{"id":24606,"date":"2015-08-01T15:28:58","date_gmt":"2015-08-01T15:28:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24606"},"modified":"2015-08-01T15:34:04","modified_gmt":"2015-08-01T15:34:04","slug":"vavila-popovici-utilul-este-principiul-tuturor-valorilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/08\/01\/vavila-popovici-utilul-este-principiul-tuturor-valorilor\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Utilul este principiul tuturor valorilor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eUtilitarismul \u00ee\u0219i poate atinge \u021belul\u00a0 numai prin cultivarea general\u0103 a noble\u021bei de caracter.\u201d <\/em><\/p>\n

\u2013 John Stuart Mill<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Utilitarismul se define\u0219te ca doctrin\u0103 care plaseaz\u0103 valoarea suprem\u0103 \u00een utilitate, este concep\u021bia care explic\u0103 morala prin utilitate, este concep\u021bia filozofic\u0103 care consider\u0103 c\u0103 utilul este principiul tuturor valorilor. Filosoful englez Jeremy Bentham (1748-1832) jurist, filosof \u0219i reformator social englez este cunoscut pentru contribu\u021bia sa \u00een dezvoltarea ini\u021bial\u0103 a utilitarismului. Scrierile sale au un caracter ra\u021bional, propov\u0103duind libert\u0103\u021bi individuale \u0219i economice \u0219i ideile lui au influen\u021bat multe reforme care au fost aplicate \u00eencep\u00e2nd cu secolul XIX, idei preluate ulterior de discipolii s\u0103i, James Mill \u0219i fiul acestuia John Stuart Mill. Jeremy Bentham a dorit s\u0103 elaboreze un sistem filosofic al ac\u021biunii umane, care s\u0103 duc\u0103 la crearea unei cantit\u0103\u021bi c\u00e2t mai mari de fericire pentru rasa uman\u0103. Termenul \u201eutilitate\u201d a fost primul termen prezentat drept scop al ac\u021biunii, apoi reformulat sub forma principiului fericirii, comparabil cu Regula de Aur<\/em> a lui Iisus: \u201eS\u0103 faci altora a\u0219a cum vrei s\u0103 \u021bi se fac\u0103 \u021bie\u201d.<\/em> Ideile lui au influen\u021bat, de asemenea, operele unor scriitori, precum Charles Dickens. J. Bentham este considerat \u201efondatorul spiritual\u201d al Universit\u0103\u021bii College din Londra.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fericirea a identificat-o cu pl\u0103cerea \u0219i lipsa durerii, f\u0103r\u0103 a o considera datorie, drepturile \u0219i obliga\u021biile fiind no\u021biuni juridice legate de no\u021biuni de comand\u0103 \u0219i sanc\u021biuni, spre deosebire Kant (1724-1804), filosoful german din perioada iluminismului, care considera drept o datorie a omului de a-\u0219i asigura fericirea – ideal al imagina\u021biei, iar nu al ra\u021biunii. \u00cen Critica ra\u021biunii practice<\/em>, a c\u0103rei tem\u0103 este ra\u021biunea limitat\u0103 care nu poate cunoa\u0219te totul av\u00e2nd doar o valoare \u00een domeniul practic, moral, Immanuel Kant spune: \u201eOmul este o fiin\u021b\u0103 ce are nevoi, \u00eentruc\u00e2t apar\u021bine lumii sensibile \u0219i \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 ra\u021biunea lui are desigur din partea sensibilit\u0103\u021bii o sarcin\u0103 pe care nu o poate respinge: sarcina de a se \u00eengriji de interesele ei \u0219i de a-\u0219i face maxime practice cu privire la fericirea din aceast\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i, pe c\u00e2t posibil, cu privire \u0219i la fericirea unei vie\u021bi viitoare\u201d. <\/em>Tot Kant spune c\u0103 morala nu ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 ne facem ferici\u021bi, ci cum s\u0103 devenim demni de fericire. Jeremy Bentham a condamnat \u0219i credin\u021ba \u00een drepturile naturale, \u00eentruc\u00e2t aceasta duce la violen\u021b\u0103 \u0219i v\u0103rsare de s\u00e2nge, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat la revolu\u021bia francez\u0103. Era simpatizant al reformei democratice, crez\u00e2nd c\u0103 odat\u0103 cu \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea educa\u021biei \u00een societate, oamenii ar putea decide \u0219i vota ra\u021bional, \u00een beneficiul lor individual \u0219i al propriului popor. Scrierile sale au fost cunoscute \u0219i dezb\u0103tute abia dup\u0103 anul 1940 \u0219i continu\u0103 s\u0103 se bucure de aten\u021bie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Continuatorul s\u0103u, John Stuart Mill (1806-1873), a fost un filosof britanic al epocii victoriene, unul dintre cei mai influen\u021bi g\u00e2nditori liberali al secolului XIX, care a adus contribu\u021bii la dezvoltarea utilitarismului. Se spune c\u0103 este ultimul mare liberal clasic \u0219i primul liberal modern. A avut printre altele \u0219i preocuparea pentru distribuirea echitabil\u0103 a veniturilor \u0219i rolul comunit\u0103\u021bii \u00een via\u021ba social\u0103. A fost un g\u00e2nditor de prim rang, dar \u0219i un mare scriitor. Se spune despre stilul scrierilor lui c\u0103 este simplu, curg\u0103tor, captivant. Dintre lucr\u0103ri pomenesc doar: \u201eDespre libertate\u201d \u0219i \u201eUtilitarism\u201d. Precum \u00eenainta\u0219ii s\u0103i englezi, J. S. Mill este un empirist; orice cuno\u0219tin\u021b\u0103 consider\u0103 c\u0103 izvor\u0103\u0219te din experien\u021b\u0103. Puncte, linii, cercuri \u0219i p\u0103trate, numere \u0219i simboluri algebrice, ne spune, sunt confirmate de experien\u021b\u0103, ceea ce le-a determinat valorile. \u0218i exemplific\u0103: \u201eNoi n-am fi putut \u0219ti niciodat\u0103 c\u0103 dou\u0103 linii nu pot \u00eenchide un spa\u021biu, sau c\u0103 dou\u0103 linii drepte care s-au \u00eent\u00e2lnit odat\u0103, nu se vor mai \u00eent\u00e2lni \u0219i a doua oar\u0103 \u0219i vor continua s\u0103 fie divergente, dac\u0103 n-am fi v\u0103zut niciodat\u0103 o linie dreapt\u0103 \u00een experien\u021b\u0103\u201d.<\/em> Cartea lui \u201eDespre libertate\u201d exploreaz\u0103 natura \u0219i limitele puterii care poate fi exercitat\u0103 \u00een mod legitim de c\u0103tre societate asupra individului. El dezvolt\u0103 un principiu fundamental conform c\u0103ruia fiecare are dreptul de a ac\u021biona precum dore\u0219te, \u00een condi\u021biile \u00een care faptele sale nu \u00eei afecteaz\u0103 pe ceilal\u021bi. Dac\u0103 un act f\u0103ptuit se r\u0103sfr\u00e2nge exclusiv asupra celui care \u00eel comite, societatea nu are nici un drept de a interveni, chiar dac\u0103 persoana \u00ee\u0219i face r\u0103u, exclu\u0219i fiind cei care nu sunt totalmente capabili de a discerne (copiii sau cei ce nu se afl\u0103 \u00een deplin\u0103tatea facult\u0103\u021bilor mintale). Constr\u00e2ngerea asupra unei persoane nu poate fi f\u0103cut\u0103 din dorin\u021ba de a-i impune un alt mod de via\u021b\u0103 sau conduit\u0103, singura metod\u0103 prin care se poate \u00eencerca schimbarea unui individ fiind dialogul, pentru c\u0103 indivizii sunt mai dispu\u0219i s\u0103 renun\u021be la opiniile lor gre\u0219ite, atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00eentr-o dezbatere. \u00cen acest mod, spune el, respect\u00e2nd libertatea individual\u0103, societatea are mai multe de c\u00e2\u0219tigat. At\u00e2ta timp c\u00e2t faptele unei persoane nu au consecin\u021be negative asupra alteia, aceasta trebuie l\u0103sat\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 propriile reguli \u0219i nu dup\u0103 norme impuse din exterior. Fiecare individ \u2013 fiin\u021b\u0103 cu sim\u021buri – are experien\u021ba durerii \u0219i pl\u0103cerii ca efect a ceea ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i este de asemenea ini\u021biatorul unor ac\u021biuni conforme cu politicile pe care le\u2010a creat \u00een lumina viziunii sale despre sine \u0219i despre lumea din jur. El observ\u0103 c\u0103 fiecare individ trebuie s\u0103 fie suveran asupra lui \u00eensu\u0219i, asupra corpului \u0219i a spiritului s\u0103u: \u201eGeniul poate respira liber doar \u00eentr-o atmosfer\u0103 de libertate\u201d.<\/em> \u0218i <\/em>g\u00e2ndul \u00eemi alunec\u0103 la spusele <\/em>filosofului, poetului\u00a0 nostru Lucian Blaga (1895-1961), cum c\u0103 libertatea nu exist\u0103 acolo unde st\u0103p\u00e2ne\u0219te \u201emateria cu obiceiurile sale matematice-\u0219tiin\u021bifice, ea poate fi numai \u00een noi \u0219i acolo trebuie cucerit\u0103\u201d.<\/em> <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen moral\u0103 el este reprezentantul concep\u021biei utilitariste, considerat un \u201eutilitarist de cea mai nobil\u0103 esen\u021b\u0103\u201d.<\/em> Fericirea oamenilor este scopul ac\u021biunilor \u0219i principiul suprem al moralit\u0103\u021bii, \u00eentruc\u00e2t a\u0219a este natura omeneasc\u0103 constituit\u0103 spre a-\u0219i dori fericirea; cultura \u0219i educa\u021bia \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc oamenii, de\u0219teapt\u0103 trezesc \u00een ei sentimente sociale. Aici era \u00een acord cu Kant, care spunea: \u201eNe \u00eenc\u00e2nt\u0103 g\u00e2ndul c\u0103 natura uman\u0103 se va dezvolta tot mai bine prin educa\u021bie, c\u0103reia \u00eei putem da o form\u0103 potrivit\u0103 umanit\u0103\u021bii.\u201d<\/em> (\u201eDespre pedagogie\u201d). John Stuart Mill este cel care define\u0219te materia ca \u201eo posibilitate permanent\u0103 de senza\u021bii<\/em>\u201d \u0219i adaug\u0103: \u201eDac\u0103 cineva m\u0103 \u00eentreab\u0103 despre credin\u021ba mea \u00een materie, \u00eel \u00eentreb la r\u00e2ndul meu, dac\u0103 accept\u0103 aceast\u0103 defini\u021bie a ei. Dac\u0103 da, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 eu cred \u00een materie\u2026 [\u2026] \u00een oricare alt \u00een\u021beles dat materiei, nu cred \u00eens\u0103 \u00een ea. Afirm totu\u0219i c\u0103 aceast\u0103 concep\u021bie a materiei cuprinde \u00eentregul \u00een\u021beles\u2026\u201d. <\/em>\u0218i-mi vin \u00een minte vorbele filosofului rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991), referitor la materie: \u201eMateria ca atare nu exist\u0103. Ai v\u0103zut materie undeva? Vedem pomi, oameni, cer, stele etc \u2013 manifest\u0103ri ale ei. Lucrul e existen\u021b\u0103, nu materie. La lucruri ajungem, dovad\u0103 c\u0103 le avem \u0219i le folosim. \u00cenapoia lucrurilor punem dou\u0103 concepte, materia sau Dumnezeu. Materia e Dumnezeul ateilor\u201d <\/em>(\u201e\u00centre Dumnezeu \u0219i neamul meu\u201d).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revenind la utilitarism, pentru John Stuart Mill fericirea este determinat\u0103 de pl\u0103cere. Sunt unele genuri de pl\u0103cere mai dorite \u0219i mai de valoare dec\u00e2t altele, ele fiind apreciate func\u021bie de cantitate \u0219i de calitate. Oamenii cunosc\u00e2nd diferitele feluri de pl\u0103ceri, vor opta pentru cea mai de seam\u0103, adic\u0103, spune el, \u201enici un om inteligent n-ar consim\u021bi s\u0103 fie nebun, nici o persoan\u0103 instruit\u0103 n-ar vrea s\u0103 fie un ignorant, nici o persoan\u0103 cu inim\u0103 \u0219i cu con\u0219tiin\u021b\u0103 n-ar vrea s\u0103 fie egoist\u0103 \u0219i josnic\u0103 chiar dac\u0103 to\u021bi ar fi convin\u0219i c\u0103 nebunul, ignorantul, tic\u0103losul este mai satisf\u0103cut de soarta lui, dec\u00e2t sunt ei de a lor. [\u2026] Putem s\u0103 d\u0103m orice explica\u021bie acestui refuz; \u00eel putem atribui m\u00e2ndriei, nume care se d\u0103 f\u0103r\u0103 deosebire unora dintre sentimentele cele mai de pre\u021buit \u0219i altora dintre cele mai de jos pe care neamul omenesc le poate avea; \u00eel putem pune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dragostea libert\u0103\u021bii \u0219i a independen\u021bii personale\u2026[\u2026] Oricine crede c\u0103 aceast\u0103 preferin\u021b\u0103 \u00eenseamn\u0103 sacrificiul fericirii \u2013 c\u0103 fiin\u021ba superioar\u0103 \u00een circumstan\u021be egale nu este mai fericit\u0103 dec\u00e2t cea inferioar\u0103 \u2013 confund\u0103 cele dou\u0103 idei deosebite, a fericirii \u0219i a mul\u021bumirii\u2026\u201d. <\/em>Scopul omenirii ar trebui s\u0103 fie o existen\u021b\u0103 lipsit\u0103, pe c\u00e2t e cu putin\u021b\u0103, de durere \u0219i bogat\u0103 c\u00e2t se poate mai mult \u00een bucurii, ad\u0103ug\u00e2nd \u0219i analiza propriei con\u0219tiin\u021be \u0219i a auto-observa\u021biei. Utilitarismul, \u00een viziunea sa, pe l\u00e2ng\u0103 scop este \u0219i model al moralit\u0103\u021bii, care define\u0219te conduita dorit\u0103 a fi extins\u0103 \u00eentregii crea\u021bii dotate cu sensibilitate. J. S. Mill trateaz\u0103 oamenii ca unit\u0103\u021bi, nu ca indivizi; consider\u0103 c\u0103 o ac\u021biune este bun\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care contribuie la fericirea unui num\u0103r maxim de persoane; spiritele inferioare ajung mai cur\u00e2nd la fericire, spiritele superioare \u00eentruc\u00e2t au mai multe dorin\u021be, mai multe pl\u0103ceri, ajung mai greu la fericire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bernard Williams (1929-2003), unul dintre cei mai importan\u021bi filosofi britanici ai secolului XX, cunoscut mai ales pentru lucr\u0103rile sale despre filosofia moral\u0103, istoria filosofiei \u0219i identitatea personal\u0103, critic\u0103 utilitarismului lui J. S. Mill pe considerentul c\u0103 nu se ocup\u0103 de \u201eproiectele\u201d pe care le urm\u0103resc oamenii, important fiind felul \u00een care ra\u021bion\u0103m atunci c\u00e2nd lu\u0103m decizii ce implic\u0103 mai mult de o persoan\u0103. \u00cen acest caz trebuie s\u0103 \u021binem cont de deciziile altora ca \u0219i de propriile decizii, este important de \u0219tiut ce s\u2010a petrecut \u00een trecut \u0219i \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 ce s\u2010ar putea \u00eent\u00e2mpla \u00een viitor, valorile persoanei respective trebuie s\u0103 se dezvolte astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere binele comun \u0219i nu doar binele individual. Utilitarismul \u00eei pare a fi \u00eencorsetat \u00eenc\u0103 de valorile moralei pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 o \u00eenlocuiasc\u0103. El consider\u0103 c\u0103 termenul de utilitarism poate varia foarte mult ca sens, chiar unele dintre variante s-au \u00eendep\u0103rtat at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t nici nu se mai poate numi utilitarism, astfel <\/em>plec\u00e2nd de la principiul simplu al utilitarismului care urm\u0103re\u0219te cea mai mare fericire pentru cel mai mare num\u0103r de oameni, s-a ajuns s\u0103 se spun\u0103 c\u0103 nu conteaz\u0103 dec\u00e2t consecin\u021bele ac\u021biunii: \u201e s-a ajuns la concluzia c\u0103 utilitarismul autentic este de fapt un supervizor nu al oric\u0103rei fapte, ci al faptelor deja valorizate (\u00een cadrul unui sistem tradi\u021bional de valori) ca bune; \u0219i, dintre acestea, utilitarismul se mul\u021bume\u0219te s\u0103 spun\u0103 c\u0103 acel lucru este mai bun \u0219i nu cel\u0103lalt, pentru c\u0103 asigur\u0103 o fericire maxim\u0103 (f\u0103r\u0103 a se interesa \u00een acest moment dac\u0103 aceasta const\u0103 \u00een pl\u0103cere de calitate superioar\u0103 sau nu) unui num\u0103r c\u00e2t mai mare de oameni\u201d.<\/em> Una dintre criticile aduse utilitarismului este \u0219i aceea c\u0103 necesit\u0103 un timp de evaluare\u00a0prea \u00eendelungat. J. S. Mill, din contr\u0103, consider\u0103 c\u0103 utilitarismul nu este un instrument care trebuie folosit de c\u0103tre fiecare individ \u00een via\u021ba curent\u0103, astfel ajung formul\u0103rile unor \u201eprincipii secundare\u201d de conduit\u0103 (cele biblice: s\u0103 nu min\u021bi, s\u0103 nu furi\u2026), care sunt fixate \u00een memoria indivizilor -, \u00eenc\u00e2t decizia poate fi luat\u0103 imediat. Bernard Williams consider\u0103 c\u0103: \u201enumai dac\u0103 putem compara fericirea ce vizeaz\u0103 oameni diferi\u021bi \u0219i rezultate diferite \u0219i s\u0103 adun\u0103m totul \u00eentr-un fel de fericire general\u0103, numai atunci putem face ca lucrurile s\u0103 func\u021bioneze\u201d.<\/em> Prima dificultate major\u0103 a utilitarismului, dup\u0103 el, este c\u0103 fericirea se bazeaz\u0103 pe multe alte valori sau calit\u0103\u021bi umane: \u201eDincolo de orice subzist\u0103 dificultatea c\u0103 multe lucruri pe care oamenii le includ efectiv \u00een con\u021binutul vie\u021bii fericite sunt lucruri care implic\u0103 esen\u021bialmente alte valori, cum ar fi integritatea moral\u0103 sau spontaneitatea, sau libertatea, sau dragostea sau exprimarea de tip artistic\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 At\u00e2t Bentham c\u00e2t \u0219i Mill au fost convin\u0219i c\u0103 ac\u021biunile umane sunt motivate \u00een \u00eentregime de pl\u0103cere \u0219i durere, prin urmare, dac\u0103 fericirea este unicul scop al ac\u021biunii umane, putem considera c\u0103 promovarea fericirii este testul prin care pot fi judecate toate comportamentele umane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0La toate \u00eentreb\u0103rile puse: cine este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 \u00een prealabil \u201eprincipiile secundare\u201d? Cine are autoritatea \u0219i de\u021bine monopolul select\u0103rii pildelor istorice? Care sunt criteriile pe care le folose\u0219te? A cui este puterea decizional\u0103? Bernard Williams a r\u0103spuns scurt, c\u0103 un act este just – util dac\u0103 tinde s\u0103 promoveze fericirea, \u0219i nejust \u2013 inutil, dac\u0103 tinde s\u0103 produc\u0103 opusul fericirii, fericirea fiind \u00een\u021beleas\u0103 ca pl\u0103cere, iar nefericirea ca durere sau absen\u021b\u0103 a pl\u0103cerii. Se \u00een\u021belege c\u0103 se poate face un calcul matematic folosind datele, un calcul independent de particularit\u0103\u021bile indivizilor, put\u00e2nd fi aplicat la pl\u0103ceri diferite ale unor persoane diferite \u0219i lu\u00e2nd \u00een considerare \u0219i intensitatea, adic\u0103 gradele diferite de pl\u0103cere ale diferi\u021bilor oameni. Se \u0219tie c\u0103 gradele de fericire variaz\u0103 de la un individ la altul datorit\u0103 caracterului sau personalit\u0103\u021bii, dar se sper\u0103 s\u0103 fie anulate atunci c\u00e2nd se fac la nivel de na\u021biune sau chiar interna\u021bional. El mai arat\u0103 c\u0103 sunt ignorate de multe ori sentimentele morale ale binelui \u0219i r\u0103ului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 valorile morale ne sunt utile \u0219i numai ele ne pot aduce st\u0103rile de fericire!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Arunc\u00e2nd o privire asupra vie\u021bii din zilele noastre, ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 putem fi ferici\u021bi atunci c\u00e2nd citim sau vedem cum tinerii f\u0103r\u0103 sentimente umane, prin diferite col\u021buri ale lumii ucid mii de oameni, \u201eutilitatea\u201d lor fiind r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu sume uria\u0219e de bani \u0219i cu promisiuni de fericire \u00een alte lumi, dac\u0103 putem fi ferici\u021bi c\u00e2nd vedem cum ni\u0219te tineri din \u021bara noastr\u0103 (dar nu numai!) g\u0103sesc a-\u0219i satisface poftele sexuale \u00een mod barbar, viol\u00e2nd f\u0103r\u0103 remu\u0219c\u0103ri o fat\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 pe care o las\u0103 \u00een stare de le\u0219in? \u0218i c\u00e2nd o parte din semeni iau ap\u0103rarea acestor bestii, putem noi, restul, care g\u00e2ndim \u201eutil\u201d, adic\u0103 moral, s\u0103 fim ferici\u021bi? Singura consolare vine totu\u0219i din partea oamenilor corec\u021bi, care iau ap\u0103rarea binelui \u0219i a drept\u0103\u021bii, \u00eentru fericire. Va fi posibil ca durerea pe care o simte victima, familia \u0219i oamenii sensibili, buni \u0219i drep\u021bi s\u0103 nu fie luat\u0103 \u00een considerare? S\u0103 fie trecut\u0103 statistic ca sentiment ira\u021bionale \u0219i at\u00e2t? Nu se ap\u0103r\u0103 \u00een acest mod egoismul \u0219i se trece cu vederea altruismul necesar? Putem sta impasibili \u00een fa\u021ba unor ac\u021biuni bestiale, a imoralit\u0103\u021bii de a r\u0103scump\u0103ra bestialitatea cu bani? Unde ne este atunci fericirea c\u00e2t timp se petrec astfel de lucruri imorale \u00een jurul nostru? Unde este grija \u0219i respectul pentru propriul suflet \u0219i trup, dar \u0219i pentru al celuilalt? G\u00e2nditorii au dreptate c\u00e2nd afirm\u0103: \u201eCultura \u0219i educa\u021bia contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sentimentelor oamenilor\u201d. <\/em>Ce fel de educa\u021bie au primit ace\u0219ti tineri care au \u00eenf\u0103ptuit violul \u0219i nu \u00een\u021beleg gravitatea actului f\u0103ptuit? Ce cultur\u0103 au dob\u00e2ndit despre respectul pentru femeie? Ce au \u00een\u021beles ei despre comportamentul moral, singurul care le poate aduce fericirea \u00een via\u021b\u0103? Devierea de la moralitate trebuie corectat\u0103, p\u00e2n\u0103 nu este prea t\u00e2rziu, p\u00e2n\u0103 aceast\u0103 plag\u0103 a societ\u0103\u021bii nu se extinde. De asemenea trebuie f\u0103cute corec\u021biile necesare pentru dubiile morale ale oamenilor, \u021bin\u00e2nd cont de moralitatea pe care s-a cl\u0103dit aceast\u0103 lume cu legile ei divine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Citesc \u00een ziarul de ast\u0103zi: \u201eDup\u0103 luni \u00eentregi de umilin\u021b\u0103, dup\u0103 o campanie murdar\u0103 de denigrare, eleva din Vaslui batjocorit\u0103 de cei \u0219apte violatori din satul V\u0103leni are parte de sprijinul important pe care nu l-a avut p\u00e2n\u0103 acum. Psihologi \u0219i profesori din Vaslui s-au oferit s\u0103 o consilieze \u0219i s\u0103 o mediteze gratuit\u201d.<\/em><\/p>\n

\u201eNu cred c\u0103 a\u0219 putea vreodat\u0103 s\u0103 ap\u0103r vreun violator, pedofil sau o persoan\u0103 care omoar\u0103 un copil, sunt fapte pentru care nu exist\u0103 scuz\u0103\u201d, m\u0103rturise\u0219te avocatul. \u201e\u00cemi voi face un drum \u00een via\u021b\u0103. Nu m\u0103 las dobor\u00e2t\u0103!\u201d<\/em>, declar\u0103 adolescenta, dup\u0103 prima \u0219edin\u021b\u0103 de consiliere psihologic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 c\u0103 puterea sufletului este mai mare dec\u00e2t cea a trupului, \u0219i cu ea se poate \u00eenvinge durerea!<\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eUtilitarismul \u00ee\u0219i poate atinge \u021belul\u00a0 numai prin cultivarea general\u0103 a noble\u021bei de caracter.\u201d \u2013 John Stuart Mill   \u00a0\u00a0 Utilitarismul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24606","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24606","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24606"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24606\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24609,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24606\/revisions\/24609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}