 \u00een\u0163eleg poporul\u00a0 rom\u00e2n, c\u0103 \u00een\u0163elegem de ce poporul rom\u00e2n a avut istoria de victim\u0103, de\u00a0 popor jefuit, c\u0103lcat \u00een picioare, umilit toat\u0103 istoria lui. Dup\u0103 lectura acestei c\u0103r\u0163i noi, rom\u00e2nii, o s\u0103 ne cunoa\u015ftem \u015fi o s\u0103 ne \u00een\u0163elegem mai bine pe noi. Va fi ca \u015fi cum Dumnezeu ne-a luat o pojghi\u0163\u0103 de pe ochi \u015fi acum suntem uimi\u0163i c\u00e2t de clar ne vedem pe noi \u00een oglinda acestei c\u0103r\u0163i.<\/p>\n

Pentru c\u0103 \u201ePSIHOLOGIA \u015eI PEDAGOGIA POPORULUI ROM\u00c2N\u201d a d-lui \u015etefan Dumitrescu apare la pu\u0163in timp dup\u0103 ce doi mari tic\u0103lo\u015fi, (cu siguran\u0163\u0103 agen\u0163i de influen\u0163\u0103 ai unor for\u0163e externe, ceea ce \u00eenseamn\u0103 r\u0103zboi psihologic\u00a0 \u00eempotriva poporului rom\u00e2n) este vorba de Horia Roman Patapievici \u015fi de un domn Lucian Boia, au jicnit \u00een c\u0103r\u0163ile lor grav poporul rom\u00e2n, fapt pentru care ar trebui tradu\u015fi \u00een fa\u0163a justi\u0163iei, cartea aceasta se \u00eenscrie \u00eentr-o polemic\u0103 devastatoare cu ace\u015ftia. Concluzia acestei c\u0103r\u0163i este c\u0103 poporul rom\u00e2n, cel mai vechi popor european, ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din neolitic \u00een aria Carpato-istro-pontic\u0103, poporul traco-daco-rom\u00e2n st\u00e2nd la baza popoarelor europene, a fenomenului european, este un popor creativ, foarte dotat. Ca dovad\u0103 marea cultur\u0103 pe care a dat-o (cum pu\u0163ine popoare au o asemenea cultur\u0103) \u00eencep\u00e2nd cu acea capodoper\u0103\u00a0 care este g\u00e2nditorul de la Hamangia, continu\u00e2nd cu Miori\u0163a, cu marea cultur\u0103 a evului mediu \u015fi cultura modern\u0103, trec\u00e2nd prin Eminescu, prin Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi Enescu. Pu\u0163ine popoare \u015fi-au adus o contribu\u0163ie at\u00e2t de \u00eensemnat\u0103 la dezvoltarea culturii Civiliza\u0163iei umane, a\u015fa cum este cazul poporului rom\u00e2n. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 istoric\u0103 poporul rom\u00e2n poate fi privit ca unul din marile popoare ale lumii, printre pu\u0163inele dotat cu o creativitate excep\u0163ional\u0103, care se \u00eentinde pe c\u00e2teva milenii. S\u0103 ne g\u00e2ndim numai c\u0103 scrisul a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een istorie acum 7 mii de ani \u00een spa\u0163iul carpatic. Dovada gr\u0103itoare sunt T\u0103bli\u0163ele de la T\u0103rt\u0103ria care preced cu dou\u0103 milenii T\u0103bli\u0163ele de la Summer. Sau alte mii de statuete la fel de valoroase din punct de vedere plastic ca \u201eG\u00e2nditorul de la Hamangia\u201d, dar care nu au fost dezgropate.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi dac\u0103 suntem cel mai b\u0103tr\u00e2n popor european \u015fi unul dintre popoarele foarte inteligente \u015fi creative ale istoriei cum se explic\u0103 faptul c\u0103 dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea dacilor \u00een cele dou\u0103 R\u0103zboaie daco-romane, dup\u0103 autojertfa lui Decebal, poporul dac nu s-a mai reg\u0103sit pe sine dec\u00e2t foarte t\u00e2rziu? Cum se explic\u0103 faptul c\u0103 poporul dac a fost prin excelen\u0163\u0103 un popor ofensiv, m\u00e2ndru, demn, viteaz, iar poporul rom\u00e2n, care este acela\u015fi popor dac v\u0103zut \u00een continuitatea sa, a fost \u015fi este un popor slab, defensiv, un popor care a fugit \u00een codri din fa\u0163a n\u0103v\u0103litorilor sau \u015fi-a plecat capul \u015fi s-a l\u0103sat jefuit f\u0103r\u0103 s\u0103 schi\u0163eze nici un gest de \u00eempotrivire, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u00een perioada postcomunist\u0103. (cu rare excep\u0163ii, c\u00e2nd Domnul ne-a d\u0103ruit Conduc\u0103tori mari \u015fi Viteji am fost \u015fi un popor ofensiv. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd avem \u00een frunte Conduc\u0103tori mari putem s\u0103 fim un popor excep\u0163ional, \u015fi aceasta datorit\u0103 zestrei latente din fiin\u0163a noastr\u0103 individual\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103) \u015ei dac\u0103\u00a0 am fost\u00a0 \u0219i suntem un popor dotat, care i-am dat pe Eminescu, pe Br\u00e2ncu\u015fi, pe Nicolae Densu\u015fanu, pe Enescu, pe Eliade, pe Cioran, pe Coand\u0103, etc cum de se face ne-am m\u00e2ncat \u0219i ne distrugem valorile ? \u0218i cum se face c\u0103 am dat aceast\u0103 clas\u0103 de politicieni care ne-a f\u0103cut \u015fi ne face mai mult r\u0103u dec\u00e2t bine \u00een istorie! Care este mai mult dec\u00e2t tic\u0103loas\u0103 \u015fi execrabil\u0103?<\/p>\n

Acel plus de cunoa\u015ftere al psihologiei poporului rom\u00e2n, din profunzimile sale p\u00e2n\u0103 \u00een contemporaneitate, pe care \u00eel aduce \u00een domeniul \u015etiin\u0163elor sociale \u015fi \u00een cunoa\u015fterea psihologiei poporului daco-rom\u00e2n domnul profesor \u015etefan Dumitrescu ne ajut\u0103 pe noi, rom\u00e2nii, s\u0103 \u00een\u0163elegem ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu noi \u00een istorie. De ce am evoluat a\u015fa de contraproductiv \u00een istorie, de ce am ratat cele mai multe din \u015fansele pe care ni le-a oferit istoria, de ce suntem acum un popor victim\u0103, incapabil de orice reac\u0163ie \u00een fa\u0163a agresiunilor de tot felul, \u00een fa\u0163a problemelor pe care ni le pune via\u0163a \u015fi Istoria? De ce suntem un popor ai c\u0103rui indivizi suntem dezbina\u0163i \u015fi ne m\u00e2nc\u0103m \u00eentre noi, \u015fi care \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 \u00eentr-o incon\u015ftien\u0163\u0103 total\u0103 dispari\u0163ia de pe scena istoriei?<\/p>\n

Credem c\u0103 aici este genial autorul acestei lucr\u0103ri. Pentru c\u0103 \u015etefan Dumitrescu p\u0103trunz\u00e2nd \u00een profunzimile psihologiei poporului daco-rom\u00e2n, investig\u00e2ndu-i pliurile acestei profunzimi, reinterpret\u00e2nd dintr-o perspectiv \u015ftiin\u0163ific\u0103 (de fapt din mai multe perspective) \u015fi modern\u0103 miturile, care sunt fundamentele memoriei colective ale poporului daco-rom\u00e2n, el reu\u015fe\u015fte s\u0103 ilumineze, ca s\u0103 spunem a\u015fa, tainele profunde ale acestui neam daco-rom\u00e2nesc at\u00e2t de mare \u015fi totu\u015fi at\u00e2t de nefericit, de tragic, de umilit \u00een istorie. Pentru c\u0103 dl profesor \u015etefan Dumitrescu (intui\u0163ie, clarviziune, inspira\u0163ie divin\u0103?) pune, ca s\u0103 spunem a\u015fa, dup\u0103 dou\u0103 mii de ani diagnosticul psiho-moral cel mai corect al poporului rom\u00e2n. Ilumineaz\u0103, din punct de vedere epistemologic, dinspre interior c\u0103tre nivelul con\u015ftient, dinspre trecut c\u0103tre prezent destinul impresionant de uman \u015fi de tragic al unuia dintre cele mai vechi popoare ale lumii.<\/p>\n

Pornind de la o cercetare cazuistic\u0103 foarte bogat\u0103, de la evenimentele istoriei (fericite \u015fi nefericite), de la notele \u015fi medita\u0163iilor oamenilor de cultur\u0103, str\u0103ini \u015fi locali (exemplu Paul de Alep, Dimitrie Cantemir) profesorul \u015etefan Dumitrescu descoper\u0103 \u015fi studiaz\u0103 \u00een profunzimea sa ceea ce am numi Sistemul de patologii al Psihologiei poporului rom\u00e2n. Subliniem c\u0103 aceast\u0103 descoperire a sindromului de patologii al psihologiei poporului rom\u00e2n este una dintre cele mai mari descoperiri din istoria \u015fi din cultura poporului rom\u00e2n. C\u0103 ea explic\u0103 \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 comportamentul poporului daco-rom\u00e2n de la \u00eenfr\u00e2ngerea regelui Decebal \u00een anul 106, \u00een urma confrunt\u0103rii cu armata roman\u0103, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Aceste patologii s-au format \u015fi s-au dezvoltat pe parcursul primului mileniu, c\u00e2nd popula\u0163ia dac\u0103, tr\u0103itoare \u00een s\u0103tule\u0163e ce se \u00eentindeau pe teritoriului vechii Dacii fugea \u00eengrozit\u0103 din fa\u0163a hoardelor n\u0103v\u0103litoare salv\u00e2ndu-se \u00een \u00eentunericul codrilor. \u0218i s-au \u00eent\u0103rit pe parcursul celui de al doilea mileniu\u2026Plec\u00e2nd de la datele istoriei, ale realit\u0103\u0163ii \u015fi ale vie\u0163ii de zi cu zi din spa\u0163iul rom\u00e2nesc, observ\u00e2nd c\u0103 noi, rom\u00e2nii, ne m\u00e2nc\u0103m valorile, c\u0103 aceasta este o tendin\u0163\u0103 aproape generalizat\u0103 a comportamentului nostru, scriitorul \u015etefan Dumitrescu a descoperit \u015fi a teoretizat patologia psihologiei poporului rom\u00e2n pe care a denumit-o Axiofagie. De la Axios, valoare, fagos, a m\u00e2nca. Invidia, b\u00e2rfa, ironia, marginalizarea, p\u00e2ra sunt forme ale Axiofagiei. C\u00e2nd b\u00e2rfim pe cineva noi \u00eel \u201edistrugem\u201d, \u00eel compromitem \u00een plan mental. Marginalizarea, \u00eendep\u0103rtarea, pedepsirea unei valori, ura \u00eempotriva ei, toate acestea sunt reac\u0163ii de anihilare a valorii \u015fi ne dezv\u0103luie c\u0103 \u00een subcon\u015ftientul nostru ac\u0163ion\u0103m \u00eempotriva valorii\u00a0 tocmai pentru c\u0103 \u201ene d\u0103m seama\u201d c\u0103 suntem mici \u00een compara\u0163ie cu ea.<\/p>\n

Aceast\u0103 \u201emicime\u201d a noastr\u0103 \u00een compara\u0163ie cu Valoarea este descoperit\u0103 \u00een subcon\u0219tientul nostru, iar reac\u0163iile \u00eempotriva valorii au scopul de a o anihila, astfel ca \u00een subcon\u015ftientul nostru noi s\u0103 ne sim\u0163im \u00een continuare \u201emari\u201d. A\u0163i observat, dup\u0103 c\u0103derea Dictaturii comuniste foarte mul\u0163i oameni seto\u015fi de putere, pentru c\u0103 \u00een subcon\u015ftientul lor colectiv credeau c\u0103 a\u015fa sunt ei mari, a\u015fa devin ei mari, au intrat \u00een partidele politice \u00eenfiin\u0163ate dup\u0103 1989. Exist\u0103 deci, ne spune autorul, o tipologie uman\u0103 format\u0103 din indivizi care \u201ese cred mari\u201d, care vor s\u0103 fie mari, (au egoul dilatat, cancerizat) \u015fi care \u00een marea lor majoritate oamenii ace\u015ftia sunt bolnavi de putere. Ei bine, oamenii ace\u015ftia sunt bolnavi de Egoplasm, aceasta fiind cea mai grav\u0103, cea mai important\u0103 patologie a Psihologiei poporului rom\u00e2n. Oamenii ace\u015ftia nu pot s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dac\u0103 nu se simt ei mari, \u015fi dac\u0103 nu fac tot ce pot ca s\u0103 fie mari\u2026 Intr\u0103 \u00een politic\u0103, fac orice ilegalitate \u0219i orice gest imoral ca s\u0103 aib\u0103 \u201eputerea \u015fi bog\u0103\u0163ia\u201d, CARE LE D\u0102 LOR SENTIMENTUL C\u0102 SUNT MARI. Din r\u00e2ndul acestora se\u00a0 recruteaz\u0103 \u201ebolnavii de putere\u201d, politicianismul fiind una dintre cele mai grave patologii ale Psihologiei poporului rom\u00e2n,\u00a0 boal\u0103 care i-a f\u0103cut foarte mult r\u0103u acestui popor \u015fi acestei \u0162\u0103ri. Politicianismul, la noi, la rom\u00e2ni a fost\u00a0 \u015fi este o mare nenorocire, un cancer social \u0219i psihologic. Atomita este o alt\u0103 patologie (aceasta fiind dat\u0103 de tendin\u0163a din subcon\u015ftientul rom\u00e2nilor de a se dezbina \u00eentre ei) a psihologiei poporului rom\u00e2n, c\u0103reia\u00a0 autorul \u00eei acord\u0103 o mare aten\u0163ie, \u015fi care ne-a f\u0103cut r\u0103u\u00a0 pe durata \u00eentregii istorii. Datorit\u0103 acestei patologii (pentru c\u0103 au avut \u00een ei tendin\u0163a, \u00eenclina\u0163ia c\u0103tre dezbinare \u015fi nu c\u0103tre unire) tracii au disp\u0103rut, iar dacii\u00a0 nu s-au mai reunit \u00eentr-un Regat, condus de un Rege, dup\u0103 moartea lui Decebal, sau dup\u0103 plecarea romanilor din Dacia \u00een anul 271, e. n, \u015fi au tr\u0103it \u00een s\u0103tucele lor risipite pe\u00a0 teritoriul fostei Dacii, de la Nistru p\u00e2n\u0103 \u00een sudul Boemiei, at\u00e2t c\u00e2t se \u00eentindea regatul lui Decebal. \u015ei pentru c\u0103\u00a0 dacii nu s-au mai unit dup\u0103 plecare aurelian\u0103 din Dacia, iar popoarele migratoare, care erau de fapt ni\u015fte hoarde dezl\u00e2nate ce se \u00eempingeau unele pe altele, i-au g\u0103sit atomiza\u0163i, risipi\u0163i, incapabili \u015fi s\u0103 se adune \u015fi s\u0103 formeze o armat\u0103 care s\u0103-i alunge pe invadatori, protorom\u00e2nii ca s\u0103-\u015fi salveze pielea s-au ascuns \u00een p\u0103duri, de unde ie\u015feau dup\u0103 un timp cu daruri pe care le d\u0103deau celor care se \u00eenst\u0103p\u00e2niser\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nturile lor.<\/p>\n

Gestul acesta s-a tot repetat pe parcursul mileniului \u00eent\u00e2i, astfel c\u0103 l-am asimilat \u00een subcon\u015ftientul nostru colectiv, ne-a intrat \u00een codul genetic. A\u015fa s-a format poporul rom\u00e2n ca un popor slab, defensiv, f\u0103r\u0103 coloan\u0103 vertebral\u0103, care se pleac\u0103 \u00een fa\u0163a du\u015fmanului (de aici proverbul \u201eCapul aplecat sabia nu-l taie\u201d) ca s\u0103 scape cu via\u0163\u0103. Care \u00eei d\u0103ruie\u015fte du\u015fmanului ce are mai bun ca s\u0103 fie acceptat de Du\u015fman (de aici proverbul \u201ePup\u0103-l \u00een bot \u015fi pap\u0103-i tot), gest repetat care ne-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fim vicleni, dedubla\u0163i. Din aceste patologii centrale ale psihologiei poporului rom\u00e2n s-au format alte \u201escheme adaptative\u201d secundare, cum ar fi \u015fmecheria, demagogia, lenea, l\u0103ud\u0103ro\u015fenia (\u201eProstul p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu este fudul nu e prost destul\u201d), tr\u0103darea. Toate aceste patologii, \u201escheme atitudinale \u015fi comportamentale asimilate\u201d de subcon\u015ftientul colectiv comunic\u0103 \u00eentre ele, se sus\u0163in una pe alta, augument\u00e2ndu-se. Aceste patologii, a\u015fa cum spune autorul c\u0103r\u0163ii, dac\u0103 ne-au ajutat s\u0103 supravie\u0163uim \u00een istorie, \u015fi am supravie\u0163uit t\u00e2r\u00e2\u015f, gr\u0103pi\u015f, pl\u0103tind un tribut prea mare, ne-au f\u0103cut mult r\u0103u form\u00e2ndu-ne (de-form\u00e2ndu-ne) ca un popor slab, defensiv, la\u015f, care \u015fi-a plecat capul \u00een fa\u0163a St\u0103p\u00e2nitorilor, c\u00e2nd ar fi putut s\u0103 se uneasc\u0103, s\u0103 se organizeze \u015fi s\u0103-i alunge pe du\u015fmani. Pu\u0163inele d\u0103\u0163i c\u00e2nd ne-am ridicat \u00eempotriva Cotropitorilor sunt excep\u0163ii care confirm\u0103 regula. Am fi avut nevoie \u00een istorie de un mare Conductor ca Burebista care s\u0103 ne uneasc\u0103, s\u0103 ne motiveze, s\u0103 ne dea \u00eencredere \u00een noi, s\u0103 ne formeze ca un popor viteaz, unit, d\u00e2rz, de oameni patrio\u0163i, cu voca\u0163ia onoarei \u015fi care din cuceri\u0163i s\u0103 ne \u00eenve\u0163e s\u0103 fim un popor m\u00e2ndru \u015fi demn care nu se las\u0103 c\u0103lcat \u00een picioare. Or ce vedem acum \u00een perioada postcomunist\u0103 ? C\u0103 indivizii umani cei mai ho\u0163i, seto\u015fi de putere au \u00eenc\u0103lecat pe gr\u0103mada de bucate a \u0163\u0103rii \u015fi au jefuit c\u00e2t au putut. Iar restul popula\u0163ie ce a f\u0103cut?\u00a0 \u00cen loc s\u0103 se adune, s\u0103 se organizeze \u015fi s\u0103 arunce peste bord clasa politic\u0103 jefuitoare, muncitorii, rom\u00e2nii ceilal\u0163i arunca\u0163i \u00een \u015fomaj, medicii au fugit\u00a0 \u00een afara \u0163\u0103rii, la mai bine, unde s-au b\u0103gat slugi la cei care ne-au distrus Economia \u015fi ne-au transforma \u0163ara \u00een pia\u0163\u0103 de desface. Aceia\u015fi schem\u0103 comportamental\u0103 \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u00een primul mileniu se repet\u0103 \u015fi acum ca un act reflex. Exact ca \u00een primul mileniu, acum \u00een loc s\u0103 fugim \u00een p\u0103duri din fa\u0163a popoarelor migratoare, am fugit din fa\u0163a greut\u0103\u0163ilor, a \u00eencerc\u0103rilor istoriei la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate (au plecat muncitorii cei mai buni, tehnicienii, cercet\u0103torii \u015ftiin\u0163ifici, medicii, au fugit ca pot\u00e2rnichiile \u00een str\u0103in\u0103tate, la mai bine) \u015fi ne-am b\u0103gat singuri slugi la cei care ne-au asuprit \u015fi ne-ai jefuit \u00een istorie.<\/p>\n

Cred c\u0103 acum \u00een perioada aceasta foarte grea \u015fi periculoas\u0103 pentru poporul \u015fi na\u0163iunea\u00a0 rom\u00e2n\u0103, c\u00e2nd a fost distrus mai mult de jum\u0103tate din Organismul na\u0163ional rom\u00e2nesc, a\u015fa cum era el \u00een anul 1989, poporul rom\u00e2n chiar avea nevoie de un mare diagnostician ca profesorul \u015etefan Dumitrescu.\u00a0 De un Medic \u015fi de un Profesor care s\u0103-l \u00eenve\u0163e s\u0103 se \u00eens\u0103n\u0103to\u015feasc\u0103. S\u0103 se formeze ca un popor curajos, unit, care \u00ee\u015fi ia soarta \u00een m\u00e2inile lui. Pentru prima dat\u0103 dup\u0103 dou\u0103 mii de ani apare \u00een istoria acestui popor un Medic, un Psiholog care se apleac\u0103 asupra sufletului, a psihologiei, a fiin\u0163ei poporului rom\u00e2n, \u00eel studiaz\u0103 atent, privind \u00een str\u0103fundurile sale, analizeaz\u0103 conex\u00e2nd toate datele \u00eentre ele, av\u00e2nd o capacitate de sintez\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun \u015fi ne arat\u0103 pe ecranul min\u0163ii noastre (al con\u015ftiin\u0163ei celor care vor citi cartea) at\u00e2t calit\u0103\u0163ile care au f\u0103cut din acest popor un mare creator de cultur\u0103 c\u00e2t \u015fi bolile de care a suferit \u00een istorie, mo\u015ftenite de la str\u0103mo\u015fii no\u015ftri traci, care l-au condamnat s\u0103 aib\u0103 destinul nefericit de victim\u0103 a Istoriei. \u015etefan Dumitrescu este un fel de Dostoievski \u015fi de Yung al poporului daco-rom\u00e2n, un analist de o fine\u0163e \u015fi profunzime remarcabile al istoriei \u015fi al universului nostru interior. Pu\u0163ine popoare au norocul s\u0103 le dea Dumnezeu o Minte care s\u0103\u00a0 le ajute s\u0103 se cunoasc\u0103 at\u00e2t de profund \u015fi de complex \u015fi care s\u0103 le arate metoda, calea, strategia pe care trebuie s\u0103 o urmeze ca s\u0103 ias\u0103 din aceast\u0103 stare patologic\u0103 de letargie care le poate fi fatal\u0103.<\/p>\n

Partea a doua a c\u0103r\u0163ii (de\u015fi analizele \u015fi ra\u0163ionamentele care \u0163in de domeniul psihologie, al sociologiei coexist\u0103, conlucr\u00e2nd cu analizele, judec\u0103\u0163ile \u015fi ra\u0163ionamentele care \u0163in de domeniul pedagogiei \u015fi al economiei) \u00eencearc\u0103 \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 descifreze laturile slabe ale poporului rom\u00e2n \u00een istorie, cauzele educa\u0163ionale care au f\u0103cut s\u0103 fim un popor defensiv \u00een istorie (\u201eD\u0103, Doamne, mintea rom\u00e2nului a de pe urm\u0103\u201d). Partea aceasta de Pedagogie\u00a0 se apleac\u0103 asupra\u00a0 c\u0103r\u0163ilor \u015fi a autorilor care au \u00eencercat \u00een perioada interbelic\u0103 s\u0103 fundamenteze ceea ce s-ar numi O PEDAGOGIE A POPORULUI, duc\u00e2ndu-le cu succes opera mai departe antecesorilor s\u0103-i pentru care are o pre\u0163uire sacr\u0103. Analiz\u00e2nd situa\u0163ia Sistemului socio-economic rom\u00e2nesc din diferite perioade ale istoriei, ca \u015fi starea Sistemelor socio-economice na\u0163ionale \u00een general, profesorul \u015etefan Dumitrescu credem c\u0103 se g\u0103se\u015fte \u00een situa\u0163ia de a pune bazele unei noi discipline a Pedagogiei generale pe care el o nume\u015fte \u201ePedagogia popoarelor\u201d (Psihologia \u015fi Pedagogia popoarelor). Ceea ce reu\u015fe\u015fte, av\u00e2nd sentimentul c\u0103 brodeaz\u0103 cu ideile \u015fi g\u00e2ndurile, dl profesor \u015etefan Dumitrescu este faptul de a fi dus mai departe limitele, sau orizontul de cunoa\u015ftere al acestor \u015ftiin\u0163e, Psihologia \u015fi Pedagogia. Iar cel mai important lucru mi se pare acela de a fi sculptat, sau de a fi proiectat pe ecranul acestei perioade de timp Portretul cultural \u015fi psihologic al poporului daco-rom\u00e2n. Pe timpul lecturii am fost impresionat\u0103 de acribia cu care p\u0103trunde, ca un fel de batiscaf care merge pe fundul oceanului film\u00e2nd pliurile, gropile, ridic\u0103turile reliefului, ca \u015fi de capacitatea lui de a se \u201eridica la suprafa\u0163\u0103\u201d \u015fi de a privi totul de sus, reu\u015find s\u0103 creeze o fresc\u0103 a psihologiei \u015fi pedagogiei poporului rom\u00e2n, pe c\u00e2t de profund\u0103 pe at\u00e2t de cuprinz\u0103toare. \u201ePsihologia \u015fi Pedagogia poporului rom\u00e2n\u201d, cartea profesorului \u015fi a scriitorului \u015etefan Dumitrescu este una din cele mai mari realiz\u0103ri ale g\u00e2ndirii psihologice \u015fi pedagogice la noi, unul din marile evenimente culturale ale acestei perioade \u201ede tranzi\u0163ie c\u0103tre distrugerea definit\u0103 a poporului rom\u00een \u015fi a Rom\u00e2nie\u201d). Monografia aceasta, c\u0103ci o Monografie este cartea profesorului \u015etefan Dumitrescu, analizat\u0103 aici, cre\u015fte, ca s\u0103 spunem a\u015fa, din solul social \u015fi cultural rom\u00e2nesc, este\u00a0 o proiec\u0163ie profund\u0103 \u015fi lucid\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc pe suprafa\u0163a Ecranului care este prezentul \u015fi viitorul acestui neam. Dup\u0103 lectura c\u0103r\u0163ii ai sentimentul c\u0103 inten\u0163ionat Dumnezeu a f\u0103cut ca aceast\u0103 carte s\u0103 apar\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 c\u00e2nd poporul rom\u00een, dup\u0103 1990 Obiectul \u015fi Victima unui mare R\u0103zboi economic, se afl\u0103 \u00eentr-o stare jalnic\u0103, introdus pe o cale negativ\u0103, autodistructiv\u0103, aflat \u00een cea mai periculoas\u0103 Fund\u0103tur\u0103 istoric\u0103, distrus \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103.\u00a0 \u00cen finalul c\u0103r\u0163ii credem c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unuia din evenimentele cele mai importante din istoria Psihologiei \u015fi a Pedagogiei rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2nd aceste \u015ftiin\u0163e \u00ee\u015fi dau m\u00e2na ca s\u0103 ajute poporul rom\u00e2n s\u0103 se salveze din criza istoric\u0103 \u00een care ne g\u0103sim de foarte mult timp.<\/p>\n

\u2013\u2013\u2013\u2013\u2013\u2013\u2013\u2013-<\/p>\n

    \n
  1. O dat\u0103 cu aceast\u0103\u00a0 admirabil\u0103 \u015fi memorabil\u0103 carte care este \u201ePSIHOLOGIA \u015eI PEDAGOGIA POPORULUI ROM\u00ceN\u201d, dl profesor Vasile M\u0103nuceanu, Pre\u015fedintele Funda\u0163iei Culturale Ajutorul rom\u00e2nesc, mi-a dat spre lectur\u0103,\u00a0 o alt\u0103 carte a domnului profesor \u015etefan Dumitrescu, de data aceasta o carte de versuri intitulat\u0103 \u201eCalul Troian al Lumii, America sau Luceaf\u0103rul\u201d, pe care o voi recenza c\u00e2t de cur\u00e2nd. Am citit-o de mai multe ori \u00een timp ce lecturam \u201ePsihologia \u015fi Pedagogia poporului rom\u00een\u201d. M\u0103rturisesc c\u0103 am r\u0103mas consternat\u0103, stupefiat\u0103. Cele trei mari poeme ale c\u0103r\u0163ii, \u201eNa\u015fterea Poetului\u201d, \u201eCalul Troian al Lumii, America sau Luceaf\u0103rul\u201d, \u015fi \u201eAna strigam\u201d, tot un fel de Luceaf\u0103rul lui Eminescu\u201d, sunt printre cele mai mari poeme din literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eel plaseaz\u0103 pe \u015etefan Dumitrecsu direct sub Eminescu, al\u0103turi de Arghezi \u015fi de Blaga. Nu-l cunosc personal pe dl profesor \u015etefan Dumitrescu dar cum i-am lecturat mai \u00eenainte romanele \u201eFeodor Mihailovici Dostoievski s-a sinucis la Bucure\u0219ti\u201d, \u201ePrea ad\u00e2nc m-ai r\u0103nit, femeie!\u201d, \u201e\u015ei tu vei fi V\u0103zduh\u201d \u015fi \u201eMarea dragoste\u201d cred c\u0103 ne g\u0103sim cu siguran\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a unei dintre cele mai mari Min\u0163i \u015fi a unuia dintre cele mai mari Talente pe care le are Rom\u00e2nia la ora actual\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    Lector univ. Maria CANTUNIARI<\/em><\/p>\n

    10 iulie 2015 <\/em><\/p>\n

    Bucure\u015fti<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Carte eveniment a istoriei psihologiei, a pedagogiei \u0219i a literaturii rom\u00e2ne Apar la intervale mari de timp \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24602","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24602","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24602"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24602\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24605,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24602\/revisions\/24605"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24602"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24602"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24602"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}