{"id":24628,"date":"2015-08-05T06:17:34","date_gmt":"2015-08-05T06:17:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24628"},"modified":"2015-08-05T06:17:34","modified_gmt":"2015-08-05T06:17:34","slug":"vavila-popovici-iia-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/08\/05\/vavila-popovici-iia-romaneasca\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Iia rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00a0\u201eOmul, fiin\u021b\u0103 gr\u0103itoare, tr\u0103ie\u0219te, se exprim\u0103 prin vorbe \u0219i fapte, iar prin ele se auto-define\u0219te.\u201d<\/em><\/p>\n

Corneliu \u0218erban Popa<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 pornim cu definirea cuv\u00e2ntului iie<\/strong> (plural ii<\/strong>) care \u00eenseamn\u0103 bluz\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, un fel de c\u0103ma\u0219\u0103 din p\u00e2nz\u0103 de in, cu pieptul brodat \u00een \u0219iruri colorate. I<\/strong>ia\u00a0rom\u00e2neasc\u0103 are <\/strong>menirea ei fireasc\u0103 de a \u00eenve\u015fm\u00e2nta \u015fi de a da un plus de seme\u021bie trupului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemi amintesc ca prin vis de bunicul meu, din partea tat\u0103lui, cum l-am z\u0103rit de c\u00e2teva ori duc\u00e2ndu-se la culcare \u00eentr-o c\u0103ma\u0219\u0103 lung\u0103, alb\u0103, care avea cusut pe piept, \u00een dreptul deschiz\u0103turii g\u00e2tului \u0219i \u00een jurul g\u00e2tului, precum \u0219i la poale, un desen al iilor<\/strong> rom\u00e2ne\u0219ti. Bunicul \u00eemi r\u0103m\u0103sese \u00een minte ca un sf\u00e2nt, \u00eentruc\u00e2t l-am surprins odat\u0103 st\u00e2nd \u00een genunchi \u00een fa\u021ba icoanei \u0219i rug\u00e2ndu-se… Alteori m\u0103 lua \u00een poala lui \u0219i-mi mai recita c\u00e2te un vers, pe care eu atunci nu \u00een\u021belegeam de cine era scris, ca mai t\u00e2rziu s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 era al Reginei Maria: \u201eMai ia-m\u0103-n poal\u0103 mam\u0103 drag\u0103\/ c\u0103-i noapte-acum de tot\/ \u0219i-a\u0219a-i de lung \u0219i larg iatacul\/ mi-e somn de nu mai pot.\/ S\u0103-mi c\u00e2n\u021bi \u0219i c\u00e2ntecul de-asear\u0103,\/ s\u0103-mi spui \u0219i basme-apoi,\/ \u00eenfior\u00e2ndu-ne-apoi mam\u0103, de team\u0103, am\u00e2ndoi\u2026\u201d. <\/em>A\u0219a mi-o recita bunicul!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Criticul literat, poetul, filosoful Tudor Vianu (1898-1964) spunea c\u0103 \u201eAdev\u0103rata cultur\u0103 const\u0103 \u00een transformarea ideilor \u00een sentimente\u201d.<\/em> \u0218i oare ideile femeilor rom\u00e2nce de a se \u00eenve\u0219m\u00e2nta cu aceste od\u0103jdii, a \u00eenve\u0219m\u00e2nta \u0219i b\u0103rba\u021bii lor cu minunate geometrii realizate cu ajutorul acului, a firului de a\u021b\u0103 \u0219i a m\u00e2inilor iscusite, nu au fost f\u0103cute din sentimentul dragostei de frumos pentru om? Originali ca \u00eentotdeauna, rom\u00e2nii au creat aceste ii<\/strong>, pentru pl\u0103cerea ochilor \u0219i pentru a ad\u0103uga un plus frumuse\u021bii trupului. \u201eNu exist\u0103 cultur\u0103, oric\u00e2t de primitiv\u0103, f\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021ba binelui, a frumosului \u0219i a adev\u0103rului\u201d<\/em>, scria filosoful Mircea Florian (1888-1960) \u00een cartea sa \u201eCurs de filozofie general\u0103\u201d, astfel valoarea fiind definit\u0103 \u00een rela\u021bie cu con\u0219tiin\u021ba omului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cultura este \u00eenainte de toate o anumit\u0103 stare \u0219i grad de dezvoltare a inteligen\u021bei omului \u0219i pentru a d\u0103inui, poetul nostru Mihai Eminescu (1850-1889), spunea: \u201eF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, exist\u0103 talente individuale, dar ele trebuie s\u0103 intre cu r\u0103d\u0103cinile \u00een p\u0103m\u00e2ntul, \u00een modul de a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) \u0219i-a sintetizat g\u00e2ndirea cu privire la crea\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 medieval\u0103: \u201eE vorba de un lucru spontan. A\u0219 spune chiar: un produs de art\u0103 popular\u0103, un capitol de folklore, ca munca \u021bes\u0103turilor, care a dat aceste frumoase c\u0103me\u0219i \u0219i \u0219or\u021buri rom\u00e2ne\u0219ti, aceste sculpturi \u00een lemn care se z\u0103resc pe ciomegele p\u0103storilor, ca \u0219i, de asemenea, o \u00eentreag\u0103 literatur\u0103, aceste legende alc\u0103tuind o alt\u0103 religie, pe l\u00e2ng\u0103 religia oficial\u0103\u201d.<\/em> (\u201eLes origines et l\u2019originalite du droit populaire roumain\u201d, p. 119).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O fiin\u021b\u0103 \u00eendr\u0103gostit\u0103 de iia<\/strong> tradi\u021bional\u0103 m\u0103rturisea c\u0103 ea este cea cusut\u0103 de m\u00e2n\u0103, \u0219i putem vedea acest lucru dac\u0103 \u00eentoarcem iia<\/strong> pe dos, acolo unde se poate vedea de unde a pornit firul broderiei, \u00een timp ce o cus\u0103tur\u0103 uniform\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 ea a fost cusut\u0103 la ma\u0219in\u0103. Cred, c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu acest lucru este at\u00e2t de important, c\u00e2t ideea desenului, a geometriei specifice artei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Afl\u0103m din ziarul \u201eMiori\u021ba\u201d din ora\u0219ul Sacramento, California, nr. 102\/ august 2015, dintr-un articol inserat sub o splendid\u0103 imagine a rom\u00e2ncelor \u00eembr\u0103cate \u00een diverse ii<\/strong> rom\u00e2ne\u0219ti, articol intitulat \u201eZIUA UNIVERSAL\u0102 A IEI<\/strong> LA WASHINGTON: PRILEJ DE AFIRMARE \u0218I RECUNOA\u0218TERE OFICIAL\u0102 A ROM\u00c2NILOR \u2013 AMERICANI, semnat de Bogdan Banu, afl\u0103m deci c\u0103 \u00een data de 21 iunie a.c. rom\u00e2nii din Washington, DC, \u00een fa\u021ba Casei Albe, au marcat, al\u0103turi de rom\u00e2nii de pe \u00eentreg mapamondul, ziua universal\u0103 a iei<\/strong>. Peste 100 de rom\u00e2ni, americani prieteni ai Rom\u00e2niei \u0219i oficiali de la Ambasada rom\u00e2n\u0103, au fost prezen\u021bi \u00een costume populare, \u00een parcul din fa\u021ba re\u0219edin\u021bei pre\u0219edintelui Obama. Au fost etalate frumoasele costume populare rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i tradi\u021bionalele ii<\/strong>. Evenimentul a fost urmat de recunoa\u0219terea oficial\u0103 de c\u0103tre primaria Washington a zilei de 24 iunie, ca \u201eZi universal\u0103 a iei <\/strong>\u00een Capitala American\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen textul declara\u021biei se mai noteaz\u0103 c\u0103 iia<\/strong> a devenit un simbol interna\u021bional al culturii rom\u00e2ne, o surs\u0103 de inspira\u021be pentru marii designeri interna\u021bionali de mod\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp ea reprezint\u0103 o \u201eoportuneitate unic\u0103 de revitalizare \u0219i p\u0103strare a muncii arti\u0219tilor populari rom\u00e2ni care continu\u0103 prin crea\u021biile lor, tradi\u021biile milenare\u201d. \u00cent\u00e2lnirea din acest an (a treia din \u0219irul evenimentelor similare), a fost organizat\u0103 de c\u0103tre Bogdan Banu, pre\u0219edintele ASTROM, \u00eencurajat de comunitatea La Blouse Roumanie<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 c\u0103 zilei de 24 iunie, zi \u00een care \u00een mitologia rom\u00e2neasc\u0103 sarb\u0103torim Noaptea magic\u0103 de S\u00e2nziene c\u00e2nd se deschid cerurile \u0219i f\u0103pturi mitice, ireale, fantastice, albe, frumoase, binef\u0103c\u0103toare omului, danseaz\u0103 hore prin gr\u0103dini, \u00een timpul zilei \u0219i a nop\u021bii, i s-a ad\u0103ugat un nou eveniment \u201emenit s\u0103 promoveze \u0219i s\u0103 p\u0103streze iia –<\/strong> acest simbol al culturii \u0219i spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/p>\n

\n

\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201eOmul, fiin\u021b\u0103 gr\u0103itoare, tr\u0103ie\u0219te, se exprim\u0103 prin vorbe \u0219i fapte, iar prin ele se auto-define\u0219te.\u201d Corneliu \u0218erban Popa \u00a0\u00a0 S\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24628","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24628","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24628"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24628\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24631,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24628\/revisions\/24631"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24628"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24628"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24628"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}